UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE “VICTOR BABEŞ” TIMIŞOARA

FACULTATE DE MEDICINĂ

DEPARTAMENTUL I

DISCIPLINA DE ANATOMIE ŞI EMBRIOLOGIE

ANUL I, SEMESTRUL II

CURS NR. 2

TOPOGRAFIA CAPULUI.
REGIUNEA LABIALĂ. REGIUNEA
GENIANĂ. REGIUNEA
MASETERINĂ
 TOPOGRAFIA CAPULUI – REGIUNEA LABIALĂ

REGIUNEA LABIALA
Limite

Regiunea labială sau orală formează peretele anterior al cavităţii bucale

• Superior:
1. Şanţul nazo-labial
2. Marginea posterioară a
narinei şi a aripii nasului
3. Extremitatea posterioară a
subcloazonului nazal

• Inferior:
4. O linie orizontală ce trece
prin şanţul mento-labial

• Lateral (dreapta şi stânga):

5. O linie verticală ce trece la 1
cm lateral de comisura
labială
 TOPOGRAFIA CAPULUI – REGIUNEA LABIALĂ

Forma

• În centrul regiunii labiale se află cele două buze, superioară şi

inferioară, dispuse transversal şi unite la extremităţile lor
laterală prin comisurile labiale.
• Fiecărei buze i se descriu:
a. O faţă anterioară, cutanată;
b. O faţă posterioară, mucoasă;
c. O margine aderentă;
d. O margine liberă, cu un colorit specific, numit carminul
buzelor, determinat de vascularizaţia bogată şi de transparenţa
epitelială (în cazuri patologice coloritul se poate modifica, de
ex. în afecţiuni cardiace buzele au o culoare albăstruie,
cianotice)
 TOPOGRAFIA CAPULUI – REGIUNEA LABIALĂ

• Pe marginea liberă a buzei superioare se află o mică

proeminenţă, numită tuberculul buzei superioare, iar şanţul
vertical ce uneşte acest tubercul cu extremitatea posterioară a
subcloazonului nazal, poartă numele de filtrum.

• Pe buza inferioară se gaseşte o mică depresiune, ce

corespunde tuberculului buzei superioare.
 TOPOGRAFIA CAPULUI – REGIUNEA LABIALĂ

Stratigrafie
1. Pielea – fină şi mobilă, la sexul masculin fiind prevăzută cu peri.
Prezintă numeroase glande sudoripare şi sebacee (în cazuri
patologice - acnee)
2. Ţesutul celular subcutanat – slab reprezentat în porţiunea centrală
şi mai bine reprezentat spre periferia regiunii labiale.

Secţiune sagitala – buza inferioară

 TOPOGRAFIA CAPULUI – REGIUNEA LABIALĂ

3. Planul muscular – reprezentat de către muşchii buzelor. Sunt

situaţi în jurul buzelor şi formează două sisteme: unul central cu
rol constrictor şi unul periferic cu rol dilatator (Rouviere).

Sistemul central este format din fascicule circulare dispuse în

jurul orificiului bucal, alcătuind muşchiul orbicular al gurii.

Sistemul periferic este format din fascicule radiare ce pleaca de la

sistemul central (spiţele de la butucul unei roţi), alcătuind zece
muşchi: cinci muşchi situaţi într-un plan superficial şi cinci
muşchi situaţi într-un plan profund.
 TOPOGRAFIA CAPULUI – REGIUNEA LABIALĂ
Planul superficial:
•m. ridicător al buzei superioare şi al aripii nasului;
•m. zigomatic mic ;
•m. zigomatic mare;
•m. rizorius;
•m. coborâtor al unghiului gurii (depresor al unghiului gurii sau
triunghiularul buzelor).
Planul profund:
•m. ridicător al buzei superioare;
•m. ridicător al unghiului gurii;
•m. buccinator;
•m. coborâtor al buzei inferioare;
•m. mental (mentonier).

Toţi muşchii regiunii labiale sunt muşchi pieloşi sau ai mimicii şi sunt
inervaţi de nervul facial.
 TOPOGRAFIA CAPULUI – REGIUNEA LABIALĂ

 Planul muscular
 TOPOGRAFIA CAPULUI – REGIUNEA LABIALĂ

 Planul muscular
 TOPOGRAFIA CAPULUI – REGIUNEA LABIALĂ

Sistemul Muşchiul Origine Inserţie Acţiune Inervaţie

Central Orbicular al gurii Pielea din jurul Pielea din jurul Închiderea gurii Nervul
orificiului bucal orificiului bucal facial
Periferic - Ridicător al buzei Faţa laterală a Aripa nasului şi Ridică aripa nasului Nervul
stratul superioare şi al procesului pielea buzei şi buza superioară facial
superficial aripii nasului frontal al superioare
maxilei

Periferic - Zigomatic mic Faţa laterală a Pielea buzei Trage în sus buza Nervul
stratul osului superioare superioară facial
superficial zigomatic

Periferic - Zigomatic mare Faţa laterală a Pielea Trage comisura Nervul

stratul osului comisura buzelor în sus şi facial
superficial zigomatic buzelor lateral (m. râsului)

Periferic - Rizorius Linia oblică a Pielea Trage lateral Nervul

stratul mandibulei comisurii comisura buzelor facial
superficial buzelor (m. surâsului)

Periferic - Coborâtor al Linia oblică a Pielea Coboară comisura Nervul

stratul unghiului gurii mandibulei comisurii buzelor facial
superficial buzelor
 TOPOGRAFIA CAPULUI – REGIUNEA LABIALĂ

Sistemul Muşchiul Origine Inserţie Acţiune Inervaţie

Periferic – Ridicător al buzei Faţa anterioară Pielea buzei Ridică buza superioară Nervul
stratul superioare a corpului superioare şi descoperă dinţii facial
profund maxilei frontali

Periferic – Ridicător al În fosa canină Pielea Trage comisura gurii în Nervul

stratul unghiului gurii comisurii sus şi puţin medial facial
profund buzelor

Periferic – Buccinator Procesul Pielea şi Gura este goală – Nervul

stratul alveolar al mucoasa trage de comisuri şi facial
profund maxilei şi comisurii lăţeşte crăpătura
porţiunea buzelor bucală; gura este plină
alveolară a – expulzează aerul sub
mandibulei presiune (m.
trompetiştilor)

Periferic – Coborâtor al buzei Linia oblică a Pielea buzei Trage buza inferioară Nervul
stratul inferioare mandibulei inferioare în jos şi o înpinge facial
profund înainte (tristeţe)

Periferic – Mental Faţa anterioară Pielea Ridică bărbia şi Nervul

stratul a corpului mentonului împinge înainte buza facial
profund mandibulei inferioară
 TOPOGRAFIA CAPULUI – REGIUNEA LABIALĂ

Muşchii sistemului periferic, cu rol dilatator al orificiului bucal,

imprimă buzelor şi crăpăturii bucale cele mai variate forme şi mişcări
cu rol expresiv, dar şi cu importanţă în diferite acte fiziologice.

Bucurie
TOPOGRAFIA CAPULUI – REGIUNEA LABIALĂ

Tristeţe
 TOPOGRAFIA CAPULUI – REGIUNEA LABIALĂ

4. Stratul glandular – conţine mici glande salivare labiale, ce pot fi sediul

unor procese patologice (chiste, tumori).
5. Stratul mucos – reprezentat de mucoasa labială, parte componentă a
mucoasei bucale. Stratul mucos tapetează faţa posterioară a buzelor
şi se continuă cu mucoasa gingivală, împreună cu care delimitează
şanţurile gingivo-labiale. Pe linia mediană, în şanţurile gingivo-labiale,
se găseşte câte o plică a mucoasei denumită frâul buzei superioare,
respectiv frâul buzei inferioare. La nivelul marginii libere a buzei
mucoasa labială se continuă cu pielea.
6. Vase şi nervi – atât arterele cât şi venele labiale se anastomozează pe
linia mediană cu cele de partea opusă, realizând un cerc venos şi un
cerc arterial peribucal. Vasele labiale (superioare şi inferioare) au un
traiect sinuos ceea ce le permite distensia la deschiderea orficiului
bucal.
 TOPOGRAFIA CAPULUI – REGIUNEA LABIALĂ

Vasele labiale sunt situate în profunzime spre marginea liberă a

buzei, vena fiind mai aproape de această margine.
Datorită aşezării profunde a vaselor labiale sutura buzelor trebuie să
cuprindă toate planurile, sutura superficială fiind insuficientă.
 TOPOGRAFIA CAPULUI – REGIUNEA LABIALĂ

Limfaticele
Limfa de la nivelul regiunii labiale se drenează spre nodurile
limfatice suprahioidiene, nodurile limfatice submandibulare şi spre
nodurile limfatice ale căii jugulare interne.
Drenajul limfatic al buzei inferioare se realizează atât în nodurile
limfatice submandibulare de partea respectivă, cât şi spre nodurile
limfatice submandibulare de partea opusă (in cancer de buză
inferioară, extirparea tumorii se asociază întotdeauna cu extirparea
bilaterală a nodurilor limfatice submandibulare).
 TOPOGRAFIA CAPULUI – REGIUNEA LABIALĂ

-Inervaţia senzitivă este asigurată de nervul trigemen, inervând

senzitiv întreaga faţă. Buza superioară este inervată senzitiv de nervul
infraorbital din nervul maxilar din nervul trigemen, iar buza inferioară
de nervul mental din nervul alveolar inferior din nervul mandibular din
nervul trigemen.
 TOPOGRAFIA CAPULUI – REGIUNEA LABIALĂ

-Inervaţia motorie este

asigurată de nervul facial,
astfel:
-muşchii buzei superioare
de ramurile bucale ale
nervului facial;
-muşchii buzei inferioare
şi muşchiul rizorius de
ramura mandibulară a
nervului facial.
 TOPOGRAFIA CAPULUI – REGIUNEA GENIANĂ

REGIUNEA GENIANA
Limite
• Regiunea geniană formează peretele lateral al cavităţii bucale.
• Este formată din două regiuni suprapuse: superior – regiunea
infraorbitală, inferior – regiunea bucală.

• Anterior:
1. Şanţul nazo-labio-genian
2. Verticala la 1 cm lateral de comisura
labială
• Inferior:
3. Marginea inferioară a mandibulei
• Posterior:
4. Marginea anterioară a muşchiului maseter
5. O linie verticală spre procesul zigomatic al
frontalului
• Superior:
6. Marginea infraorbitală a maxilei
 TOPOGRAFIA CAPULUI – REGIUNEA GENIANĂ

Forma

Regiunea geniană este bombată la copil şi la subiecţii garaşi şi

escavată la cei slabi şi la vârstnici.

Stratigrafie

1.Pielea – fină, mobilă, prevăzută cu peri la secul masculin şi conţine

numeroase glande sebacee şi sudoripare.
2.Ţesutul celular subcutanat – trece în profunzime printre muşchii
stratului superficial şi se continuă la nivel intermuscular. Este
străbătut de vasele şi nervii regiunii, canalul parotidian sau canalul lui
Stenon şi corpul adipos al obrazului.
 TOPOGRAFIA CAPULUI – REGIUNEA GENIANĂ

Corpul adipos al obrazului se interpune între muşchiul maseter şi

muşchiul buccinator şi trimite două prelungiri, una în regiunea
temporală şi alta în regiunea infratemporală.

Canalul lui Stenon este canalul excretor al glandei parotide. Este

situat în continuarea prelungirii anterioare a glandei parotide, se
îndreaptă anterior, trece peste marginea anterioară a muşchiului
maseter şi se inflectează spre medial, apoi perforeză muşchiul
buccinator şi se deschide în vestibulul cavităţii bucale printr-un
orificiu situat la nivelul celui de-al doilea molar superior.
 TOPOGRAFIA CAPULUI – REGIUNEA GENIANĂ

3. Planul muscular – prezintă trei straturi:

-Stratul muscular superficial, format de muşchii ridicător al buzei

superioare şi al aripii nasului, zigomatic mic, zigomatic mare, rizorius
şi coborâtor al unghiului gurii.

-Stratul intermuscular, format de prelungirile ţesutului celular

subcutanat ce trec în profunzime printre muşchii stratului superficial.

-Stratul muscular profund, format de muşchii ridicător al buzei

superioare, ridicător al unghiului gurii şi buccinator.
 TOPOGRAFIA CAPULUI – REGIUNEA GENIANĂ

4. Stratul glandular – reprezentat de mici glande salivare.

5. Stratul mucos – constituit din mucoasa ce căptuşeşte vestibulul

cavităţii bucale. Prezintă raporturi cu mucoasa gingivală şi arcadele
alveolo-dentare.

6. Vase şi nervi – principalele vase ale regiunii sunt artera şi vena

facială a căror traiect sinuos se întinde între unghiul postero-inferior
şi cel antero-superior. Traiectul sinuos permite destinderea vaselor
faciale în timpul dinamicii masticatorii. Vena facială este situată
înapoia arterei faciale.
 TOPOGRAFIA CAPULUI – REGIUNEA GENIANĂ

Pulsul la artera facială se ia pe marginea inferioară a mandibulei, la locul

unde aceasta întâlneşte marginea anterioară a muşchiului maseter (3-4 cm
anterior de gonion). La nivelul unghiului antero-superior al regiunii, prin
intermediul vaselor unghiulare, vasele faciale se anastomozează cu vasele
oftalmice, explicându-se astfel posibilitatea propagării unei infecţii din
regiunea geniană spre intracranian, mai exact spre sinusul cavernos al durei
mater.
Pe lângă vasele faciale, în regiunea geniană mai pătrund ramuri din artera
lacrimală, artera transversală a feţei din carotida externă, arterele suborbitală,
bucală şi alveolară din artera maxilară, precum şi ramuri din artera mentală.
 TOPOGRAFIA CAPULUI – REGIUNEA GENIANĂ

Limfaticele – reprezentate de vase limfatice şi mici noduri limfatice

geniene situate pe traiectul vaselor faciale. Drenajul limfatic al regiunii
geniene se realizează spre nodurile limfatice parotidiene şi spre
nodurile limfatice submandibulare.
 TOPOGRAFIA CAPULUI – REGIUNEA GENIANĂ

Inervaţia senzitivă este asigurată de nervul lacrimal, ramură a

nervului oftalmic din nervul trigemen; nervul infraorbital, ramură
terminală a nervului maxilar din trigemen; nervul mental, ramură din
nervul mandibular din trigemen; nervul bucal, ramură din nervul
mandibular din trigemen.
 TOPOGRAFIA CAPULUI – REGIUNEA GENIANĂ

Inervaţia motorie este asigurată de ramurile terminale ale nervului

facial, destinate muşchilor regiunii.

Nervul facial dupa un scurt

traiect, dupa ce paraseşte
craniul prin gaura stilo-
mastoidiana, intră în glanda
parotidă. În profunzimea
glandei se împarte într-un ram
superior, temporo-facial şi un
ram inferior, cervico-facial.
 TOPOGRAFIA CAPULUI – REGIUNEA GENIANĂ

Ramurile terminale ale nervului facial vor inerva muşchii mimicii.

 TOPOGRAFIA CAPULUI – REGIUNEA MASETERINĂ

REGIUNEA MASETERINA
Limite

• Regiunea maseterina este componentă a regiunii parotidiano-

maseterine

• SUPERIOR –
arcada zigomatică
• ANTERIOR –
marginea anterioară a
muşchiului maseter
• INFERIOR –
marginea inferioară a
mandibulei
• POSTERIOR –
marginea posterioară a ramurii
mandibulei
 TOPOGRAFIA CAPULUI – REGIUNEA MASETERINĂ

Forma
• Forma regiunii maseterine variază în funcţie de dezvoltarea
muşchiului maseter

Stratigrafie
1. Pielea – fină, mobilă, prevăzută cu peri la sexul masculin şi conţine
numeroase glande sebacee şi sudoripare.
2. Ţesut celular subcutanat este străbătut de vase şi nervi
superficiali, precum şi de prelungirea anterioară a glandei paotide
ce se continuă cu canalul lui Stenon sau ductul parotidian. Canalul
lui Stenon poate fi explorat prin rularea lui sub degete pe marginea
anterioară a muşchiului maseter.
 TOPOGRAFIA CAPULUI – REGIUNEA MASETERINĂ

3. Fascia maseterină împreună cu planul osteo-periostic formează o

lojă osteofibroasă, numită loja maseterină, ce adăposteşte
muşchiul maseter şi pachetul vasculo-nervos maseterin.
4. Planul muscular este reprezentat de muşchiul maseter ce ocupă
aproape în întregime loja maseterină.
5. Planul osteo-periostic este constituit din faţa laterală a ramurii
mandibulei la care se adaugă la limita superioară arcada
zigomatică şi la unghiul postero-superior articulaţia temporo-
mandibulară.
 TOPOGRAFIA CAPULUI – REGIUNEA MASETERINĂ

6. Vasele şi nervii regiunii maseterine se situează atât superficial, cât

şi profund.
• Vasele şi nervii superficiali: artera temporală superficială ce dă
naştere la acest nivel arterei trensverse a feţei; artera facială ce
străbate unghiul antero-infeior al regiunii; ramurile nervului facial
traversează regiunea fără a da naştere la ramuri colaterale.
 TOPOGRAFIA CAPULUI – REGIUNEA MASETERINĂ

• Inervaţia senzitivă a zonei este asigurată de nervul mandibular, cu

excepţia unei mici zone ce corespunde gonionului, inervată de
ramuri din plexul cervical superficial.
 TOPOGRAFIA CAPULUI – REGIUNEA MASETERINĂ

• Drenajul limfatic, atât cel superficial cât şi cel profund se realizează

spre nodurile limfatice parotidiene şi submandibulare.

• Vasele şi nervii profunzi – se grupează în pachetul vasculo-nervos

maseterin, fiind constituit din artera maseterină, ramură din artera
maxilară şi nervul maseterin, ramură a nervului mandibular.
 TOPOGRAFIA CAPULUI

1. Moore, Keith L.; Dalley, Arthur F., Clinically Oriented Anatomy, 5th Edition, Ed. Lippincott Williams &
Wilkins, 2006