Sunteți pe pagina 1din 10

Vestibulul bucal

Limite: -buzele si obrajii la exterior -versantul extern al arcadelor-dentare,la interior Comunicari: cavitatea orala propriu-zisa prin spatiile interdentare,spatiul retromolar si brese edentate atunci cand exista. Impartire:vestibulul maxilar si mandiblar(in raport cu planul de ocluzie);zona labiala si zona bucala(stanga si dreapta),in raport cu peretele extern Mucoasa vestibulara se imparte in : -mucoasa labiala,in dreptul buzelor,cu suprafata relifiata de glande labiale,este activ mobila -mucoasa bucala,relifiata de gl salivare de mici dimensiuni din submucoasa,se intinde pana la plica pterigomandibulara,tapeteaza intern m.buccinator -mucoasa alveolara vestibulara,este fixa si se mai numeste masticatorie,acopera arcada alveolara pana la jonctiunea mucogingivala -mucoasa fundurilor de sac vestibular este o mucoasa pasiv mobila,fiind locul de reflexie al mucoasei labiobucale,activ mobila,in mucoasa alveolara,este situata la nivelul santului vestibular superior si inferior. Relieful vestibului: -fraul buzei superioare si al buzei inferioare,plica a mucoasei care uneste mucoasa labiala sup respectiv inferioara cu mucoasa alveolara,pe linia mediana. -bridele alveolo dentare,traverseaza santurile vestibulare in dreptul premolarilor sau caninului -papila si orificiul de deschidere al canalului Stenon,proemina pe mucoasa bucala in dreptul molarului 2 superior -orificiul infraorbital se proiecteaza in zona bucala a santului vestibular superior,intre premolarii superiori,la 5-8 mm sub rebordul infraorbital sau pe verticala care uneste incizura supraorbitala cu orificiul mentonier. -orificiul mentonier,situat in santul vestibular inferior,se proiecteaza intre radacinile premolarilor inferiori,intre marginea bazilara si alveolara a mandibulei -fosa canina,depresiune superioara si inferioara in raport cu alveola caninului -creasta zigomatica alveolara,relifiata in dreptul molarului superior -portiunea terminala a santurilor vestibulare este limitata de plica ptergo mandibulara,unde se palpeaza marginea anterioara a ramurii mandibulare,creasta temporala,procesul coronoid,tendonul m. temporal Venele dreneaza in vena jugulara interna prin v. faciala,v.maxilara,plexul venos pterigomaxilar. Limfaticele dreneaza limfla in ganglionii submandibulari,submaxilari,parotidieni,bucali si linguali Nervii senzitivi provin din n.maxilar si mandibular dupa cum urmeaza: -pentru santul gingivolabial superior si buza superioara:ramurile terminale din infraorbital -pentru santul gingivolabial inferior si buza inferioara:ramurile terminale din n.mentonier -pentru mucoasa bucala si mucoasa alveolara de la molarul 2 la premolarul 2-n.bucal

-pentru mucoasa alveolara vestibulara-ramurile gingivale ale n.alveolari superiori si inferiori Nervii motori apartin n.facial Inervatia simpatica apartine plexului periocaortic extern Inervatia parasimpatica apartine n.bucal prin gg otic,originea fibrelor fiind in nucleul salivator inferior(pentru glandele salivare mici). Aplicatii practice: -La nivelul vestibului bucal se poate efectua anestezia periferica a nervilor:infraorbitar,mentonier,bucal si n.alveolari postero-superiori si se poate aborda chirurgical sinusul maxilar si procesele alveolare.

Cavitatea orala propriu-zisa: Limite: -antero-extern : arcadele gingivo-alveodentare -superior:bolta palatina -inferior:planseul bucal -posterior:istmul faucium Din punct de vedere topografic exista: -regiunea palatina -regiunea sublinguala -regiuniile retromolare Regiunea palatina Separa cavitatea bucala de cavitatea nazala,format in cele 2/3 anterioare de bolta palatina,iar in 1/3 posterioara de valul balatin ( palatul moale) Este o suprafata concava,flancata lateral de arcada alveolara superioara Repere morfologice: 1.Torsul palatin-o proeminenta osoasa de marime variabila ,situata pe linia mediana a boltii palatine,mai frecvent in 1/3 mijlocie. 2.Relieful palatin-o zona de mucoperiost avasculara,situat pe linia mediana a boltii palatine,corespunde suturii medio-palatine 3.Papila incisiva-o proeminenta ovalara de mucoasa,situata pe linia mediana,la 1 cm inapoia incisivilor centrali superiori,acopera orificiul incisiv,fiind un reper important pentru anestezia n.nasopalatin. 4.Pliciile palatine transverse ( rugile palatine) sunt 2-6 reliefuri de mucoasa dispuse simetric de o parte si de alta a liniei mediane,in portiunea anterioara a boltii 5.Proeminenta carligului procesului pterigoid-care se poate palpa in partea laterala a apalatului moale,posteromedial de arcada alveolara superioara,este un reper pentru anestezia n.palatin mare la gaura palatina mare. 6.Foveele palatine-sunt depresiuni mici pe palatul moale,de o parte si de alta a liniei mediane,la limita dintre palatul dur si palatul moale

7.Orficiu palatin mare se proiecteaza in unghiul posterolateral al boltii palatine,la 5 mm anterior de marginea posterioara a acesteia si la 1 cm intern de arcada alveolara superioara,in dreptul molarului 3 si la 1 cm anterior de carligul procesului pterigoid 8.Linia Ah-o linie transversala care marcheaza limita dintre palatul dur si palatul moale avand o latime de 2-5 mm

Planul mucos al regiunii palatine: 1.Mucoasa palatului dur este aderenta de periost formand un strat gros de mucoperiost sau de mucoasa fixa(masticatorie) si se continua pe fata palatina a arcadelor alveolare cu mucoasa alveolara fara o linie de demarcatie spre gingie. Prezinta 3 zone: -zona fibroasa care corespunde suturii mediopalatine si rebordului alveolar -zona grasoasa simetrica,in partea anterioara a palatului dur,intre portiunile zonei fibroasei,cu tesut submucos adipos. -zona glandulara,dispusa simetric,in partea posterioara a palatului dur,de o parte si de alta a liniei mediane,contine in submucoasa glande salivare mici,glande palatine 2.Mucoasa valului palatin este o mucoasa activ mobila,mai subtire,cu un numar mare de glande salivare mici in submucoasa. Planul osteomusculofibros este format din: 1. Palatul dur,alcatuit din : procesele palatine maxilare;lamele orizontale palatine;sutura palatina mediana si transversala 2. Palatul moale alcatuit din : aponevroza palatina;muschii valului palatin. Vascularizatia si inervastia regiunii este asigurata de : 1.Artere : -artera palatina descendenta prin artera palatina mare si arterele palatine mici vascularizeaza 2/3 posterioare al palatului dur si valul palatin -artera palatina ascendenta pentru valul palatin -n. din artera faringiana ascendenta pentru palatul moale -n.din artera sfenopalatina si n. din artera canalului pterigodian 2. Venele conduc sangele in plexul venos pterigomaxilar,in vena faciala si in vena faringiana ascendenta 3. Vasele limfatice conduc limfa in gg. Limfatici bucali,retrofaringieni,parotidieni profunzi si cervicali profunzi. 4. Inervatia senzitiva a mucoasei este asigurata de : - nervii nazopalatini-la nivelul mucoasei boltii palatine ( in 1/3 anterioara) si mucoasa alveolara adiacenta. -nervii palatini mari-asigura inervatia partii posterioare a boltii palatine (2/3 posterioare) si mucoasa alveolara adiacenta -nervii glosofaringian si vag asigura inervatia senzitiva in zona istmului faucium.

Aplicatii practice: 1. Orificiul incisiv : este locul de anestezie a nervilor nazopalatini,tinand cont de directia canalului incisiv 2. Orificiu palatin mare este locul pentru anestezia nervilor palatini mari,mici si a nervului maxilar daca patrundem prin acest orificiu pana la baza craniului,in apropierea orificiului rotund,tinand cont cont de directia canalului. 3. Artera palatina mare poate fi lezata in cursul inciziilor pentru abcese palatine sau la deraparea instrumentelor de extractie si de slefuit. Artera are un traiect oblic dinapoi-inainte,dinafara-inauntru ,pe palatul dur,indepartandu-se anterior de arcada alveolodentara. De aceea se recomanda inciziile paralele cu traiectul arcadei si plasate cat mai aproape de rebordul alveolodentar,pentru ca artera sectionata trebuie ligaturata sau daca se retrage in canalul sau osos,hemoragia nu va putea fi oprita prin ligatura arterei carotide externe. 4. Bolta palatina poate fi sediul palatoskisis 5. Bolta palatina reprezinta calea de acces pentru abordarea caninilor inclusi in palatopozitie si zona de sprijin pentru protezele totale maxilare

Regiunea sublinguala Cuprinde formatiuniile planseului bucal,situate deasupra m. milohioidieni care formeaza diagframa orala,care separa cavitatea bucala de regiunile suprahioidiene. Planseul bucal,acoperit in cea mai mare parte de limba,este explorabil doar in portiunea lui anterioara dupa ridicare segmentului mobil al limbii. Repere morfologice: 1. Triunghiul sublingual: reprezinta teritoriul liber al planseului bucal,delimitat de fata interna a corpului mandibulei si de radacina limbii.Se mai numeste si pelvis salivar,toata saliva scurgandu-se aici. 2. Fraul limbii : este o cuta fibromucoasa de forma semiluna,situata pe linia mediana a planseului bucal,ce se intinde intre planseul bucal si fata inferioara a corpului limbii. 3. Caruncula sublinguala : o formatiune simetrica,situata de o parte si de alta a bazei de insertie a frenului limbii,pe suprafata careia se deschid ductul submandibular Warthon impreuna cu ductul sublingual principal 4. Eminenta sublinguala : este o proeminenta alungita situata postero-lateral de caracula sublinguala si corespunde glandei sublinguale . 5. PLica sublinguala este o proeminenta a mucoasei,simetrica care corespunde ductului submandibular 6. Nervul lingual in dreptul molarului al 3-lea este situat sub mucoasa planseului bucal,situatie care expune nervul iritatiei mecanice in timpul extractiilor molarului de minte inferior.

Limba

Este un organ musculo-membranos,acoperit de mucoasa.Este vascularizata de arterele linguale , de artera profunda a limbii (ram din palatina si faringiana ascendenta.Venele linguale si profunde ale limbii) dreneaza in v. jugulara interna.Limfaticele dreneaza in nodurile submentale,submandibulare si cervicale profunde.Inervatia motorie este data de n. hipoglos,iar cea senzitiva generala de n. lingual. Sensibilitatea

gustativa este deservita in 2/3 anterioare de n. facial prin n.coarda timpanului in 1/3 posterioara de n. glosofaringian si la radacina limbii de n. vag.

Planul mucos al planseului bucal Continua mucoasa de pe fata inferioara a limbii si se reflecta pe fata lingala a arcadei alveolare inferioare formand mucoperiostul acestuia,neexistand o limita precisa de demarcatie intre ele Vasele mucoasei provin din a. si v. sublinguala Vasele limfatice sunt colectate de ganglionii limfatici cervicali profunzi si submandibulari. Nervii senzitivi ai mucoasei provin din n.sublingual Inervatia vegetativa pentru glandele salivare mici din mucoasa planseului bucal este asigurata de fibre cu origine in nucleul salivator superior

Loja sublinguala: Reprezinta spatiul cuprins intre diagframa orala,mucoasa sublinguala si arcul mandibular Limite: Superior:mucoasa planseului bucal,motiv pentru care spatiul glandular se mai numeste si spatiul sublingual submucoas. Inferior: m . milohioidian Medial : mm. geniglos,geniohioidian si hipoglos Lateral : foseta sublinguala a mandibulei. Comunicari: Anterior comunica cu loja opusa printr-un pasaj situat intre mucoasa si muschiul genioglos Posterior comunica cu regiunea submandibulara prin spatiul lateral al limbii,delimitat de muschiul milohioidian ,muschiul hipoglos si mucoasa planseului bucal Continut: Glanda sublinguala,situata in partea postero-laterala a lojei Prelungirea anterioara a glandei submandibulare ce poate ajunge pana la glanda sublinguala,insoteste ductul submandibular. Canalul Warthon trece in loja medial de glanda sublinguala Nervul lingual-intial sub mucoasa planseului in dreptul molarului 3,emite la acest nivel nervul sublingual care trece lateral de glanda si se divide in numeroase ramuri pentru mucoasa sublinguala Nervul hipoglos situat inferior de canalul Warthon si medial de glanda sublinguala Artera si vena sublingual situate medial de glanda sublinguala

Aplicatii practice: Mucoasa alveololinguala reprezinta peretele chirurgical al lojei sublinguale , prin care se abordeaza continutul acesteia,abcesele submucoase sublinguale de cauza dentara,cat si canalul Warthon in litiaza salivara Teritoriul regiunii sublinguale,aflat inapoia molarului 1 este important pentru extinderea bazelor protezelor mobile,fiind denumit in clinica regiunea paralinguala

Nervul lingual in timpul extractiei molarului 3 poate fi lezat Regiuniile retromolare Cuprind spatiul situat inapoia ultimilor molari si anterior de arcul palatoglos.Aici se efectueaza anestezia nervului alveolar inferior si lingual Repere morfologice: -fovea retromolara superioara:este o depresiune situata la locul de jonctiune a maxilei cu osul palatin si procesul pterigoidian , inapoia arcadei alveolodentare superioare,pe versantul intern al acesteia. -papila retromolara superioara : este o proeminenta gingivala care delimiteaza fovea retromolara superioara -tuberculul alveolar superior:este o proeminenta rotunjita,acoperita de mucoasa si corespunde extremitatii posterioare a procesului alveolar superior -fovea retromolara inferioara corespunde trigonului retromolar al mandibulei -papila retromolara inferioara este o proeminenta gingivala situata in partea anterioara a foveei retromolare inferioare -perninta retromolara glandulara se situeaza inapoia papilei retromolare inferioare si corespunde glandelor retromolare(salivare mici) -tuberculul piriform(tuberculul mandibular) este portiunea osoasa mai ridicata a extremitatii posterioare a arcadei alveolare inferioare,dupa pierderea ultimului molar -plica pterigomandibulara : reliefata de ligamentul pterigomandibular,este dispusa oblic in jos si in afara,reprezinta o raspantie tendinoasa intre m buccinator si m constrictor superior al faringelui si corespunde limitei mediale a intrarii in spatiul pterigomandibular,fiind un repe pentru anestezia la acest nivel. Structura: -Mcoasa regiunii:reprezinta continuarea mucoasei vestibulare si a cavitatii bucale propriu-zise care se continua in mucoasa istmului bucofaringian , acopera deschiderea orala a spatiului pterigomandibular,fiind aplicata pe marginea anterioara a ramului maandibulei si a muschiului pterigodian medial -spatiul pterigomandibular se proiecteaza in aceasta regiune,intrarea in spatiu fiind barata de mucoasa acestei regiuni.Anterior intrarea in spatiu este delimitata lateral de creasta temporala a mandibulei,de marginea anterioara a aprocesului coronoid si de tendonul muschiului temporal,iar medial, de marginea anterioara a muschiului pterigodian medial.Prin aceasta intrare spatiul este accesibil cu usurinta clincianului. Continutul spatiului pterigomandibular: -Nervul alveolar inferior si vasele alveolare inferioare -Nervul lingual-la cativa mm inaintea nervului alveolar inferior -Nervul milohioidian situat inapoia nervului alveolar inferior si vasele milohioidiene -Nervul bucal-cu traiect anterior incrucisand tendonul muschiului temporal in planul de ocluzie la molarii superiori Aplicatii practice:

Anestezi arcadei alveolodentare inferioare se poate obtine prin injectarea spatiului pterigomandibular,deci este important sa cunoastem raporturile nervilor de la acest nivel cu ramul mandibulei Orificiul mandibular este situat la mijlocul distantei dintre marginea anterioara si marginea posterioara a ramului mandibulei,in planul de ocluzie a molarilor inferiori : pentru anestezie folosim ca repere marginea anterioara a ramului mandibulei si creasta temporala si se evidentieaza plica pterigomandibulara. Orientarea orificiului este determinata de pozitia ramului mandibulei care foprmeaza un unghi deschis posterior de aproximativ 25 grade cu corpul mandibulei. Orificiul este flancat anterior de lingula mandibulei , palpabila,cu varful situat deasupra orificiului la cativa mm. Torsul mandibular Weissbren este situat deasupra si anterior de lingula,in planul de ocluzie al molarilor superior.Este locul de raspantie al nervilor alveolar inferior ,lingual si bucal,unde acestia pot fi anesteziati in bloc,datorita pozitei lor apropiate. Intrarea in spatiul pterigomandibular in vederea efectuarii anesteziei se face in intervalul dintre creasta temporala si plica pterigomandibulara. Pozitia apropiata a nervilor facial si auriculotemporal poate determina cu ocazia injectarilor efectuate in spatiul pterigomandibular o serie de pareze si anestezii tranzitorii. Topografia nervilor alveolari Nervul alveolar inferior este accesibil pentru anestezia locala inainte de a intra in canalul mandibular,o anestezie la mandibula putand prinde toate ramurile dentare inferioare.Nervii alveolari antero-superiori in partea anterioara a canalului infraorbital. Topografia nervilor alveolari postero-superiori Nervii alveolari postero-superiori pot fi abordati la locul de intrare in canalele osoase din peretele posterior al sinusului maxilar.Zona se localizeaza tragand o linie verticala,imediat inapoia ultimului molar si una orizontala situata la jumatatea distantei dintre marginea alveolara si fata orbitala a maxilei,care intersecteaza linia verticala. Nervii alveolari postero-superiori se desprind din nervul maxilar in fosa pterigo-palatina si abordeaza maxila la nivelul gaurilor alveolare postero superioare Topografia nervilor alveolari antero-posteriori: Nervii alveolari antero-posterior se desprind in canalul infraorbital din nervul infraorbital la o distanta de 610 mm posterior de orificiul infraorbital Topografia nervilor palatini: Nervul palatin mare intra in cavitatea bucala prin orificiul palatin mare,cu artera si vena omonima si se orienteaza anterior in santul dintre procesul alveolar si plafonul cavitatii bucale.Nervul da ramuri mari spre linia mediana si ramuri mici,lateral spre gingie.In regiunea molara nervul si vasele sunt inglobate in tesut conjunctiv lax care este bine reprezentat in jurul orificiului palatin mare.Anestezia se face in tesutul conjunctiv lax din jurul nervului si vaselor Orificiul care nu poate fi palpat pe viu,este localizat in santul dintre procesul alveolar si tavanul cavitatii bucale. Topografia nervului alveolar inferior

Nervul emite toate ramurile dentare inferioare in canalul mandibular si de asemenea inerveaza papilele interdentare,ligamentele periodontale si gingia vestibulara a dintilor inferiori in partea cea mai distala si mediala . Ramura sa cutanata,neervul mental,inerveaza mucoasa buzei inferioare si tegumentul ei,cat si o zona variabila din tegumentul barbiei. Gingia vestibulara in partea mijlocie a mandibulei este inervata de nervul bucal,iar intreaga gingie linguala este inervata de ramuri din nervul lingual Nervul alveolar inferior poate fi gasit in spatiul pterigo-mandibular inainte de patrunderea lui in orificiul mandibular Ramurile anterioare ale nervului alveolar inferior pot fi anesteziate prin injectare de anestezic in canalul mentonier. Spatiul pterigo-mandibular este bine definit,intre ramul mandibulei si muschii pterigodieni .Peretele lateral este format de suprafata interna a ramului mandibular,peretele medial este format de muschiul pterigodian medial,iar superior este delimitat de muschiul pterigodian lateral.In sectiune frontala acest spatiu este triunghiular,ingust in jos acolo unde muschiul pterigodian medial converge spre mandibula si comunica exterior cu fosa retromandibulara.Nervii lingual si alveolar inferior patrund in acest spatiu din plafonul fosei infratemporale. Continutul spatiului pterigomandibular :tesut conjunctiv lax,nervul lingual in fata si nervul alveolar inapoi,posterior si lateral de care se afla artera si venele omonime care converg cu nervul catre orificiul mandibular. Nervul alveolar inferior trece oblic prin spatiul pterigomandibular din pozitie supero-mediala in pozitie infero-laterala.Nervul alveolar inferior este separat de nervul lingual de cativa mm in apropierea orificiului oval si la acest nivel este situat pe fata mediala a m . pterigoidian lateral.Traverseaza marginea posterosuperioara a m.pterigodian medial si intra in spatiul pterigomandibular prin spatiul interpterigoidian. Nervul lingual intalneste n. coarda timpanului exact unde intra in spatiul pterigomandibular si numai pe o mica distanta este in fata nervului alveolar inferior Nervul alveolar inferior,la intrarea in spatiul pterigomandibular este separat de mandibula prin m. pterigoilian lateral,apoi inferior de acest muschi converge spre ramul mandibulei unde intalneste orificiul mandibular. Raporturi: -superior hipotalamusul(chiasma optica,tuber cinerum,corpii mamilari) si cercul arterial al bazei encefalului -lateral sinusul cavernos si elementele lui -posterior puntea(prin lama patrulatera) -anterior si inferior cu sinusurile sfenoidal si fosele nazale. Craniometrie si proiectii la nivelul capului Craniometria este o metoda prin care se determina dimensiunile craniului se se bazeaza pe utilizarea unor puncte fixe craniometrice in vederea stabilirii unor diametre,unghiuri si indici ai craniului neural si visceral Puncte craniometrice: Puncte mediane anterioare:

-Trichion este situat la intersectia liniei mediane cu linia de insertie a parului -Bregama-este situat la intersectia suturii coronale cu sutura sagitala -Ophrion-la intersectia tangentei arcadelor sprancenoase cu linia mediana fiind folosit pentru aprecierea dimensiunilor etajelor fetei. -Glabella este punctul cel mai anterior situat situat pe linia mediana in zona intersprancenoasa. -Nasion-corespunde radacinii nasului si este situat la antersectia dintre sutura naso-frontala,fiind limita intersectia dintre sutura internazala cu sutura naso-frontala,fiind limita intre craniul neural si craniul visceral -Nasospinalis-corespunde bazei spinei nazale anterioare -Subnazale este punctul medial superior al rosului buzei superioare -Basion-este punctul median al marginii anterioare al foramen magnum Punctele craniometrice laterale: -Eurion-punctul cel mai lateral de pe osul parietal ce corespunde tuberozitatii parietale -Zyghion-punctul cel mai lateral situat pe arcada zigomatica -Orbitale-este punctul cel mai coborat al marginii infraorbitale situat pe linia mediopulpare -Gonion-punctul cel mai coborat si posterior de la nivelul unghiului mandibular -Condilion-punctul cel maim inalt al condilului mandibular -Glenion-este punctul situat la varful fosei mandibulare -Pterion-situat la sutura dintre oasele frontal,temporal,parietal,sfenoidal Prin unirea anumitor puncte antropometrice obtinem linii de referinta in antropometrie,astfel: -Linia Camper uneste centrele orificilor acustice externe si este paralela cu planul de ocluzie al dintilor laterali. -Linia de ocluzie reprezinta proiectia pe un plan sagital a planului de ocluzie.Cele 2 linii de ocluzie determina planul de ocluzie. -Linia bisprancenoasa uneste cele 2 arcuri sprancenoase -Linia bipupilara uneste centrul pupilelor si este utila pentru stabilirea planului de ocluzie in zona dintilor frontali superiori -Linia suborbitala-uneste cele 2 puncte orbitale -Linia subnazala-trece prin punctul subnazale este transversala si delimiteaza intre ele etajele mijlociu si inferior ale figurii Pentru a putea descrie corect diferitele elemente anatomice care participa la formarea aparatului dentomaxilar este necesara stabilirea unor planuri conventionale de orientare,verticale sau orizontale: -Planul orizontal de la Frankfurt-uneste punctele orbitale cu traghion,este cel mai uitlizat plan in ortodontic si imparte ca un ecupator capul in 2 jumatati. -Planul palatin-uneste punctele nazospinale anterior si posterior , se mai numeste plan bazal maxilar si este de obicei convex

-Planul bazal mandibular uneste punctele gnathion si gonion,stabileste lungimea sagitala a mandibulei si poate fi curb sau orizontal -Planul nazo-frontal-este reprezentat de perpendiculara coborata din punctul nasion pe orizontala de la Frankfurt.

S-ar putea să vă placă și