1.

LUXATIA ANTERIOARA
-apare cand condilul este deplasat spre inainte,plasandu-se pe partea ant a tuberculului articular;poate fi
acuta,cronica si recidivanta

LUXATIA ANTERIOARA ACUTA –UNILATERALA SAU BILATERALA

 etiopat:traumatism direct(cadere pe menton cu gura deschisa),traumatism indirect(luxarea mand la
extractia unui dinte sau cascat larg),spasme muscular(desch gurii timp indelungat);
-favorizata de laxitatea capsulei articulare,de scaderea tonicitatii musculare masticatorii,cavitatea glenoida
putin adanca,tubercul articular cu panta stearsa,deformari condiliene
 simptom:in momentul producerii apare o durere puternica ascociata cu un cracment intraarticular si
imposibilitatea inchiderii gurii, apoi apar tulb.functionale: incontinenta salivara,masticatie
imposibila,fonatie si deglutitie dificile;
 in luxatia bilaterala : gura partial deschisa cu mand. protruzata,inocluzie verticala frontala cu contact pe
ultimii moari,linia interincisiva nemodficata, condilul poate fi palpat sub arcada temporo-zigomatica, obraji
turtiti si alungiti;
 in luxatia unilaterala: gura este mai putin deschisa si contacul molarilor este doar pe partea afectata,linia
interincisiva deplasata contralateral, obraz turtit si alungit pe partea afectata si relaxat de partea opusa
- diag: pe baza examenlui clinic, anamneza si rx
 diag dif:
 in luxatii unilaterale cu fractura subcondiliana(mentonul este deviat de partea afectata,desch gurii
este posibila),
 contractura spastica a muschilor ridicatori ai mand,
 paralizii faciale
 tratament:
Reducerea luxatiei dupa tehnica Nelaton sau Valerian Popescu;se poate face fara anestezie,dar uneori se
face anestezie locala (anestezie locala fara vasoconstrictor in muschilul pterigoidian lateral pt relaxare muscular)pt
ca luxatia este insoitia de spasm muscular secundar stimulului dureros de la nivelul capsulei. Dupa reducere se
utilizeaza bandaj mentocefalic sau ligaturi interdentare tip Ivy timp de 24h pt a evita reluxarea. Pt o saptamana se
recomanda dieta semilichida si limitarea miscarilor mandibulare.
Tehnica V.Popescu:deschiderea max a gurii pacientului dupa care se introduce bilat intre ultimii M 2 suluri de
comprese de 5-6 cm;la pac edentat sulurile trebuie sa fie mai groase si asezate inaintea marg ant a ramului
mand;se aplica palma pe menton si se face o pres continua progresiva de jos in sus,obtinundu-se o basculare a
mand in jurul ruloruilor,astfel ramul ascend este coborat pana cand condilul ajunge sub tuberculul
articular;presiunea in sus pe menton se face cu o presiune inapoi pana cand se aude un cracment care inseamn ca
condilul a depasit vf tubercului articular;se scot rulorile continuandu-se cu o presiune constanta pe menton in sus
si inapoi pana cand se reface rel de ocluzie
Tehnica Nelaton:se aplica policele bilateral pe fetele ocluzale ale M sau inaintea marg ant a ramului
mandibular,iar cu celelealte degete se prinde marginea bazilara si unghiul mand; se face intial o miscare de
coborare facuta treptat pt depasirea obstacului reprezentat de tuberculul articular,apoi se impinge mand spre post
cu o rotatie cu ridicarea mentonului; cand condilul ajunge in cav glenoida se aude un crament si gura se inchide
brusc;

2. LUXATIA POSTERIOARA
 rara, asociata frecvent cu fractura peretelui ant al conductului auditiv extern
 etiopat:traumatism direct(cadere pe menton cu gura inchisa),anomalii de forma ale componentelor
articulare(cav glenoida alungita post si codili mici turtiti), fav. de absenta molarilor sau tulb. de ocluzie
 simpto: miscari mand absente, gura interdeschisa 1-2 cm,retrognatism mand cu inocluzie sagitala frontala,
obraji turtiti, depresiune pretragiana cu palparea condililor in conducul auditiv ext; daca peretele ant al
 conductului auditiv extern nu este fracturat atunci gura este inchisa si incisivii inf sunt in contact cu
mucuoasa palatina
-diag:pe baza semnelor clinice si rx
 tratament:reducerea sa se realizeze cat mai repede;
Tehnica: policele pe mand in santurile vestibulare in zona lat,cu o presiune in jos urmata de o tractiune ant
a mand, iar dupe reducere se aplica bandaj mentocefalic sau ligaturi interdentare tip Ivy de 24 h
Pt o saptamana se recomanda dieta semilichida si limitarea miscarilor mandibulare

3. ANALIZA CEFALO-METRICA IN ANOMALIILE DENTO-MAXILARE

 Se realizeaza pe teleradiografia de profil prin diverse metode (Tweed, Steiner, Ricketts) ce pornesc de la
trasarea unor repere punctuale ce reprezinta locul de intalnire a unor structure anatomice, iar pe baza
acestor puncte se pot trasa linii si unghiuri
 Elemente cefalometrice utile :
• Punctele A,B,S,N
• Unghiuri <ANB, <SNA< SNB
• Planurile F, S-N, bazal mdb.

 CLASA I: valori normale ale unghiurilor SNA, SNB, ANB

 CLASA II: unghi ANB mărit (prin mărirea unghiului SNA şi/sau micşorarea unghiului SNB)
 CLASA III: unghi ANB micşorat sau negativat (micşorarea unghiului SNA şi/mărirea unghiului SNB)

4. TRATAMENTUL CHIRURGICAL AL ANOMALIILOR CLASA III
1.Retrudarea mandibulei prognate (după osteotomie sagitală a ramului mandibular Obwegeser-Dal Pont)
2.Avansarea maxilarului (după osteotomie maxilară de tip Le Fort I), în cazurile cu retrognatism maxilar
3.Asocierea între acestea

5. TRATAMENTUL CHIRURGICAL AL ANOMALIILOR CLASA II

1.Avansarea mandibulei retrognate (după osteotomia sagitală a corpului mandibular Obwegeser-Dal Pont)
2.Retrudarea maxilarului prognat (după osteotomia maxilarului de tip Le Fort I)
3.Asocierea între acestea

6. ABCES SALIVAR:
 complicatia fenomenelor mecanice retentive care au derminat in trecut colica salivara, sau se poate instala
de la inceput datorita unei infectii supraadaugate.
 Daca calculul este situate pe canalul Wharton deasupra m milohioidian infectia determina o whartonita
care se complica cu periwhartonita si apoi abces de loja sublinguala.
 Se manifesta clinic prin aparitia unor dureri intense,lancinante localizate sublingual unilateral cu iradiere
spre ureche, pacientul are sialoree reflexa, jena dureroasa la miscarea limbii, edem al reg. sublinguale cu
aparitia tumefactiei in “creasta de cocos” a hemiplanseului afectat.
 Canalul Wharton este ingrosat,iar prin ostiumul inflamat se elimina puroi.
 Daca calculul se afla pe portiunea submilohiodiana a canalului sau intraglandular se produce o supuratie a
gl submandibulare localizata si nu depasete capsula glandulara.
 La presiunea pe glanda apare durere si eliminare de puroi.
 In evolutie daca supuratia depasete capsula glandulara=>abces de loja submandibulara.
7. TUMORA SALIVARA:
 reprezinta de fapt o sialadenita cronica,fiind rezultatul unor episoade supurtive acute ale glandei sau al
infectiilor cronice cu evolutie indelungata pe fondul fenomenelor de litiaza si staza salivara.
 Subiectiv semnele sunt absente sau reduse
  obiectiv glanda este marita de volum,indurata,neregulata,cu aspect pseudotumoral
 ostiumul este prominent,intredeschis,la presiune eliminand cateva picaturi de secretie muco-purulenta.

8. INVESTIGATII CLINICE LITIAZA

- Radiografie:
- - Ortopantomografia
- Radiografia de mandibulă ” defilată ” pt. calculi situați în glanda submandibulară
- Radiografia de craniu de profil

- Radiografia cu film ocluzal – calculii situați în canalul Wharton sau în glanda sublinguală

- Radiografia cu film oral vestibular

- Radiografia antero-posterioară a feței pt. calculi situați pe canalul Stenon
- Radiografie de craniu de profil

Pe rx calculi apar radioopaci rotunzi,ovali sau fuziformi situati in partile moi,intensitatea depinde de
compozitia chimica a calculului, cel care este format recent este radiotransparent si nu se poate evidential rx.
- Sialografie: rx a gl salivare si canalului salivar in care s-a introdus subs de contrast;calculul radiotrans apare
ca o lacuna sialografica cu intreruperea traseului subs de contrast; arata si starea parenchimului glandular.
- Ecografia:permite evidentierea calculilor salivari,atat de la nivelul glandei cat si de la nivelul canalui;cea mai
recomandata
- Scintigrafie functionala cu technetiu 99
- Endoscopia intracanaliculara
- CT/RMN-rareori necesare,indicate in patologia tumorala a glandelor

9. TRATAMENT LITIAZE
-principalul obiectiv este de indepartarea factorului obstructive reprezentat de calcul si secundar
tratamentul leziunilor glandulare produse de obstructia fluxului salivar,
-metodele de tratament trebuie adaptate in functie de localizare,dimens., nr si stadiu evolutiv.Metodele de
ablatie si litotritie se fac dupa remiterea unor episoade acute sau infectioase, iar in timpul episodului se adm ATB.
1.Eliminarea calcului prin metode nechirugicale: deplasarea acestuia si eliminarea sa prin masaj local,
stimularea secretiei salivare prin consum de citrice,guma de mestecat,adm de agonisti
parasimpatomimetici,cateterism dilatator repetat al canalului si instilatii cu ser fiziologic
2.Ablatia chirurgicala a calcului situat in canalul Wharton sau Stenon-atunci cand modif glandulare sunt
reversibile;anestezi locala,abord oral cu incizia papilei sau a canalului,plaga se lasa deschisa,urmand sa se vindece.
(riscuri:lezarea n.ligual,cicatrici stenozante)
3.Fragmentarea calcului prin litotritie externa:admist ext de pulsatii ultrasonice de mare intesitate la nivelul
calcului;intai se localizeaza calculul prin ecografie;metoda se aplica sub anestezie locala;se adms unde de soc de
intesitate min care cresc progresiv pana cand calculul se va fragmenta in reziduri mici si pot fi eliminate spontan
prin ostiumul canalicular.Se face control ecografic la o ora dupa si in urmatorea zi pt a verifica;se repeta procedura
pana la dispartiai complete.(poate afecta auzul)
4.Fragmentarea calcului prin laser:litotritie intracaniculara-exploreare endoscopica si fragemntarea cu
ajutorul laserlui
5.Sialoendoscopia interventionala:cateterizarea endoscopica a canalului salivar urmata de introducerea
unui dispozitiv de extragere a acestuia,sub control endoscopic visual
6.Submaxilectomia:ablatia gl submandiulare si a prelungirii sale ant;atunci cand calcul este situate
intraglandular sau sunt multipli,si gl prezinta modif ireversibile si recidive frecvente.
7.Parotidectomia superficiala:indicate cu totul exceptional atunci cand calculul se afla intragl,in lobul superf
sau sunt mai multi de 3 sau esec liotritie externa(risc de lezare n facial)
10. SIALADENITA BACTERIANA NESPECIFICA(PAROTIDITA ACUTA)
- Orice diminuare a fluxului salivar si orice obstacol in eliminarea salivei favorizeaza aparitia infectiei pe cale
retrograda, ascendenta, de la nivelul cavitatii orale, infectia interesand glanda(sialadenita)sau/si canalul de
excretie(sialodochita).Prin acest cerc vicios,se ajunge la o staza salivara care favorizeaza patrunderea germenilor si
dezvoltarea coloniilor bacteriene.
- In majoritatea cazurilor,flora bacteriana nespecifica implicata in aparitia sialadenitlelor nespecifice este reprezentata de
Stafilococul auriu,la care se asociaza streptococi,pneumococi,microorganisme gram negative.
- Sialadenita bacteriana nespecifica afecteaza mai frecvent glanda parotida,in general cu caracter unilateral.
- Clinic,in prima faza apare o forma catarala,cu debut insidios,caracterizata prin senzatia de uscaciunea gurii,durere
spontana sau provocata(la palparea glandei),tumefactia progresiva a regiunii,asociata sau nu cu eritem al tegumentelor
acoperitoare,precum si febra.Papila canalului salivar este congestionata,tumefiata,iar la presiunea pe glanda se elimina
o secretie salivara modificata,tulbure,redusa cantitativ.
- In decurs de 3-4 zile,sialadenita catarala poate retroceda,sau poate evolua spre forma supurativa-perioada in care starea
generala este alterata,durerile se intensifica si devin pulsatile,putand fi prezent si un trismus moderat.
- Netratata,infectia poate depasi capasula glandulara si determina abcesul lojei parotidiene sau submandibulare.
- Tratamentul este in primul rand medicamentos,prin administrarea pe cale generala de antibiotice cu spectru larg(beta-
lactamine+metronidazol) si antiinflamatoare.Inainte de administrarea antibioticelor,este important sa se realizeze un
examen bacteriologic din secretia salivara modificata,urmand ca pe baza antibiogramei sa se stabileasca antibioterapia
tintita. Fluxul salivar va fi stimulat prin rehidtratare,administrarea de sialogoge si evacuarea mecanica a glandei prin
masaj.Se poate incerca si lavajul arborelui salivar prin instalatii endocanaliculare cu ser fiziologic,solutii antibiotice
sau dezinfectante,existand totusi riscul de extindere a infectiei prin injectarea cu presiune.

11. NEVRALGIA DE TRIGEMEN

 ESENTIALA(CLASICA):
 Apare dupa varsta de 40 ani si nu este asociata cu afectarea senzitiva sau motorie in teritoriul trigemenului
 crize dureroase,intense pe ramura maxilara si/sau mandibulara a trigemenului(rar pe ramul oftalmic), in
general unilaterala dar poate fi si bilaterala,
 durerea are caracter lancinant,de soc electric,cu o durata de cateva sec,cu debut si sfarsit brusc,declansat
de un stimul senzitiv la nivelul zonelor trigger(aripa nasului,gingii,palat dur,buza inferioara),
 Durerea poate fi declansata si de spasmul muschilor faciali (pacientul face o grimasa – de aceea este
denumita si „tic dureros”)
DIAG:atacuri paroxistice de durere cu durate de la secunde pana al 2 min,afectand una sau mai multe ramuri al
trigemenului;durerea are una sau mai multe caract:intensa,ascutita superficiala sau cu caracter de
impungere,declansata de ariile trigger sau factorii trigger,nu exista deficit neurologic evident clinic,nu sunt
atribuite altor afectiuni;RMN fosei post=compresiuni pe ramuri doarita vaselor aberate sau
sinuoase=>demielinizarea partii proximale a radacinii trigeminale;sau determinate de compresiunea ggl Gaser de
catre o artera aterosclerotica
 SECUNDARA(SIMPTOMATICA)
 se datoreaza unei lez strucutrale a ggl Gaser
 Se insotesc de tulburari de sensibilitate, de deficit motor sau atrofia m.masticatori si de afectarea unor
nervi cranieni adiacenti
 Durerea: nu se deosebeste de nevralgia primara,dar este cauzata de leziuni structurale demonstrate, altele
decat compresia vasculara; nu intereseaza niciodata partea opusa, dar poate fi bilaterala (scleroza multipla)
 La tineri: scleroza multipla – demielinizarea determina hiperexcitabilitate axonala cu transmiterea aberanta
la nivelul axonilor lezati invecinati – descarcari sincrone – durere intensa

12. CLASIFICARE VALERIAN POPESCU

 DESPICATURI PARTIALE
 * Anterioare : intereseaza in diferite grade structurile palatului primar
-incomplete ( uni/bilaterale )
-complete ( uni/bilaterale )
* Posterioare : intereseaza structurile palatului secundar
-incomplete
-complete
 DESPICATURI ASOCIATE
 DESPICATURI TOTALE
-unilaterale
-bileterale
1.Afectiuni de dezvoltare si congenitale
1a. Aplazia condiliana
-lipsa dezv condilului
-etiopato:hematoame rezultate din malformatii ale arterei stapediene,sindr. de arc primar si secundar,sindr
Goldenhar
-simptomatologie:unilateral,iar cand este bilateral si asociata cu hipoplazia ramurilor ascendente da “profilul de
pasare”care este caracteristic lipsei de dezv a etajului inferior;se mai pot observa malformatii la nivelul pavilionului
urechii;tulb ale eruptiei dentare dentare de partea afectata datorita lipsei spatiului.
-diag:nu se poate diagnostica precoce,doar cu CT,diag realizandu-se tardiv dupa instalare tabloului clinic.
-tratament:restabilirea simetriei mandibulare si realizarea unui profil facial corespunzator:restabilirea potentialului
de crestere si dezv a mandibulei prin grefe autogene costo-condrale sau creasta iliaca(indicate la copii mai mici de
8 ani,ulterior fiind folosite cele costo-condrale);functionalizarea ocluziei(terapie orto);restabilirea simetriei
mandibulare(chirurgie ortognata,elogare osoasa dirijita si greje osoase de augumentare)

1b.Hipoplazia condiliana
-dezv insuficienta,rudimentara a condilului
-etiopat:fact etiologici sunt multipli si actioneaza asupra centrilor de crestere:congentiali(sindr care insotesc
aplazia condiliana);trauma prepubertare si obstetricale,infectii otice,radioterapie;endocrine (hipotiroidism,
hipopituitarism);artitra rematoida juvenila
-simptomatologie:unilateral determina o asimetrie marcanta a fetei,din cauza diferentei de dezv intre cele 2
ramuri mand si tulburari de ocluzie(ocluzie deschisa,laterognatie de partea afectata);pe partea afectata apar
deformari condiliene cu ram mandib scurtat si lat,iar hemimandibula respectiva pare mai proeminenta,iar pe
partea neafectata nu apar modificari dimensionale,doar ca mandibula pare turtita.In afectarea bilateral apar modf
ale formei condilului,tulb de ocluzie severe,cudarea corpului mand,stergerea reliefului gonionului si mics etaj inf.
Tulb ale eruptiei dentare dentare de partea afectata datorita lipsei spatiului,dar deschiderea max a gurii si
mobilitatea articulara sunt normale
-tratament:restabilirea simetriei faciale:recontrusctie cu implante aloplastice(mentinator de spastiu articular),care
sunt inlocuite progresiv adapate la dezv visecerocranilui;reconstructia cu grefe autogene este indicate dupa
inchierea perd de crestere(refacarea simetriei conturului mand.);chirurgie ortognata;elogare osoasa dirijata.

1c.Hiperplazia condiliana
-cresterea dimensionala a condilului fara modif formei acestuia
-apare la pacienti cu varsta intre 13-27 ani,prin reactivarea centrului de crestere a condilului pe o perd max 5-7 ani
-idiopatice(unilateral),ereditare si endocrine(bilateral=Sindr Klinefelter,gigantism,acromegalie)
-simptomatologie:partea afectata=marire simetrica a condilului si alungirea proceslui condilian(fara modf de forma
pe rx)alungirea ramului si corpului mand;pastreaza reliefelui la nivelul gonionului;ocluzie deschisa lateral;partea
neafectata=dimensiuni normale,mentonul este proeminent
-diag:pe baza monitorizarii evolutiei semnelor clinice,analizei modelelor de studio seriate,rx(OPG,CT) sau a
scintigrafiei
-diad difer : osteosarcomul
-tratament:evolutia poate sa fie lenta sau rapida,intai se determina daca cresterea este activa sau s-a incheiat prin
evaluarea fotografiilor,modelelor de studio.rx cefalometrice seriate si scintigrafiei osoase.Chirurgical:daca
cresterea este active=> condilectomie inalta cu conservarea celorlalte elemente articulare(menisci,ligament), daca
nu este activa=>chirurgie ortognata,apoi rezectie modelanta a marg bazilare a mand.

3.Patologia tumorala ATM

3a.Tumori benigne
-osteomul,osteocondromul,condromul,condromatoza sinoviala
-etiopat:factori traumatic,infectiosi si endocrine
-simpto:deformatii condiliene,frecv unilat,laterodeviatia mand de partea sanatoasa,ocluzie adanca in
acoperis,ulterior poate aparea inocluzie lat de aceeasi parte
-diag:explorari imagistice au rol in stabilirea diag
-tratament:chirurgical:extirpare cu conservarea unor elem. ale articulatiei :condilectomie cu condiloplastie;in
condromatoza sinoviala extirparea corpusculilor si a sinovialei modf;fizioterapie si mecanicoterapie postoper
3b.Tumori maligne
-osteosarcomul si condrosarcomul
-etiopat:apar prin extinderea unor leziuni maligne de vecinatate
-simpto:durere,deformare,disrugere rapida a compo. ATM,deschidere limitata cu devierea mand,trimus,tulb de
auz si echilibru,extensie rapida spre fosa infratemporala si baza cranilui
-tratament:preoperator se evalueaza daca tumora s-a extins spre fosa cranian mij si urechea medie pt ca este
inoperabila;interventie chirurgicala cu extirpare larga cu marg libere negative,urmata de radio-chimioterapie;

4.Afectiuni inflamtorii ATM

4a. Artrita infectioasa nespecifica
-proces inflamator care intereseaza toate str articulatiei
-etipat:extensia directa a infectiei din urechea medie,conductul autidiv ext,fosa craniana medie,osteomelite ale
ramului mand sau poate fi posttraumatica;rar pe cale hematogena,germenii resposanbili fiind stafilococul
aureus,streptococci,gonococci si E.coli;
-simpto:semnele clinice apar dupa perd de incubatie,afectarea este unilaterala:dureri intense,spontanse,iradiere
temporo-auriculare si accentuate de miscarile mand;congestie si tumefactie in zona preauriculara,urmate de
fluctuenta;semnele de inflamtie se pot extinde pana la nivelul conductului auditiv ext;tulb fucntionale
progresive,gura interdeschisa mand deviata de partea sanatoasa;starea generala alterata,frisoane,febra si
transpiratie;semnele rx apar tardiv:intial se poate observa o largire a spatiului articuluar iar ulterior condilul are
aspect de “ciupit de molie”
-diag:diag pe baza semnelor clinice si rx;se face punctie aspirativa atat pentru reducerea dureii cat si pentru diag pt
a identifica germenii
-diag dif:foliculita,furuncul petragian,limfadenita pretragiana,ostomastoidele supurate
-tratament:repaus articular,adm de antibiotic cu spectu larg(Ampicilina iv 3g/6 ore sau Clindamicina 600
mg/6ore);treatment chirurgical se aplica daca nu raspunde la tramanetul cu antibiotic si consa in incizie si drenajul
colectiei purulente.

4b.Artrita traumatica
-etipat:traumatisme severe cu ruperea,zdrobirea sau dislocarea discului,cu comprimarea si intindrea capsule sau a
insertiei muschilul pterigoidian lateral sunt insoite de o acumulare serohemoragica care se poate infecta.
-simpto:durere in repaus si la mobilizarea mand,tumefectie fara congestive si/sau edem posttraumatic,ocluzie
deschisa unilateral,miscari limitate mand;cicatrizarea disclului si a capsule ca si aderentele intre componenetele
articulare sunt responsabile de reducerea mobilitatii articulaiei=>devierea mentonului de partea afectata,in timpul
miscarii de deschidere a gurii
-tratatament:traumatism minor se remite in cateva zile,iar sever=tratament cu antiiimflamatoare,repaus
articular,dieta semilichida

4c.Artrita reumatoida
-inflamatie cronica a articulatiei si a str periarticulare
-etipat:afectiune autoimuna cu aparitia de anticorpi IgG modficati ca raspuns la stimularea antigenic;procesul
inflamator consecutive va stimuli o proliferere anormala a tesutului sinovial.
-simpto:durere intermitenta,matinala,tumefactie articulara,limitarea desch gurii si de propulsie a
mand,crepiatii,modf de ocluzie(inocluzie vertical),deobicei bilateral,febra anorexie,poliartralgii simetrice;semenele
rx apar dupa 5 ani si arata p demineralizare condiliana bilaterala,apoi apar eroziuni ant si post ale condilului(condil
mic intr-o fosa larga)
-examene de lab:factor rheumatoid pozitiv,anemie si VSH crescut
-tratament:tratament medicamentos al afectiunii de baza si tratament simptomatic pt reducerea durerii

5.Anchiloza ATM
-limitarea permanenta a miscarilor mandibulare prin formarea unui tesut osos fibros sau mixt,cu dispartia str
articulare
-forme clinice:anchiloza intracapsulara si anchiloza extracapsulara(pseudoanchiloza);pot fi uni sau bilateral
-dupa extentia blocului osos achiloza intracapsulara are 3 stadii de evolutie:bloc osos limitat la apofiza
condiliana,bloc osos extins pana la incizura sigmoida,bloc osos extins pana la nivelul apofizei coronoide.
-semne clinice intracapsulara:imposibilitatea permanenta a desch gurii,asimetrie faciala cu caract specific:pt
unilateral:monton retrudat,linia intericisiva deviate de partea bolnava,la palpare articulatiei se percepe blocul
osos,miscarile condilului contralateral fiind absente;la copii hemimand afectata este hipoplazica dar pare bombata
cu unchiul mand de 90 gr,obrazul pare relaxat de partea afectata si in tensiune de partea
sanatoasa;bilateral:relieful mentonului sters,barbia retrudata,profil de pasare din cauza hipoplaziei bilat a
mand,hipotrifie maseterina si hipertinua musculaturii suprahiodiene.RX:diferite gr de calcifiere ale spatiului
intraarticular si/sau disparitia acestuia.Extracapsulara:limitarea partial dar permanenta a deschiderii gurii,devierea
mand de partea afectata,miscari de protuzie si lateralitate reduse ca amplitudine,asimetrie facial mai redusa
comparative cu cea intracapsulara.RX:proces coronoid deformat(hipertrofie),o fractura vicios consolidate a arcului
zigomatic
-tratament:intracapsular:artroplastia iar extracapsular:chirurgical pt indepartarea cauzei

6.Constrictia mandibulei
-limitarea progresiva dar permanenta a miscarilor mandibulare
-etiopat:3 mecanisme=>a.de cauza periarticulara:dupa supuratii,traumatisme articulare/periauriculare,interventii
chirugicale ATM;astfel apare o transf. sclerocicatriciala a capsule si a ligamentelor.b.de cauza musculara:ca urmare
a sclerozei sau hipertononiei m.ridicatori aim and;sleroza se instaleaza in urma unor traumatisme muscular,corpi
straini intramusculari,fracture de mand vicios consolidate,supuratii trenante.c.de cauza cutaneo-mucoasa:cicatrici
cheloide,retractii alea tegumentlo genio-masterine sau ale mucoasei jugale dupa traumatisme cu pierdere de
subs,arsuri la niv fetei.
-simpto:se instaleaza treptat cu limitarea progresiva a desch gurii,mai putin fiind afectarea propulsia si
lateralitatea,la inspectie si palpare se observa cicatricile ingrosate,cheloide,aderente de planuirle profunde si
hipertonie muscular,miscarile condilului mand au o amplitudine redusa,iar la aplicarea unui departator apare
durerea si laterodevitia de partea afectata,tulb de masticatie si fonatie.RX:nu se observa lez ale componentelor
osose articulare.
-diag dif:trismus(spasm muscular involuntar temporar cu limitarea desch gurii),anchiloza ATM unilat(rx precizeaza
diag)
-tratament:nechirurgical:distentia tesuturilor cicatriciale prin mobilizarea mand(mecanico si
fizioterapie);chirugical:daca metoda nechirur nu a dat rezulatate:sectionare simpla sau trasnversala a bridelor cu
sutura logintudinala,acoperirea suprf sangerande cu grefe de piele libere,dezinsertia m masterini si pterigoidian
intern.

PATOLOGIA GL SALIVARE
1.Litiaza gl submandibulare-formarea de calculi salivari(fosfati carbonari,oxalati de calciu care se depun in jurul
unui nucleu central organic format din mucina,celule epiteliale descuamate si microorganism)
-factori locali fav:tulburari de dinamica a fluxului salivar
-factori fav:secretie salivara bogata in mucus,favorizand catarul litogen si depunerea sarurilor minerale,pozitia
anatomica decliva a glandei si caract antigravitational,canalul Wharton prezinta 2 curburi pe traseul sau,orificul de
deschidere a canalui este ingust.
-daca calculul este situate distal=>determina manifestari clinice pe fondul fenomenului de retentie mecanica,daca
calculul este situate proximal sau intraglandular=>inflamare si infectarea glandei;perioada de latent lunga sunt
pacienti care elimina spontan calculul,dar dupa o perioada de latenta fara eliminarea calcului SIALOLITIAZA se
manifesta prin triada salivara:
COLICA SALIVARA:blocare de moment dar totala a fluxului salivar,atunci cand calculul migreaza si se blocheaza in
portiunea distala a glandei,el fiind antrenat de secretia salivara din timpul meselor sau activarea reflexului
salivar.Simptome:criza dureroasa si tumora salivara fantoma;durerea apare brusc,uneori violent lozalizata la niv
planseului bucal si la nivelul limbii cu iradiere spre ureche,ATM si reg latero-cervicala,in aceleasi timp se produce si
tumefactia reg submandibulare,voluminoasa si bine delimitate.Pacientul declara o tesiune a reg
submandibulare,uscaciune a gurii si diminuare perceptiei gustului;durerea cedeaza rapid si tumefactia treptat in 30
de min.Pacientul mai poate declara ca in 2-3 ore,evacuarea brusca a unui cantitati mari de saliva,perceputa din
cazua gustului sarat.Colica se va mai repeta la mesele urmatoare,rare situatii cand se elimina singur calculul.diag
dife:hernia salivara=blocaj de moment dar partial al secretiei salivare.
2. Litiaza gl parotide:rar intalnita datorita caracterului seros al salivei si datorita traiectului liniar cu un orficiu de
deschidere larg al canalului Stenon,iar papila canalui este mai putin expusa germenilor cav orale.Calculul este
situate de obicei pe canalul Stenon,rar intraglandular.Este unic,mic cu aspect “coraliform”.Perioada de latent
indelungata,semen clinice putin caracteristice,colici salivare rar intalnite.Fenomenele supurative sunt
estompate,infectia supraadaugata determina stenonita,cu ingrosarea canalului Stenon si congestia papilei prin
care elimina o saliva tulbure sau purulenta la presiunea pe glanda.In evolutie peristenonita este insoita de celulita
geninana,glanda se infecteaza retrograde=>parotidita acute supurata,care de cele mai multe ori nu evolueaza spre
abces de loja parotidiana.

PRINCIIPII DE TRATAMENT LITIAZA SUBMAND-calculii se pot palpa in plaseul bucal,situati pe canalul Wharton sa
chiar in basinet trebuie inaturati chirurgical(papilotomie sau dochtomie),calculi nu pot fi palpate in planseul
bucal,dimensiuni de pana la 8 mm,situati in basinet sau intraglandular=>litotritie externa,calculi de dimensiuni mai
mari de 8 mm situati la fel,sau sunt multipli sau esecul litotritiei=>submaxilectomia
PRINCIPII DE TRAMENT LITIAZA PARO-indepartarea calculilor localizati la niv canalului S sau gl parotide trebuie
facut prin tratament conservator;se recomanda cu prudenta incizii la nivelul canalui S dorita riscului de stenoza
cicatriceala;tratamentul de elective pt calculi la nivelul canalul S este endoscopic,iar pt cei situati in parechimul
glandular este litotritia extrena,care poate fi facuta de mai multe ori pana la fragementare si indepartarea
completa,parotidectomi

Infectia gl salivare
1.VIRALE:
-determinate de boli infectioase acute,contagioase
-paroditdele virale sunt dominate de parotidia epidemica urliana(oreion)
=>boala a copilariei contagioasa,cale de transpimitere aeriana,prin picaturi de saliva,perioada de incubatie 14-21
zile.
-tablou clinic:paroditita bilateral nesupurata;exista si forme unilateral precum si localizari submandibulare si
sublingual
-apare la copii,rar apare la adulti=>grad de severitate ridicat=orhita sau prostatita la barbate si sterilitate sau
ovarita la femei
-copilul:stare generala alterata febrile sau subfebrila,marire de volum a glandelor parotide,care sunt usor
dureroase la plapare si se asociaza cu o jena la masticatie;papilla canalului Stenon este
tumefiata,eritematoasa;presiunea pe glanda duce la evacuarea de saliva nemodificata
-oreiul are character autolimitant evolunad pe o perioada de 2 sapt,dupa care pacientul dobandeste o imunitate
permanenta la boala
-diag se stabileste pe baza tabloului clinic;analizele de laborator sunt doar orientative aratand o limfocitoza
marcara si uneori creste amilaza serica.
-tratament:symptomatic(antipyretic si antiimflamator) si de sustinere (hidratare si vitaminoterapie)
-complicatii:infecti bacteriana nespecifica supraadaugata,cu evolutie spre parotid actuta supurata uneori bilateral.

2.BACTERIENE NESPECIFICE=PAROTIDITA ACUTA

PAROTIDA RECURENTA JUVENILA(parotida cronica de crestere)

-apare in perioada prepubertara si la adolescent
-initial pot aparea confuzii cu oreionul dar repetarea episoadelor de tumefiere parotidiana dureroasa precum si
scurgerea de puri in canalul Stenon orienteaza spre diagnostic.
-daca in parotidele acute,catarale,supurte sialografia nu are valoare de diag certa,in formele cornice recideivante
SIALOGRAFIA ramane o investigatie imagistica de baza => imagine specifica cu acumulari radioopace de subs de
contrast,situate la extremitatile canaliculelor salivare,dand aspect de POM INFLORIT=>datorat lipsei integretitatii
extremitatilor arborelui salivar,prin infectii repetate.Canalul lui Stenon prezinta uneori o dilatare neregulata cu
aspect de SIRAG DE MARGELE.
-tratamentul consta in antibioticoterapie si lavajul canalului Stenon
-in majoritatea cazurilor parotidita recurenta dispare spontan dupa perioada adolescentei,dar la unii pacienti care
au prezentat episoade repetate isi continua evolutia si in perioada adulta.
-in cazul de aparitia a episoadelor de acutizare repetate s epoate face parotidectomie dar exista un risc crescut de
lezare a n facial.

3.BACTERIENE SPECIFICE
TUBERCULOZA
-limfadenita tuberculoasa intereseaza ggl cervical si cei intraparotidieni
-infectia cu MYCOBCATERIUM TUBERCULOSIS afecteaza intial tesutul limfoid intraparotidian si apoi se exinde la
parenchimul glandular parotidian
-inf gl salivare este secundara pe cale hematogena,dar nu este exclusa nici infectia primara pe cale retorgrada prin
arboreal salivar
-tablou clinic:tumefcatii parotidiene unitalterale,evolutie latent catre 2 forme clinice: A.forma circumscrisa –cu
forma unui abces “rece” care repr defapt adenita TBC intraparotidiana; B.forma difuza in care gl parotida este
hipertrofiata,indurate,nedureroasa cu focare cazeoase mici si disseminate
-ambele forme se asociaza cu adenopatia TBC latero-cervicala si pot evolua spre fistulizare tegumentara.
-diag TBC necesita biopsia leziunii si examen anatomo-patologic;unerioi diagnosticul este facilitate de prezenta
leziunilor tuberculoase pulmonare
-examinare pulmonara,rx toracica,teste IDR,serologice,microbiologice.
-tratamentul este medicamentos in contextual general al chimioterapiei specific bolii

SIFILIS
-afecteaza rar gl salivare fiin de tip tertiar,rar de tip secundar
-parotidele tertiale au caract cronic,in timp ce cele secundare au caracter subacut
-parotidele tertiala prezinta 3 forme clinice:
A.difuza : leziuni bilateral,tumefiere lenta si progresiva a intregului parechim glandular;glandele au o consistent
ferma sau dura nu adera de planurile superficial sau profunde,nedureroase la palpare,secretia salivara nemodif
evolueaza lent catre atrofie parotidiana
B.goma sifilitica parotidiana:forma localizata,trece prin 3 stadii:cruditate,ramolire,ulcerare;duce la aparitia unor
fistule salivare persistente
C. forma pseudotumorala:unilateral,debut ca un nodul gomos,evolutie lenta si porgresiva ajungand sa cuprinda tot
parechinmul glandular care devine fibros;gl afectata este dura fixate de planurile supf si prof;tranf fibroase
depasesc gl parotid infiltrand tesuturile vecine si reg laterocervicala
-adenopatie cervicala;
-diag pe baza examenului histopatologic,examene serologice
-tratament doar medicamentos indelungat cu penicilina G
ACTINOMICOZA
-infectie cronica specifica cu bacteria gram pozitiv anaerobe din specia Actynomices;multe dintre specii se regasesc
in mod normal in flora saprofita a cav orale
-infectia gl apare prin extensia secundara a unei actinomicoze a planurlor supf cervico-faciale sau osase
mandibulare;forma primitive este rara pt ca actinomicetele sa patrunda in cav orala in parenchimul glandular.
-forma secundara:semnele clinice nu sunt speficice unei parotidite,glanda fiind afectata prin extensie;tabloul
clinic:tegumente infiltrate,dure,modificare de culoare,multiple leziuni in dif stadii(nodul,abces,fistula) aspect
tegumentar de stropitoare
-in forma primitive:tumefactie limitata,durere la presiune,eliminare de saliva cu graunit galbeni specifici.
-diag:pe baza examenului histopatologic al lez cutanate pt secundar si examen bacteriologic pt forma primitive
-tratament:adm indelugata si doze mari de penicilina;pt formele secundare tratament chirurgical cu incizia si
drenajul lez cutanate

BOALA GHEARELOR DE PISICA

-infectie cauzata de bacaterii gram negative din specia Bartonella henselae;se transmit prin zgarietura sau
muscatura de pisica
-aparitia unor papule sau pustule la locul de inoculare dupa 5-15 zile;o parte din pacienti prezinta limfadenita
granulomatoasa cervical,sunt implicate ggl intraparotidieni,parenchimul glandular fiind afectata prin extensie;apar
fenomene supurative parotidine,febra cefalee,in cazuri rare duce la pareza facial tranzitorie
-diag:contact in antecedente cu o pisica si prezenta leziunilor tegumentare;testul Hanger-Rose cutanat
pozitiv,examen histopat prezenta microorganismul causal
-autolimitanta se remite fara tratament dupa o luna.

Parotidomegalii sistemice
SIALADENOZE:modif de volum ale parenchimului gl salivare fara character inflamator sau tumoral;cel mai des
implica parotidele,deformare bilatereala recurenta sau persistenta,nedureroasa.
Apar pe fondul unei patologii sistemice:1.Tulb hormonale:diabet zahar,hipotiroidism,acromegalia,menopauza
sarcina si lactatie.2.Tulb enzimatice:hepatita,ciroza hepatica etanolica,insuf renala croncica,pancreatite cronice si
altele care produc disproteinemii severe.3.Tulb nutrionale:bulimie,malnutritie,anorexie.4.Cauze
medicamentoase:antipertensive ,antiartimica,beta-blocantele,antihistaminice.Clinic apar tumefactii parotideine
progresive bilateral,associate sau nu cu xerostomie.Aspectul sialografic normal sau o tenta de atrofie a arborelui
canalicular(hipertorfie acini salivar),care blocheaaza prin presiune canalele de excretie.Trament compensarea
patologiei de fond sau ajutarea medicatie de fond prin colaboare intermedicala.

SARCOIDOZA:afectiune sist caracterizata prin infiltarea granulomatoasa difuza

2 forme:ACUTA:autolimitanta cu evolutie de cateva sapt si se remite spontan,fara sechele;forma specifica numita
sindrom Heertford:febra,uveita ant,parotidomegalie,pareza temp n facial.CRONICA:prezinta manf pulmonare,lez
cutante,adenopatie si afectare parotidiana(tumefactie nedureroasa bilaterala,la palpare ferme,cu suprf
poliondulara,secretie salivara diminuata).Modificari de laborator:leucopenia,VSH crescut,hipercalcemie,nivel ricat
al enzimei de conversie a angiotensinei.RX pulm arata adenopatie hilara si infiltrate in parenchim.Biopsie
parotidiana,focarele din sarcoidoza interesaza tesutul limfoid avand in centru o zona necrotica.

SINDROMUL SJOGREN:afectiune sist cronica autoimuna,care afecteaza gl salivare si lacrimale

Exista 2 forme:PRIMAR SI SECUNDAR.Cel secundar apare ca manifestare a altor boli autoimune:artitra
rematoida,lupus eritematos sistemic sau ciroza biliara primara.Se manifest clinic prin sindromul
sicca:xeroftalmie(senzatie de uscaciune a ochilor sau de nisip in ochi > 3 luni),xerostomie si marirea de volum a
glandelor parotide(tumefactie bilaterala asimetrica nedureroasa,secretia salivara de la niv canalului Stenon
diminuata semnificativ,mucoasa sau poate lipsi total;in evolutie parotidele sufera o atrofie progresiva severa
ajungand sa nu mai poate fi palpabila.Histopatologic dupa biopsie de gl salivare accesorii se evidentiata sialdenita
limfocitica focala,la sialografie evidentiarea sialectaziei difuze”pom inflorit”,in forme avansate atrofie marcata a
arborelui salivar”arbore mort”,evidentierea autoanticorpilor serici anti-SS-A si anti-SS-B,semen oculare(evaluare
cantitativa a secretiei lacrimale).Diagnosticul se pune daca indeplineste 4 din cele 6 criterii.Tratamentul este
nespecific,doar caracter symptomatic.Pt xeroftalmie adms de lacrimi false,xerostomie stimularea reflexa a secretiei
salivare sau adms de pilocarpina orala,sau in situatii severe folosirea de saliva artificial(carboximetilceluloza),in
cazul formelor cu hipertrofie parotidiana marcata se poate practica parotidectomia superfiala modelanta cu
conservarea n facial.

TUMORI BENIGNE-ADENOMUL PLEOMORF

PAROTIDIAN-debuteaza in lobul superf dar se poate dezv si in lobul profund parotidian,intial se prezinta ca un
nodul solitar,mic,care deformeaza usor si limitat reg parotidiana,are consistent ferm-elastica,nedureros, mobil pe
planurile subadiacente;tegumentele acopritoare sunt nemodif si nu adera la formatiunea tumorala;nu determina
tulburarii motorii pe traiectul n.facial;daca debuteaza in lobul profund semnele clinice sunt sterse,tumora fiind
observata tardiv,odata cu crestrea in volum va deforma usor reg parotodiana spre laterofaringe,pacientul
prezentand disfagie;secretia salivara nu este modif si nici starea generala,fara durere sau tulbr funtionale de aceea
pacientul se prezinta tarziu la medic.
Astfel adenomul pleomorf evolueaza ajungand la dimensiuni mari pana cand poate destined tegumetele regiunii si
suprafata are un contur boselat,mobile pe planurile suf si prof.Macroscopic tumora bine delimitata cu o capsula
mai mult sau mai putin completa.Trebuie luat in considerare ca aceasta capsula delimiteaza apparent
tumora,prezentand celule tumoarale nu doar in grosimea ei ci si sub forma de extensii in str adiacente,prelungiri
digitiforme sau lobulate.Caracterul multifocar al adenomului(multipli noduli parotidieni)nu se refera la tumora
primara ci la recidive dupa extirpari incomplete.Pe sectiune tumora este alb galbuie,prezentand si arii cenusii de
material cartilaginous.Microscopic tumora este caract printr-un mozaic de strc epiteliale.
Adenomul pleomorf prezinta un risc crescut de malignizare direct proportional cu durata de evolutie si
dimensiunea sa.Din acest motiv se recomanda tratementul chirurgical precoce.Semne clinice de
malignizare:accelerarea brusca a cresterii tumorii,neregularitatea suprafetei si consistentei neuniforma,fixarea la
tesuturile adiacente,aparitia la suprafata tegumetelor a unui desen vascular mai accentuat,paralizie nerv
facial,adenopatie regional,durere,alterarea starii generale,ulcerari frecvente,poate invada structure osoase.

TUMORA WARTHIN(chistadenolimfomul papilar/chistadenom papilar lifomatos)

Tumora benigna cu caracter chistic a gl salivare,apare la varsta de 50-60 ani,este in coreltie cu fumatul.Localizare la
polul inferior parotifian,aspect de nodul nedureros,ferm,cu crestere lenta.Specific pt tumora este caracaterul
multifocal la niv aceeasi gl parotide si poate afecta bilateral.Tumora este incapsulara,bine delimt,aspect polichistic
septet;continutul chistic este clar,mucoid sau semisolid de culoare maronie;microscopic este fromata din strc
epiteliale ductale si stroma limfoida,se prezinta ca str polichistica,peretii chistici formati din 2 randuri de cel
oncocitice si un strat de cel cuboidale;prezinta proiectii papilare spre cav chistica;str adiacente sunt formate din
tesut limfoid reactive care formeaza centregerminative

CARCINOMUL MUCOEPIDERMOIDA-tumora maligna ggl parotide

C.M bine diferentiat=debuteaza sub forma unei formatiuni bine delimitate,asimptomatice,cu crestere
lenta;microscopic numeroase focare chistice,atipii celulare limitate si numeroase cellule mucoase;malignizare
scazuta
C.M moderat si slab dezv=initial masa tumorala difuza,slab delimitate,evolutie rapida in cateva luni,deformand reg
parotidiana,infiltrand testurule invecinate,adenopatie cervical;microscopic forme solide cu insule de cel
epidemoide si intermediare cu un accenuat pleomorfism si activitate mitotic crescuta.

CARCINOMUL ADENOID CHISTIC-tumora maligna ggl salivare

Specific prin faptul ca are o crestere lenta dar un potential invaziv local extreme de marcat,risc crescut pt
metastaze la distant.Freceventa la ggl salivare accesorii,la nivelul fibromucoasei palatului dur,dar si in grosimea
parenchimului.Masa tumorala unica,solida cu dimens pana in 4 cm,la niv palatului dur este paramedian in dreptul
gaurii palatine mari.Infiltreaza si se fixeaza rapid de strc adiacente;mucoasa palatine prezinta o ulcertatie cu aspect
malign,hipoestezia fibrom hemipal dur.La nivelul ggl parotide se va situa in lobul superficial si va inflitra rapid n
facial=>pareza.Tumora deriva din cellule mioepiteliale si din cele ale epitelilul ductual si are 3 forme
histopat:cribriforma(insule de cellule epiteliale bazaloide care delimiteaza spati pseudochistice cu continut mucoid
bazofil,aspect ”schweizer”);tubular:cellule dispuse sub forma de psedo-ducturi;solida:insule sau cordoane de
cellule tumorale,se caracterizeaza prin pleomorfism cellular accentuat,activitate mitotic crescuta si prezente de
focare necrotice central;cea mai agresiva forma.Prezinta o raata crescuta de metastare hematogena
pulmonara.Datorita caracterului agresiv,tiparul de extirpare va fi extins si la nivelul nervilor si oaselor situate in
jur.Pt palat hemirezectie de maxilar,pt gl parotid parotidectomie totala cu sacrificaarea ramului n facial,pt gl
submand prin evidare supraomohiloidiana incluzand m.milohiodian,n.ligual,portiuni din n.hipoglos.

CLASIFICARE ANGLE
CLASA I: intercuspidare între cuspidul mezio-vestibular al molarului 1 superior şi şanţul mezio-vestibular al
molarului 1 inferior, cu raport neutral
CLASA II: şanţul mezio-vestibular al molarului 1 mandibular este distalizat faţă de cuspidul mezio-vestibular
al molarului 1 maxilar;
a.Axul incisivilor centrali superiori formează un unghi mai mare de 15º cu perpendiculara pe planul
de ocluzie (ocluzie adâncă în acoperiş)
b.Axul incisivilor centrali superiori formează un unghi mai mic de 15º cu perpendiculara pe planul de
ocluzie (ocluzie adâncă acoperită)
CLASA III: şanţul mezio-vestibular al molarului 1 inferior este situat mezial faţă de cuspidul mezio-vestibular
al molarului 1 superior (raport mezializat)

CLASIFICARE ANOMALII DENTO-MAXILARE DUPA SCOALA GERMANA

1.Sindromul de compresie de maxilar (cu prodenţie sau cu înghesuire)
2.Sindromul de ocluzie încrucişată
3.Sindromul de ocluzie adâncă “în acoperiş”
4.Sindromul de ocluzie adâncă acoperită
5.Sindromul progenic (adevărat sau fals)-fals:retrognatism maxilar,de conducere,modificare axiale ale dintilor
6.Sindromul de ocluzie deschisă (forma dismetabolică sau prin interpoziţie)
7.Anomalii dento-alveolare (mezializări dentare de grup)
8.Anomalii dentare izolate (anodonţii, dinţi supranumerari, ectopia, transpoziţia, reincluzia)

INDICATIILE TRATAMENTULUI CHIRURGICAL-ORTOGNATIC

Anomalii dento-maxilare severe, cu decalaje scheletale majore, pentru care tratamentul ortodontic nu are indicaţie
nici în perioada de creştere.
Anomalii dento-maxilare severe diagnosticate tardiv, pentru care tratamentul ortodontic este depăşit ca vârstă
Eşecuri ale tratamentelor ortodontice
CONTRAINDICATII-sunt relative,prezenta unor afectiuni generale associate si neinchierea perioadei de crestere

OBIECTIVELE TRATAMENTULUI
1.Redarea poziţiei normale a articulaţiei temporo-mandibulare(desch mim a gurii 40 mm,fara durere si deplin
echilibru
2.Simetria şi estetica facială
3.Ocluzie echilibrată şi funcţională
4.Parodonţiu sănătos(orice modif a pozitiei dintilor trebuie realizate in limitele biologice ale parodontiului,aplicand
forte cu directie si intensitate optime)
5.Motivaţia pacientului
6.Aspectul tridimensional al arcadelor dentare şi viscerocraniului
7.Permeabilitatea căilor aeriene
TEHNICI DE OSTEOTOMIE A MANDIBULEI-fixarea fragmentelor in pozitie noua se face cu placute de osteosinteza si
surburi din titan,sarma sau suruburi transcoticale
1.Osteotomia sagitală a ramului mandibular (Dal Pont), cu retrudare=abord oral,linia intereseaza corticala interna a
ramului mand dinainte-inapoi,intre spina Spix si incizura sigmoida,apoi marg ant a ramului mand in jos si in afara
continuand la niv corticalei ext a corpului mand pana in dreptul M2 si pana la baza mand;interventia se practica
bilateral
2.Osteotomia verticală a ramului mandibular (Letterman), cu retrudare=pe cale orala sau cutanata;sectionarea
vericala a ramului mand bilateral si post de spina Spix pt a nu leza n alv inf;linia de osteotomie are traiect de la
unghiul mand pana la incizura sigmoida interesand toata grosimea ramului mand.
3.Osteotomia în “L inversat” a ramului mandibular (Datillo), cu retrudare:pe cale orala sau cutanata si vizeaza
efectuarea unei osteotomii orizontale supraspingiene si una verticala retrospingiene a ramului mand
4.Osteotomia cu ostectomia corpului mandibular (Blair modificată)pe cale orala si consta in indepartarea unui
segment din cropul mand cu conservarea n alv inf
5.Genioplastia:interventie asociata,practicata simultan cu cele de mai sus,pt repozitionarea mentonului;pe cale
oral si consta in practicarea unei linii de osteoctomie orizontala la niv mentonului.

TEHNICI DE OSTEOTOMIE A MAXILARULUI

1.Osteotomia de tip Le Fort I:planul de osteotomie porneste de la apertura piriforma si intereseaza peretele
antero-lateral al sinusului max,prin pctle situate la 35 mm deasupra vf cuspizilor caninilor superiori si respectiv la
25 mm deasupra vf cuspizilor M1 sup, la niv crestei zigomato-alveolare;se continua apoi retrotuberozitar pana la
nivelul apofizelor pterigoide, in treimea inf a acestora;se continua cu osteotomia peretelui nazal lat si cu
osteotomia septului nazal cartilaginos si a vomerului,la niv planseului nazal
2.Alternativ: osteotomia tip Le Fort I înaltă, osteotomia Le Fort II sau osteotomia Le Fort III

COMPLICATIILE CHIRURGIEI ORTOGNATE:

-pot fi intra sau post operatorii;cele tardive pot fi recidiva sau esecul tratamentului consecutive unui plan de
tratament incorect;
-complic intraoperatorii la niv maxilar cuprind lez ale n.infraorbitar,fractura lamelor pterigoide,sectionarea arterei
max,lez oftalmice si ale canalului lacrimal,necroze,deviatie de sept nazal,insuficienta velo-faringeana
-la niv mand lez ale n.alv inf.,tulb neurosenzoriale,hemagioame,fracture,necroze
-postoperator se poate constata un aspect estettic nesatifacator prin malpozitionarea celor 2 maxilare,resorbtia
condilului mand dupa protruzia mand.

TRATAMENTUL CHIRURGICAL COMPRESIUNE MAX

-se va practica o intervenţie de tip Le Fort I, la care se va asocia o osteotomie sagitală de maxilar
-se mobilizează fragmentele maxilarului separate sagital, prin inserarea unei dălţi, până se obţine o deschidere de
2-4 mm anterior
-se activează dispozitivul disjunctor până se obţine o distanţă de 3-5 mm

SECHELE DUPA DESP

-aparitia sechelelor dupa tratatamentul despicaturilor depinde de urmatorii factori:severitatea malformatiei,exista
sau nu a trat orthopedic prechirurgical,varsta la care s-a intervenit,tehn chirurgicale utilizate,trat orthopedic-
ortodontic postchir,trat logopedic,asteparile si sperantele pacinetului
-severitatea malf reprez cel mai important factor in aparita sechelelor si importanta trat ortopedic si logopedic
postchir
-sechele:supradimens rosului buzei,aspect discontinuu la linia cutaneo-mucoasa,comunicari oro-nazale,fitule ale
planselui bucal(apar cand se omite inchiderea plan cu plan si persista comunicarea oro-nazala),aripa nasului
etalata(malpoz cartilajului alar),domul nazal aplatizat si deplasat, sechele multiple ale partilor moi(cicatrici
hipertrofice),malformatii complexe dento-faciale(lipsa trat ortopetice pre si postchirur), deformatii ale
nasului(narine orizontalizate,deviatia septului,piramida nazala latita si deplasata,cumela scurta),insuficienta velo-
palatina

CRITERII DE SACRIFICARE a n. facial in cadrul parotidectomiilor pt tumori maligne

CRITERII RELATIVE-tumori cu malignitate crescuta,tumori maligne de dimensiuni mari (T3-T4),tumori maligne ale
lobului profund sau extinse in lobul profund,recidive
CRITERII ABSOLUTE-pareza postopert.pe unul sau mai multe ramuri ale n.facial(sacrificarea respectivelor ramuri
sau a truchiului n.facial),unul sau mai multe ramuri trec prin masa tumorala maligna,infiltrare directa a unei sau
mai multor ramuri ale n.facial,una sau mai multe ramuri trec la distant mica de tumora si nu se poate asigura
margini libere
-refacerea filetului nervos sacrificat se face prin inlocuire cu segment grefon nervoss din n.sural,n.auricular mare
controlateral.

COMPRESIA DE MAXILAR-anomalie clasa II Angle(endognatie)

-tulb frecventa,asociata in general si cu alte anomalii in plan sagital si vertical
-2 forme:sndr de compresiune cu protuzie si spatiere dentara(clasaII1) si sndr de compresiune cu inghesuire(clasa
II2)
-clasa II1=reducerea diametrelor maxilarelor,alveolelor si dintilor fata da planul medio-sagital;compensator apare
protuzia procesului dento-alveolar
-etipat:ereditate,rahitismul,obiceiuri vicioase(sugerea degetului,respiratie orala,deglutitie atipica),fact locali de
dezv(IU o serie de compresiuni exercitate de pozitiile membrelor fatului asupra masivului facial)
-diag:facies adenoidian,fata ingusta si prelunga,aripele nasului aplatizate,profil convex,fanta labial interdeschisa
prin care se vad incisivii sup,incisivii sup au smaltul uscat,spatiati,sprijindu-se pe buza inf,limitarea efecturarii
actului de incizie a alimentelor,hipotonie m.narinari si a m. orbicular al buzei sup,hipertonia buzei inf,vorbire
peltica(ingustarea boltii palatine)
-clasaII2=reducerea diametrelor M si PM,prin retrodentie cu supraacoperirea gr incisive inferior;are 2
forme:usoara:cu tulb morfo-funct si estetice in limitele tolerabilitatii si grava:dezechil ocluzale produc tulb parodo.
-diag:santul labio-mentonier accentuat,menton proeminent,buzele subtiri,arcada poate avea forma de
trapez,distalizari in zona lat,diferite grade de supraacoperire a gr incisive,caninii in vestibule-pozitie;leziuni
parodontale;inghesuire dentara de la forme usoare la grave
-tratament: in general tratamentul este ortodontic,care vizeaza dilatarea maxilarului cu dispositive disjunctoare;pt
formele severe dilatarea maxilara ortodontica se asociaza cu interventia chirurgicala(interventie de tip Le Fort 1,la
care se va asocial o osteotomie sagitala de maxilar sau osteotomie Le Fort 1 segmentara cu separarea maxilarului
in 3 fragmente premaxila si 2 fragmente posterioare care se pot repozitiona conform planificarii chirurgicale pt a
obtiune un maxilar cu o conformatie anatomica normala