CURS 2

Gripa

Sursa de infectie: omul bolnav, calea de transmisie aerogena.

Patogenie. Virusul gripal patrunde prin picaturi Pflugge, ajunge la mucoasa respiratorie
unde se multiplica si apoi disemineaza in sange.

Tablul clinic

Incubatie : 1-3 zile, debut brutal (febra crescuta 40 grade C, frisoane, mialgii, cefalee,
durerea globilor ocular, astenie, anorexie);

Perioada de stare (2-7 zile): sindrom febril cu durata de 7 zile (aspect “V”); sindrom
algic (cefalee, durerea globilor oculari, mialgii); sindromul nervos (ameteli, astenie,
tulburari de somn, tulburari psihice); sindrom respirator ( rinita, conjunctivita, faringita,
laringita, bronsita); sindrom cardio-vascular (bradicardie, extrasistole, hipotensiune
arteriala); manifestari cutanate (eruptii) si epistaxis.

Perioada de convalescenta dureaza 1-2 saptamani, in care pot apare complicatii.

Evolutie: In 3-7 zile febra scade, fiind insotita de criza sudorala, iar convalescenta este
lunga (cu astenie marcata).

Complicatii: - se pot produce prin virus, virus + bacteria, bacterii.

1.Complicatii respiratorii:
-virale: laringita acuta virala (crupul gripal) – apare la copilul mic si se manifesta prin:
disfonie, afonie, asfixie, tiraj, cornaj si cianoza ;
-bronsiolita capilara – letala la copilul mic;
-pneumonia  – se manifesta cu raluri crepitante si modificari radiologice.
-Viro-bacteriene: pneumonia de suprainfectie – cea mai frecventa (cu H.influenzae,
stafilococ – cea mai severa sau pneumococ).
-Bacteriene: pneumonii, bronhopneumonii.

2.Complicatii nervoase:
-Encefalita, meningita sau nevritele (rare);
-Sindromul Reye ( encefalopatie acuta care apare la 6 luni – 17 ani, dupa infectia cu
virus gripal B, varicela, in special, dupa administrarea aspirinei.
-clinic, dupa o infectie respiratorie sau digestiva, la cateva zile de bine apar
varsaturi abundente, convulsii, delir, coma, midriaca fixa, hepatomegalie (50%);
biologic: hipoglicemie, scaderea Na, scaderea K, cresterea TGP, cresterea
biluribinemiei;
-sechele: retard psihic, convulsii, hemiplegie.

3.Complicatii cardio-vasculare :miocardite, insuficienta respiratorie.

4.Complicatii renale: nefrita interstitial, glomerulonefrita acuta.
5. Complicatii ORL: otita, rinita, sinuzite.

Diagnostic :
-izolarea virusului din secretiile nazo-faringiene prin insamantare pe medii de cultura.
-Evidentierea virusului cu anticorpi marcati cu fluoresceina.
-VSH – normal
-Leucograma – normal
-Radiografie pulmonara – evidentiaza imagine de pneumonie interstitial.

Tratament :  antivirale – amantadina

-In forma necomplicata : izolare la domiciliu, regim igieno-dietetic, simptomatice
( antitermice, antialgice, antitusive), vitamine.
-Forma severa: spitalizare in sectia ATI pentru IResp.acuta, insuficienta cardio-
vasculara sau renala si combaterea complicatiilor prin suprainfectii bacteriene
(pneumonia stafilococica).

Profilaxie :  vaccinare  antigripala cu virus viu atenuat.

Infectii nosocomiale

Infectiile nosocomiale sunt infecţiile contractate în spital sau alte unităţi sanitare, si se

referă la orice boală datorată microorganismelor, boală ce poate fi recunoscută clinic
sau microbiologic, care afectează fie bolnavul, datorită internării lui în spital sau
îngrijirilor primite, fie ca pacient spitalizat sau în tratament ambulatoriu, fie personalul
sanitar datorită activităţilor sale.
-reflectă schimbările din ecosistemul uman:
-abuz de antibiotice, neglijarea igienei,
-perturbarea raporturilor dintre agenţii patogeni,
-grupuri mari de imunosupresaţi.

Incidenta este in crestere peste tot in lume, cauzele sunt comune dar si diferite, in
raport cu gradul de dezvoltare a unei tari sau regiuni.
Teoretic, orice agent patogen din lumea virusurilor, bacteriilor, parazitilor sau micetelor,
pot produce infectie nozocomiala, in functie de:
- conditiile generale dintr-o unitate medico-sanitara,
- natura gazdelor umane,
-particularitatile agentilor patogeni circulanti,
-specificul prestatiilor efectuate,
-situatia din populatia generala, etc.
In mod frecvent cele mai grave IN sunt cauzate de agenti patogeni cu rezistenta mare in
mediu, iar pentru unele bacterii, aceasta se caracterizeaza prin plurirezistenta la
antibiotice (stafilococi, E.coli, Klebsiella, Proteus, Pseudomonas aeruginosa, Yersinia,
Campylobacter). La acestea se adauga virusurile hepatitice, HIV, virusurile cu poarta de
intrare la nivelul cailor respiratorii, micete, paraziti etc.

Procesul epidemiologic in i.n.

Surse de agenti patogeni

 -bolnavi cu boli netransmisibile, care pot prezenta forme atipice de boala

transmisibila sau sunt purtatori de agenti patogeni
-bolnavi cu boala transmisibila, dar purtatori ai altor agenti patogeni.

In IN, purtatorii de agenti patogeni, in afara celor 3 categorii clasice (preinfectiosi,

sanatosi si fosti bolnavi), se mai clasifica si in raport de zona anatomica pe care o
colonizeaza (nazali, faringieni, nazofaringieni, tegumentari, fecali, urinari, vaginali).

Sursele de agenti patogeni pot proveni din urmatoarele categorii populationale:

-personalul medico-sanitar de baza,
-stagiari (medici, studenti, elevi),
- personalul auxiliar (intretinere, bucatarie, spalatorie, magazii)
- vizitatori.

Moduri si cai de transmitere

Modul direct presupune transmiterea agentilor patogeni prin relatii intre bolnavi, intre
acestia si personalul medico-sanitar, cu ocazia efectuarii diferitelor prestatii si in cadrul
„modului de viata” specific serviciilor de asistenta spitaliceasca sau de ambulator, cu
aglomeratii si conditii igienico-sanitare cu risc.
Modul indirect este predominant deoarece, frecvent, intervin agenti patogeni cu
rezistenta mare, avand astfel posibilitatea de a fi vehiculati prin aer, apa, pulberi de sol,
obiecte (inclusiv instrumenatr medico-chirurgical, mobilier, elementele bailor si WC-
urilor, termometre, spatule), medicamente si produse biologice cu administrare
fractionata si expuse contaminarii; deasemeni, mainile bolnavilor si diferitelor categorii
de personal care vin in raport cu acestia.

Receptivitatea

Prin natura prestatiilor solicitate, bolnavii sunt receptivi in grade diferite, fata de
agresiunea agentilor implicati in IN. Imunosupresatii, bolnavii cu arsuri, marii
traumatizati etc. Constituie grupuri cu risc crescut fata de IN.

Sectoarele din spital cu risc crescut de IN sunt:

-sectiile de ATI
-sectiile de chirurgie – arsuri
-sectiile de hematologie-oncologie
Formele clinice cele mai frecvente de IN sunt:
-infectiile urinare
-infectii de cateter
-pneumonii
-infectiile plagilor operatorii.

Preventia
Masurile preventionale generale includ:
-preocupari pentru ca proiectarea si realizarea constructiilor pentru asistenta medico-
sanitara sa dispuna de circuite multiple si alte facilitati care sa evite diseminarea
agentilor patogeni
- aisgurarea unei igienizari zilnice corecte, decontaminare, dezinsectie si deratizare
periodica 3
- folosirea corecta a circuitelor pentru persoane si materiale
- reglementarea accesului vizitatorilor
- asigurarea unor operatiuni corecte de pregatire si efectuarea sterilizarii
instrumentarului si a altor materiale
- pastrarea in rezerva a unor antibiotice cu spectru larg pentru interventia de urgenta in
caz de infectia nosocomiala produsa de agenti rezistenti la antibioticele utilizate.

Masurile specifice si speciale bazate pe aplicarea antibioticelor, imunoglobulinelor si

vaccinurilor au o utilizare limitata si numai la indicatiile specialistilor si dependent de
situatia din populatia generala.

Combaterea
In cazul aparitiei unei imbolnaviri de tip nosocomial se va efectua, cu caracter de
urgenta:
-ancheta epidemiologica, interventii epidemiologice, clinice si cu laboratorul pentru
depistarea si izolarea bolnavilor;
-se vor institui masuri de protectie a celorlalti bolnavi, mai ales cei cu risc;
-se suspenda internarile;
-se desfasoara investigatii complexe pentru depistarea si corijarea cauzelor care au
determinat imbolnavirile;
-se suspenda total sau partial, pe termene variate, activitatea serviciului, timp in care se
vor efectua renovari si reprofilari;
-in cazul repetarii unor episoade epidemice, unitatea poate fi desfiintata;
-educatia si instruirea personalului medico-sanitar va completa procesul de combatere.