BOLI INFECTIOASE SI NURSING SPECIFIC

IN BOLI INFECTO-CONTAGIOASE

Notiuni de epidemiologie

Epidemiologia – se ocupa cu depistarea timpurie , preclinical si in faza de

leziune a bolii contagioase , iar solutia consta in mobilizarea grupelor
populationale cu risc de imbolnavire pentru controale de specialitate de
lunga durata.
Epidemiologia generala – se ocupa cu studiul legilor de baza ce
reprezinta punct de plecare in aparitia bolilor infectioase , precum si cu
studiul principiilor generale de profilaxie si combatere.
Epidemiologia specifica – se ocupa cu studiul particularitatiilor
epidemiologice ale procesului epidemiogen la fiecare boala in parte.
Obiective
- punerea in evidenta a unui proces epidemiologic de la aparitie pina
la stingere
- elaborarea si supravegherea mijloacelor de combatere si profilaxie

Factorii epidemiologici principali

- izvorul de infectie

1
 o il constituie organimele vii in care patrunde agentul patogen
si se multiplica, eliminindu-se pe cai diferite
o animalele pot elimina germeni prin
 dejectii
 urina
 saliva
 lapte
 singe
 carne
 piele
o eliminarea de la omul bolnav, convalescent, purtator cronic
se face prin
 secretii si sputa in
 scarlatina, tuse convulsiva
 varsaturi
 materii fecale in
 hepatite, febra tifoida
 secretii genitale si lichid seminal in
 boli venerice, SIDA
 singe in
 hepatita virala, malarie
 secretii purulenta in
 piodermite
- caile de transmitere
o directa
 se poate prin contact nemijlocit intre persona
receprtiva si eliminatorul de germeni
 sau prin contact direct cu produsul infectios
o indirecta
 se poate produce prin intermediul unor elemente din
mediul extern sau prin agentii vectori
 calea de transmitere a fost folosita drept criteriu pentru
clasificarea bolilor contagioase
 yransmitere prin contact direct
 aerogene
 digestive
 transmise prin vectori
- masa receptiva
o totalitatea persoanelor dintr-o colectivitate care nu prezinta
imunitate fata de boala infectioasa
o o boala nu poate sa apara decit de la receptivi

2
Factorii epidemiologici secundari
- naturali
o meteoroclimatici
o casnici
o geografici
o telurici
- economico-sociali
o alimentatia
o locuinta
o conditii de munca
o rozatoare
o cultura sanitara

Formele de manifestare ale proceselor epidemiologice

- sporadicitatea
o aparitia unui numar redus de imbolnaviri
- epidemia
o izbucnirea aceleiasi boli la un numar mare de personae dintr-
o regiune, care au la inceput o sursa comuna de infectie
- endemia
o aceea situatie particulara in care o boala se afla in mod
permanent in anumite teritorii
- pandemia
o boala infectioasa care se exitinde pe un teritoriu foarte mare

Date epidemiologice
- ancheta epidemiologica trebuie sa stabileasca
o izvorul de infectie
o calea de transmitere
o starea imunologica

Asigurarea igienei personale si aplicarea masurilor de profilaxie in

sectiile de boli contagioase

- intr-un spital de boli infectioase , izolarea bolnavilor se face pe

boli, iar pentru bolnavii la care diagnosticul nu e precizat, este
obligatory izolarea individuala
- in toate cazurile trebuie sa se acorde o deosebita importanta
obiectelorcontaminate provenite de la bolnav precum si de la
personalul sanitar care prin trecerea de de la un bolnav la altul
poate sa vehiculeze microbii si sa transmita boala

3
- in aceste spitale exista 2 cai una necontaminata si una contaminate
- circuitul efectelor bolnavului
- izolarea de restul circuitelor necontaminate
o efectele bolnavului trec prin ghiseul de dezbracare
o se transporta la camera de dezinfectie si deparazitare
- dezinfectia si deparazitarea
- pastrarea efectelor bolnavului in timpul internarii
o dupa operatia de dezinfectie efectele bolnavului se
depoziteaza la magazia de efecte
- circuitul rufariei
- asigurarea bolnavului cu rufarie curate de corp si de pat
- schimbarea rufariei de pat si de corp
o depozitarea rufelor infectate se face in saci impermeabili
care vor fi legati
- dezifectia si curatirea rufelor
o rufele infectate se introduce in solutie dezinfectanta de
cloramina
o se spala
o se fierb
o se calca
o se depoziteaza in magazie
- circulatia alimentelor si a veselei
- repartizarea alimentelor bolnavului
- introducerea veselei murdare si a resturilor
o resturile alimentare se desarta intr-un recipient special cu
solutie dezinfectanta
- tratarea resturilor alimentare
o dup ace a fost adunata se va transporta la crematoriu
obligatoriu
- tratarea veselei
o vesela va fi sterilizata la autoclave sau prin fierbere
- circuitul alimentelor provente de la vizitatori
- vizitatorii predau alimentele la biroul de informatii

4
- va fi transportat la oficiul sectiei
- va fid at bolnavului , iar recipientele vor fi date inapoi
apartinatorilor
- nu se permite transportul alimentului in vasul vizitatorului
- circuitul instrumentelor medicale
- transportul instrumentelor mediale
- pregatirea tratamentului si a materialelor necesare
- circuitul instrumentelor folosite
- circuitul bazinetelor, plostilor, urinarelor si scuipatorilor
- sunt repartizate cite una la fiecare bolnav
- dupa folosire vor fi spalate si dezinfectate

Internarea, primirea in sectia cu paturi si repartizarea bolnavilor

contagiosi in saloane

- bolnavul contagios reprezinta o sursa de infectie

- atit el cit si tot ceea ce provine de la el trebuie considerat contagios

- internarea in spital trebuie facuta dupa urmatoarele reguli

o preluarea bolnavului
o inscrierea bolnavului in evident unitati
o pregatirea bolnavului pentru examinarea medicala
o preluarea efectelor bolnavului
o transportul bolnavului in serviciul de spitalizare
o preluarea bolnavului in sectia de paturi

Atributiile personalului sanitar in prevenirea si combaterea

infectiilor intraspitalicesti

5
 - infectii intraspitalicesti = imbolnaviri de natura infectioasa ,
manifestate clinic , contractate in spital si care apar in timpul
spitalizarii sau dupa externare
- cel mai des intilnite sunt
o infectiile respiratorii
o bolile diareice
o infectiile urinare
Infectiile intraspitalicesti se pot impartii in
- boli transmisibile aparute in spital
- imbolnaviri produse de germeni conditionat patogeni, associate cu
o serie de factori de risc particulari persoanelor spitalizate cum ar fi
o rezistenta scazuta la infectii
o expunere crescuta la surse de infectii
o tratamente cu antibiotic care pot produce dezechilibrul florei
normale a bolnavului
o expunerea la procedure medico-chirurgicale modern care
creeaza de multe ori riscuri ajore de infectie

Prevenirea infectiilor intraspitalicasti este un obiectiv permanent al

intregii activitati a spitalului si se realizeaza prin
- masuri de igiena spitaliceasca
- aprecierea exacta si prompta a potentialului infectios si a
receptivitatii bolnavilor
- alegerea prcedurilor de investigatii si tratament cu risc minim de
infectie
- supravegherea clinica a bolnavilor pentru depistarea infectiilor
intraspitalicesti
- asigurarea pregatirii profesionale corespunzatoare a intregului
personal al spitalului
- obiective
o alimentarea cu apa

6
 o asigurarea cu obiecte sanitare si intretinerea igienica a
acestora
o evacuarea reziduriilor si mentinerea salubritatii
o utilizarea spatiilor de spitalizare
 gruparea bolnavilor in functie de infectiozitate
o intretinerea curateniei si dezinfectia spatiilor de spitalizare
o asigurarea microclimatului
o respectarea normelor de igiena, a circuitelor
o respectarea obligativitatiilor privind actul medical
o sterilizarea instrumentelor medicale
o aplicarea masurilor antiepidemice
o controlul microbiologic

Asigurarea regimului dietetic la bolnavii contagiosi

In bolile infectioase regimul alimentar trebuie alcatuit astfel incit sa se

acopere nevoile calorice bazale , la care se adauga consumul dupa cum
urmeaza
- 10-30% in raport cu starea de agitatie
- 13% pentru fiecare grad de temperature peste 370C
- 10% pentru distructii celulare
In ratia alimentara a bolnavului infectiosprocentul de
- Glucide este 60-70%
- Proteinele 205
- Lipidele sunt recomandate in cantitate mai mica
Cantitativ regimul alimentar al bolnavului infectios nu trebuie sa scada
sub 1800 calorii, important este sa se asigure vitaminele si echilibrul
hidroelectrolitic
In intocmirea regimului dietetic al bolnavului infectios se tine seama de
urmatoarele obiective
- Respectarea necesarului caloric al bolnavului in raport de boala
- Asigurarea proportiei necesare de principia alimentare
- Asigurarea substantelor minerale si vitamine
- Asigurarea necesarului de lichide si electroliti
- Adaptarea regimului alimentar la afectiunile bolnavului

Recoltarea si transportul produselor patologice

- Se efectueaza la indicatia medicului

- In sectia de boli infectioase sunt necesare masuri suplimentare,
privind igiena personalului, a recoltarii sitransportului produselor
patologice, pentru a preveni transmiterea infectiilor

7
- Recoltarile de produse patologice se efectueaza la patul bolnavului

Administrarea vaccinurilor

- Vaccinarea constituie una dintre metodele cele mai valoroase

folosite in profilaxia bolilor infectioase transmisibile, unele sunt
indispensabile pentru protectia omului
- In fiecare tara se intocmesteste un program national de vaccinari,
care se poate modifica in timp, dupa necesitati, in functie de
situatiile epidemiologice si de progresul profilaxiei
- Pentru simplificarea operatiilor de vaccinare se aplica asocierea
vaccinarilor prevazute de calendarul vaccinarilor stability de
Ministerul Sanatatii
- Vaccinarea fiind un act de responsabilitate medicala , trebuie
precedata de anamneza si examenul clinic general al celui ce
urmeaza a fi vaccinat , in vederea stabilirii starii sale de sanatate
- Pentru efectuarea vaccinarii trebuie sa se respecte urmatoarele
obiective
o Intocmirea catagrafiei
 Sub indrumarea medicului pe baza Ministerului
sanatatii
o Mobilizarea populatiei pentru vaccinare
o Examenul clinic general
o Stabilirea contraindicatiilor
o Pastrarea in bue conditii a recipientrlor cu vaccine
o Asigurarea unitatiilor cu instrumentarul necesar vaccinarii
o Asigurarea trusei de urgent in vederea tratamentelor unor
complicatii
o Efectuarea vaccinului
o Educatia sanitara a populatiei
o Citirea rezultatelor
o Inregistrarea vaccinarii in registrul de vaccinari

Seroterapia

- Tratamentul unor infectii cu ser imun , dica ser care contine

anticorpi fata de agentul causal al infectiei respective
- Serul poate fi recoltat de la animale (heterolog) sau de la omul
convalescent (omolog)
- Seroterapia se efectueaza la indicatia medicului si sub stricta
supraveghere medicala
- Serul heterolog poate declansa reactii de tip anafilactic

8
- Serul omolog poate transmite hepatita epidemica
- Pentru administrarea serurilor se efectueaza teste de sensibilitate
o Intradermic
 Se vor efectua dilutii de ser in solutie clorurosodica
izotonica sterile de 1/10, 1/100, 1/1000, 1/10000 dupa
indicatia medicului
 Se injecteaza strict intradermic 0,1 ml solutie din
dilutia recomandata de medic
 Se urmaresc functiile vitale, starea generala
 Dupa 30 de inute se citeste reactia – reactia pozitiva se
prezinta ca un eritem de circa 2-5-10 mm, in reactii
intense apare un usor edem local, care poate atinge
citiva cm
o conjunctival
 Solutia diluata se introduce in sacul conjunctival
o Cutanat
 Solutia diluata se aplica pe o scarificare a
tegumentului efectuata in prealabil
- Administrarea serului
o Daca nu a prezentat nici o reactive se va administra serul
o Se administreaza intravenous in perfuzie
o Pe tot parcursul administrarii bolnavul va fi supravegheat
permanent
o La aparitia celui ai mic semn de manifestare alergica se va
intrerupe administrarea

Date clinice

- semne si simptome
o cuprinde mai multe perioade distincte
 perioada de incubatie – intervalul de timp din
momentul patrunderii microbului in organism si pina
la aparitia primelor simptome
 perioada de debut – apar primele semne de boala
 perioada de stare – desfasurare a intregii
simptomatologii a bolii
 perioada de convalescenta – regresiunea simptomelor
o sindroame aparute
 sindromul febril – apar curbe termice caracteristice
unor boli infectioase

9
  febra continua – T 39-400C, cu mici variatii
intre dimineata si seara (febra tifoida, tifos,
pneumonie)
 febra remitenta – caracterizata prin oscilatii
febrile mai mari intre 37-390C, fara ca
temperature minima sa scada sub 370C (infectii
supurative)
 febra intermitenta – cu oscilatii foarte mari pina
la 400 survenind zilnic sau cu perioade afebrile
de 1-2 zile (malaria, septicemia)
 febra recurenta – perioade febrile cu
temperature continua 39-400 de 4-6 zile
intercalate de perioade de aceeasi durata
 febra ondulata – perioade febrilein care
temperature urca incet si se mentine in platou
timp de 7-10 zile, scade in liza si dupa o
perioada afebrila, unda febrile se repeat
_bruceloza_
 febra de tip invers – temperature minima se
inregistreaza seara, iar maxima dimineata
(TBC)
 alte tulburari
o astenie, inapetenta, greata, cefalee,
ameteli, herpes, delir
o tulburati ale
 metabolismului
 aparatului cardio- vascular
 renal
 respirator
 functiilor secretorii si excretorii
o nevoie crescuta de oxygen
o perturbari ale metabolismului
hidroelectrolitic
 sindromul infectios si meningean
 febra, frisoane
 varsaturi
 cefalee
 hiperestezie cutanata
 fotofobie
 characteristic sindromului meningean sunt
 rigiditatea (redoarea ) cefei
 opistotonus

10
  pozitie cocos de pusca
 semnul kernig – incapacitatea pacientului de a
intinde picioarele complet
 semnul brudzinschi – flectarea capului duce la
flexia reflexa a genunchilor
 sindromul encefalic
 semne de infectie generala
o febra, frisoane, ameteli, vertij, curbatura
 semne corticale
o agitatie, delir, halucinatii, somnolenta
profunda, stari convulsive, stari
comatoase
 sindromul eruptive
 manifestari cutanate
o macule, papule, vezicule, bule, petesii
hemoragice, icter
o scuame, cruste, ulceratii, cicatrici,
pigmentatii
o masca Filatov in scarlatina
o facies plingaret in rujeola
o masca hepatica
o excoriatii
 pierdere de substanta superficiala, aparuta in urma
unui traumatism – dupa prurit

11
o cruste
 leziune elementara secundara, datorita uscarii unei
seriozitati provenite dintr-o ulceratie
 se prezinta ca mici, pline cu lichid clar si de cele mai
multe ori insotite de prurit si durere

o vezicule
 ridicaturi ale epidermului rotunde, de dimensiuni mici,
pline cu lichid clar si de cele mai multe ori insotite de
pririt si durere

o pustule

12
  abces minuscul la suprafata tegumentului, localizat la
radacina firului de par, constituind asa numitele
leziuni de foliculita – cosuri –
 pot fi primitive sau secundare prin infectarea
veziculelor care se pustuleaza

o papule
 leziuni caracterizate printr-o ridicatura circumscrisa si
solida la suprafata pielii
 se datoreste fie unei ingrosari a pielii, fie unei
infiltratii apoase

o ulceratii

13
 pierdere de substanta rezultind dintr-un proces
patologic ce actioneaza asupra pielii, poate fi
superficiala – eroziune- sau profunda – exulceratie si
ulceratie propiu zisa

 sindromul gastro-intestinal
 tulburari de transit intestinal
o varsaturi
o diaree
o tenesme
 alte manifestari
 angine
 fenomene catarale ale cailor respiratorii
superioare
 semne din partea aparatului circulator
 colapsul periferic
o prin pierderi de apa – varsaturi, diaree,
transpiratii
o prin pierderi massive de singe
o prin actiunea toxica asupra SNC
o prin actiunea unor toxine microbiene
o simptomele colapsului periferic
 hTA, hipotermie, tegumente palide,
cianoza extremitatiilor, puls
accelerat

14
Date de laborator
- examenul bacteriologic
o analize ce se efectueaza prin frotiu pentru evidentierea de
streptococci si stafilococi
 Culturi
o Insamintarea produsului pe mediul de cultura- hemocultura,
urocultura, coprocultura, bilicultura, medulocultura
Recoltarea sângelui pentru examenul bacteriologic.

A. Date generale:
Definiţie:
Reprezintă o metoda de laborator specifica, ce consta in colectarea
singelui de la pacient si insamintarea lui pe mediu de cultura pentru
examen bacteriologic, respectind strict raportul dintre singe si mediu
nutritiv 10:1
Obiectivul :
Decelarea bacteriilor in singele pacientului si determinarea sensibilitatii
florei la antibiotice.
Indicaţii:
 O bacteriemie :febra tifoidă,salmoneloya,bruceloya,leptospiroya
etc.
 Suspecţii la o septicemie cu stafilococ, meningococ,bacilul Koh
(bolnavul are febră înaltă,frison,starea generală alterată)
 Pacientul ce febra mai mult de 5 zile cu diagnosticul neclar.
Contraindicatii :
 Absolute
 Relative :hemoptizie,anemie de gr. III- IV , antibiotice în doze mari
pe o perioadă îndelungată.

15
 Condiţiile colectării sîngelui
1. Pînă la începerea tratamentului cu antibiotice
2. Dacă pacientul a administrat antibiotice e necesar de indicat,
ce antibiotic, doza, durata administrării.
3. Recoltarea sîngelui se face în timpul febrei.

I. Pregătirea pentru procedură

1. Pregătirea asistentei medicale

 Pregătirea asistentei medicale
 Spălarea mîinilor
 Dezinfecţia mîinilor
 Îmbracarea manuşilor sterile.
2. Pregătirea locului. Protecţia personalului
 Mască de tifon, mahuşi sterile medical.
 Termometru. Volumul depinde de vîrsta
 Seringă cu ac sterilă de 5, 10 sau 20 ml. pacientului.
 Garou şi scutec steril Pentru prelucrarea cimpului.
 Tampoane şi şerveţele sterile Pentru însămînţare.
 Flacon steril cu mediu de cultură de 100 sau
150 ml
 Spirtieră, chibrituri. Pentru dezinfecţia cîmpului.
 Soluţii dezinfectante(alcool iodat,eter) Pentru dezinfecţie
 Cuvă renală pentru instrumente
folosite(seringă, ac, pencetă) Conform cerinţelor.
 Îndreptare la laboratorul bacteriologic,
standart. Se respectă dreptul la
3. Pregătirea pacientului. informare.
a. pregătirea psihică Se reduce anxietate.
 se explică pacientului necesitatea efectuării.
 Pacientul se calmează şi se încurajează. În decubet dorsal pentru
 Pacientul se aşează în poziţie culcată pe spate. prevenirea
b. pregătirea fizică copliucaţiilor(colaps)
 se efectuează termometria pacientului
 se dezinfecteayă pielea din plica cotului cu
alcool de 700

II. Tehnica executării

16
  Se aplică garoul şi se face puncţia venei Vezi standartul.
 Se extrage cantitatea necesară de sînge în Pentru respectarea
seringă; 5 ml la copii, 10 ml la adulţi. raportului 1 :10
 În timpul recoltării garoul nu se eliberează Pentru a menţine staza
 După recoltare se eliberează garoul. venoasă
 Se extrage acul din venă Cu mişcare rapidă
 Se aplică tampon cu alcool de 70 0 Combaterea infecţiei
 Tamponul rămâne pe 2-3 min Pentru hemostază
 Mâna bolnavului în poziţie verticală Nu se îndoaie la cot, se
evită hematomul.
 Seringa şi acul se aşează în cuva renală Pentru dezinfecţie
 O altă asistentă medicală aprinde lampa cu spirt
 Se flambează marginile şi dopul flaconului Pentru flambare
 Se transferă sîngele din seringă în flacon steril
cu mediu de cultură : mediul Raport(bulion
biliat sau alt mediu)evitînd prelingerea sîngelui Acul se va detaşa de la
pe perţi. seringă
 Se flambează din nou gura flaconului şi dopul la
flacara spirtierei. De-a menţine sterilitatea
materialului.

III.
Documentarea
 Se pregăteste produsul recoltat
 Se copletează îndreptarea la laborator O etichetă încleaită pe
flacon şi un bulletin de
însoţire.
 Se etichează flaconul cu această indreptare şi se
transportă la laboratorul bacteriologic urgent. Conform cerinţelor
Notă : dacă nu e posibil de transportat urgent sîngele
însămînţat se aranjează în termostat la 370 C

17
  Se înregistreză pe etichetă temperatura corpului
bolnavului.

IV.
Supravegherea pacientului
 Se face toaleta locală a tegumentului
 Se schimbă lengeria dacă este murdară
 Se asigură o pozţie comodă în pat
 Se supraveghează pacientul

Complicaţii Intervenţii
1. Hematom - se retrage acul şi se
(prin infiltrarea sîngelui comprimă locul puncţiei
în ţesutul perivenos) 1-3 min
2. străpungerea - se retrage acul din
venei(perforarea lumenul venei.
peretelui opus)
3. Ameţeli, paloare, - se întrerupe puncţia,
lipotemie. pacientul se aşează în
decubit dorsal fară pernă,
se anunţă medicul

V.
Reorganizarea locului de muncă
- acul şi seringa se dezinfectează conform standartului. Asigurarea sepsiei si
antisepsiei.

 Examen serologic
o Reactii de aglutinare
o Reactii de fixare a complementului

18
  Alte reactii de imunitate
o Reactii cutanate
 Reactia schick
 Reactia dick
 Reactia Schultz Charlton
 Intradermoreactia mantoux
 Teste de imunitate elisa sau ria
Analize complementare
- probe functionale hepatice
- formula leucocitara
- punctie lombara in meningite , encefalite
i. se analizeaza LCR
- se face
i. numarul de cellule sau elemente celulare
ii. meningograma
iii. reactia Pandy
iv. proteinorahia
v. glucozorahia
vi. clorarahia
vii. frotiu
viii. cultura

Recoltarea produselor biologice si patologice

 este important sa informam pacientul asupra manevrei si modul de
actiune si colaborare cu el in timpul manevrei
 respectatea conditiilor de igiena si aspsie
 cunoasterea tehnicilor de lucru
 recoltarea produselor inainte de administrarea antibioticelor
 reguli de protectia pacientului si a cadrelor medicale de infectiile
intraspitalicesti
 respectarea masurilor de autoprotectie
 acele si seringile se depoziteaza in containere speciale\se va
urmarii transportul correct al produselor recoltate
o meningococul la 370C
o virusurile in lazi congelate
 recipientele in care se recolteaza sunt sterile sin u se dezinfecteaza
cu antiseptice
 la coproculturi recoltarea se face din zonele cu singe si puroi
 sa se efectueze 3 determinari pentru a surprinde agentul patologic
din 3 scaune diferite

Prevenirea bolilor intraspitalicesti

19
  ingrijirea bolnavilor cu boli infectioase trebuie adoptata la
necesitatile lor
 bolile infectioase evolueaza cu stare febrile care epuizeaza
organismul reducind capacitatea lui imunologica de aparare
 sunt boli care actioneaza systemic asupra intregului organism
provocind tulburari functionale si organice variate in functie de
specificul bolii si terenul immunologic al pacientului
 bolile infectioase prezinta o evolutie ciclica, etapizata care solicita
ingrjiri adoptate stadiului respective
 datorita reducerii capacitatii de aparare a organismului infectat
pacientii prezinta o receptivitate crescuta la diferite infectii
 pacientul cu boli infectioase reprezinta o sursa de infectie
potentiala pentru persoanele din jurul lor , cit si pentru personalul
medical
 asigurarea conditiilor optime de spitalizare si ingrijire
 bolnavii cu boli infectioase trebuie spitalizati cu saloane mici de 1-
2 paturi pina la 4 paturi
 conditii de perfecta curatenie cu mobilier stric necesar , perdelele si
covoarele sunt un rezervor de praf, luminoase si bine aerisite
 paturile trebuie sa fie spalate si dezinfectate
 saltelele si pernele trebuie sa fie adaptate tipului de pacient
 nu se pot pune colaci de cauciuc pentru prevenirea escarelor de
decubit
 bolnavul trebuie schimbat din pozitia de decubit dorsal in alte
pozitii , sa faca miscari active
 bolnavii care sunt in stare grava , care trebuie deserviti cu plosca si
urinar trebuie sa primeasca plosca si urinar dezinfectat

Masuri de convingere a bolnavului pentru a ramine in spital pe toata

perioada bolii si pentru prevenirea si combaterea bolii
 asistenta trebuie sa supravegheze functiile vitale si vegetative care
se noteza in foaia de observatie
 atentie deosebita trebuie acordata pacientiilor cu meningita ,
encefalita , coma

Adaptarea sarcinilor de ingrijire a bolnavului in faza evolutiva

 ingrijirea bolnavilor in anumite etape ale bolii trebuie sa previna
aparitia complicatiilor si a infectiei intraspitalicesti si pregatirea
organismului pentru faza urmatoare a bolii
 in perioada de stare un accent deosebit se pune pe cresterea
imunitatii organismului

20
Prevenirea raspindirii infectiei si mobilizarea fortelor de aparare a
organismului
 este necesara supravegherea bolnavului , igiena
 ingrijirea corecta poate proveni aparitia infectiilor stafilococice de
spital, unor boli eruptive
 lenjeria va trebui sa fie strerila pentru a preveni infectia leziunilor
tegumentare
 ingrijirea mucoaselor este importanta pentru ca ele pot preveni
infectii ca otite, conjunctivite, parotidite
 mucoasa bucala trebuie sa fie curatata cu un tamponcu solutie
antiseptica bucala, se indeparteaza depozitele, se badijoneaza cu
glicerina boraxata
 mucoasa faringiana trebuie curatata cu gargara
 se practica instilarea unor solutii pe conductul auditiv extern
 se va evita aplicarea medicamentelor la nivelul mucoaselor care pot
da reactii severe
 alimentatia rationala atit calitativa cit si cantitativa va avea in
vedere o proportie echilibrata intre lipide, glucide, etc

Prevenirea infectiilor intraspitalicesti

 in spital pot venii bonavi cu diverse afectiuni in perioade de
incubatie
 bolnavii se pot imbolnavii si de alta boala

Prevenirea infectiilor transmise prin vectori

 Dezinfectie
 Dezinsectie

Prevenirea infectiilor transmise pe cale virala

 Igiena personala riguroasa
 Sterilizarea instrumentelor medicale
 Vesela si tacimurie trebuie dezinfectate cu solutie de cloramina
10%
 Spalarea alimentelor, fructelor, legumelor
 Controlul medical al personalului sanitary din spital

Prevenirea transmiterii bolilor infectioase prin vectori

- vectori
 Tintari
 Purici
 Paduchi

21
  Capuse

Prevenire hepatitei cu transmitere fecal-orala si virala

 Dezinfectia tacimurilor si veselei
 Pastrarea curateniei
 Lenjeria de corp si pat trebuie dezinfectate riguros, cu cloramina
 Se respecta normele de dezinfectie, spalarea pe miini a
personalului
 Resturile menajere si de mincare trebuiesc arse
 Plostile si urinarele vor fi spalate si dezinfectate cu detergent si
cloramina si apoi sterilizate, acestea trebuie sa fie individuale
pentru fiecare bolnav
 Atentie deosebita trebuie acordata controlului periodic al intregului
personal

Prevenirea infectiilor stafilococice

 Agenti patologici rezistenti
 Dau forme severe de boala
 Tratamentul se face cu antibiotice, condus cu rigurozitate
 Organismul se poate obisnui cu antibioticele

Prevenirea infectiilor transmise pe cale aerogena

 Rujeola, rubeola, oeon, scrlatina, meningita
 Presupune respectarea riguroasa a circuitelor
 Formolizarea saloanelor
 Folosirea aspiratoarelor impotriva prafului
 Infectiile aerogene se transmit direct sau indirect prin personalul de
ingrijire si medical
 Personalul trebuie sa poarte masti, haine de protectie

Particularitati de ingrijire a pacientilor cu boli pulmonare

 Bolile aparatului respirator pot avea consecinte negative asupra
starii de sanatate a pacientului
 Suferintele pulmonare pot avea consecinte negative asupra
aparatului cardio-vascular
 Majoritatea bolilor infectioase au caracter infectios care impugn
particularitati de ingrijire si supraveghere clinica
 Pot genera pe linga tulburarile specifice si tulburari sau modificari
psihice cauzate de deficitul de oxigenare al aerului la care se
adauga starea de anxietate , depresie si frica de moarte

22
  Pot apare diverse tulburari psiho-afective , idei obsessive, tulburari
comportamentale, insomnii, tendinte de izolare
 Asigurarea conditiilor de mediu ale pacientului, saloane aerisite,
ingrijite, luminozitate adecvata, incalzire moderata 18-190C,
umidificare potrivita
 Internarea pacientului va respecta caracterul infectios si contagios l
afectiunii
 Curatenia zilnica generala trebuie efectuata cu materiale umede
care sa impiedice imprastierea prafului
 Pozitia in pat atunci cind patul e reglabil
o In caz de hemoptizie sau emboli pulmonare – capul ridicat
o In pleurezie sta pe partea sanatoasa
o In caz de tuse , varsaturi va fi ajutat
o Toaleta se face in functie de starea pacientului la baie sau in
pat
o La pacientii febrili se schimba lenjeria de cite ori e nevoie
 Alimentatia
o In perioade febrile – alimente lichide , pastoase , cu
vitamine, apoi hipocalorica din alimente usor digerabile
o Pacientii cu expectoratii abundente , fetide, suprainfectate in
general nu au pofta de mincare
 Recoltarea produselor patologice
o Sputa in conditii de asepsie riguroasa
o Grija mare la transport
Administrarea medicamentelor se face da cadrele medicale

Ingrijiri specifice in functie de cale de transmitere

Criteriul de clasificare a bolilor infectioase este cel epidemiologic ,

dupa modul de transmitere
- cale respirator
- cale digestive
- cale cutanata
- prin vectori

Ingrijiri generale ale pacientilor cu afectiuni transmise pe cale respiratori

- se produc
- prin picaturile lui Pflϋge in cazul stranutului si tusei
- prin inhalarea aerului in care agentii patogeni ramin
suspendati sub forma prafului
Infectiile respiratorii cu poarta de intrare nazo-faringiana si buco-
faringiana – scarlatina, anginele, rujeola, parodidita epidemica

23
- probleme posibile
- respiratie ineficienta din cauza tusei, edemului mucoaselor
bronsice cu producere de mucus
- izolare sociala
- stare depresiva din cauza izolarii
- discomfort din cauza febrei, tusei, oboselii
- deficit de volum lichidian
- alterarea integritatii tegumentelor prin eruptie cutanata
- obiective de ingrijire
- identificarea agentului pathogen
- limitarea propagarii infectiei
- supravegherea atenta a pacientului pentru a depista semen de
sensibilitate la vreun medicament
- oprirea infectiei prin administrarea tratamentului adecvat
- Supravegherea functiilor vitale
- Asigurarea unei hidratari adecvate
- atenuarea febrei
- Combaterea durerii
- Asigurarea odihnei
- Reducerea anxietatii
- sustinerea psihologica a pacientului
- usurarea tusei
- educarea populatiei privind
- imunizarea
- igiena
- distrugerea vectorilor
- masurile luate pentru limitarea propagarii bolilor infectioase
respiratorii
o informarea pacientilor si familiei despre boala,
transmitere, prevenire si tratament
o izolarea pacientului
o cei care intra in contact cu pacientii sa poarte masca si
halat
o spalarea pe miini la intrarea si la iesirea de la pacient
o pacientul e sfatuit sa-si acopere nasul si gura cu o
batista cind tuseste sau stranuta
o la curatenie se folosesc metodele umede
o se aeriseste camera de mai multe ori

Ingrijirea bolnavului cu febra

- febra nu se confunda cu boala

24
- poate fi un episod pasager sau poate insoti evolutia bolii sau poate
chir lipsi in totalitate
- febra se combate doar daca depaseste anumite valori si persista mai
mult timp, astfel incit pune in pericol functiile vitale ale
organismului
- la nou nascut ›390C pot aparea complicatii nervoase,
cardiovasculare, renale, la sugar, copilul mare si adultul tinar
complicatiile survin daca temperatura depaseste 400C, la adultul in
virsta ›380C

- bolnavul febril prezinta modificari in functionalitatea principlelor

aparate si sisteme , aparind o serie de simptome ca
o hiperemie
o paloare
o tahicardie
o scaderea tolerantei digestivemictiuni frecvente
o agitatie psihomotorie
o somnolenta
o transpiratii la nivelul tegumentelor
- agitatia psihomotorie poate evolua spre delir la copilul mare si dult
si convulsii tonico-clonice la nou nascut, sugari si copilul mic
- bolnavul febril prezinta un consum crescut de calorii
- ingrijiri acordate
o asigurarea igienei corporale
 verifica in mod repetat tegumentele daca sunt
transpirate
 asigura lenjerie de corp si de pat uscata si curata
 va efectua toaleta partiala a bolnavului
 va schimba lnjeria de corp ori de cite ori este nevoie

25
  bolnavul nu va fi lasat cu lenjeria umeda de
transpiratie
 urmareste mucoasa bucala care se deshidrateaza
repede repede
o asigurarea bolnavului cu lichidele necesare pentru prevenirea
deshidratarii
 se ingrijeste sa comande ceai pentru rehidratarea
permanenta a bolnavului
 administreaza acestuia cantitatile necesare, la intervale
regulate, dupa necesitati
 observ in permanenta simptomele clinice care insotesc
febra
 urmareste functiile vitale
 la cresterea temperaturii anunta medicul
o asigurarea de comprese umede reci
 pregateste de urgenta comprese umezite in apa la
temperatura da 10-150C
 aplica comprese pe torace, pe cap si daca este necesar
si pe trunchi
 pune la indemina cearceafuri pentru impachetare, baia
hipotermiazanta, prosoape uscate
 verifica pulsul, culoarea tegumentelor
 intrerupe aplicarea compreselor daca tegumentele
devin cianotice
 schimba compresele la interval de 5-10 minute de 3-6
ori, pina cind se observa scaderea temperaturii
corpului cu 1-2 0
o impachetare
 daca aplicarea compreselor nu are efectul scontat se
aplica impachetarea in cearceafuri umede la 10-15 0
 impachetarea s schimba din 5 in 5 minute
 se administreaza lichide reci sau calde la indicatia
medicului
 dupa impachetare se sterg tegumentele cu prosoape
uscate
 la terminarea impachetarilor se va pregati patul
bolnavului pentru a se putea odihni
o baia rece sau moderata
 daca temperatura nu a scazut corespunzator bolnavului
i se va aplica baie rece sau moderata
 se va verifica starea generala a bolnavului

26
  nu va dura mai mult de 8-10 minutebaia se intrerupe
in cazul cianozarii tegumentelor sau a aparitiei starii
de colaps
 baia devine eficienta daca tegumentele devin
hiperemice
 dupa bie se frictioneaza tegumentele usor cu prosoape
uscate si curate
 se imbraca bolnavul in lenjerie incalzita
 se va verifica apoi daca nu prezinta frisoane
o administrarea medicamentelor sedative
o administrarea medicamentelor pentru tratarea afectiunii de
baza
o asigurarea regimului alimentar corespunzator
 regimul bolnavului hiperemic este hiperglucidic,
hipolipidic
o educatia sanitara
 se efectueaza instruirea bolnavului si a apartinatorilor
privind necesitatea si rolul impachetarilor si a bailor
reci

Impachtarea si baia hipotermizanta nu se aplica la bolnavii in stare

grava, debili, astenici, cardiaci decompensati

Ingrijirea pacientilor cu scarlatina

- boala infectioasa acuta si contagioasa , cauzata de anumiti

streptococibetahemolitici din grupa A, care secreta o toxina eritrogena ce
determina aparitia eruptiei

27
- initial boala se caracterizeaza prin angina, varsaturi, febra
- perioada de incubatie
- 3-6 zile
- Debut brusc
- Angina
- Dureri in git
- Roseate intense
- Varsaturi
- Cefalee
- Puls rapid
- hTA
- perioada de invazie
- 1-2 zile
- angina este de un rosu intens sau pultacee, in puncte , aspect de
false membrane, uneori ulceronecrotice
- limba incarcata, cu deposit cenusiu, albicios,

- apoi descuamarea limbii care ramine rosie – limba zmeurie

28
- perioada de eruptie
- dureaza 2-3 zile
- exantem scarlatinos, nu apare la nivelul fetei
- masca Filatov – facies palmuit
- semnul Grazovici-Pastia – linii hemoragice axilar, inghinal
-prurit
- modificari circulatorii – tahicardie, hTA
- simptome neuropsihice – agitatie, delir, convulsii

- perioada de descuamare
- 2-3 saptamini

Problemele pacientului
- hipertermie
- alterarea confortului
- varsaturi si cefalee din cauza edemului cerebral
infectios
- deficit de volum lichidian
- risc de deshidratare
- alterarea nutritiei
- izolare sociala
- risc de transmitere a infectiei in caz de neizolare
- potential de complicatii
- risc de infectare a tegumentului

29
 - adinamie
- deficit de autoingrijire

Obiective
- atenuarea febrei
- diminuarea durerii de cap si a febrei
- ameliorarea starii de comfort
- pacientul
o sa fie echilibrat hidroelectrolitic
o sa evite desidratarea
o sa nu prezinte suprainfectii ale mucoaselor si
tegumentelor
o reducerea si eliminarea riscurilor de transmitere
o sa un prezinte complicatii
o reducerea anxietatii

Interventii
- scaderea febrei
o prin ventilatie, prisnite, camera bine aerisita
o antitermice
o comprese reci pe frunte
- ameliorarea inflamatiei
o gargara cu ceai de musetel
o dezinfectante nazo-faringiene
o analgezice
- ameliorarea confortului
o combaterea pruritului – alcohol mentolat
- pentru echilibrul hidro-electrolitic
o regim hidrolactozaharat, supe de legume, zeama de
compot, vitamina
o sa bea 2-3 l de lichide/24 ore
- prevenirea infectiilor si complicatiilor
o se asegura higiene
o repauas la pat 7 zile
o evitarea complicatiilor
o izolarea in spital
o urmarierea analizei de urina si a exudatului faringian
timp de 3 saptamini
o dezinfectia lenjeriei, obiectelor, veselei, folosirea de
plosti individuale
o dupa afebrilitate , pacientul face bai calde zilnic

30
 - tratament etiologic
o se administreaza penicilina, eriteomicina iar la
externare se continua cu moldamin
o in forme toxice se administreaza gammaglobuluina
o in formele cu stare de soc HSH

Ingrijirea pacientului cu varicela

- boala infectioasa si foarte contagioasa, cauzata de virusul

varicelozosterian

- semne si simptome
- eruptie pe tegumente , macule, papule, vezicule, cruste cu
aspect polimorf
- pe mucoasa bucala – vezicule care se rup lasind ulceratie
cu aspect de afta , cu dureri la masticatie si salivatie
abundenta

- febra, care poate lipsi

- probleme

31
 - alterarea integritatii pielii, risc de alterare a imaginii
corpoale
- potential de complicatii – pneumonie, encefalita
- alterarea confortului legat de prurit
- risc de transmitere a infectiei, legat de nizilarea
pacientului
- obiective
- sa si pastreze integritatea pielii
- sa nu fie expus microorganismelor infectioase
- sa inteleaga masurile de control al infectiei si al gratajului
- sa isi pastreze sentimentul de bunastare
- interventii
- igiena tegumentelor cu apa alcolizata
- baie numai dupa caderea crustelor
- pentru ameliorarea pruritului alcool mentolat sau pudra
- igiena cavitatii bucale
- educatia pacientului sa nu se scarpine
- supravegherea pentru a observa unele complicatii
IMPORTANT
- varicela si zona zoster au acelasi agent etiologic
- varicela poate apare dupa un contact cu herpes zoster sau
invers

Ingrijirea pacientilor cu rujeola

- boala acuta infectioasa si foarte contagioasa, provocata de virusul

rujeolic

32
 - semne si simptome
- perioada de incubatie in medie 10 zile
- febra ina la 38-390C
- frisoane
- tahipnee
- triplu catar
- ocular – conjunctivita, lacrimare
- nazal- congestia mucoasei nazale, senzatie de nas infundat,
rinoree seropurulenta
- traheobronsic – tuse seaca, raguseala
- enantem
- hiperemia mucoasei bucofaringiene
- semnul KOPLIK – macropapule albe in dreptul molarilor
- tulburari digestive
- greturi si varsaturi
- dureri abdominale
- simptome nervoase
- iritabilitate
- cefalee
- in perioada eruptiva
- apare exantemul
- macule de culoare rosie pe fata, dupa urechi, git, torace,
abdomen, spate, membre

- tegumente rosii, calde, transpiratie

33
- alte manifestari
- inapetenta
- neliniste
- stare de nervozitate
- inchidere i sine
- slabire
- probleme
- hipertermie
- obstructia cailor respiratorii
- dispnee cu polipnee
- tuse
- alterarea integritatii pielii
- potential de deficit de lichide
- intoleranta la activitati
- risc de infectie a mucoasei bucale
- potential de complicatii
- obiective
- pacientul sa prezinte
- o diminuare a febrei
- temperatura in limite normale, odata cu palirea eruptiei
- diminuarea catarului nazal si traheo-bronsic
-cai tespiratorii permeabile
- un ritm respirator regulat
-diminuarea tusei
- sa fie ecilibrat hidroelectrolitic
- sa nu rezinte infectii la nivelul mucoaselor si tegumentelor
- sa nu prezinte complicatii
- sa i se amelioreze confortul fizic si psihic
- interventii
- pentru diminuarea si reducerea febrei
- comprese hipotermizante de 2-3 ori pe zi, pe frunte, torace,
membre

34
 - aerisirea camerei cit mai des
- administrarea medicatiei prescrisa de medic
- antitermice - aspirina, algocalmin
- antimicrobiene –penicilina G
- pentru diminuarea obstructiei cailor respiratorii, tusei, polipnee
- se umidifica aerul prin punerea de vase cu apa
-se aeriseste salonul
-se hidrateaza pacientul
-se administreaza medicatia prescrisa – rinosept, fringosept,
codeína
- antiinflamatorie – HSH 100 mg/zi
in perfuzie de glucoza 10%
- pentru prevenirea deshidratari
- se ofera pacientului lichide 2500-3000 ml/zi
- pentru prevenirea infectiei mucoaselor si tegumentelor
- se spala pe ochi de 1-2 ori / zi cu ceai de musetel cu comprese
sterile
- la indicatia medicului se instileaza de 3 ori/zi cite o picatura de
clorocid
- se insista asupra igienei cavitatii bucale – spalarea dintilor,
gargara cu ceai de musetel, protectia narinelor cu creme
- efectuarea toaletei pe regiuni comprese umezite cu apa alcoolizata
- baia generala e permisa in perioada de convalescenta
- prevenirea complicatiilor se face prin
- cresterea rezistentei organismului
- izolarea pacientului
- respectarea conditiilor de igiena personala si a mediului
ambiant

INGRIJIREA PACIENTULUI CU AFECTIUNI TRANSMISE PE

CALE DIGESTIVA

- transmiterea se face de obicei prin intermediul apei si a

alimentelor contaminate cu bacterii si virusuri
- germenii se raspindesc in mediu inconjurator prin materii
fecale, urina, sau alt produs patologic
- apa de fintina se poate contamina prin infiltratii cu ape de
suprafata sau cind acestea se construiesc in apropierea
latrinelor
- apele riurilor se pot contamina prin varsarea in ele a
canalelor colectoare
- alimentele prin manipulare necorespunzatare
- boala digestiva este boala miinilor murdare

35
 - un rol important in transmiterea bolilor digestive il joaca
mustele
- cele mai frecvente boli digestive transmise pe cale
digestiva sunt
o enterovirozele
o febra tifoida
o febra paratifoida
o enterovirozele alimentare
o dizenteria bacilara
o hepatita virala

CULEGEREA DATELOR
- virsta – la copii mai frecvent
- ce alimente au fost consumate
- unde e sursa de apa potabila
- conditiile de igiena

PROBLEME
- discomfort abdominal din cauza durerilor
- deshidratare
- febra
- greata, varsaturi
- dureri de cap, git
- dificultate in a se ingriji
- risc de complicatii
- exantem

OBIECTIVE
- izolarea pacientului
- identificarea agentului patogen
- limitarea propagarii infectiei
- asigurarea confortului
- mentinerea starii de nutritie
- mentinerea unei eliminari normale
- mentinerea unei temperaturi normale a corpului
- educarea pacientului- sa respecte regimul alimentar
- asigurarea ingrijirilor igienice

INGRIJIREA PACIENTULUI CU TOXIINFECTIE ALIMENTARA

-sunt boli infectioase acute , cu caracter sporadic sau epidemic care apar
in urma consumului de produse alimentare intens contaminate

36
- se manifesta prin tulburari digestive si fenomene toxice generale
- agenti etiologici
- bacterii – shigella, salmonella, proteus, stafilococ
- virusuri – coxsackie, polio
- protozoare – dizenteric, lamblia
- fungi - candida
- alimente mai frecvent incriminate
- carnea de pasare, peste, porc
- preparatele de carne – cirnati, toba, pateuri
-oua
- laptele si derivatele sale
- preparatele de cofetarie
- manifestari
-apar dupa o incubatie de
- 12-36 ore salmonella
- 8-24 ore clostridium
- 1-3 saptamini lamblia
- debut brusc
- salivatie, greata, varsaturi, colici abdominale, diaree
- cefalee, ameteli, lipotimie
-stare de rau general
- febra
-tegumente palide , transpiratii reci
- hTA – colaps
- soc infectios
- probleme
- deshidratare
- inflamatia tubului digestiv sub actiunea tulburarilor digestive
- discomfort
- cefalee – toxinele afecteaza SNC si tulburarilor
hidroelectroloitice
- hipertermie
- tulburari circulatorii hTA
- anxietate
- obiective
- sa nu mai prezinte semne de deshidratare in maxim 24 de ore
- sa se diminueze varsaturile in maxim 6 ore
- sa aibe tranzitul intestinal ameliorat in maxim 6 ore
- sa nu prezinte cefalee, colici in termen de 2-3 zile
- temperatura normala in 2-3 zile
- TA normala in primele 24 ore
- interventii
- se asigura repausul la pat

37
 - se asigura o dieta hidrica
- lichide reci , cantitati mici, fractionat
- treptat se introduc alimentele – orez, morcov fiert, brinza
de vaci proaspata, piine prajita
- se asigura reechilibrarea hiroelctrolitica cu solutii de ser
fiziologic, dextran
- se administreaza medicatia prescrisa simptomatice – emetiral,
clordelazin, spasmolitice – metoclopramid, scobutil, dezinfectant
intestinal , in formele grave corticoterapie
- educatia pacientului
- sa previna contaminarea alimentelor
- sa evite consumul de maioneza pastrata in conditii
necorespunzatoare
- sa evite consumul de alimente suspecte

HEPATITA ACUTA VIRALA

- hepatitele acute virale sunt produse de virusurile

A,B,C,D,Δ (delta) si E
- calea de transmitere
o HAV A si E pe cale orala (fecal-orala)
o HAV B,C,D se transmit prin seringi si ace contaminate,
tatuaje, manichiura, prin contact cu singe infectat direct,
prin contact sexual, sau de la mama la fat prin transmitere
verticala

Ingrijirea pacientlor cu hepatita acuta virala A

- boala infectioasa determinata de virusul hepatic A din genul enterovirus,

provocind o boaa generala mai ales a ficatului
- virusul A se gaseste atit in materile fecale , bila cit si in singe, are mare
rezistenta in mediul extern
- infectia se transmite prin apa, alimente, obiecte contaminate
- perioada de incubatie e in medie 1 luna, virusul fiind prezent in singe si
in scaun din a doua jumatate a perioadei de incubatie
- simptome
- perioada de incubatie 14-42 zile
- perioada preicterica 1-10 zile
- febra
- dureri musculare generalizate

38
 - manifestari catarale respiratorii – uneori debut pseudogripal
- manifestari digestive – anorexie, greata, varsaturi,
- senzatie de greutate in hipocondrul drept, dureri
epigastrice, de cap,
- dureri articulare,
- eruptii de tip urticarian cu prurit, icter,

- astenie pronuntata, ameteli,

- insomnie ori somnolenta, apatie,
- oligurie cu urina inchisa la culoare ,
- constipatie cu scaune decolorate
- se cerceteaza
- sindromul de hepatocitoliza
- transaminazele, aldozele si sideremia cresc
- sindromul colestatic
- bilirubina creste
- FA creste in hepatita virala colestatica
- sindromul de inflamatie
- teste de disproteinemie
- electroforeza
- imunoelectroforeza creste IgM
- sindromul de deficit functional hepatic
- teste de coagulare
- teste care se refera la metabolismul glucidic- tendinte de
hiperglicemie
- teste care se refera la metabolismul lipidic – cresc
fosfolipidele, colesterolul scade
- examene curente

39
 - hemoleucograma
- VSH
- examen de urina cu urobilinogen si pigmenti biliari
- teste specifice de laborator
- decelarea antigenului hepatic
- decelarea anticorpilor anti HAV
- probleme
-hipertermie- fara frisoane
- discomfoert legat de prurit
- greturi, varsaturi
- anorexie legat de afectarea stomacului si alterarea gustului
- dureri epigastrice, musculare, de cap,
- diminuarea mobilitatii fizice
- afectarea tegumentelor si mucoaselor
- eliminare urinara inadecvata
- constipatie sau diaree
- cunostinte insuficiente despre boala
- anxietate legata de prognosticul bolii
- risc de infectii bacteriene
- obiective
- diminuarea febrei, varsaturilor, greturilor, pruritului, durerilor
- sa fie hidratat si sa prezinte o stare de nutritie adecvata
- confort psihic si fizic
- interventii
- toate interventiile vizeaza protejarea ficatului
- izolarea pacientului
- urmarirea functilor vitale
- repaus la pat
- combaterea febrei prin
- imbracaminte lejera
- microclimat corespunzator in salon
- medicatie antipiretica prescrisa de medic
- diminuarea varsaturilor prin
- ingerare de cantitati mici de lichide reci, la intervale de 30-60 min
- la acelasi interval se pot da pacientului bucati mici de gheata
-administrarea medicamentelor se va face de preferinta sub forma
de supozitoare
- se urmaresc semnele de deshidratare
- se respecta dieta
- asigurarea tranzitului intestinal prin
- regim de fructe
- zarzavaturi
-la indicatia medicului – clisme, laxative

40
- la indicatia medicului se administreaza medicamentele
- simptomatice – pentru combaterea tulburarilor digestive
- lipotrope , hepatotrope
- vitamine din grupul B
- in formele severe corticosteroizi
- in icter prelungit coleretice anghirol, colebil
- educarea pacientului
- pentru crutarea ficatului - sa evite efortul, abuzul alimentar,
toxicele
- sa evite prajelile, grasimile, afumaturile, alcoolul
- dispensarizare corecta , disparitia icterului nu inseamna videcare,
aceasta dureaza 2-3 luni , iar urmarirea se face intre 6 si 12 luni
- informarea despre transmiterea bolii

Mononucleoza infecţioasă

-este o boală infecţioasă având ca şi etiologie virusul Ebstein-Barr

(EBV)
-caracteristică vârstelor tinere (15-25 ani)
-sursa de infecţie->persoanele cu boala manifestă clinic sau
inaparentă
-calea de transmitere:
-salivară („boala sărutului”)

-alimentaţie->obiecte contaminate
-virusul poate acţiona direct sau prin complexe imune asupra :
-ţesutului hepatic->hepatite
-patului vascular->erupţii
-măduvei->mielită,poliradiculonevrită
-SNC->encefalită
-evoluţia bolii este de 7-10 zile

41
1. sdr.clinic
-incubaţia : 2-6 săptămâni
-debutul poate fi brusc sau insidios cu:
-febră
-frisoane
-alterarea stării generale
-cefalee
-mialgii
2. sdr.hematologic
-VSH usu.normal
-în faza iniţială->leucocite normale sau chiar leucopenie
-ulterior leucocitoză (până la 20-30.000/mm3)
-monocite prezente în faza iniţială (5-10-15%);ulterior ↑ până la
80%
3. sdr.umoral
-se evidentiaza prin reacţia Paul-Bunell
-usu.apar la 2 săptămâni de la debutul bolii
-se ia o probă la începutul spitalizării şi a 2-a probă la 7-10
zile
-dacă titrul atc.↑ în dinamică->reacţie (+)
-în proporţie de 20%->reacţie (-)
-atc.împotriva virusului (capsidă,acizi nucleici)->IgM (atc.de fază
acută)
-EBV se evidenţiază prin imunofluorescenţă sau cultivare
-tratament->patogenetic + simptomatic + regim igieno-dietetic
-antipiretice
-izolare + repaus
-tratamentul suprainfecţiilor:
-angine de etiologie streptococică,stafilococică,fuzospirili
-penicilină 7-10 zile + moldamin
-eritromicină 30-50 mg/kg/zi
-oxacilină->etiologie stafilococică
-gargară cu ceai de muşeţel,Faringosept,vit.C
-afectare hepatică->hepatoprotectoare
-elemente eruptive:
-antihistaminice
-cortizon
-AINS
-ruptură de splină->intervenţie chirurgicală
-vitaminoterapie
-evitarea cel puţin 6 luni a efortului fizic

42
Infecţia urliană (parotidita epidemică,oreionul)

-etiologie->v.urlian = Paramyxovirus,virus cu ARN,diametru = 95-180

nm

-sursa de infectare->omul bolnav cu boala manifestă clinic sau inaparentă

-transmitere->cale aerogenă
-patogenie:
-multiplicarea virusului la nivelul căilor respiratorii superioare
(celule epiteliale)->viremie-> predilecţie pt.glandele acinoase:
-parotidă
-tiroidă
-glandele mamare
-pancreas
-ovare
-testicule
-la nivelul glandei parotide se produce edem->glande mărite de
volum şi distrugerea endoteliului canalelor salivare->obstrucţie-
>îngreunarea eliminării salivei

-sunt afectaţi şi acinii

43
 -acelaşi lucru se întâmplă la nivelul
tiroidei,pancreasului,testiculului (azoospermie,sterilitate)
-afectarea miocardului->miocardită
-afectarea encefalului->encefalită
-meningită urliană (locul II în cazul etiologiilor virale)
-tablou clinic:
1. infecţia cu localizare parotidiană
-incubaţie = 3 săptămâni
-debut:
-febră
-frisoane
-alterarea stării generale
-cefalee moderată
-examen obiectiv:
-dureri moderate în loja parotidiană
-uneori trismus
-durere în loja parotidiană la masticaţie
-usu.procesul infecţios începe unilateral
-ştergerea şanţului în loja parotidiană
-sensibilitate moderată la palpare
-zonă elastică,nu există semne celsiene
-cavitatea bucală->congestie periorificeală a canalului
Stenon
-în evoluţie->prinderea parotidei opuse->facies cu aspect de
„pară”
-debutul se poate produce prin prinderea glandelor
submandibulare sau glandelor sublinguale
2. meningită urliană
-febră
-cefalee
-fotofobie
-vărsături explozive,în jet,de tip central
-poziţie de „cocoş de puşcă”
-puncţie lombară:
-LCR clar,hipertensiv
-500-1000 celule/mm3,iniţial PMN ulterior limfocite
3. pancreatită urliană
-reapariţia febrei
-stare generală alterată
-durere în zona pancreatică
-greţuri,vărsături
-sensibilitate la palpare în zona pancreatică
-examinări de laborator:

44
 -amilazemie,amilazurie ↑↑↑
-uneori nu există exprimare paraclinică
4. orhită urliană
-usu.apare după vârsta de 12-14 ani
-febră
-dureri intense în zona scrotală
-zona scrotală edemaţiată,congestionată,foarte sensibilă la
palpare
5. afectare tiroidiană
-↑ dimensiunilor
-sensibilitate locală
6. afectarea glandei mamare
-↑ dimensiunilor
-sensibilitate locală
7. afectarea ovarelor (ovoforită)->sensibilitate în zona ovarelor
-VSH normal
-leucopenie,limfocitoză
-în caz de orhită,pancreatită,meningită->VSH ↑
reacţional,leucocitoză
-izolarea virusului din salivă,urină,edemul scrotal,sânge prin
imunofluorescenţă
-identificarea fragmentelor antigenice->RFC,ELISA
-determinare de IgM specifice
-tratament:
-nu există tratament etiologic
-regim igieno-dietetic:
-izolare
-repaus
-regim alimentar:
-hidric
-hipoglucidic
-hipolipidic
-cel puţin 10-14 zile după externare
-parotidita epidemică:
-AINS
-vitamine din grupul B
-afectare pancreatică->cortizon parenteral
-orhită:
-prednison 1 mg/kg/zi
-repaus absolut la pat
-antialgice
-meningită:
-antialgice

45
 -tratamentul HTIC:
-manitol->diuretic osmotic,nu mai mult de 3 zile
-furosemid
-glucoză osmotică->la scoaterea din tratament
determină edeme (fenomen de rebound)
-reechilibrare hidro-electrolitică şi acido-bazică
-cortizon->↓ edemul
-evoluţie usu.benignă,rar apar sechele
-virusul urlian dă imunitate

Tusea convulsivă

-este o boală caracteristică vârstelor mici

-etiologie:Bordetella pertusis,Gram (-)
-îşi modifică structura antigenică prin cultivare
-nu determină imunizarea organismului pt.toată viaţa
-sursa->om bolnav/purtător
-transmitere->cale aerogenă
-tablou clinic:
-incubaţie = 1-2 săptămâni
-nu există ascensiuni termice,eventual subfebrilităţi
-prima fază->etapa catarală (aprox.2 săptămâni)
-tuse
-agitaţie
-subfebrilităţi
-a 2- a fază->faza de stare (3-4 săptămâni)
-accese tipice de tuse convulsivă
-bolnavul îşi pregăteşte tusea->expir sacadat->inspir
zgomotos (cianoză,agitaţie)-> expir sacadat->perioadă de linişte
-apnee,cianoză esp.la sugari
-ciclul se repetă de:
-10-20 ori/zi->formele uşoare
-20-30 ori/zi->formele medii
-peste 30 ori/zi->formele grave
-accesele sunt mai frecvente noaptea
-accesele sunt urmate de vărsături alimentare sau
expectoraţie de secreţie mucoasă
-în timpul acceselor de tuse poziţia pacientului este
asemănătoare cu ortopneea
-Rx pulmonar->triunghiul Götke
-stetacustic:
-murmur vezicular uşor înăsprit

46
 -raluri bronşice
-a 3-a fază->faza de declin (2-3 săptămâni)
-accesele de tuse se răresc
-a 4-a fază->faza de convalescenţă
-complicaţii:
1. mecanice
-hemoragii conjunctivale
-rupturi vasculare intracraniene
-pneumotorax
-rupturi bronşice->bronşiectazii ce se pot suprainfecta
-hernii ombilicale/inghinale
-prolaps anal
2. encefalopatie hipoxică
3. tulburări hidro-electrolitice şi acido-bazice
4. decompensarea unui astm bronşic
5. suprainfecţii->cu pneumococ,stafilococ->pneumonii /
bronhopneumonii
-tratament:
-izolarea bolnavului
-aerisirea camerei
-administrare de O2->apnee,hipoxie cerebrală
-reechilibrare hidro-electrolitică şi acido-bazică
-Romergan->antihistaminic,sedativ
-tratament etiologic:
-eritromicină 30-50 mg/kg/zi 7-10 zile
-Biseptol 6-8 mg trimetoprim/kg/zi la copil
-alimentare în cantităţi mici şi dese
-profilaxie->vaccinare (DTP)

Difteria

-etiologie : bacilul difteric,Gram (+)

-acţiunea sa se realizează indirect (exotoxină)
-exotoxina prezintă 2 fragmente : A şi B
-prin fragmentul B se leagă şi acţionează prin fragmentul A
-fragmentul A are o acţiune locală->necroză hemolizantă (inhibă
sinteza proteică prin blocarea factorului de elongare)
-sursa de infecţie->omul bolnav / purtător
-transmitere->cale aerogenă
-poarta de intrare:
-nazală->difterie nazală
-faringiană

47
 -laringiană
-conjunctivală
-tegumentară
-anală
-vaginală
-tablou clinic:
-incubaţia este de 7 zile
-debutul este diferit în funcţie de localizare:
1. angina difterică
-poarta de intrare = faringele
-debut usu.insidios,dar poate fi şi brutal:
-febră
-frisoane
-astenie
-adinamie
-alterarea stării generale
-cefalee
-disfagie
+/- transpiraţii
-congestie intensă faringo-amigdaliană
-prezenţa membranelor la nivelul amigdalelor,stâlpilor
vălului palatin,al unor zone din vălul palatin
-adenopatii latero-cervicale cu dimensiuni foarte mari->”gât
proconsular”
-acţiunea toxinei:
-tahicardie
-miocardită->astenie,adinamie,transpiraţii,dispnee,tendinţă
la hipotensiune arterială, sufluri precordiale
2. localizare nazală
-usu.unilaterală
-debut:
-subfebrilităţi
-strănuturi
-avansarea procesului:
-↑ obstrucţia nazală
-secreţie seroasă sau sero-sanguinolentă
-membrane în zona nazală
3. localizare conjunctivală
-lăcrimare
-secreţie
-constituire de membrane:
-membranele se detaşează cu greutate
-lasă zone sângerânde

48
 -se refac cu mare rapiditate
4. difteria tegumentară
-febră;astenie,adinamie
-transpiraţii
-constituirea membranelor în zona tegumentară
-dacă zona nu este bine vascularizată->semne reduse
determinate de toxină
5. difteria vaginală sau anală->simptomatologie asemănătoare
6. difteria laringiană
-tuse
-disfonie până la afonie
-fenomene de insuficienţă respiratorie
-necesită traheostomie
7. localizare traheică
-stridor
-tuse
-dureri retrosternale
-elemente de insuficienţă respiratorie->cianoză
-spasm traheal
-complicaţii:
-paralizii de nervi cranieni:
-paralizie de văl palatin
-voce nazonată
-reflux alimentar
-dispariţia reflexului de înghiţire
-paralizie de oculo-motor
-strabism
-ptoză palpebrală
-nistagmus
-poliradiculonevrite,polinevrite
-miocardită
-insuficienţă respiratorie
-tratament:
-internare->repaus la pat;izolarea bolnavului
-tratament etiologic:
-ser antitoxinic (ser antidifteric)
-primele 3-4 zile de la debut : 20.000 UI
-după 5 zile de la debut : 50.000 UI
-penicilină G,eritromicină,cefalosporine
-obstrucţie mare cu imposibilitatea alimentaţiei:
-alimentaţie parenterală->aminoacizi
-reechilibrare hidro-electrolitică şi acido-bazică
-antiinflamatoare->cortizon

49
Infecţii respiratorii acute

-clasificare:
a) după criteriul anatomic (OMS):
1. infecţii respiratorii acute ale căilor respiratorii
superioare
-rinite
-faringite
-amigdalite
2. infecţii respiratorii acute ale căilor respiratorii mijlocii
-epiglotite
-subepiglotite
-traheite
3. infecţii respiratorii acute ale căilor respiratorii inferioare
-bronşite
-bronşiolite
4. infecţii respiratorii acute ale parenchimului pulmonar
-pneumonii interstiţiale
-pneumonii lobare / segmentare
-bronhopneumonii
-pleurezii
b) clasificare etiologică->după criterii de laborator şi criterii
statistice:
1. etiologie virală
2. etiologie bacteriană
3. etiologie fungică
4. etiologie mixtă:
-infecţii virale + bacteriene
-infecţii virale + fungice
-infecţii virale asociate cu infecţii virale (ex.v.gripal +
adenovirusuri)

Infecţiile respiratorii acute de etiologie virală

-sunt importante prin morbiditatea lor,costurile economice

ridicate,repercursiunile asupra organismului
-sunt grave la vârste extreme:
-nou-născut,sugar,copil mic->imunitate în formare
-vârstnici->imunitate deprimată
-la vârstele mici se produc 5-6 infecţii respiratorii acute virale pe an,iar la
adult 3-4 pe an
-mortalitate->2 milioane copii mici/an datorită infecţiilor virale

50
-repercursiuni asupra organismului:
-deprimă imunitatea->suprainfecţii bacteriene
-sechele
-agenţi etiologici:
-v.gripale->3 tipuri : A,B,C
-v.paragripale
-VRS
-picornavirusuri->virusuri mici;determină esp.rinite
-coronavirusuri->locul II în etiologia rinitelor
-enterovirusuri->Echo,Coxsackie
-adenovirusuri
-sursa de infecţie->omul bolnav cu boala manifestă clinic sau inaparentă
-transmitere:
-usu.aerogenă
-obiecte (prosop,batistă)->rhinovirusuri

A. Gripa
-apare epidemic,endemic sau pandemic
-este o boală frecventă
-agentul etiologic->v.gripal
-sursa de infecţie:
-omul bolnav
-păsări esp.migratoare->usu.manifestări digestive (enterite)-
>eliminarea virusului prin materiile fecale->vehiculare prin apă sau
curenţii de aer->păsări domestice->om
-transmitere->esp.cale aerogenă
-poarta de intrare->căile respiratorii
-tablou clinic:
-incubaţie scurtă : 12-24 h,maxim 72 h
-debut brusc,acut:
-febră înaltă : 38-39-40°C
-alterarea stării generale->astenie,adinamie
-tuse seacă
-mialgii
-globalgii
-rinoree seroasă iniţial,ulterior sero-mucoasă (sdr.cataral)
-se întinde pe o perioadă de 3-4 zile
-sdr.toxic->se accentuează simptomatologia:
-↑ febra
-mialgii intense
-astenie severă
-astenie + mialgii = curbatură
-sdr.toxic durează 7 zile;dacă se prelungeşte->apar complicaţii

51
 -în faza de stare se poate afecta miocardul->miocardită:
-tahicardie sau bradicardie
-hTA
-sufluri
-modificări ECG
-alte modificări:
-dispnee
-disfonie->apariţia laringitei până la crup gripal
-semne de insuficienţă respiratorie acută->polipnee
-semne cardio-respiratorii
-faza de declin:
-febra începe să remită
-rinoreea şi tusea seacă ↓ ca intensitate şi frecvenţă
-persistă astenia fizică şi psihică
-complicaţii:
1. determinate de acţiunea virusului gripal
-meningite
-encefalite
-mielite
-nevrite,poliradiculonevrite
-complicaţii cardiace->miocardită,pericardită
-complicaţii renale->glomerulonefrită
-afectarea suprarenalelor
-sdr.Reye->esp.dacă se administrează la copii aspirină
2. suprainfecţii->etiologie : stafilococ,streptococ,H.influenzae
-pneumonii
-bronhopneumonii
-pleurezii
-sinuzite
-otite
-meningite bacteriene
-tratament:
-izolarea bolnavului
-repaus la pat
-completarea deficitului lichidian->ceaiuri
-antipiretice
-comprese calde în jurul gâtului->în caz de laringită
-antitusive:
-tuse seacă->Codenal
-tuse productivă->fluidificante : Bromhexin,carboxicisteină
-picături în nas->Rinofug,ser fiziologic,HHC
-profilaxia suprainfecţiilor esp.la copii->penicilină,ampicilină
-tratamentul suprainfecţiilor:

52
 -etiologie stafilococică:
-Augmentin
-quinolone de generaţia III->ciprofloxacin
-cefalosporine de generaţia I şi II
-etiologie pneumococică->penicilină G
-meningită bacteriană->cefalosporine de generaţia III
-tratamentul miocarditei:
-cortizon
-digitalice doar în cazuri extreme
-tratamentul şocului->deşocare
-tratamentul encefalitei:
-depletive
-cortizon
-sedative
-inundaţie alveolară sau sdr.cataral->administrare de O2,aspiraţia
secreţiilor
-tratament etiologic:
-amantadină 2* 100 mg/zi 5-7 zile,până la 10 zile
-aerosoli cu ribavirină->acţionează la nivelul căilor
respiratorii superioare
-profilaxia gripei:
-vaccinare după cunoaşterea tipurilor de virusuri care circulă
în acel an
-amantadină

Infecţiile cu adenovirusuri
-adenovirusurile sunt virusuri cu ADN (peste 46 tipuri)
-sunt rezistente în mediul exterior
-au tropism pt.sistemul limfatic esp.ganglionii limfatici->infecţiile
evoluează cu adenopatii
-clinic:
-poartă de intrare conjunctivală->conjunctivite
-copii mici->manifestări digestive (enterite)
-sugar->invaginaţie intestinală
-keratoconjunctivite
-producerea unor cancere prin acţiune la nivel celular
-febra de vară (faringoconjunctivită):
-febră
-poliadenopatii->ganglionii occipitali,latero-
cervicali,axilari,inghinali
-congestie faringiană
-conjunctivită
-adult->pneumonie interstiţială

53
 -frecvent infecţia este însoţită de exantem->confuzie cu boli
eruptive (rubeola)
-mialgii,ganglioni sensibili la palpare sau spontan dureroşi
-tratament:
-tratament simptomatic
-tratamentul complicaţiilor->AINS până la cortizon
-nu există profilaxie

Meningitele infecţioase

-meningita = proces inflamator localizat la nivelul leptomeningelui

-meningitele sunt boli grave,cu evoluţie rapidă spre deces
-clasificare:
a) după criteriul etiologic
-bacteriene
-virale
-fungice
-cu protozoare
b) după aspectul LCR
-în mod normal,LCR este clar,acelular
-în meningite apar celule în LCR (PMN,limfocite)
1. meningite cu LCR clar
-esp.meningitele virale,TBC,dar şi la debutul unei meningite
bacteriene
-dacă organismul nu răspunde imun corespunzător iar în frotiu
există foarte multe bacterii
-dacă agresivitatea agentului patogen este mare->în LCR nu apar
elemente de apărare ci numai bacterii
-meningita decapitată
-meningita pretratată
-meningita cu Leptospire
2. meningite cu LCR purulent
-LCR conţine bacterii,fibrină,leucocite,limfocite
-LCR purulent este caracteristic meningitelor bacteriene
3. meningite cu LCR de aspect opalescent->esp.meningitele
bacteriene (conţine multe elemente)
4. meningite cu LCR hemoragic
-meningite bacteriene->meningita cărbunoasă,meningita cu
Lysteria monocytogenes
-poate exista suspiciune de hemoragie subarahnoidiană->hematiile nu
sunt lizate şi sedimentează la fundul recipientului

54
 -în meningita bacteriană se produce hemoliză->hematiile nu
sedimentează

Meningite bacteriene

-patogenie:
-poarta de intrare poate fi reprezentată de căile respiratorii,zona
urinară,tractul digestiv
-usu.manifestările locale sunt minime
-alteori agentul patogen afectează organele (pneumonie,enterocolită)
după care diseminează sanguin şi ajunge la nivelul meningelui
-la poarta de intrare respiratorie agentul patogen se fixează pe
celulele aparatului respirator->stratul subepitelial->limfă + sânge-
>meninge
-la nivelul capilarelor din zona plexurilor coroide se produce
diapedeza bacteriilor (usu.înglobate în leucocite) cu trecerea lor în spaţiul
subarahnoidian
-bacteriile produc şi lezarea endoteliului capilar->↑ permeabilitatea
capilară->extravazare de plasmă, bacterii,fibrină în spaţiul
subarahnoidian
-bacteriile se multiplică în spaţiul subarahnoidian (deoarece
atc.,PMN sunt în cantitate redusă)-> eliberează fibrină
-bacteriile sunt vehiculate împreună cu LCR;exudatul bogat în
fibrină poate produce obstruarea orificiilor prin care circulă LCR
-bacteriile determină fenomene inflamatorii la nivelul
leptomeningelui->meningită
-bacteriile irită plexurile coroide->↑ producţia de LCR
-LCR în exces + exudatul fibrinos realizează o presiune ↑ într-un
spaţiu închis->HTIC
-se produc iritări la nivelul rădăcinilor nervilor spinali şi nervilor
intercostali->contractură paravertebrală
-iritarea terminaţiilor nervoase senzitive determină hiperestezie
cutanată
-se produce edem papilar->este important examenul fundului de ochi
(dacă este edem bilateral,este probabil consecinţa procesului
inflamator;dacă este unilateral->posibil proces expansiv->nu se face
puncţie lombară)
-există germeni ce produc multă fibrină (ex.pneumococ)->obstrucţia
orificiilor de circulaţie a LCR-> HTIC->hidrocefalie esp.la copii
-calea de transmitere:
-hematogenă
-contiguitate

55
 -inoculare directă->TCC
-iatrogenă->puncţie lombară septică
-tablou clinic:
-incubaţie scurtă : 2-3 zile
-debut acut:
-febră înaltă (39-40°C)
-frisoane
-cefalee intensă
-mialgii
-alterarea stării generale
-vărsături de tip central (în jet)
-fotofobie->bolnavul se întoarce cu spatele spre lumină
-poziţie antalgică în „cocoş de puşcă”
-manifestări din partea aparatului digestiv:
-copii->scaune diareice,↓ apetitului
-adulţi->constipaţie
-hiperestezie cutanată-> „ţipătul din meningo-encefalită”
-examen obiectiv:
-redoarea de ceafă
-semnul Kernig I->”semnul trepiedului”
-semnul Kernig II->pacient în decubit dorsal;ridicarea picioarelor
la 90° se face cu flectarea genunchilor
-semnul Brudzinski I->flectarea capului pe trunchi determină
flectarea genunchiului
-semnul Brudzinski controlateral->la flectarea gambei pe coapsă şi
a coapsei pe abdomen se produce flectarea membrului inferior
controlateral
-la nou-născuţi şi sugari nu există redoarea de ceafă
-la nou-născuţi + sugari->bombarea fontanelei anterioare şi pulsaţii
la nivelul ei
-la nivelul tegumentului pot apare erupţii:
-în meningita meningococică->elemente peteşiale
tegumentare;apar usu.în cadrul septicemiei meningococice->sdr.de
coagulare intravasculară = sdr.Waterhouse-Friedricksen
-dunga meningitică (semnul Trousseau)->dacă se apasă cu unghia
sau cu un pixtegumentul apare paloare în zona în care se apasă şi eritem
în jur (datorită fragilităţii vasculare ↑)
-nistagmus,strabism

-paraclinic:
-examenul fundului de ochi
-puncţie lombară->în decubit lateral sau şezut
-normal:

56
 -LCR normotensiv şi clar
-nu există elemente patologice la examinările de laborator
-meningite bacteriene:
-LCR hipertensiv
-LCR clar->reactivitate ↓,meningită pretratată
-LCR opalescent sau purulent
-examinări din LCR:
1. reacţia Pandy->proteinorahie calitativă
-proteinorahia este determinată de detritusuri
celulare,bacterii,leucocite,plasmă
-se pune reactivul Pandy pe o sticlă de ceasornic aşezată pe un
fond întunecat apoi se adaugă 1-2 picături LCR
-dacă reacţia este pozitivă->precipitare
-în funcţie de intensitatea precipitării se notează +,++,+++,++++
2. albuminorahie cantitativă
-valori normale : 24 mg%
-↑ în meningitele bacteriene
3. examinări la microscop ale LCR
-pe lama Fuchs-Rosenthal se observă puncte strălucitoare
(elemente sanguine)
-în meningitele bacteriene usu.numărul elementelor este ↑ (sute,mii
în funcţie de faza infecţiei)
-elementele sunt PMN
4. glicorahie
-normal = 1/2 din valoarea glicemiei
-meningite bacteriene->glicorahie ↓
5. examenul frotiului
-meningită meningococică->diplococi,asemănători „boabelor de
cafea”,G (-),predomină intracelular
-meningită pneumococic->G (+),aspect de lance,predomină
extracelular
-H.influenzae->cocobacil G (-)
-BK->coloraţie Ziehl-Nielsen
6. cultivarea germenilor + tipizarea lor
-diagnostic pozitiv:
-date epidemiologice
-date clinice
-date de laborator
-diagnostic diferenţial->alte tipuri de meningite
-complicaţii:
-encefalita
-abcese
-cloazonări

57
 -paralizii de nervi cranieni
-sechele postencefalită cu decerebrare
-tratament:
a) etiologic
-dozele de atb.sunt mai mari decât în alte infecţii
-se începe cu doze mari de atb.şi nu se modifică în timpul
tratamentului dozele
1. meningococ->durata tratamentului = 10 zile
-Penicilină G 100-200.000 UI/kg/zi
-ampicilină 150-300 mg/kg/zi (există tulpini rezistente la
ampicilină)
-Biseptol (max.4 tbl./zi);usu.asociat cu o cefalosporină
-cefalosporine de generaţia III->Fortum,Rocephine
2. pneumococ
-în Spania există tulpini rezistente la penicilină şi ampicilină
-în România nu există tulpini rezistente->usu.tratamentul
etiologic este penicilină + ampicilină
-cefalosporine de generaţia III
-aminoglicozide i.v.,i.m. sau intrarahidian
-gentamicină 3-5 mg/doză intrarahidian la copil şi 10
mg/doză la adult
-quinolone de generaţia III
3. stafilococ
-oxacilină 150-200-300 mg/kg/zi
-se poate asocia cu rifampicină (Sinerdol)
-cefalosporine de generaţia III
-aminoglicozide intrarahidian sau parenteral
4. bacil piocianic
-Tienam + aminoglicozid parenteral sau intrarahidian
-cefalosporine de generaţia III
5. E.coli
-cefalosporine de generaţia III
-quinolone de generaţia III
-aminoglicozide intrarahidian sau parenteral
6. anaerobi->penicilină G + metronidazol
7. Salmonella
-aminoglicozide
-quinolone
-ampicilină
-cefalosporine de generaţia III
b) patogenetic
-reechilibrare hidro-electrolitică şi acido-bazică
-cortizon->facilitează pătrunderea antibioticelor în LCR

58
 c) simptomatic
-combaterea febrei şi a durerii
-reducerea edemului cerebral:
-manitol 1 g/kg/zi maxim 3 zile (poate determina necroză tubulară
renală)
-se poate repeta după 4-5 zile
-furosemid
-glucoză 33% tamponată cu insulină (produce fenomenul de
rebound)
-CID->plasmă,sânge,cortizon,toaleta zonelor peteşiale
-izolarea bolnavului
-febră->regim bogat în lichide

Meningitele virale

-etiologie:
-enterovirusuri->Echo,Coxsackie
-v.gripale şi paragripale
-adenovirusuri
-v.urlian
-v.coriomeningitei limfocitare (v.Armstrong)->se transmite de la
şoarece
-sursa de infecţie->omul bolnav sau purtător
-transmitere->aerogenă
-poartă de intrare:
-digestivă->enterovirusuri
-respiratorie
-clinic:
-incubaţie scurtă
-debut acut:
-febră înaltă
-frisoane
-cefalee
-mialgii
-vărsături de tip central
-fotofobie
-semne de sdr.meningeal (+)
-evoluţie bifazică a temperaturii->iniţial ascensiune termică,ulterior
↓ temperaturii iar în momentul afectării meningelui se produce din nou ↑
temperaturii
-adenovirusurile şi alte virusuri pot determina elemente eruptive
(peteşii,macule,papule)
-paraclinic:

59
 -puncţie lombară:
-LCR clar,hipertensiv
-reacţia Pandy poate fi (-) sau +,++
-elemente prezente->iniţial PMN,ulterior limfocite (număr
variabil : sute->mii)
-glicorahie normală
-proteinorahie uşor ↑ (35-40 mg%)
-evidenţierea virusului->imunofluorescenţă,culturi virale
-evidenţierea atg.virale->contraimunelectroforeză
-diagnostic diferenţial->în principal cu meningita tuberculoasă:
-LCR clar
-reacţia Pandy intens pozitivă->BK este mare producător de fibrină
-celularitate prezentă->limfocite mari (tinere) şi mici (îmbătrânite)
-prezenţa BK la coloraţie Ziehl-Nielsen
-glicorahie ↓↓
-cultivări pe medii speciale pt.BK
-complicaţii:
-encefalită
-afectarea nervilor cranieni
-tratament:
-patogenetic->asemănător cu meningitele bacteriene
-copii mici->penicilină de protecţie
-meningită cu v.herpetic->acyclovir (tratament etiologic)

Puncţia rahidiană

Reprezintă gestul medical de pătrundere cu un ac în spaţiul

subarahnoidian până la
vizualizarea lichidului cefalorahidian (LCR).
Indicaţiile puncţiei rahidiene sunt următoarele:
a) diagnostică – pentru diagnosticul meningitelor bacteriene, virale,
fungice,
tuberculoase, luetice, al hemoragiei subarahnoidiene, al afecţiunilor
maligne
sau demielinizante ale SNC (tumori, scleroză multiplă), precum şi în
sindromul Guillain-Barre sau după traumatismele craniocerebrale; se
bazează
pe recoltarea LCR în vederea examenului macroscopic, microscopic
(fizicochimic,
citologic, bacteriologic)
b) terapeutică – pentru administrarea medicaţiei specifice în unele
afecţiuni
neurologice (antibiotice, citostatice)

60
c) pentru realizarea accesului la spaţiul subarahnoidian în vederea
injectării de
aer (pneumoencefalogramă), substanţe de contrast sau izotopi radioactivi
(proceduri imagistice)
d) efectuarea anesteziei subarahnoidiene
Contraindicaţiile metodei sunt următoarele:
a) infecţii ale tegumentului sau ale spaţiului peridural în vecinătatea
locului de
puncţie
b) tratamentul cu anticoagulante sau existenţa unei coagulopatii
c) hipertensiunea intracraniană prin formaţiuni expansive intracraniene
(hematom subdural, abces cerebral, tumori de fosă posterioară) cu edem
papilar la examenul fundului de ochi sau semne neurologice de focar
d) come de etiologie neprecizată
e) convulsii tonico-clonice
f) refuzul bolnavului
Înainte de efectuarea puncţiei lombare, este obligator un examen
neurologic, precum şi examinarea fundului de ochi pentru a exclude un
sindrom de hipertensiune intracraniană.
Se va explica pacientului în ce constă manopera şi i se administrează
premedicaţie
(sedativ).
Materialele necesare sunt: antiseptice, seringi de 2-5 ml, ace lungi şi
subţiri (între 20-25G) cu bizou scurt şi mandren, anestezic local, eprubete
sterile, pansament steril, mănuşi sterile.
Locul de puncţie recomandat este la nivelul spaţiilor interspinoase L2-L3,
L3-L4 sau L4-L5. Pentru aceasta se va alege ca reper anatomic linia
orizontală care uneşte cele două creste iliace (linia Tuffier), care
corepunde apofizei interspinoase L4.

61
 Locul de puncţie rahidiană, amplasat între vertebrele L3-L4.

Poziţia pacientului este de regulă şezândă pe un plan dur, cu capul flectat

la maximum pe piept şi coatele sprijinite pe genunchi în vederea unei
deschideri cât mai mari a spaţiilor interspinoase. Această poziţie poate fi
menţinută de un ajutor plasat în faţa bolnavului.
Manopera poate fi efectuată şi cu pacientul aflat în decubit lateral pe un
plan rigid, cu capul flectat pe piept şi genunchii şi coapsele flectate către
torace, cu planul spatelui perpendicular pe planul patului şi cu o pernă
sub cap. Poziţia corectă a pacientului reprezintă o condiţie absolută a
reuşitei puncţiei. După pregătirea psihologică prealabilă a pacientului şi
administrarea premedicaţiei destinate prevenirii sincopei vagale, se
procedează la puncţia propriu-zisă.
Tehnica puncţiei rahidiene:
1. toaleta planului tegumentar cu antiseptice în 3 rânduri, precum şi a
policelui stâng al medicului; acesta va repera spaţiul interspinos ales
pentru puncţie
2. anestezia locală la nivelul locului de puncţie (infiltrarea plan cu plan)
3. pătrunderea se va face cu acul cu mandren perpendicular pe linia
mediană, în mijlocul spaţiului interspinos; introducerea acului se va face
progresiv prin ligamentul interspinos, ligamentele galbene şi dura mater,
însoţită de retragerea periodică a mandrenului pentru a verifica poziţia
acului; penetrarea ligamentului galben şi a durei mater conferă medicului
senzaţia de diminuare a rezistenţei la avansarea acului

62
63
 Poziţii ale pacientului pentru puncţia lombară

4. scoaterea mandrenului, observând scurgerea primelor picături de LCR

pe ac; recoltarea de LCR se va face în eprubete sterile
5. retragerea bruscă a acului la finalul puncţiei
6. masarea locului de puncţie cu un tampon cu antiseptice (pentru a
suprima traiectul de puncţie prin deplasarea laterală a planurilor)
7. aplicarea unui pansament steril pe locul de puncţie
8. repaus la pat pe plan orizontal, fără pernă, minimum 8 ore
Precauţii:
- temporizarea procedurii la pacienţii cu edem papilar sau semne
neurologice de hipertensiune intracraniană, până la excluderea procesului
expansiv intracranian
Incidentele şi accidentele puncţiei rahidiene sunt reprezentate de:
- puncţia “albă” (nu se extrage LCR): cauzele pot fi poziţia
necorespunzătoare a pacientului, obstruarea acului cu un fragment tisular,
ostacol osos (necesită retragerea acului şi repuncţionare), lungimea
insuficientă a acului, direcţia lateral a acestuia, hipotensiunea marcată a
LCR;
- scurgere foarte lentă a LCR prin pătrunderea insuficientă a acului în
spaţiul
subarahnoidian – impune împingerea uşoară a acului
- apariţia lichidului sanguinolent pe ac – prin lezarea unui vas din plexul
peridural;dacă nu se limpezeşte după câteva picături, se va retrage acul şi
se va puncţiona alt spaţiu interspinos
- durere brutală într-un membru inferior - în caz de înţepare a unei
rădăcini
nervoase
Complicaţiile puncţiei rahidiene sunt următoarele:
- sincopa vagală– la pacienţii anxioşi, datorată reflexelor vagale
inhibitorii
declanşate de emoţie sau durere, lipsei sedării ori a anesteziei incorect
efectuate; impune decubitul dorsal, măsuri de reechilibrare volemică
- cefaleea – poate fi prevenită prin folosirea de ace foarte subţiri şi
respectarea decubitului dorsal după puncţie
- contaminarea LCR cu apariţia meningitei sau empiemului subdural sau
peridural
– foarte rară, datorită nerespectării asepsiei;
- hematomul compresiv subarahnoidian – apare în cazul efectuării
puncţiei
rahidiene la pacienţii cu tulburări de coagulare sau aflaţi sub tratament
anticoagulant (prin înţeparea unui vas) şi poate duce la paraplegie

64
- sindromul de angajare – complicaţie foarte gravă, letală, apare în urma
efectuării
puncţiei la un pacient cu hipertensiune intracraniană
- supuraţia la locul de puncţie
Monitorizarea postpuncţie rahidiană va consta în:
- repaus la pat
- monitorizarea funcţiilor vitale
Pregatirea produsului pentru examinare
- examinare macroscopica se face imediat apreciindu-se culoarea,
aspectul,presiunea lichidului – normal este limpede, clar ca apa de
stinca , se scurge picatura cu picatura
- in stari patologice poate fi hemoragic, xantocrom, iar viteza de
scurgere poate creste sau scade
- pentru examenul citologic, biochimic, bacteriologic va fi etichetat
si trimis la laborator
De stiut
- mandrinul dupa scoaterea din interiorul acului se mentine steril
pentru a putea fi refolosit daca se intrerupe scurgerea lichidului in
timpul recoltarii cind lichidul este purulent, viscos sau cu sfacele
de fibrina
- in cazul evacuarii unei cantitati mari de lichid dupa punctie
pacientul se va pune in pozitie Trendelenburg
- punctia suboccipitala se poate executa si pacientilor ambulatori
deoarece nu necesita postpunctional pozitia de d. d. 24 ore
- dupa citeva picaturi de singe la inceputul punctiei apare lichidul
clar, se schimba eprubeta, la laborator se trimite lichidul clar
De evitat
- evacuarea unei cantitati mari de lichid cefalorahidian
- modificarea pozitiei pacientului in timpul punctiei indreptarea
coloanei vertebrale care determina ruperea acului si traumatizarea
substantei nervoase
- suprainfectarea produsului in timpul pregatirii pentru trimitere la
laborator

65
BIBLIOGRAFIE

1. CAROL, MOZES: Tehnica îngrijirii bolnavului, Editura Medicală,

Bucureşti
1999.
2. LUCREŢIA TITIRCĂ: TEHNICI DE EVALUARE ŞI ÎNGRIJIRI
ACORDATE DE ASISTENŢII MEDICALI – Editura Viaţa Medicală
Românească
3. LUCREŢIA TITIRCĂ: GHID DE NURSING - Editura Viaţa Medicală
Românească
4. GEORGETA BALTĂ: TEHNICI DE ÎNGRIJIRE GENERALĂ A
BOLNAVILOR – Editura didactică şi pedagogic

66
5. CORNEL BORUNDEL: MEDICINA INTERNA PENTRU CADRE
MEDII

67