Organizarea și

amenajarea spitalului
de boli infecțioase
Livia Gavrilița, profesor
la unitatea de curs boli
infecţioase cu nursing specific,
grad didactic întâi
 Planul temei
Funcţiile spitalului de boli infecţioase
Amenajarea spitalului şi secţiei de boli
infecţioase
Documentaţia secţiei de internare
Etapele tratării sanitare primare a
bolnavilor
Măsurile regimului sanitaro-antiepidemic
în spitalul de boli infecţioase
 ARGUMENT
Spitalul de boli infecţioase este o
instituţie curativ-antiepidemică, care are
ca funcţii:
stabilirea diagnosticului definitiv
tratamentul şi acordarea asistenţei
medicale calificate și specializate
bolnavilor cu boli infecţioase.
 Spitalul de boli infecţioase
Bolnavii cu boli infecţioase sunt izolaţi pe
toată perioada contagioasă conform
indicaţiilor clinice şi epidemiologice în
spitale sau secţii de boli infecţioase, pentru
tratament și îngrijiri medicale calificate.
Spitalele de boli infecţioase pot fi:
Republicane
Raionale
Municipale
 Spitalul de boli infecţioase
În dependenţă de tipul spitalului, numărul de
paturi poate varia de la 150-300
În localităţile unde lipsesc spitalele de boli
infecţioase, se organizează secţii de boli
infecţioase cu un număr de 25-75 paturi
Spitalele de boli infecţioase pot fi mixte
(pentru diverse boli) şi specializate (pentru o
singură boală infecţioasă), pentru maturi şi
pentru copii împreună sau separate.
Spitalele de boli infecţioase în baza cărora
activează catedre de boli infecţioase se
numesc clinici.
 Spitalul de boli infecţioase
Sistemul de construcţie a spitalului poate fi în
bloc, pavilionar sau mixt
Sistemul pavilionar prevede spitalizarea
bolnavilor cu aceiaşi boală infecţioasă în
încăperi separate. În caz de bloc cu mai multe
etaje, repartizarea bolnavilor în secţii va fi
conform formelor nozologice de boală şi
mecanismului de transmitere a bolii. Secţiile cu
infecţii respiratorii vor fi situate la etajele de
sus.
Se recomandă construcţia saloanelor în boxe şi
semiboxe.
 Structura spitalului
Secţie de internare boxată;
Secţii curative pentru internarea bolnavilor
cu forme nozologice asemănătoare;
Secţie de diagnostic boxată pentru
spitalizarea bolnavilor cu nozologii
infecţioase neclare/mixte, infecţii
carantinabile (extrem de contagioase) şi a
persoanelor contactate cu ei;
Secţie de terapie intensivă;
 Structura spitalului
Secţie de diagnostic radiologic;
Laborator (clinic, biochimic, bacteriologic);
Farmacie;
Etuvă;
Bloc anatomo-patologic cu morgă;
Bloc alimentar;
Bloc administrativ;
Spălătorie;
Depozit.
 SECŢIA DE INTERNARE
Funcţiile:
Primirea şi înregistrarea bolnavilor
Examinarea bolnavilor şi stabilirea diagnosticului
preliminar
Acordarea asistenţei medicale de urgenţă
Recoltarea materialului de la bolnav pentru
examenul de laborator
Prelucrarea sanitară primară a bolnavului
Transportarea bolnavului în secţie
Întocmirea fişei de declarare urgentă şi
anunţarea la Centrul de Sănătate Publică
Dezinfecţia şi depozitarea hainelor
Eliberarea certificatelor medicale bolnavilor
spitalizaţi
 Documentația secției de internare
Registru pentru evidenţa bolnavilor internaţi
Registru pentru evidenţa bolnavilor consultaţi și
refuzaţi în internare
Fișa de observaţie clinică
Registrul de evidenţă a certificatelor de boală
eliberate
Bonul de recepţie a hainelor de la bolnavi
Fișa de declarare urgentă despre cazul de boală
infecţioasă
 SECŢIA DE INTERNARE
Unul din principiile de lucru a secţiei de internare
este primirea şi repartizarea bolnavilor în secţii, în
baza sistemului de internare în flux, după forma
nozologică de boală, în condiţiile căreia din
momentul internării şi până la externare bolnavul
nu contactează cu bolnavi cu alte boli infecţioase.
 SECŢIA CURATIVĂ
O secţie curativă trebuie să fie amenajată cu:
Saloane pentru bolnavi
Sală de tratamente
Cabinetul medicilor
Cabinetul asistentei medicale superioare
Cabinetul asistentei menagere
Sufragerie formată din 2 încăperi
În secţie bolnavii sunt izolaţi pe toată perioada
contagioasă şi sunt externaţi după însănătoşirea
clinică şi un control bacteriologic negativ.
 Măsurile regimului
sanitaro-antiepidemic
Complexul de clădiri ale spitalului de boli
infecţioase, precum şi a secţiei de boli
infecţioase din cadrul spitalului polivalent
trebuie să fie amplasate în clădiri separate,
situate pe un teritoriu izolat.
Secţia de internare trebuie să dispună de cel
puţin 2 saloane de primire a pacienţilor sau boxe
cu ieşiri izolate.
Bolnavii infecţioşi se spitalizează strict
individual. Nu se permite aflarea mai multor
bolnavi în aceiaşi încăpere.
 Măsurile regimului
sanitaro-antiepidemic
Elementul structural de bază al secţiei de boli
infecţioase trebuie să fie alcătuit din boxe,
semiboxe şi saloane boxate.
Primirea bolnavilor se face în boxe speciale (1
boxă pentru 25 de paturi).
Pentru realizarea unei izolări mai depline a
bolnavilor infecţioşi în spitalele de boli
infecţioase boxele trebuie să alcătuiască 25-35%
din numărul total de paturi.
În secţia de internare mijloacele de transport se
dezinfectează.
 Măsurile regimului
sanitaro-antiepidemic
Cel mai des, mai ales în spitalele de boli
infecţioase pentru copii, se folosesc boxele de tip
Melţer care au o intrare izolată cu tambur. Fiecare
boxă este prevăzută cu nod sanitar propriu, cadă
şi tot ce este necesar pentru deservirea bolnavilor.
 Regimul antiepidemic al secţiei de boli
infecţioase include:
respectarea principiului de flux, care presupune
o direcţionare a activităţilor dinspre funcţiile şi
zonele curate spre cele insalubre;
completarea ciclică, unimomentană a saloanelor
după formele nosologice şi chiar tipul de agenţi
patogeni, pentru prevenirea superinfecţiilor;
amplasarea bolnavilor, la care diagnosticul nu a
fost stabilit şi nu a fost evidenţiat agentul
patogen se efectuează în saloane de diagnostic;
bolnavii cu infecţii aerogene sau suspecţi la
astfel de maladii se spitalizează obligatoriu în
boxe.
 Regimul antiepidemic al secţiei de boli
infecţioase include:
separarea saloanelor pentru pacienţii aflaţi în
convalescenţă;
alimentarea pacienţilor cu infecţii aerogene, cu
mecanism de transmitere fecal-oral şi de contact
se efectuează în saloane;
efectuarea unei dezinfecţii minuţioase după
externarea bolnavului, ce elimină un agent
patogen rezistent la mediu;
limitarea rotaţiei personalului;
efectuarea la timp şi deplină a măsurilor de
control la depistarea infecţiilor nosocomiale.
 Măsurile regimului
sanitaro-antiepidemic
Dacă bolnavul necesită tratament în secţia de
terapie intensivă, el se internează fără a trece
prin secţia de internare.
Secţia de internare trebuie să fie asigurată cu
obiecte: de îngrijire, pentru curăţenia umedă,
dezinfecţie, pentru tratarea sanitară a bolnavilor;
seturi de haine de spital; detergenţi; substanţe
dezinfectante; veselă pentru obiecte cu inscripţia
,,curate” şi ,,folosite”; saci pentru recepţia
hainelor de la bolnavi; veselă de laborator.
În încăperi trebuie să fie instalate lămpi
bactericide care se includ după primirea
bolnavilor cu infecţii aerogene.
 Măsurile regimului
sanitaro-antiepidemic
Personalul medical activează în echipament de
protecţie: bonetă, halat, mască (infecţii
respiratorii). Măştile se schimbă după primirea
fiecărui bolnav iar halatul, boneta zilnic.
În sala de examinare bolnavii se examinează de
medic care culege anamneza bolii și cea
epidemiologică.
După ieşirea bolnavului din sala de examinare
toate obiectele şi suprafeţele cu care a contactat
bolnavul se prelucrează prin ştergere de 2 ori cu
substanţă dezinfectantă.
 Măsurile regimului
sanitaro-antiepidemic
Toţi bolnavii sunt examinaţi la scabie şi
pediculoză. Despre fiecare caz de depistare a
pediculozei se anunţă la CSP după locul de trai,
iar bolnavul se prelucrează efectuându-se
înregistrările respective în foaia de observaţie
clinică.
Termometrele, spatulele după folosire se
dezinfectează.
Curăţenia umedă cu substanţe dezinfectante se
face după fiecare bolnav. Tot utilajul folosit
pentru curăţenia umedă trebuie să fie marcat şi
folosit conform marcaţiei.
 Măsurile regimului
sanitaro-antiepidemic
Hainele bolnavilor internaţi nu se dau rudelor
acasă, dar se strâng în saci de muşama, se
dezinfectează în etuvă şi după aceasta se
păstrează în depozit.
După examinarea fiecărui bolnav personalul
medical îşi dezinfectează mâinile cu soluţie
dezinfectantă, apoi le spală cu apă şi săpun.
 Măsurile regimului
sanitaro-antiepidemic

Tratarea sanitară a bolnavului se face în blocul

sanitar şi include:
frezarea părului după indicaţiile medicului;
tăierea unghiilor;
baia sau duşul igienic;
îmbrăcarea în lengerie şi haine de spital.

Dacă starea bolnavului nu permite efectuarea băii

sau duşului igienic se face prelucrarea parţială a
bolnavului.
 Măsurile regimului
sanitaro-antiepidemic
După fiecare utilizare obiectele folosite la
tratarea sanitară a bolnavului se dezinfectează
conform regimului stabilit.
Apele de baie se dezinfectează numai în caz de
infecţii intestinale. Săpunul de baie este numai
pentru o singură folosinţă.
Lengeria de corp, de pat se strânge în saci de
muşama şi se duce la spălătorie unde se
dezinfectează apoi se spală.
 Măsurile regimului sanitaro-
antiepidemic

Bolnavii cu infecţii intestinale se folosesc de

oală individuală numerotată, numărul căreia
corespunde cu numărul patului
În secţie deservirea bolnavilor este dublă:
asistenţa medicală efectuează manipulaţiile
curative, repartizează hrana, alimentează
bolnavii gravi, infermiera efectuează unele
măsuri de îngrijire (aplică plosca, urinarul) şi
efectuează curăţenia umedă;
 Măsurile regimului sanitaro-
antiepidemic
De 3 ori pe zi în saloane, sala de proceduri se
petrece curăţenia umedă cu folosirea
substanţelor dezinfectante, după care salonul
se aereseşte şi se iradiază cu raze ultraviolete
– 30 min
Curăţenia generală se face o dată pe
săptămână cu detergenţi şi substanţe
dezinfectante
 Măsurile regimului sanitaro-
antiepidemic
În perioada caldă a anului se petrece protecţia
încăperilor de muște şi alte insecte, în acest
scop se pun plase la geamuri şi se utilizează
insecticide;
În camera de baie trebuie să fie vase cu soluţie
de clorură de var de 10% pentru dezinfecţia
dejecţiilor, pentru prelucrarea ploştelor,
urinarelor;
În infecţiile intestinale masele vomitante,
excrementele se colectează în vase mari, unde
se dezinfectează cu CaCl uscat într-o proporţie
de 1:5 cu expoziţia de 2 ore. După aceasta se
aruncă în viceu;
 Măsurile regimului sanitaro-
antiepidemic
Toate instrumentele medicale după efectuarea
manipulaţiilor se dezinfectează, prelucrează
iar mai apoi se sterilizează (în cazul când se
utilizează de mai multe ori);
Externarea din spital a convalescenţilor se face
după însănătoşirea clinică, finisarea curei de
tratament specific şi controlul bacteriologic
repetat;
 Tratarea bolnavilor cu pediculoză
În caz de depistare a lindinilor ori păduchilor se
închid ambele uşi a primei camere din blocul
sanitar. Sora medicală îmbracă un halat
suplimentar. Pe banchetă se aşterne o muşama
pe care se aşează bolnavul. Părţile păroase ale
corpului se prelucrează cu una din substanţele:
Sol. Benzil benzoat 20%
Sol. Clorofos 0,15 %
Loţiune Nitifor
Loţiune Pedilin
Sol. Anti -P
 Măsurile regimului sanitaro-
antiepidemic
Părul se înveleşte cu o basma şi se lasă pe 30-40
min
După expirarea timpului părul se îmbibă bine cu
acid acetic 6% şi se piaptănă timp de 15 min., cu
un pieptene des, apoi se spală bine
Lengeria bolnavului se dezinfectează prin
fierbere timp de 45-60 min. apoi se usucă şi se
calcă pe ambele părţi
Încăperea se dezinfectează.
 Prelucrarea şi dezinfectarea veselei
şi resturilor de hrană
Vesela se prelucrează şi se dezinfectează după
fiecare folosire. Mai întâi se eliberează de
resturi de alimente şi se scufundă în cada
pentru degrasare cu sol. de detergent 1% (sodă
calcinată sau bicarbonat de sodiu), sau sol. de
muştar (100 g. la un litru de apă)
După degrasare vesela se clăteşte cu apă
fierbinte şi se pune în dulapul cu aer uscat şi
fierbinte (pupinel) la t0 1800 C pe 45 min.
Prelucrarea şi dezinfectarea veselei
şi resturilor de hrană
În lipsa pupinelului, după dezinfecţie vesela se
clăteşte cu apă fierbinte, apoi se fierbe 30 min.
ori se scufundă în sol. cloramină 1 % sau sol.
clorură de var 1 % pe 30 min. În caz de hepatită
virală în sol. cloramină 3 % pe 30 min. După
aceasta vesela se clăteşte şi se usucă.
Apele de la spălarea veselei se dezinfectează
cu clorură de var uscată – 2 kg. la 10 litri apă pe
1 oră.
Resturile de alimente se dezinfectează într-o
cratiţă marcată în sol. de Clorură de var 10% sau
sol. Hipoclorid de calciu 0,6 % în cantitate dublă
timp de 2 ore apoi resturile se aruncă.
 BIBLIOGRAFIE
Sv. Cobîleanschi, L. Botnarciuc, E. Cucieru, Boli
infecţioase, Chişinău 2010
Obreja G. Boli infecţioase, Profilaxie şi
combatere, Ghid practic, Chişinău, 2004
Ordinul Ministerului Sănătăţii Cu privire la
organizarea măsurilor regimului sanitaro-
antiepidemic în spitalele/secţiile de boli
infecţioase
 Vă doresc succes!

Mulţumesc pentru atenţie !