Introducere in Epidemiologie

Prezenta microbilor pe suprafata tegumentelor si a obiectelor poarta numele de CONTAMINARE. INFECTIA reprezinta patrunderea si multiplicarea germenilor in organism. Germenii patrund prin solutii de continuitate: taieturi, zgarieturi, intepaturi, adica tot ce rupe integritatea tegumentului. Ei mai pot patrunde si cand tegumentele sunt intacte prin orificiile glandelor sudoripare sau foliculii pilosi. In organism mai sunt si alti germeni: - Germeni colonizatori COLONIZAREA reprezinta prezenta germenilor in cavitatile naturale ale organismului ( cavitatea nazala, cavitatea bucala, tub digestiv, vagin, rect ). Germenii colonizatori (saprofiti) care nu sunt patogeni rolul lor este de a trai intr-o simbioza (germenii beneficiaza de caldura, umiditate, hrana dar in acelasi timp apara organismul de germenii patogeni pe care ii distruge prin concurenta microbiana). Exista un echilibru intre saprofiti si patogeni. Acest echilibru se poate rupe in urmatoarele situatii: 1. Scaderea imunitatii (tratamente cortizonice, diabet, cancer, boli cronice etc.) 2. Agresivitatea germenilor patogeni este mai mare. Echilibrul mai poate fi rupt si in urma unor tratamente care pe fondul scaderii imunitatii permit germenilor colonizatori saprofiti sa profite de situatie, in acest caz ei numindu-se germeni oportunisti. Patrunderea si multiplicarea germenilor poarta numele de INFECTIE. BOALA este o stare anormala a organismului opusa sanatatii, caracterizata prin semne, simptome care dau tabloul clinic al bolii respective. Ea se poate prezenta in mai multe situatii: 1. Boala propriu-zisa cu mai multe simptome si caracteristici 2. Boala cu semne minore (boala pauci) 3. Boala inaparenta (cu sanatate aparenta) ne ajuta in stabilirea diagnosticului diferential Boala din punct de vedere al duratei poate fi ACUTA (cu durata mai mica de 1 saptamana), SUBACUTA (cu durata mai mica de 2 saptamani) si CRONICA (cu durata ce depaseste 3 saptamani, sau pe toata perioada vietii) Perioada de incubatie Preinvazie Invazie Perioada de stare Declin Convalescenta Insanatosire Insanatosire cu sechele Deces

B O A L A

Diferenta dintre boala propriu-zisa si inaparenta este: Boala propriu-zisa are semne clinice evidente sau mai putin evidente dar are si probele de laborator care completeaza un tablou clinic Boala inaparenta nu are semne clinice dar obligatoriu are semnele de laborator.

*In functie de etiologie, bolile se impart in numeroase categorii: 1. Afectiuni ale aparatului cardiovascular, digestiv, etc. = medicina interna 2. Afectiuni care tin de simptomatologia intrarii si patrunderii germenului = boli infectioase

Bolile infectioase: contagioase (prin contact), mai putin contagioase (orice infectie cu grad mic contagios - pneumonie) si necontagioase. Procesul epidemic reprezinta prezenta mai multor imbolnaviri intr-un teritoriu, intr-o perioada, la o populatie de cel putin 3 cazuri. Orice proces epidemic este format din 3 factori epidemiologici principali: 1. Sursa de infectie (izvorul epidemiogen) 2. Calea de transmisie 3. Masa receptiva (populatia) Sursa de infectie poate fi om, animal sau insecte artropode. Omul poate face boli specifice care nu le fac animalele acestea numindu-se antroponoze. Bolile date de animale se numesc zoonoze iar bolile comune se numesc antropo-zoonoze. Omul ca sursa de infectie - hepatita, febra tifoida, rujeola, rubeola etc. Omul elimina germenii patogeni atunci cand este bolnav si se poate pune diagnostic de boala. Formele atipice depasesc cu mult formele tipice. Focar de Hepatita A: omul elimina germenii in ultima faza a incubatiei, in preinvazie si invazie. Eliminatori convalescenti atunci cand elimina germenii in perioade lungi de timp. *Cai de eliminare: - secretii nazofaringiene (scarlatina, tuse convulsiva, rujeola, rubeola, etc.) - varsaturi (toxiinfectii alimentare) - materii fecale (toxiinfectii alimentare, hepatita C, hepatita D, etc.) - urina (infectii urinare, TBC renal) - sputa (infectii pulmonare, TBC, bronsite acute purulente) - secretii genitale (lichid seminal in boli venerice si SIDA) - sange (hepatita B, hepatita C, hepatita D, malarie, SIDA) - secretii purulente (abcese purulente, dermite, eczeme) Sunt persoane purtatori de germeni care au germenii in organism si ii elimina in diverse perioade. Ei se clasifica: 1. Fosti bolnavi temporari si cronici care pot fi purtatori de la bolnavii aparent sanatosi (febra tifoida, holera, dizenterie) 2. Purtatori de germeni criptici (hepatita B, hepatita C, hepatita D, hepatita G) In functie de localizare purtatorii pot fi: - Intestinali (dizenterie, holera) - Urinari (TBC renal, leptospiroza) - Genitali (herpes genital, hepatita B, hepatita C, sifilis, SIDA) Epidemiologia este stiinta care se ocupa cu studiul bolilor: - prevenire - depistare - tratament Epidemiologia este de 2 feluri: epidemiologia bolilor infectioase epidemiologia bolilor cronice

Animalele izvor de infectie pentru boli ale omului si animalelor (mamifere, pasari care elimina
germeni prin dejectii, urina, saliva, sange, carne, piele. La fel ca la om, si la animale sunt bolnavi propriu-zisi si purtatori. - Saliva = virusul rabic - Urina = leptospire - Lapte = bacilul coc, TBC, brucele, stafilococi - Dejectii = salmonele - Carne si Par = antrax, salmonele Corespondentul epidemiilor la animale poarta numele de epizootie. Rezervor natural silvic de infectie un teritoriu mai mare in care bolile de la animale care au rabie, tularemie, prin intermediul animalelor peridomestice ajung la om. Rozatoarele: - Sobolani, soareci, iepuri: ciuma - Porci: trichineloza, salmoneloza, gripa, tenie - Pesti: erizipeloidul - Pisici: turbare, toxoplasmoza, virusul zgarietura de pisica - Vulpe, lup, sacali: rabia Consumul de carne de urs, porci salbatici, pot transmite trichina. Artropodele: - Tantarul: malaria, febra galbena - Insectele africane: viroze, bacterioze, ebola - Musca Tete: boala somnului - Capuse: boala Lyme, encefalite - Paduchi: lichetioza Calea de transmitere la insecte: Insectele reprezinta vectorii care transporta germenii patogeni de la eliminator la o sursa receptiva. In functie de modul cum se comporta germenii avem 2 tipuri: 1. Vector mecanic numai transportor: gandacul de bucatarie (Blata Germanica negru si Blata Orientalis - rosu), musca. 2. Vectorul biologic germenii sufera modificari: protozoarul malariei sufera transformari in glandele salivare ale tantarului Anofel femela; capusele, in ovarele lor, mii de germeni patogeni sufera transformari. Musca are o ariue de deplasare de aproximativ 500 m. Paduchii pot transmite richetii (Rickettsia) germeni patogeni ai tifosului exantematic, febra de transee, febre recurente. Puricele colibacilul pesta (agent al ciumei) Tantarul Anofel malaria, febra galbena, denga Capusele febra butonoasa prin rickettsia conorii (caine-om), encefalite, borelioza (boala Lyme). Masa receptiva Populatia receptiva sau rezistenta Receptiva nu are imunitate Rezistenta are imunitate Rezistenta poate fi naturala sau castigata prin boala sau vaccinare. Factorii epidemiologici secundari sunt cei care favorizeaza dezvoltarea procesului epidemic:

Naturali: climatici Geografici: depind de altitudine, latitudine Cosmici: luna, vanturile solare Sociali economici: nivelul de trai al populatiei, locuinta insalubra,mijloc de transport, profesia, infrastructura sanitara. Formele de manifestare ale procesului epidemic sunt: 1. Sporadica: cazuri rar imprastiate fara legatura intre ele; apar cand receptivitatea este scazuta in populatie si numarul cazurilor de infectii asimptomatice depaseste cu mult pe cele a cazurilor de boala. 2. Procesul epidemic: cazuri disparate fara legatura aparenta, dar care intretin un fond de morbiditate, iar in conditii deosebite izbucnesc sub forma unei epidemii. Exemplu: scarlatina, hepatite virale, tusea convulsiva, rujeola. 3. Epidemica: imbolnaviri numeroase intr-o colectivitate, teritoriu care se desfasoara in perioade variate de timp. Boli cu mare continuitate apar: - Populatia receptiva numeroasa (80%): gripa, tusea convulsiva, rujeola, hepatite, dizenteria si holera - Sursa de infectie trebuie sa fie foarte productiva - Sa fie factori epidemiologici secundari eficienti - Razboi, revolutie, migratie Din punct de vedere statistic epidemiologic, se considera proces epidemic aparut, in cazul cand statistic numarul cazurilor aparute este mai mare decat numarul cazurilor statistic prevazute. Epidemii: Hidrice Alimentare Prin vectori: indicele de parazitare a populatiei este deosebit Boli cu transmitere sexuala: SIDA, Sifilis

1. 2. 3. 4.

1. 2. 3. 4.

Pandemii: Pandemia reprezinta epidemia raspandita pe teritorii mari, intr-o tara sau in mai multe continente. Factori favorizanti: - Plasticitatea antigenica = modificare in antigenul germenului => virusul gripal Pandemia este o epidemie exagerata HIV -> SIDA Pentru a intelege dimensiunea procesului epidemic trebuie sa avem unele notiuni despre statistica sanitara. S.N. indicator statistic orice activitate, fenomen sanitar, economie Orice data statistica corelata cu numarul populatiei si perioada de timp reprezinta un indicator statistic. Putem compara, analiza si verifica eficacitatea unor programe. Morbiditatea = totalitatea imbolnavirilor intr-o perioada de timp a populatiei Incidenta = numarul cazurilor noi Prevalenta = numarul cazurilor noi si vechi Atat incidenta cat si prevalenta se raporteaza la grupe de varsta: 0-1, 0-5, 5-10, ...90, sex, cauza de boala. Toate cazurile de boala se codifica printr-o codificare internationala cu 999 de cazuri. Exemplu: COD CAUZA IMBOLNAVIRII 000 Nu este cazul

001 Holera 002 Febra tifoida 003 Febrele paratifoide 004 Alte infectii cu salmonella (inf.si toxiinf. alim.) 005 Shigelloza (dizenteria bacilara) In Romania sunt 150 de cazuri. Morbiditate generala Morbiditate specifica Morbiditate pe ITM Indicator de frecventa Nr. certificatului de boala X 100 / Nr. de salariati Nr. de zile dew boala X 100 / Total populatie Nr. de zile (indice de frecventa) / Nr. de certificate Mortalitatea reprezinta numarul deceselor in teritoriu; se masoara pe cazurile de deces, varsta, sex Certficatul de deces are 3 capitole: A; B; C (diagnosticul de baza) Exemplu: A. Hematemeza prin ruptura vaselor esofagiene B. C. Ciroza sau A. Hepatita cronica B. C. Hepatita cu virus C Letalitatea reprezinta numarul deceselor de o cauza anume din numarul total de decese Fatalitatea reprezinta graviditatea bolii la 100 de bolnavi Indice de contagiozitate 100 receptive => 50 Agentul patogen este factorul determinant in aparitia bolilor infectioase. 1. Prioni proteine infectante: boala vacii nebune, encefalopatie spongioforma 2. Virusurile marime mica 3. Parazitism intracelular multiplicare prin replicare; preia structura si energia gazdei, provoaca viroze, efecte patogene; nu au sistem enzimatic si nu sunt atacate de antibiotice. Actioneaza asupra celulelor prin crearea unor porti de intrare datorita unor proprietati. Virusul ADN: a) Parvovirus (agent al febrei eruptive 5) b) Papilloma Virus (HPV) agent al negilor, al papiloanelor => cancer de col uterin c) Adenovirusurile infectii respiratorii cu adenopatii d) Herpeto-virusuri virus herpes, hominis 1 si 2, varicelo-zosterian (varsatul de vant), virusul Epstein Barr (boala sarutului) e) Virus citomegalig citomegalia f) Pax virus variola g) Virusul hepatitei B Grupa mare :

a) b) c) d) e) f) g) h) i) j)

Hipovirus picoma virus Enterovirusuri picoma virus, coxsackie virus si eco, virusurile hepatitei A Rotavirusuri gastroenterocolita => diaree la copii mici Gripa A, B, C Paragripale Rujeolic Urlian al parotiditei epidemice Respirator sinctial Togavirusuri date de capuse => encefalite, virusul rubeolic, rabdovirus (rabia), oncogene (cancer) Lentevirusuri cu incubatie foarte lunga virusul HIV 1 si 2 incubatie mare

Chlamydia
- este mai mare decat virusul, are 2 acizi nucleici tratament cu tetraciclina Microorganismele intracelulare se inmultesc binar nu prin replicare. 1. Chlamydia Psittaci psitacoza si ornitoza, doua boli care se iau de la papagali, canari si porumbei. 2. Chlamydia Trachomatis conjunctivita granuloasa, infectii urinare si genitale la domni si domnisoare. 3. Chlamydia Pneumoniae o pneumonie care nu se ia de la pasari ci interuman, de la om la om.

Richetii
sunt mai mari decat chlamydiile, se multiplica binar, au 2 acizi nucleici, se transmit prin vectori ca paduchii, puricii de sobolan, acarienii etc. Produsul bolii severe care se cheama floare exantematica: tifos exantematic, febra butonoasa (de la capusa de caine la om), febra Q. Paduchii sunt de 3 feluri: negri, vestimentis, phtirius pubis (ftiriaza pubiana = boala cu transmitere sexuala). Se inmultesc din 7 in 7 zile si depun cate 40-50 de oua numite lindini. -

Micoplasmele
au o structura apropiata a bacteriilor, nu au perete celular, deci nu sunt sensibile la antibioticele care ataca peretele celular (penicilina, cefalosporina) Micoplasmele sunt prezente in natura (apa, sol, vegetale), la insecte, animale si la om (suprafata mucoaselor). Unele sunt patogene pentru om, ca mycoplasma pneumoniae, cauzatoare a infectiilor respiratorii sau mycoplasma hominis si mycoplasma ureaplasma urealyticum, responsabile de infectii ale cailor genitourinare. Unele antibiotice (tetracicline) permit tratarea eficace a infectii lor cu micoplasme. -

Bacteriile (patogene)
Bacteriile se dezvolta usor pe medii de cultura; ele pot fi aerobe sau anaerobe. Acestea secreta exotoxine (holerica, tetanica, difterica) si endotoxine care tin de structura bacteriei respective si prin distrugere cu antibiotice pot genera stari toxice. Bacteriile poseda cili, flageli si capsule. Pot avea forma rotunda (coci), o forma intre coc (rotund) si bacil (forma de bastonas) care se numesc cocobacili, forma de virgula (vibrion) si de surub (spirochetele). Cocii se grupeaza in lant (streptococi) si in ciorchine (stafilococi). Coloratia gram este o colatie compusa, folosita in microbiologie pentru examenul microscopic al bacteriilor, care a permis clasificarea acestora n funcie de afinitatea tinctorial a peretelui bacterian.

Pricipiu: Colorantul bazic (violet de geniana) patrunde in celula bacteriana fixata in prealabil si reactioneaza cu componentii acizi din citoplasma care, dupa tratarea cu solutia Lugol (iodura de potasiu), formeaza un complex stabil intracelular. Acest complex insolubil este specific bacteriilor Gram pozitive ce nu se decoloreaza cu alcool acetona. Bacteriile Gram negative in care nu se formeaza acest complex stabil se decoloreaza si trebuie recolorate cu alt colorant de contrast (fuxina). Solutii necesare: Violet de gentiana, solutie Lugol (rol de mordansant) , alcool-acetona, Fuxina diluata 1/10. Tehnica: Se acopera frotiul cu solutie violet de gentiana si se tine 1 minut. Se indeparteaza colorantul, se spala cu apa si se adauga solutia Lugol 1 minut. Se indeparteaza solutia Lugol fara a spala si se decoloreaza cu alcool acetona prin miscari ale lamei pana cand solutia devine incolora (depinde de grosimea preparatului dar in general 20 secunde). Se spala cu apa si se adauga fuxina 1 minut. Spalare si uscare pe hartie filtru. Rezultat: bacteriile Gram pozitive apar colorate in albastru-violet iar cele Gram negative se coloreaza in roz pana la rosu. Cu termenul "Gram variabile" sunt desemnate bacteriile cu perete de tip Gram pozitiv care in anumite conditii se coloreaza precum cele Gram negative, cauzele acestui comportament nefiind inca bine cunoscute. Bacteriile aerobe (coci gram pozitivi) 1. Streptococul scarlatina, erizipel, angine, endocardite; este frecvent in faringe 2. Stafilococul auriu meticilino-rezistent (cel mai periculos) furuncule, abcese, peritonite, meningite, pneumonii 3. Pneumococul (diplococ) pneumonia franca lobara Bacterii anaerobe (coci gram negativi) 1. Meningococul agent al meningitei cerebrospinale epidemice; infecteaza meningele, coboara in canalul rahidian 2. Gonococul agent al gonoreei, boala cu transmitere sexuala care se manifesta prin secretie galben verzue, disturie si stare erectila; da si gonartroza (artroza genunchiului). Este pe primul loc ca boala cu transmitere sexuala. Incubatia este foarte scurta la barbati; la femei se manifesta cu o secretie putin mai abundenta. La barbat daca nu se trateaza la timp ajunge la prostata (cauzand prostatite) si cu timpul pe uretra dand formatiuni care se lipesc si individul nu mai poate urina. La femei infectia ajunge in glandele labiale, apoi in uter si apoi in trompele salpinge. Bacilii gram pozitivi aerobi 1. Bacilul difteric difteria, produce o exotoxina puternica, microbul ramane la poarta de intrare 2. Bacilul anthracis / carbunos (Antrax) infectia buba neagra 3. Listeria boala grava la sugari Bacili gram negativi aerobi - sunt foarte multi si se recunosc prin testari serologice (antibiograme) 1. Enterobacteriacee a) Escherichia Coli multiple actiuni; da diaree (diareea turistilor), este foarte frecvent pe mese, obiecte, pentru ca traieste in intestinul animalelor sau a omului. b) Shigella dizenteria, incubatie 3-4 zile, diarei muco-purulente c) Enterobacter d) Salmonella febra paratifoida, febra tifoida, cholera-suis 2. Proteus meningite, otite

3. Klebsiella da infectii acute sau cronice, meningite, otite 4. Bacilul piocianic cel mai periculos germene de spital; este foarte greu de distrus cu substante dezinfectante; intalnit in maternitati si urologie 5. Brucelle bruceloza (febra de Malta, febra ondulanta) 6. Pasteurella cauzeaza afectiuni respiratorii 7. Yersinia Pestis ciuma, infectii cu hemofili (Haemophilius Ducreyi) = boala venerica la barbati caracteristica sifilisului 8. Bordetella Pertussis bacilul tusei convulsive 9. Spirili Leptospira Suis (de la porci) si Canis (de la caini) intra prin piele, ataca ficatul, rinichii cauzand hematurie (urinare cu sange) 10. Borellia febra recurenta care se transmite prin paduche (febra de transee sau febra de 5 zile); Borellia Burgdorferi cauzeaza borelioza (Boala Lyme) 11. Treponemele Treponema Pallidum = agent al sifilisului, boala grava venerica 12. Microbacterii (Bacilul Koch) rezistente , se dezvolta greu pe medii de cultura; Tuberculoza = bacilul Koch face un nodul ca tuberculul de cartof apoi formeaza caverna. Bacilii gram pozitivi anaerobi Lactobacillus - sunt germeni nesporulati, in cea mai mare parte imobili - nu poseda catalaza iar sensibilitatea fata de oxigenul atmosferic este variabila - foarte rar este patogen izolat din endocardite sau din supuratii bucale sau pulmonare Sunt recunoscute 56 de specii de Lactobacillus clasificate in 3 grupe: 1. obligat heterofermentative 2. facultativ heterofermentative 3. obligat homofermentative Coci gram pozitivi anaerobi - Peptococcus Coci gram negativi anaerobi - Veillonella si Megasphera Bacili gram negativi anaerobi - Sporulati telurici (traiesc pe sol) Geniul Clostridium 1. Bacilul tetanic tetanos 2. Clostridium Botulinum botulismul 3. Bacilii gangrenei gazoase 4. Clostridium Velchi 5. Clostridium Oedematiens 6. Clostridium Perfringens 7. Clostridium Sporogenes nume dat baciulului botulinic care nu produce neurotoxina botulinica Bacili gram negativi nesporulati 1. Fusobacterium 2. Bacteroides

Sunt implicati in septicemii postpartum (neonatala) cand se combina cu germeni gram negativi aaerobi. Fungi patogeni (ciuperci) 1. Candida cea mai intalnita, face secretie abundenta, albicioasa, se usuca si se scorojeaza 2. Geotrichum, Histoplasma, Cryptococcus micoze pe piele, etc. Protozoare patogene 1. Giardia Lamblia din apa de baut, la strand, pe mal; se manifesta mai putin la barbati, mai mult la femei cu diaree, greata, lipsa poftei de mancare, lipsa atentiei. 2. Trichomonas parazit frecvent in special la femei; se manifesta prin secretii abundente, urat mirositoare

Proprietatile agentilor microbieni

1. Patogenitatea proprietatea unui organism de a produce o boala si de a infrange barierele de aparare ale organismului 2. Invazivitatea depaseste parierele (tegumentele, mucoasa) si invadeaza organismul Atat patogenitatea cat si invazivitatea sunt rezultatul prezentei unui aparat ciliar (cil, flagel, capsula), grupari chimice care permit adezivitatea si patrunderea prin portile de intrare celulare dar si prezenta unor enzime ca hialuronidaza si ribonucleaza. 3. Toxigeneza germenii produc exotoxine puternice (holerica, difterica, tetanica) si endotoxine care tin de structura microbului respectiv In special bacilii gram negativi produc enzime toxice. Stafilococul poate produce o toxina care in unele situatii a dus la moartea pacientilor. 4. Virulenta capacitatea unui microb patogen de a se multiplica intr-un organism viu si de a produce o forma grava de boala avand ca suport capacitatea bacteriilor de a produce enzime sau asocierea de germeni aerobi cu anaerobi. 5. Antigenitatea proprietatea unui organism patogen de a produce gazdei o reactie specifica de aparare bazata pe reactia organismului de a produce anticorpi specifici contra antigenelor microbiene; reactie antigen-anticorp care sta la baza imunitatii.

Imunitatea- reactia de aparare a organismului special, adica indreptat impotriva unui agresor, baza este activitatea limfocitelor B si T: a)limfocitele B provin din bursa lui Fabricius ele actionand citotoxic,actioneaza numai in sange b)limfocitele T (limfocite timodependente) asigura imunitatea tisulara T = Timus (glanda cu secretie endocrina) Limfocitele B sunt cele care produc imunoglobulinele( anticorpi circulatori in sange): 1) Imunogobulinele M(5-10%) ele apar precoce, din momentul infectarii au o greutate moleculara mare, nu trec prin placenta, dispar dupa maxim 4 saptamani, sunt inlocuite de imunoglobulinele G 2) Imunoglobulinele G reprezinta 70% din total, trec prin placenta, apar dupa 4 saptamani dupa imunoglobulinele M si persista pentru toata viata

3) Imunoglobulinele A reprezinta prima linie de aparare normala, se gasesc in enzime( lizozim aflat in lacrimi, in saliva in colostru); este important pentru ca mucoasele nu dispun de un strat cornos si se apara numai prin prezenta acestor imunoglobuline. 4) Imunoglobulinele D stimuleaza activitatea limfocitelor 5) Imunoglobulinele E apar la contactul cu alergeni parazitae si la aparitia reactiilor alergice de sensibilitate.ele actioneaza circulant. Imunitatea tisulara este reprezintata de : 1) celule accesorii (mononucleare) histiocitele cat si limfocitele T( baza imunitatii celulare).ele regleaza reactiile de aparare celulara astfel : limfocite Helper stimuleaza limfocitele B sa produca anticorpi 2) limfocitele supresoare: suprima reactiile de aparare celulelor excesive ( apara organismul de formare de autoanticorpi) apoi ca urmare impotriva propriilor celule.(lupus eritematos viscerita, poliartrita cronica evolutiva( PCE) 3) celulele citotoxice( apara organismul de distrugere celulara inadecvata de tumori si virusuri) 4) celulele natural killer( au efect anti-tumoral) 5) celulele Killer (au rol impotriva celulelor acop de anticorpi) Imunitatea tisulara actioneaza improtriva: brucele, kock, virusuri, micoze, boli de protozoare, tummori, grefe, fenomene de sentibilitate alergice. Existenta anticorpilor permite diagnosticarea unor boli in functie de reactiile serologice. Alergia este o reactie specifica Alergen = orice substanta care vine in contact repetat cu organismul si declanseaza o reactie de desensibilizare alergica. Reactia consta in degradarea brusca si masiva a mastocitelor din sange, cu formare brusca de histamina o substanta vasodilatatoare puternica: a)manifestari cutanate: prurit, eczeme, eruptii, urticarie b) edeme ale fetei:Qunque apare fie alimentar fie dupa antibiotice sau contact cu diferite substante alergene. c)Manifestari digestive: colita alergica d)Manifestari respiratorii: rinita cvasonimotorie, rinita de fan, salvie; astm bronsic e)Se trateaza cu substante antihistice:romelgam Alergia = lipsa de reactie imuna a organismului( slabirea rezistentei organismului= imunodepresie) a)cauze naturale: copii prematuri, batrini B)boli cronice: etilism(pneumonii cu kock), diabet(stafilococi), ciroze, hepatite C)boli ce fac tratament indelungat cu cortizon Scaderea rezistentei organismului apare si datorita unor boli: dupa rujeola, gripa, tuse convulsiva. Scaderea imunitatii este constatata in HIV, cand limfocitele ataca celulele Helper.

Reactia de aparare a organismul nespecifica: 1) integritatea pielii si mucoaselor 2) indepartarea stratukui cornos prin spalare 3) PM Microbii patrund prin taieturi, dar si prin piele intacta. Mucoasele se apara prin enzime(lizozim, hialuromidaza), pH acid in caile urinare, genitale, prin fluxul lichidelor(urinar, biliar, intestinal, acid din stomac, tranziitul intestinal. Fagocitoza reactia organismului de a distruge orice microorganism dar si pulberi prin inglobarea si distribuirea de leucocite.Este un proces foarte complex: globulele albe sunt dirijate opsonine(enzime), intervin leuchine, interleuchine, casectine. Interventia unor factori ca: sistemul complementar, properdinei, interferonului Fagocitoza actioneaza atat la poarta de intrare, dar si umoral, limfatic si in ganglioni. In anumite boli genetice imunitatea este slabita pentru ca globulele albe nu au proprietatea de a actiona impotriva microbilor. Profilaxia bolilor infectioase Profilaxie este generala luam masuri cu caracter general intr-o zona unde avem o anumita morbiditate. Profilaxia speciala indreptatea impotriva unei anumite boli cand a fost depistat un focar luam masuri sa limit aparitia unor noi cazuri: Luam masuri in focar: totalitatea investigatiilor si a masurilor de combatere intr-un focar epidemic poarta numele de ancheta epidemiologica. Ancheta epidemiologica are 2 faze : a)cea preliminara facuta de medicul de familie care ori pune diagnosticul ori il suspicioneaza, el ia masuri de izolare a bolnavului b)cea definitiva cuprinde totalitatea investigatiilor pentru unele diagnostice, identificarea agentului patogen adica totalitatea masurilor de lichidare a focarului. In functie de boala se face o ancheta cu raportare si se inainteaza la minister: TBC, sifilis, sida, holera, febra tifoida, titanos, antrax Pentru scarlatina, hepatie si tuse convulsiva se face raportare nominala pana la nivel inspectorial. Masuri luate impotriva izvorului de infectie dimensiunea procesului epidemic 1)depistarea precoce: importanta are diagnosticarea de suspiciune sau certitudine. 2)contactii/suspectii sunt supravegheati activ, examinati clinic e posibil sa gasim purtatori. Toti contactii sunt supusi unei carantine pe perioada maxima de incubatie.. li se interzice intrarea in unitati de copii. Cei internati, eliberarea lor se face dupa 3 controale bacteriologice la interval de 2-3zile cu rezultate negative. Convalescetul este anuntat medicului de familie. Se urmaresc cazurile de purtatori excretori convalescenti:dizenterie, febra tifoida, holera.

Purtatorii sunt de bacili tific chiar daca au fost externati cu 3 controale negative vor fi supravegheati si de bacil dizenteric eliberati din spital chiar daca au coproculturi negative vor trebui supravegheati iar in cazul in care mai apar rezoltate pozitive vor fi sterilizati. Personalul sanitar din pediatrie, nou-nascuti, bucatarie, personalul din alimentatie, cel acre lucreaza in unitati de copii vor trebui sa aiba carnet de sanatate pentru streptococ , bacil difteric, coproculturi si exudat nazo-faringian. In cazul aparitiei scarlatinei in colectivitai de copii se face controlul contactilor, al purtarorilor si se trece la sterilizarea cu penicilina. O masura importanta profilactica este triajul epidemiologic care se face in umnitati de copii saptamanal, crese zilnic, si in alte unitati:aramata, pe vapor. Toate masurile de profilaxie sunt completate si cu masuri in alte sectoare: igiena comunala, control salariati centrale de apa, statii de epurare, iriga etc. 3)intreruperea cailor de transmitere Masuri de dezinfectie profilactica si in cazurile de imbolnavire curente si terminale. 4)mijloace mecanice de dezinfectie: spalarea aspirarea aerisirea 5)masuri fizice: flambarea, incinerea, calcarea cu fierul( 200C-despaduchere, micoze), fierberea(virusi 30min, bacterii 1020min, spori 3h), etuvarea, iradierea cu UV(laboratoare, stomatologii) 6)mijloace chimice: clorura de var, apa oxigenata, permanganat de potasiu, var nestins, soda de rufe, formol. Conditiile unui dezinfectant: bactericit, virulicid, antimicotic, sa actioneze impotriva bacilului koch, sa se dizolve usor, activ in concentratii, sa nu fie periculos, sa nu fie alergizant, sa fie verificat de ministerul sanatatii. Sterilizarea Distrugerea microorganismelor patogene si nepatogene inclusiv a sporilor de pe obiecte: instrumentar, echipament Sali operatii:fiole, flacoane. Instrumenratul se spala cu apa calda si carbonat de sodiu 1-2% Sticlaria si recoltoarele se baga la autoclav. PENTRU LUCRARE Bacilii gram negativi aerobi, bacilii gram pozitivi aerobi, coci gram negativi aerobi, bacilii gram pozitivi anaerobi, fungi protozoare. Ce este patogenitatea, invazivitatea, tosigeneza, virulenta Fagocitoza si factorii de stimulare Imunoglobulinele si limfocitele T Alergia Foema sporadica, endemia, caracterele epidemiei, categoriile epidemiei Morbiditatea mortalitatea fatalitate letalitatea.