1.

Componente principale ale maselor ceramic

COMPOZIŢIA CERAMICII DENTARE : din punct de vedere chimic ceramica este Un silicat cu structură
complexă. Componentele principale sunt reprezentate de: feldspat, cuarţ şi caolin.

Alături de aceşti constituenţi de bază,ceramica dentară mai conţine o gamă variată de ingrediente, care
contribuie la obţinerea unor proprietăţi fizico-chimice (culoare, transluciditate, rezistenţă,insolubilitate)
corespunzătoare.

FELDSPAT-UL - reprezintă un produs natural de origine minerală fiind, din punct de vedere chimic, un
aluminosilicat anhidru, obţinut în urma unui procedeu tehnologic de fuziune înaltă (1400 °C) a unor
sisteme oxidice (SiO2, Al2O3, CaO, Na2O) şi fluorur

• formeaza matricea sticloasa • se prezinta sub forma de 2 componente:

• FELDSPAT POTASIC •ofera transluciditatea ceramicii •creste vascozitatea •ajuta la controlul curgerii
piroplastice

• FELDSPAT SODIC •coboara temperatura de fuziune a ceramicii

• adaosuri de oxizi de K, Na, Ca

•cresc coeficientul de dilatare termica pt a se apropia de cel al aliajelor metalice

CUARTZ-UL - este cea de-a doua componentă principală a maselor ceramice. - Cuarţul (SiO2) se găseşte
în natură sub toate formele: cristale bine constituite, în rocile eruptive sau sedimentare precum şi sub
formă de nisip de cuarţ. - Este importantă provenienţa cuarţului (din rocă sau din pământ) datorită
comportamentului diferit la ardere.Cristalele de silice pură sunt cele care intră în constituţia maselor
ceramice, fiind un compus foarte rezistent şi stabil.Silicea rămâne nemodificată latemperatura normală
de ardere a ceramicii, ceea ce contribuie la stabilitatea masei ceramice în cursul sinterizării

• temperatura inalta de fuziune

•serveste drept schelet in jurul caruia celelalte elemente componente pot “aluneca”

•ajuta la impiedicarea prabusirii si modificarii formei ceramicii in timpul arderii

•creste rezistenta ceramicii

CAOLIN-UL - este un material argilos care conţine un aluminosilicat hidratat În masele ceramice de uz
stomatologic conţinutul de caolin este redus, uneori chiar absent (masele ceramice moderne). Caolinul
provine cel maifrecvent din granit, particulele sale fiind de mărimea a 0,5 - 10 mm. Împreună cu apa
formează o masă plastică care sepoate modela (la modelare, uscare şi ardere particulele rămân grupate).
Mărimea acestor particule are importanţă în modelaj.

•argila, “clei”
•adaugat ca liant pt imbunatatirea modelarii ceramicii nearse

•opac

•nu se adauga in ceramica – smalt pt ca reduce transluciditatea

•in ceramicile moderne nu se adauga

PIGMENȚI (coloranți anorganici) Toti acestia sunt pigmenti interni care intra in compozitia pulberii de
portelan si nu trebuie confundati cu pigmentii externi.

Oxizi metalici oxid de crom – verde oxid de mangan – violet oxid de staniu – alb oxid de nichel – gri oxid
de fier – rosu oxid de cobalt – albastru oxid de argint – oranj oxid de titan – galben

LIANȚI ORGANICI amidon, glucoză sau zaharoză, dextrină, care au rol în marirea capacitatii de
omogenizare a masei ceramic

OXIZI: oxidul de bor (B2O3) este utilizat pentru a scădea temperatura de înmuiere a sticlei; oxidul de
calciu (CaO), oxidul de potasiu (K2O) şi oxidul de sodiu (Na2O) intervin, de asemenea, în scăderea
temperaturii de topire;

CARBURI carbura de siliciu (SiC) este utilizată ca element abraz

2. CLASIFICAREA MASELOR CERAMICE IN FUNCTIE DE COMPOZITIE

•CERAMICA FELDSPATICA

1. •traditionala (reconstituiri metalo-ceramica)

2. •cu continut crescut în leucit (sisteme integral ceramice)

•CERAMICA ALUMINOASA

1. 40% continut în alumina (McLean)

2. 65% continut în alumina (Cerestore)
3. 85% continut în alumina (In-Ceram)

•CERAMICA STICLOASA (VITROCERAMICA)

1. •Dicor (pe baza de tetrafluorsilicat)

2. •Cerapearl (pe baza de apatita)
3. CLASIFICAREA MASELOR CERAMICE IN FUNCTIE DE PREZENTA SCHELETULUI METALIC

4.Clasificarea maselor ceramic fara schelet metallic (sisteme integral ceramic)

1.SISTEME INTEGRAL CERAMICE:

•cu nucleu din masa ceramica de baza VITADUR (VITA)

•cu nucleu din masa ceramica dura

• HI-CERAM (VITA)
• ÎN-CERAM (VITA)
2.SISTEME CERAMICE NESTRATIFICATE

•vitroceramica turnata DICOR (DE TREY)

•vitroceramica presata EMPRESS (IVOCLAR) DROGEKERAMIK (WIELAND)

•ceramica armata cu straturi de leucit OPTEC (KEPPLER & WOHR) DUCERAM (DUCERA) MIRAGE
(CHAMELEON DENTAL PROD.)

3. SISTEME CERAMICE PRELUCRATE PRIN SLEFUIRE SI FREZARE

•sistemele CAD/CAM CEREC (SIEMENS) SOPHA (SOPHA BIOCONCEPT) DENTI-CAD (BEGO) DCS-
SYSTEM (GIRRBACH)

•frezare prin copiere CELAY (MIKRONA)

4. SISTEME CERAMICE PRELUCRATE PRIN SONOEROZIUNE

•Sonoeroziune Sonoerosion (ESPE)

5.Clasificarea maselor ceramic in functie de temperature de sinterizare:

6.Clasificarea maselor ceramic dupa modalitatea de prezentare

7.Clasificarea maselor ceramic in functie de topografia straturilor:

8.Clasificarea maselor ceramic in functie de domeniile de aplicare in medicina dentara:

9.Clasificarea maselor ceramic in functie de tehnologia de obtinere:

A. Sisteme aditive: - Prin depunere succesivă de straturi (Optec HSP, Vitadur, Duceram LFC)

- Prin turnare (Cerapearl, Dicor)

- Prin infiltrare și sinterizare (In- Ceram)

- Prin presare (PS Empress, Cerestore, Optec, Cerapress)

B. Sisteme substractive

- Frezare mecanică

- Frezare computerizată (sist CAD-CAM)

10.Avantajele si dezavantajele maselor ceramice utilizate in medicina dentara

11.Proprietatitile fizice ale maselor ceramic:

12.Proprietati termice ale maselor ceramice
13.Proprietati optice ale maselor ceramic:

14.Proprietati mecanice ale maselor ceramic:

15.Proprietati chimice ale maselor ceramic:

16.Proprietati biologice ale maselor ceramic:

17.Clasificarea aliajelor metalice folosite in reconstructiile metalo-ceramice

18.Avantajele si dezavantajele aliajelor nobile

19.Avantajele si dezavantajele aliajelor seminobile
20.Avantajele si dezavantajele aliajelor nenobile

21.Tehnologii de realizare a scheletului mechanic:

22.Conditionatrea suprafetie metalice in vederea aplicarii componentei fizionomice:

A. SABLAREA – ceramica, compozit,

B. GRAVAJUL ELECTROLITIC – compozit

C. OXIDAREA SUPRAFETELOR METALICE - ceramica

D. SILANIZAREA - compozit

E. CERAMIZAREA - compozit

F. STRAT INTERMEDIAR DE SILICATI - compozit

G. METALIZAREA - compozit

H. COSITORIREA - compozit

A. SABLAREA (4 – 6 BARI) –

• CURATAREA RESTURILOR DE MASA DE AMBALAT ŞI A OXIZILOR SUPRAFETELOR METALICE

• CONDITIONAREA SUPRAFETELOR

• CURATAREA SUPRAFETELOR METALICE

• MARIREA SUPRAFETELOR METALICE

• CREAREA MICRORETENTIILOR

• REDUCEREA SUPRAFETELOR TANGENTIALE

23• Proba scheletului metalic pe model, detașat de model (grosimea materialului uniformă, margini
rotunjite) și intraoral (raportul parodonțiului marginal, raportul feței mucozale a corpului de punte cu
creasta edentată);

24 Proba de dentină intraoral (verificarea morfologiei feței vestibulare și orale, verificarea ocluziei
statice și dinamice în mișcările de lateralitate și propulsie, refacerea funcțiilor masticatorii și
fizionomice);
25.Variante de sisteme integral ceramic dupa tehnologia de realizare in laborator

1.Sisteme pulbere-lichid prelucrate prin stratificare manuala sau prin sinterizare

2.Prelucrarea ceramicii in stare plastica prin turnare sau injectare

3.Prin infiltrarea cu sticla a unor structuri poroase sau sinterizare

4.Prin prelucrarea mecanica a lingourilor de ceramica la rece(CAD,CAM)

26.Materiale ce pot fi prelucrate prin tehnica CAD/CAM
27.Rolul functional al protezarii provizorii:
28.Obiectivele protezarii provizorii:
29.Situatii clinice care impugn aplicarea protezarii provizorii:
30. TEHNICA DIRECTA DE REALIZARE A PROTEZELOR PROVIZORII

Se realizeaza direct in cavitateaorala

Avantaje:o singură şedinţă clinică pentru aplicarea protezei provizorii.

Riscuri:

• dificultatea îndepărtării lucrării provizorii de pe câmpul protetic datorită unor zone retentive;

• caracterul potenţial alergen al monomerului;

supraîncălziri pulpei datorită reacţiei exoterme de priză a răşinilor

31. TEHNICA INDIRECTA DE REALIZARE A PROTEZELOR PROVIZORII

Tehnici indirecte ( de laborator)-realizare pe model, in laborator

Avantaje:

• absenţa contactului direct dintre monomerul liber cu dinţii preparaţi,gingia;

• evită supraîncălzirea provocată de reacţia exotermă a materialului

• adaptarea marginală cervicală este mai bună;

• posibilitatea de reutilizare a modelului;

• scurtează timpul de lucru clinic.

32.AVANTAJELE SI DEZAVANTAJELE PROTEZARII PROVIZORII

AVANTAJE

Confort fizicşipsihicpentru pacien

Ajută menţinerea igienei orale

Perfectarea planului de tratament

Facilitează comunicarea cu tehnicianul dentar

Favorizează amprentarea prin lărgirea temporară a spaţiului gingival

DEZAVANTAJE

Timp de lucru suplimentar

Costuri suplimentare
Uneori, fizionomia este superioară restaurării finale ceea ce produce dificultăţi în acceptarea
tratamentului definitiv

Desprindere, fractură, înghiţire sau aspiraţie

Reacţii alergice sau inflamaţie pulpara în unele tehnici

33. CLASIFICAREA TEHNICILOR DE AMPRENTARE

A. AMPRENTA GLOBALA

1. CU GHIDAJ UNITAR

• AMPRENTA UNITARA

• AMPRENTA DE SITUATIE

2. FARA GHIDAJ UNITAR

B. AMPRENTA SEGMENTARA

C. AMPRENTA FUNCTIONALA DENTO-PARODONTALA

D. METODE SPECIALE DE AMPRENTARE

1. METODA ELECTRONO-MECANICA

2. METODA OPTICA

34. AMPRENTAREA GLOBALA CU GHIDAJ UNITAR

ghidajulunitarrealizeazăamprentarea strict la nivelulsubstructuriipreparate, utilizând un material de

fidelitatecrescută, susţinutîntr-un suportrigid (inelmetalicsaudin folie termoplastică).

-Inelulpoate fi prefabricatsauconfecţionatextemporaneu

Adaptareaineluluiînscopulamprentăriisubstructuriipreparatepentrucoroana de înveliş se
realizeazăîntreietape:

1.etapaadaptării transversale,

2.etapaadaptării axiale şi

3.etapaadaptăriiocluzale.

Utilizareaineluluiînamprentareaunitară:
 • avantaj principal pătrundereamaterialului de amprentăpână la limita subgingivală a
substructuriiorganicepreparate.Prinrigiditatea sa
inelulprotejeazădeasemeniportamprentaîmpotrivadeformării.

• Dezavantajeleutilizăriiineluluiînamprentaunitarăconstauînposibilitatealezăriiparodonţiului
marginal cuapariţiasângerăriiprecumşiforţareaţesutului parodontal printr-o
amprentăintempestivăurmată de obţinereauneiamprenteeronate la nivel gingival.
Lezareainserţieiepiteliale este foartegravăpermiţândpătrundereaagenţilormicrobieniînspaţiul
parodontal care, supraadaugaţitraumatismuluimecanic, pot
generaparodontopatiamarginalălocalizată. Vindecareainserţieiepiteliale se
realizeazădificilimpunândrealizareauneisupraveghierişidirijăridinparteamediculuistomatolog
ce poate face apel la o serie de mijloace dar care
îngreuneazămetodologiaşiprelungesctratamentulgnatoprotetic.

Un dezavantaj major înamprentareaunitarăconstăînmetodologialaborioasă de confecţionare,

de alegere, de adaptare a ineluluişi de amprentare

Tehnica:

1. Alegereainelului

2. Adaptarea

3. Preparareamaterialuluisiliconic

4. Incarcareainelului

5. Uscareasubstructurilororganice

6. Centrareaineluluisipresiuneaxialamoderata

7. Indepartarea de pe SO

8. Verificareafinala

APOI AMPRENTA DE SITUATIE

35 Tehnica fara ghidaj

SE incepe cu etalareasulcusului gingival

Amprentaglobalăfărăghidajunitarpropusă de Thomson a inspiratutilizareaamprentelorcusiliconi de

vâscozităţidiferite.

❖ Prin acestetehnici de amprentare se folosescsiliconide vâscozitate mare (heavy-body) de

tipulDentaflex-uluisolid, Optosil-ului, care au acelaşirolcaşihidrocoloidultemperatdintehnica
Thomson.

❖ Siliconiicufluiditatecrescută (light-body) de tipulXantopren-uluialbastru, pot fi

injectaţiîntoatedetaliilesubstructuriiorganicepreparatecâtşiînşanţulsubgingival,
unireadintresiliconulvâscosşicelfluidfiindperfectă.
 ❖ Se utilizeazăport-amprente standard metalicesaudin plastic cusisteme de retenţisuplimentare.

❖ Imbunătăţireaadeziuniimaterialului de amprentă la portamprentametalică se

poaterealizautilizândadezivichimici, cucompoziţiediferităînfuncţie de tipul de material de
amprentă – siliconic, polieterirespectivhidrocoloiziireversibili.

❖ 1. Tehnica de spălare sau “wash”

❖ Siliconi de două consistenţe diferite:

❖ vâscos şi fluid

❖ • Se alege şi se adaptează portamprenta standard ,

❖ • Se prepară materialul vâscos şi

❖ se introduce în portamprentă

❖ • Se plasează pe câmpul

❖ protetic, se înregistrează amprenta

❖ Se prepară materialul fluid şi se aplică în portamprentă
❖ Se repoziţionează pe câmpul protetic
❖ Amprentareasiverificareaamprentei.

❖ O derivatie de tehnica in care aplicareamaterialului fluid se face cu seringa in cavitateaorala.

❖ 1. Alegereaportamprentei standard

❖ 2. Preparareamaterialuluivascos

❖ 3. Inregistrareaamprentei

❖ 4. Realizareasanturilor de descarcare

36. AMPRENTA SEGMENTARA

Avantaje

-insertia/dezinsertia= facile

-contractii la dezinsertiereduse

-economie de material

-realizareafacilă a modelului

- riscredus de erori, datorită numărului redus de elemente înregistrate

- INDICATĂ in zona laterală

- reconstituiri unidentare PM sau M, PM şi M succesiv, inlocuirea M1 când ocluzia este stabilă

Dezavantaje
 - -imposibilitateamodelariiocluziei in dinamica

- -inregistrareaocluzieiesteadesea imperfecta

- -nu ofera date despredintiiomologi

- - dacă dinţii antagonişti sunt abrazaţi, cheia de ocluzie se poate perfora, poziţionarea
modelelor imprecisă

- nu permite montarea in simulator,

- nu oferă imaginea de ansamblu a arcadei,

- ocluzia înregistrată pe 2-3 dinţi nu poate furniza date precise şi nu permite funcţionalizarea
machetei

1. Alegereaportamprentei standard

2. Preparareasiliconuluivascos

3. Incarcareaportamprentei

4. Inregistrareaamprentei

5. Demulareasiverificareaamprentei

6. Santuri de descarcare; spalare, uscare

7. Aplicareamaterialului fluid

8. Repozitionaresiinregistrareaamprentei

9. Demulare

Cercetareaamprente

37. CAUZE SI ERORI DATORATE AMPRENTARII CLASICE

alegerea incorectă a portamprentei, fie de dimensiune nepotrivită, fie din material plastic, ce se poate
deforma ușor;

deoarece nu necesită port-amprentă, nu mai există inconvenientul ca materialul de amprentă să nu

adere de lingura de amprentă și să se deformeze la dezinserție

în cazul depozitării improprii a materialului se amprentă, se modifică timpul de priză al acestuia, deci pot
apărea deformări suplimentare

uneori este necesară refacerea amprentei dacă se observă zone cu lipsă de substanță sau o înregistrare
incorectă, ceea ce presupune risipă de material și timp suplimentar petrecut în cabinet
dacă apar defecte în modelul de lucru, amprenta trebuie returnată, dar fidelitatea ei nu va mai fi ca cea
inițială; în cazul amprentei digitale, informațiile nu se pierd, fiind stocate în computer, deci fidelitatea
amprentei va fi păstrată integral

38. AVANTAJELE AMPRENTARII DIGITALE

• Rapidă– amprenta optica dureaza mai putin de un minut;

• Comod ă– in gura intra doar o mica camera video; fara linguri si materiale de amprenta, deci fara
reflex de voma.

• Ambele arcade – mica camera video amprenteaza intr-o singura etapa toata gura, dar si ocluzia
(muscatura) pacientului; pe metoda clasica, erau necesare doua amprente separate, in linguri de
amprenta si o a treia etapa pentru inregistrarea muscaturii.

• Fara erori – nu exista reactii de contractie sau deteriorari ale siliconului ca in cazul materialelor
de amprenta clasice. Aceste accidente determinau de cele mai multe ori lucrari inexacte sau
reluarea amprentei.

• Precisă – orice microdetaliu al campului protetic (dinti, implanturi, gingii, plombe, lucrari) sunt
inregistrate la nivel de microni, cu maxima acuratete.

• Tratament de calitate – o amprenta precisa va genera intotdeauna o lucrare precisa.

• Stocare nelimitata – amprenta digitala poate fi stocata pentru ani buni pe orice mediu de
stocare a datelor – hard disk, stik de memorie, cd, etc; amprentele clasice se deteriorau dupa
scurt timp, neputand fi utilizate decat o singura data.

• Ecologice – datorita faptului ca nu se mai utilizeaza materiale metalice sau plastice pentru
confectionarea lingurilor de amprenta, dar nici siliconi pentru amprentare obtinuti prin procedee
chimice, amprenta optica este in totalitate in armonie cu mediul inconjurator

39 DEZAVANTAJE AMPRENTA DIGITALA

40. AVANTAJELE FATETELOR DE PORTELAN

• CULOARE NATURALA SI STABILA

• ADEZIUNE BUNA LA SMALTUL DENTAR

• CONFERA REZISTENTA DINTELUI

• BIOCOMPATIBILITATE CU PARODONTIUL MARGINAL

• REZISTENTA LA ABRAZIE

• REZISTENTA LA MODIFICARILE DE CULOARE

• NU SUNT MODIFICATE DE FLUIDELE ORALE

• NU NECESITA LUSTRUIRI SUCCESIVE

• NU SUNT RADIOOPACE

41 DEZAVANTAJELE FATETELOR DIN PORTELAN

• REPARATIA FATETELOR ESTE VIZIBILA

• NU SE MAI POATE SCHIMBA CULOAREA ODATA CE FATETA A FOST COLATA LA SUBSTRUCTURA

ORGANICA

• NECESITA SACRIFICIU DE SUBSTANTA DURA DENTARA

• EXIGENTE TEHNICE DEOSEBITE

• SUNT SCUMPE

• SUNT AFECTATE DE TRATAMENTUL CU SUBSTANTE PE BAZA DE FLUOR

42. PREPARAREA SUBTRS ORG PT FATETE DIN PORTELAN

1 şedinţă:

– Alegerea culorii

– Prepararea dinţilor

– Amprenta

– Alegerea culorii

– Realizarea faţetelor temporare

Între şedinţe:

– Prescrierea pentru laborator

 – Evaluarea faţetelor pe model

A 2-a şedinţă:

– Îndepărtarea faţetelor temporare

– Proba faţetelor în cavitatea bucală

– Pregătirea faţetelor pentru cimentare

– Pregătirea dinţilor pentru cimentare

– Cimentarea

– Finisarea

– - profunzimea preparaţiei: 0,3-0,5mm

– - marginile preparaţiei trebuie să se situeze obligatoriu la nivelul smalţului

– Există 3 tipuri de preparare a fețelor vestibulare:

– 1.Fațeta de tip window – limitată la fața vestibulară, care nu include marginea incizală și fără
desfințarea punctelor de contact

– 2.Fațeta ce cuprinde marginea incizală- ce este preparată la un unghi de 60º și se termină pe

fața palatinală într-un prag de tip conge

– 3. Fațetele extinse- cuprin fața vestibulară, palatinală,muchia incizală și desfințează unul sau
ambele puncte de contact

– 1.Fațeta de tip window – limitată la fața vestibulară, care nu include marginea incizală și fără
desfințarea punctelor de contact

– 2.Fațeta ce cuprinde marginea incizală- ce este preparată la un unghi de 60º și se termină pe

fața palatinală într-un prag de tip conge

– 3. Fațetele extinse- cuprin fața vestibulară, palatinală,muchia incizală

43 si 44. PREPARERE TOTAL CERAMICA SI METALO CERAMICA

45 ROLUL TERAPEUTIC ODONTAL PARODONTAL SI OCLUZAL AL PROTEZARII RROVIZORII

La nivelodontal,dacăcondiţiile de realizare a preparaţiei (irigaţie, presiune, viteză, instrumentar) sunt

primordialepentruconservareavitalităţiipulpare, aplicareauneiprotecţii (fizice, chimice, termice)
esteindispensabilăpentrumenţinereaacesteia.

-Protezaprovizorieşimaterialul de cimentareprovizoriujoacărol de pansament protector

pentrucicatrizareaplăgiidentinare.
La nivelparodontal: lezareaparodontalăprininstrumentarulrotativ, materialul de amprentă –
traumatism mecanicşichimic, produce saupoate produce injuriiparodontale.

- Condiţionareatisularăşiconformareaparodontalăprinrestaurareaprovizorieexplicărolulterapeutic la
nivelparodontal

La nivelocluzal:
protezatranzitoriepermitestabilireaşivalidareaunornoiraporturiocluzaleobţinuteprincorecţiiprinadăuga
resauretuş pe reliefulocluzal artificial.

Absenţadecimentariiestemartorulintegrăriiînocluziarestaurată.