INTRODUCERE IN EPIDEMIOLOGIE

PREZENA MICROBILOR PE SUPRAFAA TEGUMENTELOR I A OBIECTELOR

POART NUMELE DE CONTAMINARE.
INFECIA = reprezint PTRUNDEREA I MULTIPLICAREA GERMENILOR N
ORGANISM.
Germenii ptrund prin soluii de continuitate: tieturi, zgrieturi, n epturi, adic tot ce
rupe integritatea tegumentului. Ei mai pot ptrunde i cand tegumentele sunt intacte prin
orificiile glandelor sudoripare sau foliculii pilo i.
In organism mai sunt i ali germeni:
- Germeni colonizatori
COLONIZAREA = REPREZINT PREZENA GERMENILOR N CAVITILE
NATURALE ALE ORGANISMULUI ( CAVITATEA NAZAL, CAVITATEA BUCAL, TUB
DIGESTIV, VAGIN, RECT ).
Germenii colonizatori (saprofiti) care nu sunt patogeni rolul lor este de a tri ntro simbioz (germenii beneficiaz de cldur, umiditate, hran dar n acela i timp apara
organismul de germenii patogeni pe care i distruge prin concuren a microbian).
Exist un echilibru ntre saprofii si patogeni. Acest echilibru se poate rupe n
urmtoarele situaii:
1. Scderea imunitii (tratamente cortizonice, diabet, cancer, boli cronice etc.)
2. Agresivitatea germenilor patogeni este mai mare.
Echilibrul mai poate fi rupt i n urma unor tratamente care pe fondul scderii imunit ii
permit germenilor colonizatori saprofii s profite de situa ie, n acest caz ei numindu-se
germeni oportuniti.
PTRUNDEREA I MULTIPLICAREA GERMENILOR POART NUMELE DE
INFECIE.
BOALA = ESTE O STARE ANORMAL A ORGANISMULUI OPUS SNT II,
CARACTERIZAT PRIN SEMNE, SIMPTOME CARE DAU TABLOUL CLINIC AL BOLII
RESPECTIVE. Ea se poate prezenta n mai multe situa ii:
1. Boala propriu-zis cu mai multe simptome i caracteristici
2. Boala cu semne minore (boala pauci)
3. Boala inaparent (cu sntate aparent) ne ajut n stabilirea diagnosticului diferential

BOALA DIN PUNCT DE VEDERE AL DURATEI POATE FI:

1

- ACUT = (cu durata mai mica de 1 sptmn),

- SUBACUT = (cu durata mai mic de 2 sptmni)
- CRONIC = (cu durata ce depsete 3 sptmni, sau pe toat perioada vie ii)

B
O
A
L
A

Perioada de incubaie
Preinvazie
Invazie
Perioada de stare
Declin
Convalescen
- Insntoire
- Insntoire cu sechele
- Deces

Diferena dintre boala propriu-zis i inaparent este:

- Boala propriu-zis are semne clinice evidente sau mai pu in evidente dar are i probele de
laborator care completeaz un tablou clinic
- Boala inaparent nu are semne clinice dar obligatoriu are semnele de laborator.

In funcie de etiologie, bolile se mpart n numeroase categorii:

1. Afeciuni ale aparatului cardiovascular, digestiv, etc. = medicina intern
2. Afeciuni care in de simptomatologia intrrii i ptrunderii germenului = boli infectioase
Bolile infectioase: contagioase (prin contact), mai putin contagioase (orice infectie
cu grad mic contagios - pneumonie) si necontagioase.
PROCESUL EPIDEMIC = REPREZINTA PREZENTA MAI MULTOR
IMBOLNAVIRI INTR-UN TERITORIU, INTR-O PERIOADA, LA O POPULATIE DE CEL
PUTIN 3 CAZURI.
ORICE PROCES EPIDEMIC ESTE FORMAT DIN 3 FACTORI EPIDEMIOLOGICI
PRINCIPALI:
1. SURSA DE INFECTIE (IZVORUL EPIDEMIOGEN)
2. CALEA DE TRANSMISIE
3. MASA RECEPTIVA (POPULATIA)
SURSA DE INFECIE = poate fi om, animal sau insecte artropode.
Omul poate face boli specifice care nu le fac animalele acestea numindu-se
antroponoze.
Bolile date de animale se numesc zoonoze
Bolile comune se numesc antropo-zoonoze.
OMUL CA SURSA DE INFECTIE:
2

hepatita,
febra tifoida,
rujeola,
rubeola etc.
Omul elimina germenii patogeni atunci cand este bolnav si se poate pune diagnostic de
boala. Formele atipice depasesc cu mult formele tipice.
Focar de Hepatita A: omul elimina germenii in ultima faza a incubatiei, in preinvazie si
invazie.
Eliminatori convalescenti atunci cand elimina germenii in perioade lungi de timp.

CI DE ELIMINARE:
- secretii nazofaringiene (scarlatina, tuse convulsiva, rujeola, rubeola, etc.)
- varsaturi (toxiinfectii alimentare)
- materii fecale (toxiinfectii alimentare, hepatita C, hepatita D, etc.)
- urina (infectii urinare, TBC renal)
- sputa (infectii pulmonare, TBC, bronsite acute purulente)
- secretii genitale (lichid seminal in boli venerice si SIDA)
- sange (hepatita B, hepatita C, hepatita D, malarie, SIDA)
- secretii purulente (abcese purulente, dermite, eczeme)
Sunt persoane purtatori de germeni care au germenii in organism si ii elimina in diverse
perioade.
Ei se clasifica:
1. Fosti bolnavi temporari si cronici care pot fi purtatori de la bolnavii aparent sanatosi
(febra tifoida, holera, dizenterie)
2. Purtatori de germeni criptici (hepatita B, hepatita C, hepatita D, hepatita G)
In functie de localizare purtatorii pot fi:
- Intestinali (dizenterie, holera)
- Urinari (TBC renal, leptospiroza)
- Genitali (herpes genital, hepatita B, hepatita C, sifilis, SIDA)
EPIDEMIOLOGIA ESTE STIINTA CARE SE OCUPA CU STUDIUL BOLILOR:
- PREVENIRE
- DEPISTARE
- TRATAMENT
Epidemiologia este de 2 feluri:
- EPIDEMIOLOGIA BOLILOR INFECTIOASE
- EPIDEMIOLOGIA BOLILOR CRONICE
Animalele izvor de infectie pentru boli ale omului si animalelor (mamifere, pasari care
elimina germeni prin dejectii, urina, saliva, sange, carne, piele. La fel ca la om, si la
animale sunt bolnavi propriu-zisi si purtatori.
3

Saliva = virusul rabic

Urina = leptospire
Lapte = bacilul coc, TBC, brucele, stafilococi
Dejectii = salmonele
Carne si Par = antrax, salmonele
Corespondentul epidemiilor la animale poarta numele de epizootie.
Rezervor natural silvic de infectie un teritoriu mai mare in care bolile de la animale
care au rabie, tularemie, prin intermediul animalelor peridomestice ajung la om.
Rozatoarele:
Sobolani, soareci, iepuri: ciuma
Porci: trichineloza, salmoneloza, gripa, tenie
Pesti: erizipeloidul
Pisici: turbare, toxoplasmoza, virusul zgarietura de pisica
Vulpe, lup, sacali: rabia
Consumul de carne de urs, porci salbatici, pot transmite trichina.
Artropodele:
Tantarul: malaria, febra galbena
Insectele africane: viroze, bacterioze, ebola
Musca Tete: boala somnului
Capuse: boala Lyme, encefalite
Paduchi: lichetioza

CALEA DE TRANSMITERE LA INSECTE:

Insectele reprezinta vectorii care transporta germenii patogeni de la eliminator la o sursa
receptiva. In functie de modul cum se comporta germenii avem 2 tipuri:
1. Vector mecanic numai transportor: gandacul de bucatarie (Blata Germanica negru si
Blata Orientalis - rosu), musca.
2. Vectorul biologic germenii sufera modificari: protozoarul malariei sufera transformari in
glandele salivare ale tantarului Anofel femela; capusele, in ovarele lor, mii de germeni
patogeni sufera transformari.
Musca are o ariue de deplasare de aproximativ 500 m.
Paduchii pot transmite richetii (Rickettsia) germeni patogeni ai tifosului exantematic,
febra de transee, febre recurente.
Puricele colibacilul pesta (agent al ciumei)
Tantarul Anofel malaria, febra galbena, denga
Capusele febra butonoasa prin rickettsia conorii (caine-om), encefalite, borelioza
(boala Lyme).
MASA RECEPTIVA
Populatia receptiva sau rezistenta
Receptiva nu are imunitate
4

Rezistenta are imunitate

Rezistenta poate fi naturala sau castigata prin boala sau vaccinare.
FACTORII EPIDEMIOLOGICI SECUNDARI sunt cei care favorizeaza dezvoltarea
procesului epidemic:
1. Naturali: climatici
2. Geografici: depind de altitudine, latitudine
3. Cosmici: luna, vanturile solare
4. Sociali economici: nivelul de trai al populatiei, locuinta insalubra,mijloc de transport,
profesia, infrastructura sanitara.
FORMELE DE MANIFESTARE ale procesului epidemic sunt:
1. Sporadica: cazuri rar imprastiate fara legatura intre ele; apar cand receptivitatea este
scazuta in populatie si numarul cazurilor de infectii asimptomatice depaseste cu mult pe
cele a cazurilor de boala.
2. Procesul epidemic: cazuri disparate fara legatura aparenta, dar care intretin un fond de
morbiditate, iar in conditii deosebite izbucnesc sub forma unei epidemii.
Exemplu: scarlatina, hepatite virale, tusea convulsiva, rujeola.
3. Epidemica: imbolnaviri numeroase intr-o colectivitate, teritoriu care se desfasoara in
perioade variate de timp. Boli cu mare continuitate apar:
- Populatia receptiva numeroasa (80%): gripa, tusea convulsiva, rujeola, hepatite, dizenteria
si holera
- Sursa de infectie trebuie sa fie foarte productiva
- Sa fie factori epidemiologici secundari eficienti
- Razboi, revolutie, migratie
Din punct de vedere statistic epidemiologic, se considera proces epidemic aparut, in
cazul cand statistic numarul cazurilor aparute este mai mare decat numarul cazurilor
statistic prevazute.

1.
2.
3.
4.

EPIDEMII:
Hidrice
Alimentare
Prin vectori: indicele de parazitare a populatiei este deosebit
Boli cu transmitere sexuala: SIDA, Sifilis

PANDEMII:
PANDEMIA = REPREZINTA EPIDEMIA RASPANDITA PE TERITORII MARI,
INTR-O TARA SAU IN MAI MULTE CONTINENTE.
Factori favorizanti:
- Plasticitatea antigenica = modificare in antigenul germenului => virusul gripal
5

Pandemia este o epidemie exagerata HIV -> SIDA

Pentru a intelege dimensiunea procesului epidemic trebuie sa avem unele notiuni
despre statistica sanitara.
S.N. indicator statistic orice activitate, fenomen sanitar, economie
Orice data statistica corelata cu numarul populatiei si perioada de timp reprezinta un
indicator statistic. Putem compara, analiza si verifica eficacitatea unor programe.
MORBIDITATEA = TOTALITATEA IMBOLNAVIRILOR INTR-O PERIOADA DE TIMP A
POPULATIEI
INCIDENTA = NUMARUL CAZURILOR NOI
PREVALENTA = NUMARUL CAZURILOR NOI SI VECHI
Atat incidenta cat si prevalenta se raporteaza la grupe de varsta: 0-1, 0-5, 5-10, ...90,
sex, cauza de boala.

Toate cazurile de boala se codifica printr-o codificare internationala cu 999 de cazuri.

Exemplu:
COD
000
001
002
003
004
005

CAUZA IMBOLNAVIRII
Nu este cazul
Holera
Febra tifoida
Febrele paratifoide
Alte infectii cu salmonella (inf.si toxiinf. alim.)
Shigelloza (dizenteria bacilara)

In Romania sunt 150 de cazuri.

MORBIDITATE GENERALA
MORBIDITATE SPECIFICA
MORBIDITATE PE ITM
Indicator de frecventa
Nr. certificatului de boala X 100 / Nr. de salariati
Nr. de zile dew boala X 100 / Total populatie
Nr. de zile (indice de frecventa) / Nr. de certificate
MORTALITATEA REPREZINTA NUMARUL DECESELOR IN TERITORIU; SE
MASOARA PE CAZURILE DE DECES, VARSTA, SEX
CERTFICATUL DE DECES ARE 3 CAPITOLE:
A; B; C (diagnosticul de baza)
EXEMPLU:
6

A.
B.
C.

Hematemeza prin ruptura vaselor esofagiene

Ciroza

Sau

A.
B.
C.

Hepatita cronica

Hepatita cu virus C

LETALITATEA REPREZINTA NUMARUL DECESELOR DE O CAUZA ANUME DIN

NUMARUL TOTAL DE DECESE
FATALITATEA REPREZINTA GRAVIDITATEA BOLII LA 100 DE BOLNAVI
Indice de contagiozitate
100 receptive => 50
AGENTUL PATOGEN este factorul determinant in aparitia bolilor infectioase.
1. PRIONI = proteine infectante: boala vacii nebune, encefalopatie spongioforma
2. VIRUSURILE mrime mic, un singur acid nucleic ( AND i ARN)
3. PARAZITISM INTRACELULAR multiplicare prin replicare; preia structura si energia
gazdei, provoaca viroze, efecte patogene; nu au sistem enzimatic si nu sunt atacate de
antibiotice.
Actioneaza asupra celulelor prin crearea unor porti de intrare datorita unor proprietati.

a)
b)
c)
d)
e)

VIRUSUL ADN:
Parvovirus (agent al febrei eruptive 5)
Papilloma Virus (HPV) agent al negilor, al papiloanelor => cancer de col uterin
Adenovirusurile infectii respiratorii cu adenopatii
Herpeto-virusuri virus herpes, hominis 1 si 2, varicelo-zosterian (varsatul de vant),
virusul Epstein Barr (boala sarutului)
Virus citomegalig citomegalia

f) Pax virus variola

g) Virusul hepatitei B
Grupa mare :

a)
b)
c)
d)
e)
f)
g)
h)
i)

Hipovirus picoma virus

Enterovirusuri picoma virus, coxsackie virus si eco, virusurile hepatitei A
Rotavirusuri gastroenterocolita => diaree la copii mici
Gripa A, B, C
Paragripale
Rujeolic
Urlian al parotiditei epidemice
Respirator sinctial
Togavirusuri date de capuse => encefalite, virusul rubeolic, rabdovirus (rabia), oncogene
(cancer)
j) Lentevirusuri cu incubatie foarte lunga virusul HIV 1 si 2 incubatie mare

CHLAMYDIA = este mai mare decat virusul, are 2 acizi nucleici tratament cu:
CRORAMFENICOL I TETRACICLINA
Microorganismele intracelulare se inmultesc binar nu prin replicare.
1. CHLAMYDIA PSITTACI psitacoza si ornitoza, doua boli care se iau de la papagali,
canari si porumbei.
2. CHLAMYDIA TRACHOMATIS conjunctivita granuloasa, infectii urinare si genitale la
domni si domnisoare.
3. CHLAMYDIA PNEUMONIE o pneumonie care nu se ia de la psri, ci interuman, de la
om la om.

RICHEII = sunt mai mari dect chlamydiile, se multiplic binar, au 2 acizi nucleici, se
transmit prin vectori ca pduchii, puricii de obolan, acarienii etc.

Produsul bolii severe care se cheama floare exantematica:

tifos exantematic,
febra butonoasa (de la capusa de caine la om),
febra Q.

PDUCHII = sunt de 3 feluri: negri, vestimentis, phtirius pubis (ftiriaza pubiana = boala
cu transmitere sexual). Se inmulesc din 7 in 7 zile si depun cate 40-50 de oua numite
lindini.

MICOPLASMELE = au o structura apropiata a bacteriilor, nu au perete celular, deci nu

sunt sensibile la antibioticele care ataca peretele celular (penicilina, cefalosporina)
8

Micoplasmele sunt prezente in natura (apa, sol, vegetale), la insecte, animale si la om

(suprafata mucoaselor). Unele sunt patogene pentru om, ca mycoplasma pneumoniae,
cauzatoare a infectiilor respiratorii sau mycoplasma hominis si mycoplasma ureaplasma
urealyticum, responsabile de infectii ale cailor genitourinare. Unele antibiotice
(tetracicline) permit tratarea eficace a infectii lor cu micoplasme.

BACTERIILE (PATOGENE)
Bacteriile se dezvolta usor pe medii de cultura; ele pot fi aerobe sau anaerobe. Acestea
secreta exotoxine (holerica, tetanica, difterica) si endotoxine care tin de structura
bacteriei respective si prin distrugere cu antibiotice pot genera stari toxice.
Bacteriile posed : cili, flageli i capsule. Pot avea forma rotunda (coci), o forma intre
coc (rotund) si bacil (forma de bastonas) care se numesc cocobacili, forma de virgula
(vibrion) si de surub (spirochetele).
Cocii se grupeaza in lant (streptococi) si in ciorchine (stafilococi).

Coloratia gram este o colatie compusa, folosita in microbiologie pentru

examenul microscopic al bacteriilor, care a permis clasificarea acestora n func ie de
afinitatea tinctorial a peretelui bacterian.
Pricipiu: Colorantul bazic (violet de geniana) patrunde in celula bacteriana fixata in
prealabil si reactioneaza cu componentii acizi din citoplasma care, dupa tratarea cu
solutia Lugol (iodura de potasiu), formeaza un complex stabil intracelular. Acest complex
insolubil este specific bacteriilor Gram pozitive ce nu se decoloreaza cu alcool acetona.
Bacteriile Gram negative in care nu se formeaza acest complex stabil se decoloreaza si
trebuie recolorate cu alt colorant de contrast (fuxina). Solutii necesare: Violet de
gentiana, solutie Lugol (rol de mordansant) , alcool-acetona, Fuxina diluata 1/10.
Tehnica: Se acopera frotiul cu solutie violet de gentiana si se tine 1 minut. Se
indeparteaza colorantul, se spala cu apa si se adauga solutia Lugol 1 minut. Se
indeparteaza solutia Lugol fara a spala si se decoloreaza cu alcool acetona prin miscari
ale lamei pana cand solutia devine incolora (depinde de grosimea preparatului dar in
general 20 secunde). Se spala cu apa si se adauga fuxina 1 minut. Spalare si uscare pe
hartie filtru.
Rezultat: bacteriile Gram pozitive apar colorate in albastru-violet iar cele Gram
negative se coloreaza in roz pana la rosu. Cu termenul "Gram variabile" sunt desemnate
bacteriile cu perete de tip Gram pozitiv care in anumite conditii se coloreaza precum cele
Gram negative, cauzele acestui comportament nefiind inca bine cunoscute.

BACTERIILE AEROBE (COCI GRAM POZITIVI)

1. STREPTOCOCUL scarlatina, erizipel, angine, endocardite; este frecvent in faringe
9

2. STAFILOCOCUL AURIU meticilino-rezistent (cel mai periculos) furuncule, abcese,

peritonite, meningite, pneumonii
3. PNEUMOCOCUL (diplococ) pneumonia franca lobara

BACTERII ANAEROBE (COCI GRAM NEGATIVI)

1. MENINGOCOCUL agent al meningitei cerebrospinale epidemice; infecteaza
meningele, coboara in canalul rahidian
2. GONOCOCUL agent al gonoreei, boala cu transmitere sexuala care se manifesta prin
secretie galben verzue, disturie si stare erectila; da si gonartroza (artroza genunchiului).
Este pe primul loc ca boala cu transmitere sexuala. Incubatia este foarte scurta la
barbati; la femei se manifesta cu o secretie putin mai abundenta. La barbat daca nu se
trateaza la timp ajunge la prostata (cauzand prostatite) si cu timpul pe uretra dand
formatiuni care se lipesc si individul nu mai poate urina. La femei infectia ajunge in
glandele labiale, apoi in uter si apoi in trompele salpinge.

BACILII GRAM POZITIVI AEROBI

1. BACILUL DIFTERIC DIFTERIA, produce o exotoxina puternica, microbul ramane la
poarta de intrare
2. BACILUL ANTHRACIS / CARBUNOS (ANTRAX) infectia buba neagra
3. LISTERIA boala grava la sugari

1.
a)
b)
c)
d)
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.

BACILI GRAM NEGATIVI AEROBI = sunt foarte multi si se recunosc prin testari
serologice (antibiograme)
Enterobacteriacee
Escherichia Coli multiple actiuni; da diaree (diareea turistilor), este foarte frecvent pe
mese, obiecte, pentru ca traieste in intestinul animalelor sau a omului.
Shigella dizenteria, incubatie 3-4 zile, diarei muco-purulente
Enterobacter
Salmonella febra paratifoida, febra tifoida, cholera-suis
Proteus meningite, otite
Klebsiella da infectii acute sau cronice, meningite, otite
Bacilul piocianic cel mai periculos germene de spital; este foarte greu de distrus cu
substante dezinfectante; intalnit in maternitati si urologie
Brucelle bruceloza (febra de Malta, febra ondulanta)
Pasteurella cauzeaza afectiuni respiratorii
Yersinia Pestis ciuma, infectii cu hemofili (Haemophilius Ducreyi) = boala venerica la
barbati caracteristica sifilisului
Bordetella Pertussis bacilul tusei convulsive
10

9. Spirili Leptospira Suis (de la porci) si Canis (de la caini) intra prin piele, ataca ficatul,
rinichii cauzand hematurie (urinare cu sange)
10. Borellia febra recurenta care se transmite prin paduche (febra de transee sau febra de
5 zile); Borellia Burgdorferi cauzeaza borelioza (Boala Lyme)
11. Treponemele Treponema Pallidum = agent al sifilisului, boala grava venerica
12. Microbacterii (Bacilul Koch) rezistente , se dezvolta greu pe medii de cultura;
Tuberculoza = bacilul Koch face un nodul ca tuberculul de cartof apoi formeaza caverna.

BACILII GRAM POZITIVI ANAEROBI

LACTOBACILLUS
- sunt germeni nesporulati, in cea mai mare parte imobili
- nu poseda catalaza iar sensibilitatea fata de oxigenul atmosferic este variabila
- foarte rar este patogen izolat din endocardite sau din supuratii bucale sau pulmonare
Sunt recunoscute 56 de specii de Lactobacillus clasificate in 3 grupe:
1. obligat heterofermentative
2. facultativ heterofermentative
3. obligat homofermentative

COCI GRAM POZITIVI ANAEROBI

- Peptococcus
COCI GRAM NEGATIVI ANAEROBI
- Veillonella
- Megasphera
BACILI GRAM NEGATIVI ANAEROBI
- Sporulati telurici (traiesc pe sol)
Geniul Clostridium
1. Bacilul tetanic tetanos
2. Clostridium Botulinum botulismul
3. Bacilii gangrenei gazoase
4. Clostridium Velchi
5. Clostridium Oedematiens
6. Clostridium Perfringens
7. Clostridium Sporogenes nume dat baciulului botulinic care nu produce neurotoxina
botulinica

BACILI GRAM NEGATIVI NESPORULATI

1. Fusobacterium
11

2. Bacteroides
Sunt implicati in septicemii postpartum (neonatala) cand se combina cu germeni gram
negativi aaerobi.

FUNGI PATOGENI (CIUPERCI)

1. Candida cea mai intalnita, face secretie abundenta, albicioasa, se usuca si se
scorojeaza
2. Geotrichum, Histoplasma, Cryptococcus micoze pe piele, etc.
PROTOZOARE PATOGENE
1. GIARDIA LAMBLIA din apa de baut, la strand, pe mal; se manifesta mai putin la
barbati, mai mult la femei cu diaree, greata, lipsa poftei de mancare, lipsa atentiei.
2. TRICHOMONAS parazit frecvent in special la femei; se manifesta prin secretii
abundente, urat mirositoare

PROPRIETILE AGENILOR MICROBIENI

1. PATOGENITATEA PROPRIETATEA UNUI ORGANISM DE A PRODUCE O BOALA SI
DE A INFRANGE BARIERELE DE APARARE ALE ORGANISMULUI
2. INVAZIVITATEA DEPASESTE PARIERELE (TEGUMENTELE, MUCOASA) SI
INVADEAZA ORGANISMUL
Atat patogenitatea cat si invazivitatea sunt rezultatul prezentei unui aparat ciliar (cil,
flagel, capsula), grupari chimice care permit adezivitatea si patrunderea prin portile de
intrare celulare dar si prezenta unor enzime ca hialuronidaza si ribonucleaza.
3. TOXIGENEZA GERMENII PRODUC EXOTOXINE PUTERNICE (HOLERICA,
DIFTERICA, TETANICA) SI ENDOTOXINE CARE TIN DE STRUCTURA MICROBULUI
RESPECTIV

In special bacilii gram negativi produc enzime toxice. Stafilococul poate produce o toxina
care in unele situatii a dus la moartea pacientilor.
4. VIRULENTA CAPACITATEA UNUI MICROB PATOGEN DE A SE MULTIPLICA INTRUN ORGANISM VIU SI DE A PRODUCE O FORMA GRAVA DE BOALA AVAND CA
SUPORT CAPACITATEA BACTERIILOR DE A PRODUCE ENZIME SAU ASOCIEREA
DE GERMENI AEROBI CU ANAEROBI.
5. ANTIGENITATEA PROPRIETATEA UNUI ORGANISM PATOGEN DE A PRODUCE
GAZDEI O REACTIE SPECIFICA DE APARARE BAZATA PE REACTIA
12

ORGANISMULUI DE A PRODUCE ANTICORPI SPECIFICI CONTRA ANTIGENELOR

MICROBIENE; REACTIE ANTIGEN-ANTICORP CARE STA LA BAZA IMUNITATII.

MACROORGANISM. MIJLOACELE DE APRARE ALE ORGANISMULUI

1. INTEGRITATEA ANATOMIC A TEGUMENTELOR I A MUCOASELOR .

TEGUMENTELE = mijloc de aprare att timp ct sunt integer.
Tegumentele de apr prin:
a). ndeprtarea stratului cornos ( I strat al epidermei);
b). pH-ul pielii;
c). ptrunderea microbilor se face prin soluii de continuitate;
d).prin foliculii piloi, glande sebacee, sudoripare, prin pielea intact.
HIDROSADENIT = apare n axil, dup ce se infecteaz tegumentul , apare o umfltur
plin cu puroi, de la ras cu lama.
MUCOASELE = nu au strat cornos, sunt mai fragile dar posed alte mijloace de aprare.
1). Enzime care atac microbii ( lizozomi) aflat n lacrimi, saliv = imunoglobulin de tip A I
barier de aprase umoral).
2). Prin fluxul lichidelor:
- sucul gastric;
- colecist ( bil);
- jetul urinar;
- tranzitul intestinal.
3). pH ul acidal a mucoaselor = pH-ul acid al vaginului, al cilor urinare i genital FIM.
4). Concurena microbian = fluorura saprofit colonizatoare intr n concuren a microbior cu
germenii.
FAGOCITOZA = un reductabil, un mijloc de aprare nespecific ndreptat mpotriva oricrui
agent pathogen microbian dar i alte particule ( praf, fum). Este reprezentat de leucocitele care
nglobeaz i distrug agenii patogeni. Process complex desf urat n multe etape:
-

Factorii care influeneaz desfurarea acestui process fiziologic:

Opsoninele - ghideaz leucocitele ctre agen ii patogeni.
n alte etape intervin leuchine, intereuchine, ca ectine ( distrug tumorile), interferoni.
Ate etape importante: sistemu complementului, properdinei ( fact. de stimulare a fagocitozei).
FAGOCITOZA ACIONEAZ N TOTALITATE:
13

n snge , n esuturi, n sistemul limfatic, n ganglion.

Se desfoar att la poarta de intrare a microbilor dar i n ntreg organismul.
IMUNITATEA = cel mai important factor de aprare specific.
Are la baz activitatea limfocitelor B i T.

B = bursa lui Fabricius ( pung), care se face n dezv. n embrion.

T = activitatea tibusului ( activitate endocrin), endocrin = este existent pn la 9 10 ani la
copii.
LIMFOCITE B = asigur imunitatea umoral ( n snge),
LIMFOCITE T = asigur imunitatea tisular ( n esuturi),
LIMFOCITE B = gama imuno-globuline = este de mai multe tipuri:
A). IMUNOGLOBULINELE M = apar imediat la contactul cu germenii, reprezint 5 10 % din
total, au greutatea molecular mare i nu trec prin placent, dispar dup 4 5 sptmni, fiind
nocuite de IMUNOGLOBULINE G ( 70% din total,apart dup 3 4 sptmni,trec prin
placent i persist toat viaa imunitate permanent constituir arma organismului de lupt
mpotriva microorganismelor).
IMUNOGLOBULINA A = asigur imunitatea mucoaselor (se gsesc n lacrimi, saliv i
colostrums).
IMUNOGLOBULINA D = stimuleaz activitatea limfocitelor.
IMUNOGLOBULINA E = apar la contactul cu alergene parazitare dar si alte alergene i au un
rol foarte mare n declanarea afeciunior alergice participnd la distrugerea mastocitelor i
degradarea lor cu apariia histamine rspunztoare de patoogia alergic.
IMUNITATEA TISUAR intervin : mononuclearele circulante (celule accesorii) dar baza o
constituie limfocitele T, ele reglnd n totalitate reaciile de aprare specific.
a.limfocite helpe stimuleaz limfocitele B s produc anticorpi.
b.limfocite supresoare inhib reaciile celuare excesive, previn apari ia autoanticorpilor. (boli:
poliartrit cronic evolutiv - PCE, penfigus bulos apari ia unor be ici pe tot corpul, lupusul
eritromatos).
c.limfocite citotoxice distrug celulele invadate de viru i i de celule tumorale.
d.celulele ucigae naturale = au ro mpotriva tumorilor-celulele uciga e killer care distrug
celulele acoperite de anticorpi.
Imunitatea celular distruge ceulele n care au intrat i nmul it germenii (baci coc, listerii,
brucele, bacilul leprei, micoze), particip i la distrugerea tumorilor, al fenomenului de rejet al
grefelor.
Anticorpii = rol de a permite teste de diagnostic imunologic prin eviden a anticorpilor specifici.
Alergia
(Alergia este una din maladiile secolului nostru)
Reacia organismului fa de contacte repetate cu H substan denumite alergeni.
Alergenele pot fi orice (ap.....).
Reacia alergen duce la degradarea mastocitelor cu eliberare masiv de histamin (substan
vasodilitatoare).
Pot fi:
-cutanate=urticarii, eczeme, prurit.
14

-de organ=rinit, vazonotorie, astm bronic alergic, manifestri intestinale (coite alergice).
-manifestri cardiovasculare=colaps vascular cu TA mic.
-cele mai frecvente=alergiile medicamentoase (vitamina B1).

ANERGIA = lipsa de rspuns a organismului (lipsa de imunitate)

- apare dup rujeol, grip, tuse convulsiv.
- scade n: vrst, graviditate, diabet, boli cronice.
- boal care paralizeaz limfocitele helper = HIV, SIDA.
- imunodepresia=persoane tratate cu citostatice, radia ii ionizante.

Sem II

PROFILAXIA BOLILOR INFECIOASE

1). A preveni = este mai eficient dect un tratament.

Msurile de prevenie:
Parte important din cadrul Ministerului Snt ii.
Se realizeaz prin programe ctre prevenirea nbolnvirilor, a profilaxiei bolilor
cardiovasculare. La copii, alocarea de fonduri ptr cumprarea de dezinfectante, func ionarea i
organizarea spitalelor de TBC i dermato.
Pentru a preveni apariia unei boli contagioase trebuiesc neutraliza i principa ii factori:
Sursa de infecie unde se afl agentul patogen;
Cile de transmitere;
Msuri pentru gazd ( msuri pentru masa receptiv: evitarea expunerii, ridicarea rezisten ei
imunitii prin vaccinri).
FACTORII SECUNDARI: msuri contra factorilor secundari.
I). PROFILAXIE GENERAL = msuri generale luate mpotriv acelor boli care predomin
ntr-un teritoriu ( spectrului de morbiditate).
Cunoscnd morbiditatea msuri specifice de profilaxie a bolii.
Orice msur de profilaxie = msur de control preventiv.
15

II). PROFILAXIE SPECIFIC = ndreptat ctre o anumit boal.

-

Msuri pentru prevenirea altor cazuri secundare.

Lum msuri de limitare a extinderii de epidemii.
Msuri n focar: totalitatea investigaiilor ptr descoperirea cauzei precum i msuri s mpiedice
rspndirea bolii infecioase poart numele de ANCHET EPIDEMIOLOGIC: primar fcut
de medic.

Suspiciune de diagnostic: msuri = izolm suspectul respective, stabilim list contac ilor,
trecem la msuri astfel suspectul cunoscut se izoleaz la spital sau la
domicilui, se fac raportrile respective n func ie de boal iar partea a II a este ancheta
definitiv care cuprinde investigaiile de laborator, msurile.
Partea a III a a anchetei = msuri de profiaxie general referitor la izvorul de infec ie,
ntreruperea cilor de transmitere.
Boli de gradul A = nternare n spital

MSURI MPOTRIVA IZVORULUI DE INFECIE :

-

Depistarea precoce a cazurilor;

Stabilim o suspiciune de diagnostic.

n funcie de suspiciune se iau msuri de tratament:

-

Stabilim contacii = sunt examinai, se iau probe de laborator.

Contacii sunt supravegheai ( n carantin) pe perioada de incuba ie maxim.
Externarea din spital a convalesceniilor este condi ionat de examene bacteriologice
negative n holer, febr tifoid, scarlatin, dizenterie, TBC.
Cei mai periculoi sunt purttorii de bacil difteric, dezinteric, de virusurile hepatit, de HIV.

Important n munca de profilaxie : supraveghere activ.

Aciunea de depistare a eventualelor cazuri = triaj epidemiologic ( termometrizare, tegumente,
control cavitii bucale).
n cree = administrarea se face doar cu aviz epidemiologic.
Controlul copiilor care pleac n tabere, controlul personalului din sectorul alimentar.
Toate instituiile ptr copii trebuie s aib coprocuturi ptr dizenteric, examen coproparazitologic
ptr paraziii intestinali.

MSURI PENTRU NTRERUPEREA CILOR DE TRANSMITERE:

16

Dezinfecia : = profilactic, continuu.

Mijloace mecanice de curenie: splare, tergere, aspirare.
Met. fizice: flambare, incinerare, clcarea cu fierul fierbinte, etuvarea cu aport de ap, iradiere
cu UV.
Mijloace chimice de dezinfecie: clorur de var, formol, cloramin.
Msuri mecanice: - sterilizarea se face dup ce n prealabil obiectele au fost splate cu
detergeni apoi se autoclaveaz la o anumit presiune:
Sterilizare la etuv ( 14/1800; 24/1600) sau pupinel.
DEZINFECIA:
Bactericid, virulicid, mpotriv bacilului kock, s fie solubil n ap, s fie u or preparat, s nu fie
periculos ptr personal care l utilizeaz, s nu fie alergizant, s aib pre competitive. Orice
dezinfecie trebuie trecut n lista de biocide al Ministerului Snt ii fi a tehnic este
aprobat i c poate fi pus n vnzare.
Dezinfectantele sunt ptr intrumentar , unele ptr suprafe e, spunuri dezinfectante.
Msurile de combatere sunt foarte importante.
Acid boric + zahr pudr este folosit ptrr gndaci.

LISTA BOLILOR TRANSMISIBILE CARE SE RAPORTEAZ NOMINAL:

1. BOLI DE GRUP A:
- Antrax;
- Botulism;
- Difterie;
- Febr galben;
- Febr tifoid;
- Hepatite;
- Holer;
- Lepr;
- Leptospiroz;
- Malarie;
- Meningita cerebro-spiral epidemic;
- Ciuma sau pesta;
- Poiomelita i neuroviroze paraliticeM
- Rabia
- Scarlatina;
- Sifilis;
- Tetanos;
- Tuberculoza;
- Tifos;
- Valiol.

17

2.
-

Boli cu declarare numeric ( sunt = lunar sau trimestrial):

Dezenterie;
Grip;
Ureion;
Tuse convulsiv;
Rujeol.

BOLILE INFECIOASE = se impart in :

-

BOLI GENERALE;
BOLI LOCALE.
BOLILE GENERALE sunt :

CICLICE = au un tipar de evoluie identic ( 777) = tifos ezantenatis.

ACICLICE = au o anumit desfurare prin preinvazie.
Bolile ciclice pot avea forme atipice.
Bolile aciclice = ele i desfoar evoluia imprevizibil, org. este dep it i pleac de a un
focar infecios, disemineaz pe cale sanghin i limfatic = duce la septicemie.

BOLILE INFECIOASE LOCALE

Sunt de 2 feluri:
-

Care prin ptrunderea germenului infec ios: = furuncul, abces, panari iu.
Cu poarta de intrare local, unde germenele rmne la poarta de intrare i toxina intr n
corp. ( ptrunde) : = difterie, tetanus, antrax, scarlatin.
Criteriul etiologic
- Viroze; Bactioroze ;

Micoze;

Germenii care pot da mai mult mbolnvirile : stafilococ, .........

O boal poate s fie dat de mai multe etiologii.
Pleurezia = stafilococ, streptococ, .....

CLASIFICARE EPIDEMIOLOGIC:
-

Bolile aerogene = aer, virui, bacteria.

Bolile digestive = mini murdare, alimente, ap.
Bolile prin contact direct = muctur, neptur, contact sexual.
18

Zoonozele
BOLILE SE STUDIAZ n funcie de poarta de intrare:
1. BOLI AEROGENE;
2. BOLI DIGESTIVE;
3. BOLI PRIN CONTACT DIRECT.

SCARLATINA

SCARLATINA = BOAL INFECIOAS ACUT.

Bolnavul seamn cu un rac fiert, produs de streptococ betahemolitic de gr A care produce
o toxin eritrogen.
SE CARACTERIZEAZ PRIN:
-

Febr mare;
Debut brusc;
Angin;
Erupie micropapuloas pe fond congestive + descuama ie.

Este o boa a copilriei + rujeol, varicel.

Boala este important ptr c poate lsa complica ii post infec ioase grave.
ETIOLOGIE:
-

Streptococ betahemolitic ( este altul = alphahemolitic viridians)

Topete hemaiile din mediul de cultur : din exudat faringian se nsemineaz pe medii de
cultur.
EPIDEMIOOGIE:
-

Boal universal, sezonier, endemoepidemic n special n zonele temperate.

Afecteaz copii de 1 10 ani = colectiviti colare;
IZVOR DE INFECIE = om bolnav dar i purttorul de streptococ ;
Calea de transmitere = aerogen prin picturi dar i prin obiecte contaminate cu praf,
cu germeni;
Imunitate durabil, definitiv dar numai ptr toxina scarlatinoas = imunitate antitoxic.

Scarlatina = boal local cu poart de intrare farinde i aparat respirator.

19

Infecia rmne la poarta de intrare numai toxina intr n organism.

SIMPTOM:
-

Incubaie 3-6 zile;

Boal ciclic;
Debut brusc;
Febr mare;
Angin;
Cefalee;
Stare toxic;
Vrsturi;
Tahicardie;
Apare prurit mai trziu.
Perioada de invazie scurt = apare erupia (eczantem)
Apare PE GT, PE TRUNCHI, se generalizeaz n 24h.
Caract. erupiei = micropapuloas, dar senza ie unor boabe de orez sub piele, aspr la
pipit, pe un fond rou difuz.
n locurile unde pielea este mai subire la plica cotului i plica poplitee unde se gsesc mici
peteii hemoragice care nu dispar la presiune = semnul pastia.
Faciesul bolnavului = obrajii roii, buze carminate i paliditate, oro-nazal = MASCA LUI
FILATOV.
Ciclul lingual = limba de culoare nchis sapural, se descuameaz din sens anteroposterior cptnd o nuan rosie zmeurie datorit papilelor gustative.
Se reepitelizeaz n decurs de 4-5 zile postero-anterior.
n perioada de stare bolnavu are febr, angin, tahicardie, stare general proast.
Descuamaia fin = erupia polete i apare o descuama ie fin, funfuracee.
Dup aceast perioad la vreo 7 zie apare descuama ia pieii n lambourii ( n f ii).
Urmeaz o perioad ntre 2 3 sptmni = perioad de reac ie imunoalergice =
declaneaz o serie de complicaii numite sindrom postinfec ios (poststreptococic).
Este format din simptome de glomerulo mefrit acut difuz, simptome de reumatism
articular acut (RAA) caract. prin tumefac ia dureroas a articula iior mici (mn, cot,
genunchi), tumefacii migrante = afecteaz endocardul.
Vavule cardiace = cardit reumatismal.
Simbrom postinfecios apare la persoanele netratate, insuficient tratate i cele care nu au
tiut.
20

3). ERITEM NODOS

Diagnostic de laborator
a). Exudat faringian cu izolarea streptococului.
b). VSH crescut, HLG cu leucocitoz i polinucleoz.
Diagnostic de laborator = al sindrom poststreptococic.
a). VSH crescut;
b). HLG cu leucocitoz, polinucleoz moderat enzinofilie.
c). ASLO crescut = antistreptolizin de grup 0.
d). Fibrinogen, testul de inhibare a limfocitelor +, testul valter kose +.
e). Proteina C+, imunogram cu imoge.M, electroforez.
TRATAMENT:
PENICILINA G ; 1 milion/6h = 7 10 zile
De la ultima injecie se face un flacon de MOLDAMIN 1milion200 adnc IM = 3 4
sptmni.
Tratament
-

Simptomatic: febr, cefalee.

Igieno- dietetic ( lapte, hidrozaharat)

Profilaxia:
-

Depistarea tuturor cazurilor streptocicice i a contac iilor

Urmrirea contaciilor prin exudat faringian.
Bolnavul se izoleaz n spital

Profilaxia post-streptococic = tratament cu antibiotice primvara i toamna persoanele

care fac repetate angine i au fcut deja RAA.

21

ANTIINFECII STREPTOCOCIC
ANGINELE = INFLAMAIA A ISTMULUI FARINGIAN CU SENZA IA DE JEN N
DEGLUTIIE, DE CONSTRICIE = DISFAGIE.
Se localizeaz la:
-

Faringite = faringit;
Amigdale = amigdalit.

CAUZE:

ANGINE I FARINGITE ROII CATARALE:

ANGINA:
Eritematoas streptococic;
Scarlatinoas;
Flegmonul amigdalian.
FARINGITE VIRALE: gripale, paragripae, rinovirusuri, coronavirusuri:
Virui resp. singinial
Simptomatice din: grip, pneumonie, oreion;
Micoplasmice;
Bacteriene nestreptococice cu: difteric, stafiococ, pneumococ, kebsiella, viridians.

1.
2.
-

ANGINE ALBE:
ANGINA
eritemato pultacee
pseumomembranoase din difterie
dup amigdalectomie
cu candida.
ANGINA ULCEROAS
Necrotic
Hemoh cu streptococ, cu anaerobi
Membranoas Plaud Vincent cu fuzospirili i streptococ.

1.
2.

22

RUJEOLA

RUJEOLA ( COR SAU POJAR) = BOAL INFECIOAS ACUT.

ETIOLOGIE: Paramixo virus nrudit cu virusul jigodiei de la cine.
-

Este puin rezistent n mediu nconjurtor.

EPIDEMIOLOGIE: Extreme de contagios

-

Copii pn la 2 luni nu fac

Izvor de infecie este numai bolnavul nu exist purttori.

CONTAGIOZITATE:

Mare n primele 5 zie de la incubaie.

Maxim n perioada cataral.

Se face ptrunderea pe cale respirator dar i prin mucoas conjuctival.
Receptivitate mare dar cu trecerea timpului scade ptr c multe personae fac
forme asimptomatic sau au fost vaccinate.
Imunitate solid.
SIMPTOM: Incubaie fix 10 zile uneori mai mare.
-Debut mai puin brusc, are o perioad de preinvazie = semen: febr moderat, triplu catar ( catar
nazal, catar bronic, ocuar).
-Catar diareic enantemul pe mucoase ( pete albicioase pe mucoasa interioar a obrazului semnul
lui kuplic), o roea difuz a mucoasei bucale, o dung alb pe gingii ( semnul lui Apent), o limb
sapural care se descuameaz insular = dureaz 3 zile cu 3 simptome : febr,catar, enantem.
PERIOADA ERUPTIV = o febr mare difazic ( viral) apare erup ia la fa , dup ureche, pe frunte,
pe obraji i se generalizeaz n 3 zile.
-Cap i gt = 1 zi -Trunchi, member = 2 zile

-Pe picioare = 3 zile

-CARACT. ERUPIEI MACROPAPULOAS - petele sunt uor infiltrate ntre pete ( pielea este
normal, pielea este catifelat, bolnavul = impresie stropit cu vopsea).
-Nu are prurit.
-Dup 3 zile erupia plete.
Perioada de stare: febr, erupie, dac febra > = suprainfectare pulmonar,
catarul persist, secreia nazal devine mucopurulent afectat, respira ie grea, tuse,
cefalee.
Nu apar complicaii dar datorit anergiei din rujeol, datorit inflama iei
mucoaselor apar = infecii bronhopulmonare.
23

Complicaii otice, sinuzite, crup mobiliform cu senza ia de sufocare, cianoz,

convulsii i deces prin obstrucie glotic.
VINDECARE: -Dispariia catarului, a febrei, vindecarea bronhopneumo.
-

Revine pofta de mncare.

DIAGNOSTIC:

Nu sunt purttori

LABORATOR:

Anticorpi antirujeolici

Citodiagnostic = se pun n eviden celue gigantic multinucleate din amprenta din

mucoasa bucal.
TRATAMENT:

Febr, tuse, insomnia, etc.

COMPLICAII: Meningo-encefait,
PROFILAXIE:

Crup, bronhopneumonii
Rujeola la persoanele adulte este foarte grav = encefalit post rujeolic.
Vaccinare antirujeolic.

RUBEOLA
RUBEOLA = BOAL CONTAGIOAS ACUT VIRAL EXTREM DE CONTAGIOAS CARE
EVOLUEAZ FAVORABIL N 99 DIN CAZURI.
Are o erupie micromaculoas (mici pete).
Este foarte grav la gravidele n I trimestru de sarcin ptr c exist riscu unor na teri cu
malformaii ale ftului (efecte teratogene).
ETIOLOGIE:--Virus ARN din togaviride.
EPIDEMIOLOGIE:---Boal universal;
-Apare sporadic sau n epidemii la vrste colare sau tineri, n colectivit i;
-Majoritatea din cazuri evoluie asymptomatic = la vrst adult majoritatea popula iei are imunitate;
SURSA DE INFECIE- omul bolnav fr purttori.Cazuri rare de noi nscu i cu rubeol congenital.
MOD DE TRANSMITERE = aerogen.Imunitatea durabil ob . prin boal sau forme reale
asimptomatice.

SIMPTOME:-Incubaie 3 sptmni;
24

Debut rinore, catar = puternic la adul i.

-Urmtoarele zile apare erupia = micromacule (pete) de culoare roz care apar pe fa i n ore se
generalizeaz foarte repede.
-

Petele sunt mai rare, inobservabile, nu configureaz.

-Erupiile pot lua un aspect scarlatiniform pe member, pe torace rujeliform (maculopapule);

-

Petele roz seamn cu petele de la sifilis.

POLIADENOPATIA

POLIADENOPATIA = tumefierea ganglionilor occipitali care sunt nedurero i, modera i crescut, mobili
semn dng important, apare dup ureche.
Apoi cei retroauriculari, submaxilari, laterocervicali, axilari.
Ganglionii apar naintea erupiei n perioada de stare i se mai men in 2-3 luni.
Stare general bun la copii --Febr la adul i.
COMPLICAII:
-

-Poliartrit, purpur trombocito-penic (scderea trombocitelor);

Meningoencefalit;
Effect teratogen.

DIAGNISTIC:
-

Pete rozacee sporadic;

Stare general bun, adenopatie ociipital;
Diagnostic epidemiologic : cazuri sporadic.
Diagnostic de laborator : formarea leucocitar = plasmocitoz din ziua a 4 a de boal.
Reacii, EFC, testarea anticopurilor antiruleolici.
Imunogram = IGM nou, IGG veche.

VARICELA

25

VARICELA (VRSAT DE VNT) = BOAL VIRAL CONTAGIOAS DAT DE VIRUSUL

VARICELO ZOSTERIAN CARACTERIZAT PRINTR-O ERUP IE VEZICULOAS CARE
APARE N MAI MULTE VALURI.

MANIFESTRI:
-

Discrete la copii;
Important la aduli.
Virusul face parte din herpetoviride:

Herpetominis 1,2;
Virusul citomegalic;
Embstain bar;
Herpes virus 6.
(Virusul varicelei, virusul citomegalic, virusul helpes 1,2, zosterian)
VARICELA = BOAL VIRAL CONTAGIOAS ENDEMOEPIDEMIC, APARE SENZONIER.
IZVOR DE INFECIE = omul bolnav.
Virusul varicelei persist n informaia genetic a celulei n timp ndelungat.
Apare dup un timp evolund sub form de herpes zoster.
Receptivitate universal.
Imunitate durabil la varicel.
Durat de contagiune 1 2 zile apoi apare erup ia = mai dureaz 1 sptmn de a ultimul
val.
Incubaie 2 sptmni.
Debut sters ( cefalee, febr, catar) dup 2 zile apare erup ia = N VALURI din zeci de elemente
care apar de la 10 zile 2 sptmni.
Erupia: apare o macul, se transform n papul apoi n vezicul n cteva zone.
Apare n valuri succesive i elementele sunt diferite stadii de evolu ie = o vezicul 1 zi apoi
ncepe s se usuce posibil infectarea datorit scrpinatului.
Se formeaz o crust ce dureaz 2 sptmni.
Veziculele sunt pruriginoase.
Puseele eruptive se desfoar toate o dat.
26

Erupia este centripet, veziculele se gsesc i n axil, n scalp, pe fa , pe palme, n gur,

anogenital, conjuctival.
Poate aprea i un crup varicinos.
Tendin la suprainfectare.
VARICEL HEMORAGIC = evolueaz cu un sindrom hemoragic, form purpur fuminans
datorit unui proces de coagulare diseminat intravascular.
EVOLUIE GRAV: la adult ct timp apar veziculele face febr, la persoanele cu imunitate N, leucemii, la diabetici.
COMPLICAII:
- Pneumonie viral;
- Meningoencefalit sever;
- Suprainfectri ale veziculelor.

27

SEMESTRUL II
BOLI INFECTO CONTAGIOASE

INCUBAIA
DEBUT
INVAZIA
ERUPIA
(ASPECTUL
ERUPIEI)
ERUPIE (DEBUT)
GENERALIZAREA
ERUPIEI
DURATA ERUPIEI
EVOLUIA ERUPIEI

SEMNE SUBIECTIVE

SCARLATIN
6-7 zile

RUJEOL
10 zile

Brusc ( cu febr, angin Progresiv cu febr, catar

roie,
tahicar-die,
vrsturi)
24 ore ( angin, stare
3 zile ( 3 semne + triplu
toxic)
catar + enantem
Micropapuloas pe fond Maculopapuloas, catifelat
congentiv, aspr la pipit la pipit cu zone indemne
La gt i pe torace
Sub 24 ore

Dup ureche
3 zile

3 4 zile
5 6 zile
La nceput des-cuamaie O fin descuamare care
furfuracee
las pete cafenii
La 3 sptmni
descuamare n lambouri
Prurit

RUBEOL
3 sptmni
Adenopatie cu 5 zile naintea erupiei
i se continu i dup terminarea
erupiei sptmni sau luni
1-2 ore (adenopatii cu catar)
Macule mici de culoare roz rare
Pe fa i gt
Cteva ore
2 3 zile
Fr semne

+
-

SEMNE
PARTICULARE
FEBR

Masc filatov,
semnul pastia,
ciclul lingual
Dureaz cteva zile
Este nalt

Facies de copil plns

Este difazic
28

Uneori absent

ALTE SEMNE

Angina roie,
stare toxic

COMPLICAII

DIAGNOSTIC

Toxice: tahicardie,
cefalee, vom.
Septice:
otit,
sinuzit, simdromul
post infecios

Epidemiologie;
Clinic;
De labo-rator: prin
exudat nazofarin-gian
cu anti-biogram

Facies de copil plns (triplu

Poliadenopatie
catar)
( occipital)
Dunga lui apert,
descuamare insular a limbii
sabulare,
roea difuz a mucoasei
bucale
Suprainfecii
Poliartrite cu efec-te teratogene la
bacteriene:
otit, gravide n 3 4 luni.
sinuzit, rinit.
Alte
complicaii:
pneumon.
virotic,
bronhopneum .
Crup ( edem al
glutei), encefalita
- Teste
serologice
Diagnostic de laborator:
Serologice ptr identificarea
(anticorpi)
- Citodiagnosticul.
anticorpilor, subcolici.
Leucograma din a 4 a zi
- Reaciile hemaglutino prezint plasmocitoz.
inhibare i RFG

29

ZONA ZOSTER = este reprezentat de buchete de celule care apar de-a

metamere.

lungul unor

HERPESUL ZOSTER = este o form particular a virusului varicelor zosteriale.

Virusul se ascunde n ganglionii senzitivi la nervul trigemen , se ascunde n ganglionul gaster:
-

Oftalmic;
Mandibul;
Submaxiar.
La nervii toracici virusul se ascunde n ganglionii din prima sta ie senzitiv a nervilor rahidiani.
METAMERUL = este reprezentat de zona corpului inervat de un nerv.
Orice nerv are 2 componente:

O component motorize
O component senzitiv.
Virusul se ascunde n ganglionii nervoi ai primii sta ii senzitive, nu afecteaz dect ramura
senzitiv.
Veziculele apar de-a lungul senzitiv al nervului, de-a lungul metametului inervat de nervul
respectiv.
ZONA ZOSTER = APARE NTOTDEAUNA UNILATERAL NICIODAT SIMETRIC.
Metamerele sunt:

Din zona oftalmic;

Mandibular;
Submandibular;
Cervico - brahial gt mn;
Toracal de-a lungul coastelor;

Toraco abdominal.

Caracterul veziculelor buchete de vezicule a ezate pe un fond u or infiltrat care se tulbur n

decurs de cteva zile ( dureaz 8 10 zile), veziculele nu sunt contagioase dar sunt foarte
dureroase.
Dup cderea vezilulelor durerea pesist luni de zile.
Zona zoster este recidivant.
30

CAUZE:
-

Team psihic;
Un traumatism;
O infecie dat de alt infecie;
O expunere la soare;
Persoanele care au imunitatea sczut vor face mai des zona zoster fiind semn diagnostic ptr
sida;
Persoanele care au boli cornice;
Transplanturi de organe;
Tratament cu corticoizi;
Dializaii.

COMPLICAII:
-

Suprainfectarea;
Poate s dea meningoencefalite;
Pot s dea complicaii nervoase.

TRATAMENT:
-

mpotriva durerii se folosesc = NUROFEN, TADOR, FORTRAL, MIALGIN, ALGOCALMIN.

Veziculele trebuie s nu se infecteze;

Tratament antiviral = ACICLOVIL, RIBAVIRIN, ZINOVUTIL.

HERPESUL SIMPLEX ( HERPESUL 1) = nu este contagios, face parte din herpeto viride, prima
infecie apare n copilrie, apar anticorpi, are acelea i caract. ca i celelate virusuri, intr n infazia
genetic. Prima infecie este mai intens.
De obicei apare n debutul unei boli febrile: gastroenterite, grip, pneumococ, leptospiroza, meningit
meningococic = este semn patognomonic ptr meningita i pneumonie.
A 3 a zi = apare vezicule nazolabial, peribucal ( n jurul gurii i nasului), labial dar i durata
conjuctival.
Recidivele apar n condiii destul de dese:
-

Expunerea la munte, la mare = apar la unele persoane femeii = herpes catamenial ( nu la toate
persoanele);
31

Apar vezicule nazolabial, peribucal, labial, dar i cherato conjuctival dar poate s opacifieze
cornea.
La copii la pers. care au eczema poate s se complice cu herpes = rar i grav.
Poate aprea hepatit herpetic, o meningoencefalit herpetic.

OMINIS HERPES 2 = este o boal veneric cu transmitere sexual.

Herpesul este frecv. ca gonoreea, se manifest sub forma unor vezicule n zona genital i la brba i,
dar mai periculoas la femei
Se trateaz cu antivirale:
1. Este o boal cu trasmitere sexual;
2. Foarte frecvent;
3. Este c o persoan care a avut zona zoster = se transmite.

32