PUNCTIA SINUSULUI MAXILAR

Definitie - metoda terapeutica chirurgicala ce consta in introducerea unui trocar in sinusul

maxilar, pe cale nazala in vederea efectuarii lavajului acestuia.
Scop:
 Terapeutic - pentru evacuarea secretiilor patologice care se pot acumula in sinusul
maxilar;
 Diagnostic - pentru a preciza diagnosticul de sinuzita maxilara purulenta dar si pentru
diferentierea acestuia de alte afectiuni ale sinusurilor maxilare;
Indicatii:
- sinuzita maxilara supurata acuta in faza de declin a simptomelor;
-sinuzita maxilara supurata cronica;
- hemosinusul maxilar care nu se resoarbe prin alte mijloace terapeutice;
-verificarea stabilitatii, vindecarii unei sinuzitemaxilare si diferentierea de alte sinuzite
(etmoidala, frontal, sfenoidala);
-sinuzite inchistate, blocate
Material necesare - specul nazal, trocar, foarfece, seringa de 20 ml sau seringa Guion, solutii
dezinfectante cu ser fiziologic caldut pentru lavaj, antibiotice de instilat in sinus, anestezice
(spray cu lidocaina 10% sau xilina 10 % pentru infiltratie), adrenalina, comprese sterile, vata
sterila, tavita renala, oglinda frontala.
Pregatirea pacientului:
 psihica – i se explica importanta interventiei si scopul acesteia explicandu-i incidentele si
accidentele tehnicii;
 fizica - testare la anestezic si antibiotic, teste biologice si in special teste de coagulare si
sangerare, toaleta foselor nazale.
Tehnica:
 anestezia obisnuita locala poate fi efectuata prin imbibatie aplicand o mesa de vata sau de
tifon sau o tija portvata imbibata cu xilina 2% in meatul inferior pe o profunzime de 2-3 cm de la
cazul cornetului inferior.
 mai simplu se poate pulveriza lidocaina 10% in meatul inferior si meatul comun;
 mai poate fi folosita si anestezia locala prin infiltratie cu Xilina 0,75 % adrenalinata,
injectata lent sub mucoasa meatului inferior.
Pozitia bolnavului este cea asezata pe scaun, capul fiind sprijinit de mainile unei asistente.
Punctia sinusului maxilar se executa in 3 timpi, care se succed cu rapiditate:
 primul timp - intotdeauna sub controlul rinoscopiei anterioare (specul nazal tinut in
mana stanga), se introduce trocarul in meatul inferior, cat mai aproape de insertia cornetului la o
distanta de 2-2,5 cm de la capul cornetului inferior in imediata proximitate a apofizei, situata in
unghiul format de punctual in care directia antero-externa a insertiei cornetului devine postero-
interna. In felul acesta se evita rezistenta opusa de ramura osoasa ascendenta a maxilarului,
lezarea canalului lacrimo-nazal sau patrunderea trocarului in tesuturile moi ale obrazului.
Respectand aceste indicatii, punctia va fi totdeauna usor de executat, deoarece peretele inter-
sinuso-nazal este de cele mai multe ori foarte subtire la acest nivel.
 Al doilea timp - ransfixia sau perforarea - nu trebuie efectuata printr-o miscare de
propulsie a trocarului tangent la peretele nazosinusal. Trocarul ia punct de sprijin la nivelul
subcloazonului pe care-l deplaseaza lateral, varful trocarului luand o directive oblica in sus si in
afara catre unghiul extern al orbitei, astfel ca perforarea se realizeaza in plan aproape
perpendicular. Un mic cracment marcheaza senzatia de patrundere in cavitate. Aceasta manevra
poate fi executata si prin lovituri usoare, date pe manerul trocarului, cu ajutorul unui mic ciocan.

1
  Al treilea timp - se adapteaza seringa la trocar si se executa o spalatura evacuatoare cu
100-200 ml ser fiziologic caldut (pacientul obstrueaza fosa nazala opusa si sufla nasul cu putere
in timp ce se introduce serul fiziologic in sinus).
Lichidul de spalatura se recolteaza in tavita renala unde poate fi analizat. Analiza este
macroscopica (serocitrin, clar, sanghinolent, purulent) sau/si microscopic (cultura ±
antibiograma).
Dupa efectuarea lavajului se introduce 1-2 cm3 aer pentru golirea sinusului, apoi se instileaza
antibiotic (metronidazol sau gentamicina) sau antibioticul la care germenii au fost recunoscuti
sensibili.
INCIDENTE,ACCIDENTE,COMPLICATII:
Punctia alba – se poate datora:
 unui perete intersinuso-nazal gros si imposibil de strapuns cu trocarul;
 alunecarea si fixarea varfului trocarului sub mucoasa peretelui intersinuso-nazal
(nerespectarea tehnicii)’
 dop mucos purulent gros, care obstrueaza ostiumul (presiuni sacadate si repetate ale
lichidului usureaza eliminarea lui);
 trocar blocat de o mucoasa hiperplazica;
 trocar fixat in peretele posterior al sinusului maxilar (se retrage trocarul);
 ostium obstruat printr-o reactive inflamatorie puternica (de aceea se efectueaza aplicatii
vasoconstrictoare la nivelul santului uniform, inainte de efectuarea punctiei)’
Hemoragia – este exceptionala si necesita suspendarea manevrelor si tamponamentul fosei
nazale;
Durere brusca si vie - mai totdeauna este vorba de o cale falsa.
Perforarea peretelui superior al sinusului si patrunderea aerului sau a lichidului in orbita
(emfizem, edem, exoftalmie, celulita orbitara, flegmon);
Patrunderea trocarului in tesuturile moi ale obrazului (edem, emfizem, flegmon)
Perforarea peretelui posterior si patrunderea in fosa pterigo –maxilara (hemoragie prin inteparea
arterei maxilare interne, nevralgii persistente, flegmon!)
Embolie aeriana, rar observata si favorizata de patrunderea trocarului intr-o vena;
Manifestari septice - pioemice, prin tromboza septica venoasa;
Lipotimie datorita intolerantei la anestezic sau emotivitatii pacientului. Exceptional sincopa