Gaidur Sabin Giulian

Grupa 13 Seria B Anul VI

Medicina dentara 2021-2022

I. DIAGNOSTIC DE STARE GENERALA: necunoscuta

II. DIAGNOSTIC DE STARE LOCALA
1. DIAGNOSTIC DE INTEGRITATE ODONTALA
 Abrazie accentuata, clasa III Broca, la nivelul dintilor 3.2, 3.1, 4.1, 4.2,
de etiologie traumatica, ce a determinat tulburari fizionomice si de
incizie, cu evolutie lent-progresiva, ce s-a complicat cu
hipersensibilitate dentinara, desfiintarea punctelor de contact si,
posibil, cu afectare pulpara, cu prognostic favorabil prin tratament,
netratata
 Multiple leziuni carioase superficiale, situate la nivelul fetei meziale, la
nivelul dintilor 1.6, 1.2, 2.6, 3.3, de etiologie plurifactoriala (triada
Keys, factorul timp), ce au determinat tulburari masticatorii si
fizionomice, cu evolutie lent-progresiva, ce s-au complicat cu
desfiintarea punctului de contact, impactarea alimentara verticala si
inflamatia papilelor interdentare corespunzatoare, cu prognostic
favorabil prin tratament, netratate
 Multiple leziuni carioase superficiale, situata la nivelul fetei distale, la
nivelul dintilor 3.5, 3.4, 3.3, de etiologie plurifactoriala (triada Keys,
factorul timp), ce au determinat tulburari masticatorii si fizionomice,
cu evolutie lent-progresiva, ce s-au complicat cu desfiintarea punctului

Gaidur Sabin Giulian Grupa 13 Seria B Anul VI

 de contact, impactarea alimentara verticala si inflamatia papilelor
interdentare corespunzatoare, cu prognostic favorabil prin tratament,
netratate
 Leziune carioasa profunda, situata la nivelul fetei meziale a dintelui
1.1, de etiologie plurifactoriala (triada Keys, factorul timp), ce a
determinat tulburari fizionomice si de incizie, cu evolutie lent-
progresiva, ce s-a complicat cu afectare pulpara, desfiintarea punctului
de contact, impactare alimentara verticala, inflamarea papilei
interdentare corespunzatoare si usoara resorbtie a limbusului
interalveolar interincisiv superior, cu prognostic favorabil prin
tratament, netratata
 Leziune carioasa profunda, situata la nivelul fetei distale a dintelui 2.1,
de etiologie plurifactoriala (triada Keys, factorul timp), ce a determinat
tulburari fizionomice si de incizie, cu evolutie lent-progresiva, ce s-a
complicat cu afectare pulpara, desfiintarea punctului de contact,
impactare alimentara verticala, inflamarea papilei interdentare
corespunzatoare si usoara resorbtie a limbusului alveolar, cu
prognostic favorabil prin tratament, partial tratata prin intermediul
unei obturatii
 Fractura coronara nepenetranta la nivelul unghiului mezio-incizal al
dintelui 2.2, de etiologie traumatica, ce a determinat tulburari
fizionomice si de incizie, cu evolutie stabilizata, necomplicata, cu
prognostic favorabil prin tratament, netratata
2. DIAGNOSTIC DE INTEGRITATE PULPARA
 Parodontita apicala cronica fibroasa la nivelul dintelui 3.6, de etiologie
microbiana, ce a determinat tulburari masticatorii, cu evolutie lent-
progresiva, ce ar putea determina supuratii, osteita, osteomielita, cu
prognostic favorabil prin tratament, netratata
3. DIAGNOSTIC DE INTEGRITATE PARODONTALA
 Parodontita marginala cronica superficiala la nivelul sextantilor I, II, III,
VI, de etiologie plurifactoriala, ce a determinat tulburari masticatorii si
fizionomice, cu evolutie lent-progresiva, necomplicata, cu prognostic
favorabil prin tratament, netratata
 Parodontita marginala cronica medie la nivelul sextantilor IV si V, de
etiologie plurifactoriala, ce a determinat tulburari masticatorii si
fizionomice, cu evolutie lent-progresiva, necomplicata, cu prognostic
favorabil prin tratament, netratata
4. DIAGNOSTIC DE INTEGRITATE AL ARCADEI
 Edentatie partiala redusa mandibulara, clasa a III-a Kennedy, subclasa
A Lejoyeux, de etiologie carioasa, ce a determinat tulburari

Gaidur Sabin Giulian Grupa 13 Seria B Anul VI

 masticatorii, cu evolutie lent-progresiva, ce s-a complicat cu usoara
mezio-versie a dintelui 3.7 si limitarea amplitudinii spatiului protetic
potential, cu prognostic favorabil prin tratament, netratata
5. DIAGNOSTIC CHIRURGICAL
 Multiple resturi radiculare la nivelul dintilor 1.8, 2.8, 3.8, 3.7, 4.8 de
etiologie carioasa, ce au determinat tulburari masticatorii si de
deglutitie, cu evolutie lent-progresiva, necomplicate, cu prognostic
rezervat, netratate

III. DIAGNOSTICUL STARII DE IGIENA: satisfacatoare

PLAN DE TRATAMENT

1. Educatia sanitara
- Explicarea si exemplificarea modului de igienizare corecta si la timp al cavitatii orale
(tehnica corecta de periaj) si rolului utilizarii mijloacelor adjuvante de igienizare: clatiri cu
solutie de clorhexidina 0,12 %, ata dentara, dus bucal, periuta interdentara.
- Constientizarea pacientului asupra nivelului de afectare a morfologiei si functiei sistemului
stomatognat in urma edentatiei.
- Aducerea la cunostinta a masurilor de tratament ce se pot intreprinde pentru refacerea
morfologica si functionala; prezentarea limitelor posibilitatilor terapeutice, propunerea si
argumentarea solutiei terapeutice optime.
- Etapizarea tratamentului gnatoprotetic propus si acceptat impreuna cu pacientul.
2. Pregatirea generala a organismului
- Fizica: alimentatie si vitaminizare corespunzatoare
- Psihica: crearea unui tonus psihic corespunzator, printr-o atitudine de seriozitate si de
intelegere din partea echipei medicale
3. Tratament local stomatologic
III.1 Igienizarea cavitatii orale si tratamentul parodontal (detartraj, surfasaj, periaj
profesional, air-flow, tratament antiinflamator)
III.2 Tratamentul leziunilor carioase simple si al fracturii coronare nepenetrante
prin obturatii fizionomice cu compozit (1.6, 1.2, 2.2, 2.6, 3.5, 3.4, 3.3)
III.3 Tratamentele endodontice ale dintilor ce sufera de afectiuni pulpare (1.1, 2.1,
3.6)

Gaidur Sabin Giulian Grupa 13 Seria B Anul VI

 III.4 Extractiile dentare ale resturilor radiculare irecuperabile (1.8, 2.8, 3.8, 3.7, 4.8)
III.5 Biopulpectomia in scop protetic la nivelul dintelui 2.7 (ce va suferi o
interventie de sectionare coronara din cauza extruziei sale accentuate ce a avut
drept consecinta denivelarea planului de ocluzie si aparitia contactelor
premature, iar dupa aceea va fi acoperit cu o coroana de invelis ce va fi
solidarizata de un inlay de tip MOD aplicat pe dintele 2.6 care va trata in acelasi
timp si leziunea carioasa meziala de la nivelul acestuia, rolul celor doua
microproteze solidarizate fiind cel de a preveni extruzia ulterioara a dintelui 2.7,
ramas fara antagonist in urma extractiei dintelui 3.7)
III.6 Biopulpectomiile in scop protetic la nivelul dintilor 3.2, 3.1, 4.1, 4.2, ce
necesita acoperirea cu coroane de invelis din cauza abraziei accentuate
III.7 Biopulpectomii in scop protetic la nivelul dintilor 4.5 si 4.7, ce vor fi dinti-stalpi
ai viitoarei proteze fixe
III.8 Prepararea dintilor tratati endodontic pentru coroanele de invelis metalo-
ceramice (1.1, 2.1, 2.7, 3.6, 3.2, 3.1, 4.1, 4.2, 4.5, 4.7)
III.9 Amprentarea campului protetic in trei timpi (arcada maxilara, arcada
mandibulara, ocluzia) prin tehnica wash, respectiv in bol muscat, cu silicon chitos
si fluid
III.10 Proba scheletului metalic a coroanelor de invelis si protezei fixe
III.11 Proba coroanelor finite si a protezei fixe si cimentarea provizorie
III.12 Cimentarea definitiva
Descrierea protezei fixe
Proteza fixa mixta, metalo-ceramica, compusa din:
 Elemente de agregare = coroane de invelis metalo-ceramice la nivelul
dintilor 4.5 si 4.7
 Corp de punte cu un intermediar ce substituie dintele 4.6 si se afla in
contact punctiform cu creasta edentata

TRATAMENT ENDODONTIC (3.6)

1. Antiseptizarea campului operator si a locului de punctie (tehnica celor 3 comprese –

uscata, umeda, uscata)
2. Anestezia tronculara periferica la spina Spix pe partea stanga a pacientului cu
Ubistezin forte si ac atraumatic lung
3. Indepartarea smaltului alterat cu freza sferica montata la turbina si a dentinei
alterate cu freza sferica montata la contraunghi
4. Refacerea peretilor meziali si distali cu compozit fotopolimerizabil in straturi

Gaidur Sabin Giulian Grupa 13 Seria B Anul VI

 5. Izolarea dintelui cu sistemul de diga, cu aspiratie continua
6. Crearea cavitatii de acces de forma dreptunghiulara, cu diametrul mare mezio-distal
si usor divergenta spre ocluzal pentru a putea vizualiza cu usurinta orificiile de
deschidere ale canalelor radiculare
-> conturul initial al cavitatii cu freza fissure 557 (ISO 010) sau 701 (ISO 012) montata
la turbina
-> trepanarea camerei pulpare si indepartarea tavanului camerei pulpare cu freza
sferica normala/extralunga nr. 2 (ISO 010), nr. 4 (ISO 014) si nr. 6 (ISO 018) montata
la contraunghi
-> finisarea cavitatii de acces cu freza cilindrica cu varf inactiv tip EndoZ montata la
contraunghi
7. Excizia resturilor pulpare coronare cu ajutorul unui escavator bine ascutit
8. Realizarea de spalaturi cu apa calduta sau cu solutii slab antiseptice (apa oxigenata,
cloramina 0,3%, hipoclorit de sodiu 2,5%) pentru a indeparta in totalitate resturile
pulpare coronare
9. Reperarea orificiilor de deschidere ale canalelor radiculare cu un ac Miller
10. Permeabilizarea canalelor radiculare cu ace Miller sau ace Kerr fine si foarte fine, prin
introducere progresiva in canale, folosind miscari continue, ferme, dar lipsite de
presiuni si brutalitate, evitandu-se astfel impingerea continutului radicular dincolo de
apex sau chiar ruperea acului in canal. In cazul in care se intalnesc obstacole formate
din concremente calcare, tratamentului mecanic i se pot asocia substante chimice de
permeabilizare, acestea fiind utile si pentru indepartarea smear layer-ului. In mod
curent, se foloseste solutia 10% din sarea sodica EDTA, pipetandu-se in camera
pulpara 2-3 picaturi de solutie, apoi pistonandu-se cu acul Kerr sau Miller in canal si
lasandu-se 3-5 minute, timp in care se realizeaza miscari de avansare cu acul in canal.
Se poate reimprospata solutia de cateva ori pana la obtinerea permeabilizarii
complete, dupa care solutia EDTA se indeparteaza din canal prin spalaturi abundente
cu apa calduta.
11. Evidarea canalelor radiculare de resturile pulpare dezagregate cu ajutorul acului Tire-
nerf calibrat la nivelul canalului, acesta introducandu-se in canal pana la simtirea
rezistentei opuse de constrictia apicala, dupa care se retrage 1 mm pentru a-l degaja,
i se imprima 2-3 rotatii de 360 grade si se retrage usor din canal in axul canalului.
Concomitent, se efectueaza spalaturi cu solutii antiseptice (hipoclorit de sodiu 2,5%).
Operatiunea se repeta de cat mai multe ori, pentru a se indeparta cat mai mult din
resturile pulpare.
12. Determinarea lungimii canalelor radiculare cu ajutorul apex-locatorului. Initial se
evalueaza lungimea de lucru pe baza unei radiografii retro-dento-alveolare, dupa
care se fixeaza ansa apex-locatorului pe buza pacientului si se introduce acul conectat
la aparat in canalul radicular, varful sau ajungand la nivelul constrictiei apicale atunci
cand ecranul apex-locatorului arata culoarea VERDE. Se stabileste pe ac un punct de

Gaidur Sabin Giulian Grupa 13 Seria B Anul VI

 reper de pe suprafata ocluzala (cel mai adesea, un varf cuspidian), reperul se fixeaza
cu ajutorul stopper-ului atasat acului si se noteaza valorile pentru toate canalele.
13. Modelarea canalelor radiculare cu ajutorul dispozitivului ultrasonic Cavi-Endo
(Dentsply). Etapa premergatoare obligatorie in scopul prevenirii suprainstrumentarii,
indreptarii canalelor sau realizarii de perforatii este reprezentata de largirea
circumferentiala initiala a tuturor canalelor pana la acele conventionale de tip Kerr 15
inclusiv in cazul canalelor inguste, sau de stabilirea numarului acului Kerr
conventional care sufera o usoara blocare in propulsie la nivelul istmului apical, in
cazul canalelor mai largi, folosind miscari de inaintare si „in buton de ceas” inainte-
inapoi cu unghiul de rotatie intre 30 si 60 de grade. La patrunderea si retragerea
acelor ultrasonice in si din canal se recomanda miscari circulare de rotatie, iar in
timpul activarii acestora se recomanda miscari de „du-te – vino” circumferentiale si
miscari laterale de translatie, aplicand o usoara presiune pe peretii canalului.
Tratamentul ultrasonic sinergic debuteaza cu introducerea acului endosonic de tip
Kerr 15 neactivat energetic pana la 1 mm de lungimea de lucru stabilita initial, apoi
activarea lui in canal in scopul largirii si netezirii peretilor canalului pana la acest
nivel. Se iriga abundent cu hipoclorit de sodiu dupa fiecare activare a acului
endosonic. Dupa aceea, se prepara manual portiunea apicala de 1 mm cu acele Kerr
conventionale 20 si 25, iar apoi se reia netezirea ultrasonica cu acul endosonic de tip
Kerr 20 timp de 15-30 secunde. Terminarea prepararii canalului se realizeaza manual
cu acul Kerr conventional 30, iar apoi se netezeste timp de 15-30 secunde cu acul
endosonic Kerr 25, toate aceste manopere realizandu-se sub spalaturi continue si
abundente cu solutie de hipoclorit de sodiu 2,5%.
14. Aplicarea unui pansament medicamentos cu iod-iodura de potasiu timp de cateva
ore sau cu fenol camforat (30% fenol, 60% camfor, 10% etanol), para-mono-clor fenol
(PMCP camforat (CMCP): 65% camfor, 35% PMCP), eugenol sau hidroxid de calciu
timp de cateva zile, sub pansament ocluziv. Pasta de hidroxid de calciu se poate
prepara extemporaneu din pulbere si apa distilata. Canalul se iriga abundent cu
solutie de hipoclorit de sodiu 2,5%, se usuca cu conuri de hartie, se alege un ac
Lentulo si se probeaza pe canal, trebuind sa nu se blocheze in peretii acestuia pana la
nivelul constrictiei apicale. Se introduce acul in pasta, se insera in canal, se verifica
daca varful acului este liber, iar apoi i se imprima o miscare usoara de rotatie,
concomitent cu o miscare de retragere pana ce acul este aproape iesit din canal. Se
opreste turatia, se indeparteaza acul din canal si se reia operatia pana ce intreg
spatiul canalar se umple cu pasta. Se indeparteaza excesul de pasta cu o buleta de
vata, iar apoi se obtureaza provizoriu coronar cu ciment fosfat de zinc (Adhesor).
15. In urmatoarele sedinte: verificarea clinica a eliminarii complete a infectiei
(pansament curat, uscat, fara miros) + verificarea radiologica (radiotransparenta
periapicala trebuie sa nu se fi marit in dimensiuni sau sa se fi diminuat si sa se
observe semne de refacere trabeculara osoasa).

Gaidur Sabin Giulian Grupa 13 Seria B Anul VI

 16. In cazul in care rezultatele obtinute sunt favorabile, se iriga din abundenta canalele
cu solutie antiseptica de hipoclorit de sodiu 2,5%, se usuca cu conuri de gutaperca si
se poate realiza obturarea acestora.
17. Obturarea radiculara prin tehnica compactarii verticale la cald. Se folosesc conuri de
gutaperca nestandardizate cu conicitate 4% sau 6%, un plugger selectat in prealabil in
canal si un val continuu de caldura ce se aplica pentru inmuierea, deplasarea si
compactarea spre apical a conului. Se adapteaza un con de gutaperca si se
marcheaza lungimea de lucru. Se alege un plugger al sistemului B care sa ajunga pe o
lungime de lucru mai mica cu 5-7 mm. Se fixeaza stopper-ul de cauciuc la acel nivel si
se alege si un plugger conventional care sa se potriveasca de asemenea la aceasta
lungime de lucru. Se usuca canalul cu conuri de hartie si se aplica un strat subtire de
sigilant pe treimea apicala a conului selectat, inserandu-se in canal pe lungimea de
lucru stabilita anterior. Se seteaza temperatura de 200 de grade si puterea maxima la
System B, caldura fiind transferata plugger-ului prin intermediul
microintrerupatorului de la varful degetului, iar partea de con care extrudeaza din
canal se sectioneaza. Varful plugger-ului se plaseaza in centrul conului de gutaperca,
se aplica caldura, iar plugger-ul se impinge cu grija in profunzimea canalului radicular
cu o singura miscare lenta si uniforma timp de 3 secunde, iar apoi se opreste caldura
si plugger-ul se mentine in pozitie timp de inca 10 secunde. Cu un scurt soc termic se
separa gutaperca de plugger care este indepartat din canal impreuna cu portiunea
apicala a gutapercii, iar portiunea apicala a gutapercii poate fi compactata cu un
plugger de mana. Portiunea coronara a canalului poate fi obturata prin injectare sau
tot cu sistemul B asa cum urmeaza: o lungime mica de gutaperca de 7 mm este taiata
dintr-un con accesoriu, dar de la baza, este captusit cu sigilant si inserat in canal. Cu
sursa de caldura la 100 de grade, se aplica un mic soc termic, gutaperca este
compactata si pluggerul este indepartat la fel ca in pasii anteriori. Compactarea poate
fi definitivata prin intermediul unui plugger manual. Se aplica un strat subtire de
compomer peste obturatia radiculara.
18. Efectuarea radiografiei de control in scopul verificarii etanseitatii obturatiilor
radiculare, atat transversal, cat si longitudinal.
19. Efectuarea obturatiei definitive coronare prin intermediul unei reconstituiri cu
pivot/IOS si/sau coroana de invelis metalo-ceramica.
20. Dispensarizarea pacientului (6 luni, 1 an, 2 ani).

Gaidur Sabin Giulian Grupa 13 Seria B Anul VI