Sunteți pe pagina 1din 21

INGRIJIREA PACIENTILOR CU AFECTIUNI INFECTO-CONTAGIOASE

NOTIUNI DE EPIDEMIOLOGIE A INFECTIILOR


SPORADICITATEA - Aparitia unui numar redus de imbolnaviri in populatie, necorelate in timp si spatiu. EPIDEMIA - Izbucnirea aceleiasi boli la un numar mai mare de persoane dintr-o regiune ,si care au cel putin la inceput, o sursa comuna de infectie. Boli cu mare contagiozitate : gripa,varicela, tusea convulsive , hepatita , dizenteria. ENDEMIA - Acea situatie particulara in care o boala se afla in mod permanent in anumite teritori (scarlatina,Tusea convulsiva, hepatita,dizenteria), limitare in spatiu, nelimitare in timp. PANDEMIA - Boala infectioasa care se extinde pe un teritoriu foarte mare (tara,continent,toata lumea de ex. : Gripa,holera), intr-o perioada de timp. Dupa calea de transmitere epidemiile pot fi: - hidrice - alimentare - prin vectori - de contact(de ex boli transmise pe cale sexuala) Notiuni de epidemiologie a infectiilor sunt: MORBIDITATE - numarul de imbolnaviri noi la un numar dat de locuitori (10 000, 100 000) INCIDENTA numarul de imbolnaviri noiintr-o perioada data de timp.

PREVALENTA - numar de infectii la un moment dat intr-o colectivitate. MORTALITATEA - numarul deceselor printr-o anumita infectie raportata la un anumit numar de locuitori. LETALITATE - numarul de decese raportat la numarul de persoane infectate

INDEX DE MANIFESTARE - numarul de boli clinic aparente raportat la numarul total de persoane infectate. FACTORI EPIDEMIOLOGICI PRINCIPALI Factorii epidemiologici principali sunt: 1. Sursa de infectie 2. Calea de transmitere 3. Masa receptiva 1. SURSA DE INFECTIE

O reprezinta: a) omulbolnav, convalescent, purtator cronic, purtator sanatos facandu-se prin : -secretii nazo-faringiene si sputa(in scarlatina,difterie,tuse convulsiva,rujeola ) -varsaturi -materii fecale( hepatite de tip A si E, febra tifoida,dizenterie) - urina(febra tifoida) - secretii genitale,lichid seminal(boli venerice,SIDA) -sange(hepatita virala B,C si D, SIDA, malaria) -secretii purulente(piodermite)

b) animalele pot elimina germenii prin: -dejectii (salmonella) - urina (leptospire) - saliva - lapte (BK, unii streptococci si stafilococi) - sange - carne - piele c) altele : - solul (fungi sau sporii bacteriilor anaerobe- tetanic,botulinic) - apa (contaminata de materiile fecale ale omului sau animalelor) 2. CALEA DE TRANSMITERE In bolile infectioase este de doua feluri: a) directa b) Indirecta b) Transmiterea directa se poate produce prin contact nemijlocit intre persoana receptiva si eliminatorul de germeni , sau prin contact direct cu produsul infectios ( infectii produse prin sange SIDA, HBV) Prin atingere ,sarut ,picaturile Pflgge,contact sexual. c) Transmiterea indirecta se poate produce prin intermediul unor elemente din mediul extern (apa,aer,sol,alimente,obiecte) ,sau prin agentii vectori (muste,gandaci,purici,paduchi,tantari,capuse). Vectorii pot fi : - mecanici -ex:mustele care transporta agentii infectiosi dintr-un loc in altul . -biologici -ex:artopodele ingera agentul infectios in timp ce sug sangele persoanei infectate(tantarul anofel transmite malaria) gazduind o parte a ciclului evolutiv al acestuia si transmitandu-l prin intepatura altei persoane. Calea de transmitere a fost folosita drept criteriu pentru clasificarea bolilor contagioase astfel: - boli transmise prin contact direct - boli aerogene - boli digestive - boli transmise prin vectori

3.

MASA RECEPTIVA

Prin masa receptiva se intelege totalitatea persoanelor dintr-o colectivitate care nu prezinta imunitate fata de o anumita boala infectioasa. O boala nu poate sa apara decat la receptivi. Opusul receptivitatii este starea de rezistenta fata de imbolnavire. Aceasta rezistenta este naturala sau artificiala (prin imunizari). Aceasta ne arata importanta practica pe care o prezinta mijloacele de combatere a bolilor contagioase prin imunizarea populatiei,adica modificarea artificiala a starii imunologice. Imunitatea (lat immunis=scutit,aparat,privilegiat) = consta in apararea individului contra substantelor non self (straine organismului) Imunitatea este de doua feluri: -imunitate umorala este reprezentatadefactori care actioneaza asupra microbilor aflati in stare libera, si se realizeaza prin intermediul plasmocitelor. -imunitate celulara reprezentata de factori ce blocheaza microorganismele patrunse intracelular si realizata de limfocite. Dupa modul de dobandire imunitatea organismului poate fi: -imunitate congenitala (prin nastere) -imunitate dobandita care poate fi: - naturala( ca urmare a unei imbolnaviri) - artificiala care poate fi:

- activa =prin vaccinare org isi creeaza anticorpi -pasiva =prin seroterapie-seruri ce contin anticorpi perfomanti

Bolile infectioase au o evolutie clinica ciclica: -perioada de incubatie=intervalul de timp din momentul patrunderii germenului in organism, pana la aparitia primelor semene. -perioada de debut =apar primele semene. -perioada de stare=de desfasurare a intregii simptomatologii a bolii. -perioada de convalescenta= regresiunea simptomelor,perioada de vindecare.

SEMNE,SIMPTOMEIN BOLILE INFECTIOASE 1) SINDROMUL FEBRIL: febra,dupa evolutia curbei termice: -febra continua: 39-40 cu variatii sub un grad (ex.febra tifoida). -remitenta: oscilatii 37-39 (stafilococ,streptococ). -intermitenta: oscilatii mari 36,5-40 zilnic sau cu perioade afebrile intre accese(malarie) -recurenta: perioade febrile(39-40 ) 4-6 zile,alterneaza cu perioade afebrile. -ondulanta: temperatura urca lent 38-39 timp de 7-10 zile scade in liza,dupa o perioada de afebrilitate se repeta (bruceloza). -de tip invers: temperaturi minime seara si maxime dimineata (TBC) -neregulata. Cresterea temperaturii peste 37 grade C poarta denumirea de subfebrilitate (intre 37-38 grade C) si febra (peste 38 grade). Febra poate fi o febra infectioasa (sau septica) si o febra neinfectioasa (febra aseptica). Febra infectioasa (septica) se instaleaza:in infectii generalizate acute (in viroze, bacteriemii, rikettsioze, spirochetoze) Evolutia febreiFebra evolueaza in urmatoarele stadii: a) stadiul de crestere al temperaturii - de la cateva minute la cateva ore, zile sau saptamani. b) stadiul de temperatura maxima - reprezinta perioada de apogeu a temperaturii. c) stadiul de scadere a temperaturii, de declin sau defervescenta-se caracterizeaza prin cresterea termolizei.(poate fi in criza sau in liza) Febra prelungita. Orice stare febrila care persista mai mult de trei saptamani reprezinta o febra prelungita. Febra continua este o febra ridicata in care diferenta dintre temperatura matinala si cea vesperala timp de mai multe zile nu depaseste 1 grad C. Ea este intalnita in pneumonia franca lobara, febra tifoida (in perioada de stare a bolii), tifosul exantematic, osteomielita. Febra remitenta este febra ce se caracterizeaza prin aceea ca diferenta dintre temperatura matinala si cea vesperala depaseste 1 grad C. Ea apare in septicemii, supuratii pulmonare, tuberculoza pulmonara grava, in perioada a doua a febrei tifoide. Febra intermitenta se caracterizeaza printr-o alternanta in timp de 24 de ore a temperaturii normale cu febra mult ridicata. Cand oscilatiile devin deosebit de mari (de 3-5 grade C pe parcursul a 24 de ore) febra foarte ridicata osciland cu temperatura normala sau chiar subnormala vorbim de febra hectica.Ea apare in supuratiile pulmonare, infectii urinare si unele septicemii. Febra recurenta evolueaza cu febra ridicata si continua timp de 5-8 zile alternand cu perioade afebrile. Ea apare in limfogranulomatoza maligna, tuberculoza pulmonara, infectii urinare sau biliare, leptospiroze. Febra recidivanta este o varianta de febra recurenta caracterizata prin faptul ca ascensiunile termice survin la intervale foarte variate si imbraca caracter de puseuri (o intalnim in colangite, pielite, carcinom si unele forme de tuberculoza).

Febra ondulanta este caracterizata prin ascensiuni termice ce se repeta periodic. Ridicarea temperaturii este progresiva, iar defervescenta este lenta pana la afebrilitate sau subfebrilitate urmata de cicluri repetate. Febra de tip invers este febra in care temperatura matinala este mai ridicata decat cea vesperala. Apare in tuberculoza pulmonara grava, supuratii profunde si inflamatii cavitare. Febra neregulata se refera la febra care nu poate fi incadrata in nici unul din tipurile descrise si care desfide orice descriere. *astenie,adinamie,ameteli. *delir,cefalee,convulsii(frecvent la copii). *polipnee,tahicardie. *perturbarea metabolismului hidro-electrolitic:deshidratare, acidoza. 2) SINDROMUL INFECTIOS SI MENINGIAN -febra inalta 39-40 ,frison; -varsaturi,cefalee,fotofobie; -hiperestezie cutanata.; -contractura musculara: rigiditatea cefei uneori opistotonus; cocos de pusca (semnul Kernig:flexia trunchiului duce la flexia genunchiului, -semnul Brudzinscki:flectarea corpului duce la flexia reflexa a genunchilor ) 3)SINDROMUL ENCEFALITIC : -semne de infectie generala: febra ridicata,frison,ameteli,curbatura,vertij. -semne corticale:agitatie,delir,halucinatii,somnolenta,convulsii,coma. 4)SINDROMUL ERUPTIV :manifestari cutanate ( =exantem): -leziuni primare:macula, papula, vezicula, pustule, bula, nodul. -leziuni secundare:scuame, cruste,fisuri, escoriatii, ulcere. -leziuni tertiare: atrofie, lichenificatie (=papule reunite in placi) -culoarea tegumentelor:icter,cianoza,marmorata; -turgorul-apreciat prin plin cutanat. -modificari la nivelul mucoaselor (=enantem) Se observa:-modul de distributie a eruptiei(generalizata,respecta anumite regiuni),dinamica eruptiei (cum,unde?) 5)SINDROMUL GASTRO-INTESTINAL: -varsaturi; -diaree; -tenesme; 6)ALTE MANIFESTARI: -angine de diferite aspecte(scarlatina,rujeola,gripa); -fenomene catarale respiratorii; -colaps periferic(=dezechilibru intre masa circulanta si calibrul vaselor); -soc infectios. EXAMENE DE LABORATOR:

1)din sange:-ex. Hematologice: -hematocrit;hemoleucograma,vsh -ex.Biochimice: -uree,creatinina; -TGO, TGP; -electroforeza; -colesterol,fosfataza alcalina; -fibrinogen; -glicemie; -ex. Serologice (evidentierea anticorpilor specifici):

-Reactia Widal (febra tifoida); -Reactia Weil-Felix (tifos exantematic); -ReactiaWright-Huddleson (bruceloza); -Test Hirst-in gripa; -Test ELISA (in SIDA); 2)din urina: -urocultura; -examen sumar de urina; -proba Addis; -ionograma urinara (din urina 24h); 3)materii fecale: -coprocultura; -ex.coproparazitologic; 4)exudat nazal si faringian (in gripe si viroze) 5)sputa: -ex.macroscopic; ex.biochimic; ex.bacteriologic; ex.citologic; 6)bila -prin sondaj duodenal; 7)LCR-prin punctie lombara (pentru meningococ); 8)secretii purulente (abcese,flegmoane): -frotiu;insamantari pe mediu de cultura; 9)reactii cutanate:-pentru determinarea receptivitatii fata de unele boli infecto-contagioase: a)Reactia Shick (in difterie) Se injecteaza i.d. pe antebratul drept,iar pe stangul-martorul. Citire dupa 48h: R(+) =>edem,congestie,pacientul este sensibil; R(-) =>fara manifestari,pacientul este imun; b)Reactia Dick (in scarlatina) Citire la 18h: R(+) =>eritem cu diametru =1cm. Pentru diagnosticul bolilor: 1)Reactia Schultz-Charlton (pentru scarlatina)Se administreaza i.d. ser antiscarlatinos,intr-o regiune cu exantem.In scarlatina, in jurul infectiei, exantemul se stinge. 2)Reactia Mantoux (pentru diagnosticul TBC)Se administreaza i.d. tuberculina (P.P.D. de 2u;10u). Se citeste la 72h , R(+) =>eritem,edem ,cu diametru<10mm

PROBLEMELE PACIENTULUI CU O BOALA INFECTIOASA


A.CALEA DE TRANSMITERE RESPIRATORIE - prin picaturile Pflugge (stranut,tuse); - prin inhalarea aerului in care agenti patogeni raman suspendati (praf); - au poarta de intrare naso-faringiana si buco-faringiana; Aceste infectii: scarlatina,rujeola,anginele,rubeola,varicela,difteria,tuseaconvulsiva,pneumoniile,gripa,mononucleoza infectioasa,meningita cerebrospinala,tuberculoza,etc. SCARLATINA -este o boala infecto-contagioasa acuta, produsa de streptococul beta hemolytic din grupa A care secreta o toxina numita toxina eritrogena care determina sindromul eruptive(exantem) Culegerea de date:-ancheta epidemiologica Manifestari de dependenta: Perioada de incubatie de 3-6zile pana la 10zile, debutul e brusc cu febra mare 39-40C,

angina caracterizata prin dureri in gat, roseata intensa, amigdalele pot fi hipertrofice sau cu depozite(amigdalita pultacee sau herpetica) ; la dezinfectia cu port-tampon din depozite iese puroi sau poate fi un depozit de false membrane ; senzatie de greata, varsaturi, cefalee ; in forme grave-puls accelerat si hipotensiune. Perioada de invazie este de 1-2 zile, angina e rosie, limba la inceput prezinta un depozit albicios-cenusiu apoi se descuameaza si ramane rosie( limba zmeurie ) -semn caracteristic in scarlatina. Perioada de eruptie urmatoarele 2-3zile-eruptia e predominanta pe spate, coapse, abdomen sau poate figeneralizata, dar nu apare pe fata. In schimb, pe fata apare un semn distinctiv : masca Filatov. semnul Grozovici - Pastia este observat la nivelul pliurilor de flexiune (articulatiile cotului, pumnului, genunchiului, precum si la nivelul pliurilor abdominale). Se caracterizeaza prin aparitia unor dungi hemoragice orizontale, care sunt patognomonice pentru scarlatina. -oligurie, albuminurie, simptome neuropsihice, tahicardie, HTA, exantem scarlatinos, prurit, modificari circulatorii, anxietate sau dimpotriva stari de agitatie-irascibilitate datorita pruritului sau apatie sau depresie. Tratament etiologic: instituirea trat cu ATB- la inceput penicilina administrata parenteral in doze si orar indicat de medic, apoi moldamin- o data pe sapt- la indicatia medicului; vitamine. VARICELA-este o boala infectioasa foarte contagioasa cauzata de virusul VARICELO ZOSTERIAN. Perioada de incubaie = 10-14 zile Manifestari de dependenta(semne si simptome) : -debut - febr, alterarea strii generale, mialgii, discret tuse -elemente eruptive : macul n faza iniial papul vezicul - secreie asemntoare picturii de rou pe petalele de trandafir -lichidul la nceput este clar apoi tulbure (vezicule invadate de leucocite), crust, - detaare -elementele eruptive apar n valuri, fiecare val fiind nsoit de un croet febril -au caracter polimorf -erupie generalizat inclusiv pe pielea proas a capului -erupie foarte pruriginoas -erupia apare i la nivelul mucoaselor -micropoliadenopatii

Tratament: -izolarea bolnavilor -regim alimentar - suplimentare de lichide -antipiretice -antipruriginoase - antihistaminice, alcool mentolat, talc mentolat -medicamente locale - unguente de acyclovir -acyclovir injectabil sau p.o. -AINS
RUJEOLA-boala infecto-contagioasa provocata de virusul rujeolitic. Perioada de incubaie = 8-11 zile Manifestari de dependenta : a.Enantem :-perioada de incubatie pana la 7zile -perioada pre eruptiva(catarala) : febra mare(38-39-40), frison, tahipnee, triplu catar(nazal, ocular si traheo bronsita) -obstructia cailor respiratorii superioare(IACRS)

-enantem(eruptia care apare in dreptul primului molar-semnul KOPLIC) b.Exantemul -macule de culoare rosie-pe fata, gat, torace, abdomen, spate, membre -tulburari digestive- datorita eritemului esofagian-senzatii de greata, varsaturi, poate avea scaune diareice -transpiratii abundente ; tegumente rosii Alte manifestari :-inapetenta, neliniste, irascibilitate, usoara depresie,

Tratament: -izolarea bolnavului -tratament igieno-dietetic - multe lichide (ceaiuri) -tratament simptomatic: -antipiretice -combaterea tusei -nu exist tratament etiologic -la copii - antibiotice de protecie - penicilin,ampicilin -suprainfectare antibiotice.
RUBEOLA este o boala infectioasa produsa de virusul rubeolic. Perioada de incubatie :14-21 zile Manifestari de dependenta : - adenopatie generalizata ; - manifestari catarale respiratorii usoare ; - exantem macular ; TUSEA CONVULSIVA(magareasca) este o boala infectioasa acuta contagioasa produsa de un bacil gram negative-bordettela pertussis. Sursa de infectie :omul bolnav ; contagiozitatea fiind max in faza catarala(I). Perioada de incubaie = 7-10zile, Manifestari de dependenta : debut progresiv prin stadiul cataral ; apare rinita, tusea, facies plangaret, apoi tusea devine frecventa predominant nocturna, capata caracter spastic. Criza e denumita chinta-are o perioada lenta, dupa care urmatoarele 5perioade de stare cu remisiuni. Apoi, remisiunea poate fi si cu stare de voma, dureaza 5-10pana la 30sec.Numarul acceselor numite chinte e de 4-6 in 24h in formele usoare 10-30 in cele medii ; 30-40 in cele severe. Trat: cu ATB timp de 7zile, la care se adauga antitusive. PAROTIDITA EPIDEMICA(oreion) e data de virusul urlean care afecteaza glandele salivare dar poate afecta si sistemul nervos si testiculele. Izvorul de infectie e omul bolnav care elimina virusul incepand din ultima saptamana a incubatiei si timp de 14zile cat dureaza boala. Perioada de incubaie10-14zile, pana la o luna, cu perioada de stare si remisie. Manifestari de dependenta : Debutul e relativ brusc, cu febra mare, stare generala alterata, tumefierea parotidelor apare la inceput, poate fi unilaterala sau bilaterala. Complicatii :orhita urliana(orhita-inflamatia testiculelor), pancreatita urleana, meningita, encefalita urleana. Este indicat repausul, izolarea si tratamentul simptomatic-ATB-doar la complicatii.

Tratament: -nu exist tratament etiologic -regim igieno-dietetic, cel puin 10-14 zile dup externare: -izolare -repaus

-regim alimentar: -hidric, -hipoglucidic, -hipolipidic, cel puin 10-14 zile dup externare -AINS -vitamine din grupul B -antialgice -reechilibrare hidro-electrolitic i acido-bazic -virusul urlian d imunitate
GRIPA(INFLUENZA) este o boala infectioasa acuta, foarte contagioasa, produsa de virusul gripal cu febra, simptome respiratorii si semen generale: febra, frison, transpiratii, dispnee, insuficienta respiratorie, disconfort. Manifestari de dependenta : varsaturi, mialgii, tulburari digestive, cefalee. Are o perioada de debut, una de stare si una de convalescenta. Tratamentul e simptomatic si numai in caz de complicatii se adm ATB.(antialgice, antiinflamatoare, picaturi de pus in nas, dezinfectante pt gat). MONONUCLEOZA INFECIOASeste o boal infecioas avnd ca i etiologie virusul

Epstein-Barr (EBV) -caracteristic vrstelor tinere (15-25 ani) Perioada de incubaie:2-6 sptmni
Manifestari de dependenta :

debutul poate fi brusc sau insidios cu: -febr -frisoane -alterarea strii generale -cefalee -mialgii -adenopatie generalizat, predomin cea latero-cervical, dar este prezent i n zona axilar, inghinal, occipital -splenomegalie, hepatomegalie -afectare hepatic: -transaminaze -bilirubin Tratament: -antipiretice -izolare + repaus -tratamentul suprainfeciilor -afectare hepatic: hepatoprotectoare -elemente eruptive: -antihistaminice -cortizon -AINS -vitaminoterapie -evitarea cel puin 6 luni a efortului fizic

DIFTERIA

-etiologie : bacilul difteric,Gram (+) Pot aparea mai multe forme de boala: - angina difterica- localizarea cea mai frecventa a infectiei; - difteria laringiana(crupul difteric); - difteria nazala caracterizat clinic prin rinita; Perioada de incubaie:7 zile
Manifestari de dependenta :

-debutul este diferit n funcie de localizare: 1. angina difteric -poarta de intrare = faringele -debut insidios,dar poate fi i brutal: -febr -frisoane -astenie -adinamie -alterarea strii generale -cefalee -disfagie +/- transpiraii -congestie intens faringo-amigdalian -prezena membranelor la nivelul amigdalelor,stlpilor vlului palatin,al unor zone din vlul palatin -adenopatii latero-cervicale cu dimensiuni foarte mari Tratament: -internare - repaus la pat, izolarea bolnavului -tratament etiologic: -ser antitoxinic (ser antidifteric) -penicilin G,eritromicin,cefalosporine -obstrucie mare cu imposibilitatea alimentaiei: -alimentaie parenteral -reechilibrare hidro-electrolitic i acido-bazic -antiinflamatoare: cortizon
MENINGITE ACUTE INFECTIOASE : Sunt inflamatii ale meningelor produse de variati agenti etiologici.In meningitele acute infectioase se asociaza doua sindroame majore : Sindromul infectios : febra ; frisoane ; stare de curbatura ; mialgii ; Sindromul meningean : cefalee violenta insotita de rahialgii ; dureri spontane lombare ; varsaturi in jet fara efort ; fotofobie ; Acestora li se adauga in mod variabil sindromul de hipertensiune intracraniana si manifestari neorologice difuze sau localizate si manifestari particulare in functie de agentul etiologic.

Problemele de dependenta in bolile infectioase cu transmitere respiratorie: Hipertermie; Alterarea integritatii tegumentelor si mucoaselor; Durere; Alterarea starii de confort; Alimentatie inadecvata prin deficit; Obstructia cailor respiratorii; Varsaturi; Risc de suprainfectie bacteriana a elemetelor eruptive; Risc de alterare a imaginii de sine; Potential de complicatii respiratorii; Comunicare ineficienta la nivel sensorial si motor; Obiective de ingrijire in afectiunile respiratorii: -identificarea agentului patogen(exudat faringian,nazal,expectoratie,sange;reactii serologice,reacti cutanate) -limitarea propagarii infectiei -supravegherea pacientului pentru a depista semne de sensibilitate la medicamente sau ser -bilant hidric =>hidratare adecvata -scaderea febrei -combaterea durerii,tusei,anxietatii -educatia populatiei pentru prevenirea imbolnavirilor(igiena,imunizari,etc.)

B. CALEA DE TRANSMITERE DIGESTIVA: -prin intermediul apei si alimentelor contaminate cu bacterii sau virusuri (germenii se raspandesc prin materii fecale,urina); -alimentele se pot contamina prin manipulare necorespunzatoare; -boala digestive este boala mainilor murdare; -mustele=>vectorii care vehiculeaza microbii; Boli transmise pe cale digestive:enterovirozele,febratifoida,paratifoida,dizenteria,toxiinfectiile alimentare,hepatita virala,etc. TOXINFECIILE ALIMENTARE

Sunt boli acute din grupul infeciilor intestinale, care apar sporadic sau epidemic n urma consumrii de alimente intens contaminate cu variate bacterii i (sau) toxinele lor(botulinic,stfilococ etc, )caracterizndu-se clinic prin disfuncii intestinale acute cu debut brutal, fenomene toxice generale i dereglri hidro-saline. La agenii ce provoac toxiinfeciile alimentare (TIA) se adauga multiple bacterii convenional patogene, care sunt capabile de a produce exotoxine n diverse produse alimentare. Printre aceste exotoxine se numr enterotoxinele (termolabile i termostabile), care intensific secreia lichidului i a srurilor n lumenul tractului digestiv, de asemenea i citotoxinele ce lezeaz membranele celulelor epiteliale, ducnd la dereglarea n ele a proceselor de sintez a proteinelor.
AGENI ETIOLOGICI: -Salmonelle -stafilococ -Klebsielle -Clostrydium perfringens -Vibrio hemolyticus

-b.cereus -n Romnia predomin salmonellele i stafilococi -alimente implicate n producerea TIA: -carnea esp.carnea tocat - Salmonelle -oule esp.oule de ra - Salmonelle -preparate din ou (maioneze,prjituri) - Salmonelle -lapte i produse lactate - stafilococ Perioada de incubatie: 12-36 ore salmonella 1-4 ore stafilococ 8-24 ore clostridium Manifestari de dependenta: -varsaturi,diaree,colici abdominale -cefalee,ameteli,lipotimie -febra ,frison,transpiratii reci -hipotensiune,tahicardie=>colaps -soc infectios Tratament: -reechilibrare hidro-electrolitic i acido-bazic -oral: -ceaiuri de ment,chimen + zaharin -Gesol -nu se administreaz antibiotice,doar furazolidon -n cazurile grave,cu pericol de septicemiise administreaz antibiotic -regim alimentar: -n primele 12 h ceaiuri, rehidratri mixte -ulterior pine prjit, sup de morcovi -treptat se revine la alimentaia normal Profilaxia TIA Const n efectuarea controlului sanitar i veterinar al produselor alimentare, respectarea regulilor de igien la prepararea, transportarea, pstrarea i prelucrarea termic a acestora. Pentru prevenirea infectrii, carnea trebuie supus sistematic examenului veterinar i sanitar, ncepnd cu sacrificarea animalelor i pn la realizarea produselor fabricate din ea. Pentru a evita infectarea laptelui i a produselor lactate trebuie efectuate un control veterinar al strii sntii animalelor att obteti, ct i din sectorul privat; respectarea igienei mulsului animalelor i a igienei personale de ctre mulgtoare. Lucrtorii ntreprinderilor alimentare, cantinelor, magazinelor alimentare de stat i private trebuie s respecte cu strictee condiiile sanitaro-igienice de pstrare la rece a produselor, s asigure livrarea lor n stare proaspt i de calitate superioar. Carnea, petele, laptele i derivatele lor trebuie s fie pstrate n frigider, la temperatura de +2 +4C conform termenilor de pstrare. Pentru profilaxia TIA un rol important l are controlul medical al lucrtorilor din alimentaia public i privat pentru a lua msurile de rigoare cu bolnavii i purttorii de germeni depistai. HEPATITA VIRALA A=boala infectioasa determinata de virusul hepatic A (enterovirus) cu caracter hepatotrop =>boala generala a organismului. Perioada de incubatie: 14-40 zile 1-10 zile perioada preicter. Manifestari de dependenta: -febra -mialgii generalizate -debut pseudo-gripal:catar respirator

-debut digestiv:-anorexie,balonare -greturi,varsaturi -disconfort -cefalee -debut pseudo-reumatismal: artralgii -eruptii urticariene,cu prurit -icter tegumentar si a sclerelor -oligurie cu urina hipercroma(ca berea bruna) -constipatie cu scaune decolorate -hepatomegalie -uneori debut atipic Examenele de laborator au mare importanta in hepatita virala A -explorarea ficatului: *sindromul dehepatocitaliza: -TGP,TGO,aldolaze,sideremia crescuta *sindromul colestatic: -bilirubinemia crescuta; -fosfatoza alcalina crescuta; *sindromul de inflamatie mezenchimala: -teste de disproteinemie:albumina scade si globulinele cresc; -electroforeza; -imunelectroforeza crescuta IgM; *sindromul hepatopriv: - teste de coagulare modificate ; - tendinta de hiperglicemie (afectarea pancreasului); - metabolismul lipidic modificat; Examene curente de laborator: -leucopenie(infectie virala); -VSH scazut; -ex:urina:Ubg crescut,bilirubina+; -in materii fecale antigen hepatic A; -in sange anticorpi anti HAV. Tratament: 1. regim igieno-dietetic -repaus la pat -alimente bogate n glucide - miere,compoturi proaspete -uleiuri vegetale, fructe -carne de pasre, pete 2. hepatoprotectoare -vitamine de grup B -Mecopar 3x1 tb./zi -Silimarin : 3-6 tb./zi -Aspatofort DIZENTERIA BACTERIAN Este o boal infecioas acuta trasmisibila produsa de bacterii din genul Shigella. Perioada de incubaie variabil : 12-24 h Manifestari de dependenta: -debut acut: -febr nalt -alterarea strii generale -greuri,vrsturi -dureri abdominale -scaune diareice apoase sau cu produse patologice. -semne de deshidratare de grade diferite; -caracteristic sensibilitatea difuzala palparea abdomenului si mai accentuata in fosa iliaca stg unde se palpeaza intestinul inflamat- acest semn se numeste,, coarda colica

FEBRA TIFOID -este o boal infectioasa acuta -agentul etiologic : Salmonella typhi (de grup D) Perioada de incubaie variabil : 10-14 zile Manifestari de dependenta: - debut insidios; - fecra creste gradat spre 39 C; - cefalee, astenie, - ameteli, - dureri musculare, anorexie; - in perioda de stare febra se mentine in platou; - pacientii sunt adinamici delir, stare confuzionala; - la 7-8 zile de la debut apare eruptia lenticulara, formata din macule congestive roz, de marimea unui bob de linte, care dupa 3-4 zile dispar fara urme. Tratament:

HOLERA este o boala infectioasa foarte comntagioasa, produsa de vibrionul holeric.


Perioada de incubaie variabil: cateva ore- 5 zile; Manifestari de dependenta: - diaree apoasa severa cu aspect de zeama de orez; - deshidratare importanta;

izolarea pacienilor repaus diet hidric tratament etiologic - administrate p.o. cloramfenicol biseptol ampicilin amoxicilin fluoroquinolone cefalosporine de generaia III tratament adjuvant: cortizon n formele severe, hipertoxice i n caz de complicaii (encefalite,poliradiculonevrite) vit.grup B, vit.C, vit.K

Problemele de dependenta in bolile infectioase cu transmitere digestiva: Hipertemie; Varsaturi; Stare de deshidratare acuta; Durere abdominala; Alterarea confortului; Potential de complicatii circulatorii si renale; Alimentatie inadecvata prin deficit; Obiectivele de ingrijire in bolile digestive: -izolarea pacientului ; -identificarea agentului patogen(materii fecale,bila); -limitarea propagarii infectiei;

-monitorizarea functiilor vitale si vegetative ; -mentinerea starii de nutritie :hidratare in functie de bilantul hidro-electrolitic ; -respectarea regimului igieno-dietetic; -mentinerea unei eliminari normale(transit,diureza); -mentinerea temperaturii normale; -asigurarea repausului si confortului; -ingrijiri de baza;

C.BOLI CU POARTA DE INTRARE CUTANEO-MUCOASA Exemple:infectiilestafilococice,erizipelul,antraxul,tetanus,rabia,tifosul exantematic,malaria,SIDA. Tetanosul=boala infectioasa acuta produsa de bacilul anaerob clostridium tetani. Perioada de incubaie variabil : 3-30 zile Manifestari de dependenta: - debut brusc cu trismus (contractura maseterilor); - parestezii la nivelul plagii; - insomnie; - contractii generalizate =>spasm glotic; - febra; - disfagie,deshidratare;

Erizipelul=infectie acuta a pielii produsa de streptococi B hemolitici grup A;se caracterizeaza printr-un placard de dermita,febra. Perioada de incubaie variabil : 1-7 zile Manifestari de dependenta: - debut brusc,febra,frison; - placard erizipelatos unic,cu tendinta la extindere,cu burelet marginal; - adenopatie regionala; - erizipelul urechii si pielii capului este dureros;

INGRIJIRI SI TRATAMENTE SPECIFICE


1)ANCHETA EPIDEMIOLOGICA stabileste: a)izvorul de infectie(sursa): -eventualele imbolnaviri; -vizita unor persoane bolnave; -eventuale deplasari; -prezenta animalelor in locuinta; b)calea de transmitere: -consumul unor alimente; -contact direct cu pacienti cu leziuni ale pielii; -manipularea obiectelor contaminate; -tratament parenteral in ultimele 6 luni; -prezenta mustelor; c)starea imunologica:

-vaccinarile efectuate; -daca a mai suferit de boli infectioase;

2)PROFILAXIA IN BOLILE INFECTO CONTAGIOASE: a)Masuri fata de sursa de infectie: *fata de persoane:-examinari periodice; -triaj epidemiologic; -educatie pentru sanatate; -izolarea si tratarea bolnavilor contaminati; -control medical in sector alimentar,colectivitate. *fata de animale:-deratizare; -vaccinare; -deparazitare; -sacrificarea animalului. b)Masuri fata de calea de transmitere: Directa: -evitarea contactului; -dezinfectarea imediata; -cauterizari; -aplicari locale,generale de antibiotice; -excizii chirurgicale. Indirecta: a)aerogena: -aerisire; -dezinfectia aerului -maturat umed; -utilizarea batistei; -folosirea mastii; -evitarea aglomeratiei; -izolarea bolnavilor. b)digestiva: -igiena personala; -dezinfectarea fantanilor; -canalizarea apei; -spalatul mainilor; -coproculturi periodice(in alimentatia publica); c)vectori: -dezinfectie; -deratizare; -deparazitare. Masuri fata de masa receptiva: *profilaxia specifica: -vaccinoprofilaxia (imunizare activa); -seroprofilaxia (imunizare pasiva). *profilaxia nespecifica:-calirea organismului (apa,soare,aer); -chimioprofilaxia (vitamine,minerale).

ADMINISTRAREA VACCINURILOR SI SERURILOR a)Imunizarea activa (vaccinoprofilaxia)-artificiala. VACCINURILE=produse biologice preparate din agenti microbieni (atenuate,inactivate sau omorate) sau din produsele lor(toxine) care si-au pastrat puterea imunizanta Vaccinurile pot fii:-monovalente(antipolioli) -asociate (bi-trivaccin)

OBSERVATII: -imunizarea activa obtinuta prin vaccinare este de durata; -se vor utiliza numai vaccinurile cu valabilitate; -conditii de asepsie perfecta la manevrare,la injectare; -se vor respecta dozele in intervalele dintre inoculari; -respectarea contraindidatiilor pentru prevenirea complicatiilor; REGULI PENTRU ASISTENTA DIN COMUNITATE: -vaccinurile se pastreaza la frigider (4-8 ); -cuprinderea integrala in catagrafie a tuturor copiilor conform calendarului stabilit de M.S. -cuprinderea subiectilor animati,contrindicati temporar,omisi din campania anterioara; -vaccinarea integrala in crese,camine,gradinite; -vor fi admisi in colectivitati numai cei vaccinati; -respectarea cu strictete a instructiunilor M.S.,privind administrarea vaccinului; -completarea registrului de vaccinare; -explicarea reactiilor post vaccinale; -pregatirea trusei de prim-ajutor pentru reactiile imediate. Calea de administrare a vaccinurilor: -intradermic BCG-zona deltoidiana brat drept; -subcutanat (brat,flancurile abdominale):antitetanic,antirabic,antidifteric,antirujeolic,antitifoparatific; -intramuscular:anatoxinele,trivaccin(Di-Te-Pe ),bivaccin(Di-Te),antigripal; -oral:antidizenteric,antipolio(VPO); -intranazal:antigripal. VACCINARILE OBLIGATORII IN ROMANIA Un vaccin reprezinta un produs biologic care contine o suspensie de virusuri sau de bacterii ce pot fi: vii atenuate inactivate(omorate) fractiuni proteice din acestea. Vaccinurile se administreaza cu scopul de a induce un raspuns imun protector.Astfel,prin folosirea vaccinurilor,sistemul imun sintetizeaza cantitati importante si suficiente de anticorpi pentru a proteja organismul de boala in eventualitatea unui contact ulterior cu virusul/bacteria respectiva. Raspunsul imun obtinut prin intermediul unui vaccin(imunitatea artificala activa) este mai putin eficient decat cel produs in urma contactarii bolii(titrul de anticorpi persista un anumit numar de ani,dupa care schema de vaccinare trebuie reluata in vederea refacerii nivelului de protectie imuna). Campaniile de vaccinari se adreseaza in primul rand copiilor si adolescentilor,care trebuie protejati eficient contra bolilor transmisibile virale si bacteriene,insa in acelasi timp,sunt recomandate pentru cresterea imunitatii persoanelor varstnice,persoanelor din domeniul medico-sanitar,care prin profesia lor,sunt expuse permanent riscului de contactare a bolilor infecto-contagioase,precum si persoanelor cu afectiuni cronice care scad capacitatea naturala a organismului de a lupta contra infectiilor.

Varsta recomandata Primele 24 ore de viata4-7 zile 2 luni 4 luni 6 luni 12 luni 12-15 luni 30-35 luni

Vaccin Hep B ;BCG DTP-Hep B,VPO DTP,VPO DTP-Hep B,VPO DTP,VPO RRO DTP

Comentarii In maternitate Simultan Simultan Simultan Simultan

7 ani(clasa I) Campanii scolare DT,RRO 9 ani(clasa a III-a) Campanii scolare VPO 14 ani(clasa a VIII-a) Campanii scolare DT,Rub 18 ani(clasa a XII-a) Campanii scolare Hep B Studenti anul I,respective elevi Hep B Campanii scolare anul I de la Facultati de Medicina si Stomatologie,respective scoli sanitare postliceale. DTP=vaccin diftero-tetano-pertussis -ofera protectie impotriva difteriei,tetanosului si tusei convulsive. DT= vaccin diftero-tetanic pediatric(se foloseste doar pana la 14 ani) VPO= vaccin poliomielitic oral(pentru copii institutionalizati si copii care au contraindicatii pentru VPO se va folosi VPI=vaccin polio inactivat sau combinat DTP-VPI) VPI=vaccin poliomielitic inactivat Hep B=vaccin hepatitic B DTP-Hep B=vaccin diftero-tetano-pertussis-hepatita B RRO=vaccin rujeola-rubeola-oreion BCG=Vaccin contra bacilului tuberculos(Calmette-Guerin) Rub=vaccin rubeolic Pentru administrarea tuturor vaccinurilor mentionate este important sa se foloseasca seringi de unica folosinta! Vaccinurile se pot admnistra: oral(VPO)=pe gura; intradermic(BCG)=injectabil,in profunzimea stratului dermic al pielii; subcutanat(rujeolic); intramuscular(VPI,DTP,Hep B) Nu se administreaza niciodata intravenos,deoarece exista risc foarte mare de declansare a socului anafilactic(reactie alergica grava a organismului,soldata in final cu prabusire cardio-circulatorie si chiar deces). Pentru obtinerea unui raspuns imun optim,este bine ca vaccinurile sa fie administrate la varsta si intervalurile recomandate in programul national; Un interval mai lung intre dozele vaccinale nu reduce concentratia finala de anticorpi protectori; Productia optima se obtine numai dupa ce se admniistreaza numarul de doze recomandate Intreruperea schemei de vaccinare nu impune reluarea intregii scheme de administrare sau administrarea unor doze suplimentare. b).Imunizarea pasiva administrarea serurilor Exista si o imunitate artificiala pasiva,in care administram imunoglobuline sau seruri imune(cu anticorpi deja formati),care se foloseste in special in situatii de urgenta,cand se doreste obtinerea rapida a unui titru protector de anticorpi.Acest tip de imunitate este insa de scurta durata,si persista doar pe perioada cat circula anticorpii gata formati in sange. Serul imun=contine anticorpi specifici gata formati; Se pastreaza in frigider la 4-10 grade Celsius

-confera protectie imediata,de scurta durata. Clasificare: *omolog (se obtin de la om-pot produce hepatite,sunt inlocuite de imunoglobuline specifice) *heterolog (se obtin de la animale,sunt puternic alergizante) -antimicrobiene(antistafilococic) -antitoxice -antivirale(antirabic) REGULI: -depistarea antecedentelor alergice inainte de administrare -pregatirea trusei de urgenta -respectarea asepsiei -se efectueaza dilutii1\10;1\100;1\1000;1\10.000cu ser fiziologic -testarea sensibilitatii: 30 -conjunctival-instilare1\100 -cutanat-scarificare 1\10 -idr 1\100 -daca pacientul nu este sensibil se administreaza serul: 0,25ml s.c.(1\10-dupa 30 -0,25 ml nediluat s.c.;30-1 ml nediluat 30 intreaga cantitate i.m.) Daca testele sunt pozitive se aplica alte scheme de sensibilizare (vezi Tehnici pe pagina 273) Daca pacientul este alergic si totusi trebuie adm.serul,se adm. cu Romergan i.m. si perfuzie cortizonica sub supravegherea permanenta. Cai de administrare:-i.v.-scop curativ -i.m.-scop preventive Reactii posibile : -imediate-soc anafilactic -tardive: boala serului : dupa 6-17zile rezultand prurit,edem,febra,eritem,eruptie,adenopatie,(trat:Reg.HZL simptomatice,antitermice. Serurile au fost inlocuite cu succes de imunoglobuline:au toleranta buna , nu transmit virusuri.) -normele:Ig G,A,M,D,E. - specifice:(antitetanic,antirobic.etc) Adm. :-i.m. -i.v.

INFECTIILE NOSOCOMIALE Infectia nosocomiala=infectia contractata in spital sau in alte unitati sanitare cu paturi,si se refera la orice boala datorata microorganismelor,boala ce poate fii recunoscuta clinic sau microbiologic,care afecteaza fie bolnavul(datorita internarii lui in spital,sau ingrijirilor primite) fie ca pacient spitalizat sau in tratament ambulatoriu,fiepersonalul sanitar datorita activitatii sale,indiferent daca simptomele bolii apar sau nu in timp ce persoana respectiva se afla in spital.

-se bazeaza pe date clinice,date de laborator si alte teste de diagnostic; -pentru ca o infectie sa fie dovedita ca nosocomiala,trebuie sa NU existe dovada ca era prezenta sau in incubatie,in timpul internarii;
Trebuie considerate ca nosocomiale si infectiile dobandite in spital,dar diagnosticate dupa iesirea din spital (infectia n.n.(=nou nascuti) rezultata prin trecerea prin tractul genital si diagnosticata dupa externare). Nu se considera infectie nosocomiala,infectia asociata cu o complicatie sau o extindere a unei infectii prezentate la internare,daca nu s-a schimbat agentul patogen sau daca semnalele nu arata o noua infectie,precum si infectia transplacentara la n.n.(ex.sifilis,rubeola,si care devine evidenta la scurt timp dupa nastere).Fiecare caz de infectie nosocomiala trebuie dovedit ca se datoreaza spitalizarii sau ingrijirilor medico-sanitare ambulatorii in unitatile sanitare. Atributiile asistententei pentru prevenirea infectiilor nosocomiale

-anunta imediat asistenta sefa asupra deficientelor de igiena; -respecta permanent si raspunde de aplicarea regulilor de igiena(in special spalarea si dezinfectia mainilor) cat si a regulilor de tehnica aseptica in efectuarea tratamentelor prescrise. -pregateste materialele pentru sterilizare si respecta conditiile de pastrare a sterilelor si utilizarea la limita termenului de valabilitate; -raspunde de curatenia saloanelor,controleaza igiena insotitorilor si face educatie sanitara; -ajuta la pastrarea igienei personale a bolnavilor,in sectiile de copii asigura schimbarea scutecelor si infasatul,in maternitati efectueaza toaleta lauzelor; -pregateste saloanele pentru dezinfectiile periodice,efectuand impreuna cu personalul din subordine,curatenia si pergatirea pentru desfasurare; -respecta masurile de izolare stabilite; -declara imediat asistentei sefe orice imbolnavire acuta pe care o prezinta,precum si bolile transmisibile aparute in familia sa; -supravegheaza si ia masuri de respectare a normelor de igiena de catre vizitatori; -efectueaza schimbarea la timp a lenjeriei de pat si de corp a bolnavilor,si a lenjeriei din salile de tratament; -asigura sau efectueaza personal punerea bazinetelor,urinarelor bolnavilor imobilizati,transportul,curatenia,dezinfectia acestora; -supravegheaza mentinerea conditiilor de igiena si a toaletei bolnavilor imobilizati; -asigura curatenia si dezinfectia aparaturii pe care o are in dotare; -supravegheaza curatenia si dezinfectia mainilor,purtarea echipamentului de protectie de catre infirmiere,in cazul in care acestea sunt folosite la transportul,distribuirea alimentelor,la alimentarea bolnavilor imobilizati sau a copiilor; -asistenta de la serviciul de internari raspunde si dupa caz efectueaza prelucrarea sanitara a bolnavului la internare; Spalarea obligatorie a mainilor -la intrarea si iesirea din servici; -la iesirea din salonul de bolnavi; -inainte de examinarea n.n.,sugar,copil mic si bolnavi cu mare receptivitate; -dupa scoaterea mastii folosite in saloane; -inainte de prepararea alimentelor; -inainte de administrarea alimentelor si medicamentelor; -dupa colectarea lenjeriei murdare; Spalarea si dezinfectia -dupa manipularea bolnavilor septici si contagiosi; -inainte si dupa recoltarea produselor biologice pentru examenele de laborator; -inainte si dupa efectuarea oricarui tratament parenteral sau punctie,pansament,clisma, toaleta lauzei; -dupa efectuarea toaletei b.-la internare; -dupa manipularea si transportul cadavrelor; -dupa contactul cu sangele,secretiile b. -inaintea examenului si tratamentului stomatologic,ORL,oftalmologie. Masuri sterile pentru fiecare bolnav: -tuseu vaginal,rectal,aplicare catetere vezicale,tubaj pentru intubatie,alimentare prin -la interventii chirurgicale-cu schimbarea lor dupa timpii septici. Profilaxia bolilor cu transmitere directa (prin sange si produse de sange) Precautiile cu privire la si celelalte produse din sange (reguli universale) sunt recomandari fixate pentru a preveni transmiterea , a virusului hepatitic de tip B (VHB), a virusului hepatitic de tip C (VHC) si a altor boli, in timpul acordarii primului ajutor sau a efectuarii unor manevre intraspitalicesti. Aceste precautii se raporteaza la sange si produsele lui ca fiind cu potential infectios pentru boli cu transmitere directa. Profilaxia bolilor cu transmitere directa se aplica sangelui si altor fluide ale organismului uman care contin urme vizibile de sange, lichid seminal (lichid continut in sperma) . Aceste masuri se aplica, de asemenea si altor tesuturi sau fluide ale organismului; maduva spinala (lichidul cefalorahidian), lichidul din spatiul articular (lichidul sinovial), lichidul din spatiul pleural (lichidul pleural), lichidul din si pelvis (lichidul peritoneal), cel din jurul inimii (lichidul pericardic) si cel amniotic (din jurul fatului).

Care este importanta acestor precautii? In timp ce pielea fara leziuni ofera protectie fata de expunerea la materiale potential infectioase, in timpul serviciilor sanitare este recomandata respectarea precautiilor stabilite pentru contaminarea cu produse organice. Aceste recomandari feresc, de asemenea si pacientul de contactarea unor boli pe care le poate avea medicul curant in cazul in care intra in contact cu sangele acestuia. Crucea Rosie recomanda tuturor profilaxia bolilor transmisibile prin contact direct. Cum se reduce riscul de contact cu sange si produse sangvin Profilaxia bolilor transmisibile prin contact direct implica folosirea barierelor protective cum ar fi manusile, halatele, mastile si ochelarii protectori. Acestea reduc riscul de expunere a tegumentului sau a mucoaselor la fluidele potential contaminate. Manusile protejeaza tegumentul ori de cate ori ajunge in contact cu sange, alte lichide ale organismului, cu mucoase sau cu tegumente lezate.Folosirea manusilor scade riscul bolilor transmisibile prin intepaturi de ac. Se recomanda: -purtare manusilor la manipularea unor obiecte contaminate cu sange sau cu alte produse biologice -purtarea manusilor daca mainile au leziuni (zgarieturi, rani) -schimbarea manusilor dupa fiecare utilizare -spalarea mainilor dupa scoaterea manusilor -spalarea mainilor si altor tegumente imediat ce au intrat in contact cu sange sau alte fluide organice. Mastile si ochelarii de protectie ajuta la protejarea ochilor, a gurii, a nasului de picaturile de sange si alt tip de picaturi. Se recomanda a se purta intotdeauna masca si ochelari de protectie la o manevra care ar putea provoca stropire cu sange sau alte fluide.

PRECAUTIUNI UNIVERSALE (PU) SCOPUL aplicrii PU: Prevenirea transmiterii infectiilor cu cale de transmitere sanguin, la locul de munc al _ _personalului._ CONCEPTUL de PU se refer la: _ - msurile care se aplica n vederea prevenirii transmiterii HIV, VHB, VHC si alti agenti microbieni cu cale de transmitere sanguin, n timpul actului medical. - snge, alte fluide biologice si Tesuturile tuturor pacientilor se consider a fi potential infectate cu HIV, VHB, VHC si alti agenti microbieni cu cale de transmitere parenteral (sanguin) - toti pacientii se consider potential infectati cu HIV, VHB, VHC sau cu alti agenti _ microbieni cu cale de transmitere sanguin, deoarece: _ - cei mai multi dintre purttorii de HIV, VHB, VHC si alti agenti microbieni sunt asimptomatici si nu-si cunosc propria stare de portaj; _ REGULI de baz n aplicarea Precautiunilor Universale: 1. Consider toti pacientii potential infectati; _ 2. Consider c sngele, alte fluide biologice si tesuturile sunt contaminate cu HIV, HBV, HCV. _3. Consider c acele si alte obiecte folosite n practica medical sunt contaminate dup utilizare. CONTACTUL tegumentelor si mucoaselor cu urmtoarele produse TREBUIE considerat LA RISC: - snge; _ - lichid amniotic, lichid pericardic, lichid peritoneal, lichid pleural, lichid sinovial,lichid cefalo-rahidian; - sperma, secretii vaginale; - tesuturi; - orice alte fluide organice vizibil contaminate cu snge;

PROTOCOL AES Protocol de asigurare a ingrijirilor de urgenta, n caz de expunere accidentala la produse biologice 1. N CAZ DE EXPUNERE CUTANATA: * se spala imediat locul cu apa i sapun i apoi se clateste, dup care * se utilizeaz un antiseptic, cu timp de contact minim 5 minute: soluie clorigena diluata 1/10, compus iodat n soluie dermica, alcool 70 sau alt dezinfectant cutanat. 2. N CAZ DE EXPUNERE PERCUTANA: * se spala imediat locul cu apa i sapun i apoi se clateste, dup care * se utilizeaz un antiseptic, cu timp de contact minim 5 minute: soluie clorigena diluata 1/10, compus iodat n soluie dermica, alcool 70 sau alt dezinfectant cutanat * interzis sangerarea deoarece poate crea microleziuni care pot accelera difuziunea virusului. 3. N CAZ DE EXPUNERE A MUCOASELOR: * spalare abundenta timp de 5 minute cu ser fiziologic sau cu apa n cazul absentei acestuia. Atribuii n unitile sanitare cu paturi A.1. compartimentul/secia n care a avut loc accidentul a) persoana accidentata * aplica imediat protocolul din "Ghid practic de management al expunerii accidentale la produse biologice" * n prima ora de la accident se prezint la medicul ef de secie/compartiment sau la medicul ef de garda * n termen de 24 de ore se prezint la responsabilul serviciului de supraveghere a infectiilor nosocomiale; * anunta medicul de medicina muncii pentru luarea n evidenta; b) medicul ef de secie/compartiment sau medicul ef de garda: * nregistreaz accidentul ntr-un registru de evidenta a accidentelor cu expunere la produse biologice; * raporteaz accidentul responsabilului serviciului de supraveghere a infectiilor nosocomiale n maxim 24 de ore de la producerea accidentului; * asigura recoltarea esantioanelor de snge de la pacientul sursa, respectnd legislaia privind testarea voluntara cu consiliere; * asigura transportul esantioanelor de snge provenite de la pacientul sursa la laboratorul unitii cu paturi n care a avut loc accidentul; * asigura recoltarea esantioanelor de snge de la personalul accidentat, respectnd legislaia privind testarea voluntara cu consiliere. c) Unitatea sanitar n care s-a produs accidentul * asigura prelevarea i trimiterea esantioanelor de snge provenite de la pacientul sursa, pentru testare, la unitatea desemnat sau asigura efectuarea lor n unitate. Prelevarea i trimiterea probelor biologice se va face conform legislaiei (standardelor) n vigoare. * trimite persoana accidentata ctre serviciul de supraveghere a infectiilor nosocomiale * asigura trimiterea persoanei accidentate ctre secia/spitalul de boli infectioase n oricare dintre urmtoarele situaii: - sursa HIV pozitiv cunoscut - sursa HIV cu test rapid pozitiv - sursa cu status biologic necunoscut i cu risc epidemiologic crescut - sursa Ag HBs pozitiv/Ac HBs prezeni; - sursa Ac HCV pozitiv; * asigura trimiterea accidentatului la Autoritatea de Sntate Publica judeteana, n vederea vaccinarii antihepatita B, n cazul n care spitalul/secia de boli infectioase nu a putut asigura vaccinarea.