Cavitatea bucala

Denumita si gura reprezinta prima portiune a tubului digestiv fiind dispusa in partea inferioara a fetei, sub fosele nazale, deasupra muschilor milohiodieni si anterior faringelui. Este marginita anterior de buze, pe partile laterale de obraji avand astfel forma unui ovoid Cand cele doua maxilare sunt apropiate, cavitatea este virtuala si este reala atunci cand maxilarele sunt departate sau cand se introduc alimente Dimensiuni Diametru antero posterior 7 cm Diamentru transversal 6 6.5 cm Diametru vertical care atunci cand gura este inchisa este 0 si paote ajunge la 7 cm cand gura este deschisa Cavitatea bucala comunica prin doua orificii Anterior(bucal): cu exteriorul Posterior(istmul bucofaringian): cu oro/bucofaringele Este impartita in doua portiuni de catre arcadele alveolo-dentare Vestibulul bucal Spatiu in forma de potcoava marginit de arcadele alveolodentare de o parte si de buze si obraji de cealalta parte Are doi pereti, unul exterior musculo-cutanat si unul interior, osteodentar La locul de unire al celor 2 pereti mucoasa se reflecta si formeaza santul vestibular ( gingivolabial superior si inferior) Ambele santuri prezinta pe linia mediana cate o plica a mucoasei orienteata antero-superior denumita fraul buzei In vestibulul bucal se deschide canalul excretor al glandei parotide (canalul lui Stenon Cand cele doua maxilare sunt apropiate, vestibulul bucal comunica cu cavitatea bucala propriu zisa prin spatiile interdentare si prin spatiul retromolar, iar cand maxilarele sunt departate aceasta comunicare este larga In partea posterioara a vestibulului bucal se gaseste plica pterigo-mandibulara care determina rafeul pterigo-mandibular situat la nivelul muschiului buccinator Cavitatea bucala propriu-zisa Este acea portiune a gurii limitata anterior si pe partile laterale de catre arcadele alveolodentare. Este cuprinsa intre bolta palatina superior si limba inferior si comunicand posterior prin istmul buco-faringian cu faringele Peretii cavitatii bucale sunt 6 Anterior: buze

 2 laterali: obraji Inferior: limba si de o regiune situata sub ea regiunea sublinguala Superior: bolta palatina Posterior: valul palatin si istmul buco-faringian Peretele anterior: buzele Doua formatiuni musculo-membranoase care alcatuiesc peretele mobil al cavitatii bucale Au rol estetic, exprimand mimica, intervenind si in definirea fizionomiei Distingem doua buze, una superioara si alta inferioara, fiecare buza avand o fata anterioara( cutanata) una posterioara(mucoasa) o margine aderenta, o margine libera si doua extremitati, dreapta si stanga Fata anterioara este cutanata si prezinta pe linia mediala un sant denumit si santul subnazal care se termina inferior cu tuberculul buzei superioare. Acest sant denumit si filtru prezinta de o parte si de alta cate o suprafata triunghiulara cu varful orientat lateral acoperita la barbati de mustata. Buza inferioara pe linia mediana prezinta o depresiune, nivel la care la barbati poate exista un smoc de par Fata posterioara(mucoasa) are o culoare cenusie sau rosiatica, este umeda si prezinta glandele labiale Marginea aderenta pentru buza superioara corespunde narinelor si santului nazo-labial (la nivelul partii cutanat) iar la nivelul portiunii mucoase corespunde santului vestibular format de reflectarea mucoasei buzei pe maxila. In acest sant, pe linia mediana gasim o plica mucoasa fraul buzei superioara Marginea aderenta a buzei inferioare, pe partea cutanata este separata de regiunea mentoniera printru-un sant cu concavitatea inferior santul mento-labial, iar de partea mucoasa pe linia mediana distingem fraul buzei inferioare Marginea libera a buzelor(rosul buzelor) este uscata si prezinta pe linia mediana: pentru buza superioara un tubercul pentru buza inferioara - o depresiune in care patrunde tuberculul buzei superioare. De fiecare parte, cam in dreptul fiecarui premolar, extremitatile celor doua buze se unesc formand comisura labiala care va margini unghiul bucal Orificiul bucal este delimitat de buze si de unghiurile bucale. Cand buzele sunt apropiate, acest orifciu are aspectul unei despicaturi (fanta bucala) iar cand buzele sunt departate, orifciul este real Structura buzelor 4 straturi 1. Pielea: groasa, rezistenta, bogata in peri, glande sebacee si sudoripare 2. Plan muscular: plan musculo-conjunctiv ce formeaza un schelet buzelor. Este format din orbicularul gurii in principal si mai putin din ceilalti muschi pielosi Strat glandular: format din numeroase glande labiale Strat mucos: este gros, si se continua cu mucoasa obrjilor si gingiilor

Vascularizatia buzelor Cea arteriala provine din cele 4 artere labiale( ramuri ale facialelor) care se anastomozeaza intre ele formand intre planul muscular si cel glandular al buzelor un cerc arterial Venele au aceeasi distributie cu arterele si se varsa in venele faciale Limfaticele pornesc din doua retele, una cutanata si alta mucoasa ele comunicand intre ele. Limfaticele buzei superioare dreneaza in limfonodulii submandiulari si parotidieni iar cele ale buzei inferioare in limfonodulii submandibulari si submentali 2. Inervatia: Cea motorie : VII Cea senzitiva: V prin ramurile labiale superioare ale nervului suborbitar pentru buza superioara si ramurile labiale inferioare din nervul mentonier pentru buza inferioara Buzele intervin in prehensiunea alimentelor, in masticatie precum si in supt. Intervin in articularea consoanelor , avand rol ca organ de simt in tact, durere si gust Peretii laterali( obrajii) Inchid cavitatea bucala pe partile laterale dar topografic ei o depasesc pe aceasta alcatuind regiunea geniana Fiecare obraz are o forma patrulatera prezentand 2 fete si 4 margini Fata externa cutanata, mai bombata la copii si la persoanele grase si mai deprimata la persoanele in varsta si la persoanele slabe. Prezinta peri care definesc barba, glande sebacee si sudoripare.Capilarele pielii reactioneaza usor la emotii determinand acea roseata a obrajilor ca si in starile febrile Fata interna adera prin partea ei periferica la oasele fetei si anume la maxila si mandibula, iar prin partea centrala corespunde vestibului bucal fiind tapetata de o mucoasa. Pe fata interna, in dreptul celui de-al doilea molar superior se deschide ductul lui Stenon Marginile Superioara: corespunde marginii superioare a orbitei Inferioara: corespune marginii inferioare a mandibulei Posterioara: corespunde marginii anterioare a maseterului Anterioara: se continua cu buzele de care este separata prin santul nazo-labial ce coboara vertical pana la marginea inferioara a mandibulei Structura obrajilor: 4 straturi 1. Pielea 2. Strat celulo-grasos ce contine corpul adipos al obrazului ( bula grasoasa a lui Bichat) 3. Strat muscular: format in mare parte de buccinator care este perforat de ductul lui Stenon 4. Strat mucos: aderenta de muschiul buccinator

 Vascularizatia: Artere: artera bucala a maxilarei si artera transversa a fetei ( din temporala superficiala. Vene: colecteaza in cea mai mare parte in vena faciala dar si in vena transversa a fetei Limfaticele: sunt tributare limfonodulilor parotidieni, submandibulari si mai rar genieni Inervatia Motorie: VII Senzitiva: V nervul bucal al mandibularului si infraorbitar al maxilarului Peretele superior/palatul dur/bolta palatina Separa cavitatea bucala de fosele nazale Palatul dur se continua posterior fara o delimitare precisa cu palatul moale (valul palatin). Este acoperit de partile moi prezentand pe linia mediana un rafeu care anterior este mai proeminent iar posterior usor deprimat, de aspectul unui sant. Acest rafeu corespunde suturii sagitale a palatului osos. Acest rafeu prezinta anterior imediat inapoia incisivilor o proeminenta denumita papila incisvia. Aceasta corespunde orificiului incisiv. De o parte si de alta a acestui rafeu se gasesc niste creste transversale denumite plicile palatine transversale. Prezinta pe toata suprafata sa niste ridicaturi (papile) intre care se delimiteaza niste depresiuni faveolele palatine la nivelul carora se deschid canalele excretoare ale glandelor palatine. Structura : Strat osos: procesele palatine ale maxilelor si lamele orizontale ale oaselor palatine. Acest plan este acoperit de un periost rezistent si foarte aderent la nivelul suturilor Plan glandular: glandele palatine Plan mucos: se continua cu gingiile avand o culoare alb rozacee Palatul dur intervine in articularea consoanelor si in deglutitie. Pe el se sprijina varful limii si astfel bolul alimentar este impins spre posterior, spre istmul buco-faringian Vascularizatie: Arterele: provin de palatine descendenta care coboara prin canalul palatin mare, ajunge pe fata inferioara a boltii palatine unde va da numeroase ramuri. Bolta palatina mai primeste ramuri din artera sfenopalatina ( din maxilara) Venele: traiect identic arterelor Limfaticele: tributare limfonodulilor jugulari externi Inervatie Senzitiva: Nervul palatin mare ce trece prin canalul palatin mare si nervii nazopalatini ce trec prin canalul incisiv Peretele inferior Are o structura complexa fiind format dintr-o serie de parti moi care inchid spatiul dintre doua arcuri osoase si anume corpul mandibulei, superior si anterior si osul hiod inferior si posterior Deasupra diafragmei gurii se gaseste regiunea sublinguala pe care se aseaza limba Diafragma gurii Formata din cei doi muschi milohoidieni care impreuna formeaza o chinga musculara intinsa intre liniile milohioidiene ale mandibulei si corpul hiodului. Aceasta chinga este intarita pe fata superioara de cei doi geniohioidieni iar pe fata inferioara de digastrici

 Regiunea sublinguala Este ascunsa de portiunea orizontala a limbii si reprezinta acea portiune a planseului gurii acceisbila inspectiei si palparii Are forma unui semicerc marginit antero-lateral de arcadele alveolodentare iar posterior de limba Este acoperita de mucoasa prin a carei transparenta se observa venele sublinguale Pe linia mediana se observa fraul limbii ce este o plica sagitala a mucoasei ce leaga fata inferioara a organului de regiunea sulinguala. Pe laturile fraului mucoasa prezinta cate o plica alungita plica sublinguala la extremitatea anterioara a careia se gaseste cate un tubercul caruncula sublinguala . La nivelul acesteia se gaseste cate un orificiu prin care se deschide ductul glandei submandibulare( al lui WHARTON), impreuna cu ductul sublingual mare. De-a lungul plicilor sublinguale se gasesc insiruiri ale orificiilor ductelor mici ale glandei sublinguale Daca indepartam mucoasa regiunii sublinguale se va observa un strat muscular format din 2 dintre muschii limbii (genioglos si hioglos). Lateral de ei atat in dreapta cat si in stanga, si anume intr eei si fata mediala a corpului mandibulei se gaseste cate o loja loja sublinguala ce adaposteste glanda sublinguala Limba Este un organ musculo-membranos cu o forma conica, mobil care participa la formarea peretului inferior la cavitatii bucale Reprezinta organul gustului, intervenind in masticatie, deglutitie iar la nou nascut si in supt Are un rol fonator, intervenind in articularea consoanelor Conformatia exterioara Limba nu poate fi evidentiata in totalitate chiar daca gura este larg deschisa, ea fiind formata din doua portiuni: una verticala (radacina) denumita si portiunea faringiana o portiune orizontala (corpul/portiunea bucala). Separatia dintre cele doua portiuni se face printr-un sant denumit V-ul sau santul terminal. El este dispus la cativa mm in spatele V-ului lingual si prezinta in varful sau o depresiune gaura oarba . Radacina limbii este portiunea situata posterior santului terminal, fiind situata in faringe. Prin extremitatea sa superioara se continua cu portiunea bucala pe cand extremitatea inferioara este legata de epiglota prin trei plici mucoase plicile gloso-epiglotice una mediana si doua laterale intre care se gasesc valeculele epiglotice. Radacina limbii prezinta o fata anterioara ce se continua cu restul organului, o fata posterioara ce corespunde faringelui si pe care se gaseste amigdala linguala. Are doua margini laterale ce vin in raport cu loja amigdalei palatine si doua extremitati una superioara si una inferioara

 Corpul limbii Este portiunea situata anterior santului terminal Se gaseste in cavitatea bucala denumita deci segmentul bucal Prezinta 2 fete, 2 margini 1 fata si un 1 varf. Fata superioara (dorsala) are un sant median la care vin si se termina randurile de papile ale limbii. Fata inferioara, mai putin intinsa decat cea superioara deoarece portiunea ei posterioara este ascunsa in regiunea sublinguala. Aceasta fata prezinta pe linia mediana fraul limbii iar in afara acestuia cate o dunga albastra reprezentata de venele profunde ale limbii. Marginile limbii corespund arcadelor alveolo-dentare. Baza se uneste cu radacina limbii Varful este subtire si ascutit si vine in raport cu portiunea anterioara a arcadelor alveolo-dentare Structura limbii Schelet osteofibros Format din hioid si doua formatiuni fibroase: membrana hioglosiana si septul lingual. Membrana hioglosiana are o forma patrulatera fiind dispusa in partea posterioara a limbii in plan frontal. Inferior se insera pe hiod, superior se pierde in musculatura limbii, posterior santului terminal. Septul lingual are o forma curba, fiind dispus in plan mediosagital intre cei doi muschi genioglosi. Are o margine superioara convexa, una inferioara concava, o baza ce se prinde de membrana hioglosiana si de hiod, un varf ce ajunge pana la varful limbii si doua fete laterale ce vin in raport cu muschii genioglosi Muschii limbii in functie de origine sunt extrinseci cu originea pe oasele si organele invecinate si muschi intrinseci care se fixeaza prin ambele capete in interiorul limbii sau pe septul lingual Muschii extrinseci : Muschiul genioglos : cel mai puternic muschi al limbii cu originea pe procesele genii superioare dupa care fibrele se ramifica in evantai de la varful limbii pana la osul hioid. Exista si fibre care se continua posterior si constrictorul superior al faringelui si altele care pot ajunge pana la epiglota. Cand ia punct fix pe mandibula in contractie simltana gehuieste limba posterior si o aplica pe planseul bucal.

In contractie izolata fibrele anterioare duc varful limbii inferior si posteriorcele mijlocii trag limba inainte proiectand-o anterior gurii iar cele posterioare trag de hiod anterior impreuna cu limba. Muschiul hioglos are o forma patrulatera cu originea pe marginea superioara a corpului hioidului si pe toata intinderea cornului mare al acestuia. De aici fibrele urca pe partea laterala a genioglosului inserandu-se pe aponevroza limbii de la baza si pana la varf. Aceasta aponevroza a limbii reprezinta o condensare a laminei proprii a mucoasei linguale. Ascuns sub fata mediala a hioglosului se gaseste un fascicul inconstant ce ia nastere de pe cornul mic al hioidului si care reprezinta o prelungire a hioglosului si se numeste muschiul condroglos. Actiunea hioglosului: trage de limba posterior si in jos. Muschiul stiloglos este dispus pe marginile limbii isi are originea pe procesul stiloid si pe ligamentul stilomandibular, patrunde in corpul limbii si se imparte in doua fascicule: unul lateral urmeaza muschiul longitudinal inferior, intins pe marginea limbii pana la varf unul tranversal ce strabate muschiul hioglos spre interiorul limbii. Actiune: trage limba superior si posterior. Muschiul tonsiloglos pleaca de la aponevroza faringelui si de la nivelul regiunii amigdalei palatine, patrunde in in baza limbii, se indreapta transversal, se incruciseaza cu cel de partea opusa formand o chinga musculara care ridica limba. Muschii palato-glos si faringoglos intra in structura organelor respective. Muschii intrinseci : Muschiul longitudinal inferior pleaca de pe mucoasa radacinii limbii si ajunge pana la varf, fiind situat intre hio si genioglos. Muschiul longitudinal posterior este nepereche, formand o lama musculara de fibre longitudinale dispusa sub mucoasa dorsala a limbii si intinsa pe toata lungimea limbii. Cei doi muschi longitudinali scurteaza limba. Muschiul transvers ocupa toata masa limbii, fasciulele lui prinzandu-se pe septul lingual si pe mucoasa marginilor limbii. El ingusteaza limba in sens transversal. Muschiul vertical cu fibre intinse de la aponevroza linguala la fata inferioara a corpului limbii. El turteste limba cranio-caudal. Concluzionand, muschii extrinseci actioneaza asupra limbii in intregime, determinand deplasarile ei pe cand muschii intrinseci actioneaza asupra modificarii formei limbii.

Mucoasa linguala Musculara limbii este invelita de o mucoasa care se continua cu mucoasa bucofaringiana. Dupa ce a acoperit elementele regiunii sublinguale, mucoasa planseului bucal se ridica pe fata inferioara a limbii fromand fraul limbii dupa care inconjoara marginile si varful limbii trecand pe fata ei dorsala dupa care se continua cu mucoasa faringelui si laringeui Prezinta papile, glande si foliculi limfatici. Papilele linguale sunt niste proeminente vizibile cu lupa sau cu ochiul liberi, situate pe suprafata mucoasei linguale anterior santului terminal. Ele au rol mecanic,tactil sau in perceperea gustului. Receptorii specifici ai gustului sunt mugurii gustativi, situati la nivelul papilelor valate si foliate. Tipuri de papile : Papile valate/caliciforme cele mai voluminoase in numar de 7-12 situate in partea posterioara a limbii la nivelul v-ului lingual care este situat anterior si parelele santului terminal. Papilele fungiforme aspect de ciuperca, fiind mai voluminoase la extremitatea libera si mai reduca la extremitatea aderenta dans aspectul unui pedicul. Sunt dispuse pe fata dorsala a limbii, anterior santului terminal dar si pe marginile limbii. Pe suprafata lor se gasesc rari muguri gustatici care au un rol mecanic. Papilele lentiforme sunt o varietate a celor fungiforme, de dimensiuni mai mici dar mai inalte. Papilele filiforme sunt albicioase, cu o forma cilindrica sau conica, prezentand la extremitatea libera un buchet de prelungiri filiforme. Se gasesc pe fata dorsala a limbii, atat pe margini cat si pe varf. Papilele foliate care alaturi de cele valate contin numerosi muguri gustativi. Sunt usor vizibile pe partea posterioara a limbii. Diferitele zone ale limbii nu sunt in mod egal sensibile la cele 4 categorii de stimuli gustativi. Fata inferioara a limbii este insensibila substantelor sapide , pe cand fata dorsala - in partea anterioara precepe foarte bine acidul, si mai slab dulcele si saratul si deloc amarul. Marginile percep acidul, dulcele si saratul ,iar baza limbii este impresionata de amar. Glandele linguale sunt de tip mucos si seros, ele formand 3 grupuri , unul situat posterior santului terminal, unul marginal la nivelul marginilor limbii si unul anterior pe fata inferioara a varfului limbii Foliculii linguali sunt niste proeminente emisferice formati dintr-o aglomerare de tesut limfoid si care se gasesc pe fata faringiana a radacinii limbii. In centrul folicului se gaseste o cavitate adanca cripta ce se deschide la exterior printr-un orificiu punctiform.

La nivelul acestor cripte se deschid canalele excretoare ale glandelor linguale posterioare iar totalitatea acestor folicului alcatuiesc amigdala linguala situata pe fata posterioara a radacinii limbii. Aceasta amigdala variaza cu varsta atingand un maxim de dezvoltare la copii cand ocupa toate fata faringiana a limbii. In jurul varstei de 14 ani portiunea mijlocie incepe sa se atrofieze, separand-o astfel in 2 formatiuni. Procesul de regresie continua la adult la care mai pot exista doar un numar redus de foliculi dispusi la nivelul valeculelor

Vascularizatie: Arteriala: din artera linguala din ramul sau terminal (artera profunda a limbii) dar si din palatina ascendenta si faringiana ascendenta Venele: colecteaza sangele in vena linguala si aceasta la randul ei in jugulara interna Limfaticele: sunt tributare limfonodulilor submentali si submandibulari dar si limfonodulilor jugulari interni Inervatie: Motorie: este conferita de VII pentru stilogos si palatoglos si de XII pentru ceilalti muschi ai limbii Sensibilitatea generala: nervul lingual al mandibularului, de IX, de laringeul superior al X. Sensibiliatea gustativa: IX si nervul lingual datorita anastomozei sale cu coarda timpanului, lingualul continand o serie de fibre senzoriale ale nervului VII bis. Peretele posterior: Valul palatin este o formatiune musculo-membranoasa ce continua posterior si in jos palatul dur formand peretele posterior al cavitatii bucale Intervine in deglutitie in in mecanismul suptului Are o forma patrulatera, este mobil , el se ridica si coboara Prezinta O fata bucala, concava, ce priveste in jos si anterior numita si fata antero-inferioara. O fata nazala ce corespunde faringelui si priveste postero-superior O margine aderenta (antero superioara) ce corespunde marginii posterioare a palatului dur Doua margini laterale ce corespund lamelor mediale ale proceselor pterigoidiene O margine libera (postero-inferioara) ce priveste in jos si posterior. Ea prezinta uvula si arcurile palatine Uvula/lueta/omusorul este o prelungire conica de 1-2 cm ce prezinta o baza si un varf care este indreptat spre limba Arcurile palatine sunt doua perechi de cute musculo-membranoase ce se desprind de la baza luetei, purtand numele de pilierul anterior resctiv pilierul posterior Pilierul anterior/arcul palatoglos se indreapta infero-lateral descriind o curba cu concavitatea medial si se pierde pe marginile limbii posterior santului terminal Pilierul posterior/arcul palatofaringian descrie o curba cu concavitatea medial, se indreapta infero-lateral spre peretele lateral al faringelui

Arcurile palato-faringiene + valul palatin + perete posterior faringe => istmul faringonazal De fiecare parte, arcul anterior si cel posterior pe masura ce coboara delimiteaza cate o loja loja amigdaliana care adaposteste amigdala palatina. Structura: Schelet fibros: format dintr-o aponevroza si un numar de mushci totul fiind invelit de o mucoasa. Intre mucoasa si muschi se gaseste un strat glandular Aponevroza valului palatin este o lama fibroasa, patrulatera pe care se insera muschi Muschii 10, cate 5 de fiecare parte 1. Muschiul uvulei/palatostafilin este situat de fiecare aprte a linei mediane. Se insera pe spina nazala posterioara si se termina pe fata profunda a mucoasei varfului luetei. El ridica lueta indoind-I diminuand astfel valul palatin in sens antero-posterior 2. Muschiul ridicator al valului palatin/peristafilin intern este alungit, rasfirat in evantai, situat sub mucoasa. La origine prezinta doua fascicule, unul pietros pe stanca temporalului si altul tubar pe tuba auditiva. Cele doua capete de origine se unesc intr-un corp muscular comun care se rasfira apoi in valul palatin. Are doua actiuni asupra valului - impreuna cu cel de partea opusa formeaza o chinga ce se prinde pe baza craniului si care suspenda valul palatin. Prin contractia lor intervin in deglutite, ridicand valul palatin, participand atfel la inchiderea istmului faringo nazal si impiedicand intoarcerea alimentelor in fosele nazale asupra tubei auditive - muschi dilalator al acesteia, actionand alaturi de muschiul tensor al valului palatin 3. Muschiul tensor al valului palatin(peristafilin extern): Are forma literei L, alcatuit din doua portiuni, una verticala mai lunga si una orizontala mai scurta La origine are tot doua fascicule, unul sfenoidal si altul tubar. Cel sfenoidal se prinde in fosa naviculara a proceselor pteriogoidiene si pe aripa mare a sfenoidului, medial de gaurile ovala si spinoasa. Fasciculul tubar se prinde pe peretele antero-lateral al tubei auditive. Cele doua fascicule se unesc formand un corp muscular unic ce se ramifica apoi in evantai si se confunda cu aponevroza valului palatin. Asupra valului actioneaza ca un tensor intinzand valul palatin iar sub actiunea lui valul palatin actioneaza ca o membrana rezonatorie intervenind in vorbire si cantat. Participa la inchiderea istmului faringo-nazal. Asupra tubei auditive departeaza peretele antero-lateral de cel posterior largindu-I lumenul, fiind deci un muschi dilatator.

 Cei doi tensori intervin si in ventilarea casei timpanului deoarece in fiecare deglutitie patrunde si o cantitate de aer care prin tuba va ajunge in casa timpanului 4. Muschiul palatoglos Este cuprins in arcul palatin anterior caruia ii formeaza scheletul Se desprinde de pe aponevroza valului palatin, se angajeaza in arcul palatin anterior si ajunge la baza limbii. La acest nivel se imparte in doua fascicule, unul ce se indreapta spre marginea limbii pana la varf si unul care se implesteste cu fibre din transversul limbii. Cei doi muschi impreuna cu transverul limbii alcatuiesc un sfincter al istmului buco-faringian. Prin contractia lor, cele doua arcuri anterioare se apropie si ridica limba. Cand ia punct fix pe limba, coboara valul palatin iar prin aceasta coborare, ridicarea limbii si apropierea arcurilor anterioare se inchide istum buco-faringian 5. Muschiul palato-farinigian(faringostaflin) Este dispus in arcul posterior Originea se face prin 3 fascicule, unul principal pe aponevroza palatina si doua laterale unul tubofaringian pe tuba auditica si celalat pterigofaringian pe procesul pterigoid Cele trei fascicule converg si patrund in arcul palato-faringian si ajung cu acesta pe peretii laterali ai faringelui unde se termina prin doua fascicule, unul tiroidian (se insera pe cartilajul tiroid) si altul faringian ( se insera pe fata posterioara a faringelui) Este un constrictor al istmului nazo-faringian un ridicator al faringelui si dilatator al tubei. Prin inchiderea istmului nazo-faringian separa faringele nazal de cel bucal impiedicand astfel intoarcerea alimentelor in fosele nazale Mucoasa valului palatin tapeteaza pe ambele fete si se continua cu mucoasa regiunilor invecinate Stratul glandular dispus pe fata antero-inferioara a valului, intre mucoasa si aponevroza, iar pe fata postero-superioara intre mucoasa si muschi. Vascularizatie: Artere: palatina descendenta (ram maxilara) palatina ascendenta (ram faciala). La cele doua arcuri anterior si posterior mai vin ramuri din carotida externa prin faringiana ascendenta Vene: doua grupe: Unul superior care merg cu venle nazale si apoi in plexul pterigoidian Unul inferior ce dreneaza in venele linguale Limfaticele: dreneaza in limfonodulii cervicali profunzi

 Inervatie: Senzitiva: V prin nervii palatini mici din ggl pterigopalatin Motorie: nervul mandibular pentru tensorul valului palatin iar pentru ceilalti muschi de ramuri faringiene ale X

Nervul hipoglos
Impreuna cu cel de partea opusa reprezinta cea de-a 12-a pereche de nervi cranieni, care xu exceptia unui ram meningeal este un nerv exclusiv motor distribuindu-se muschilor limbii muschiului geniohiodian si muschilor hiodieni. Originea reala se afla in nucleul hipoglosului din bulb situat la nivelul fosei romboide, determinand la nivelul planseului ventriculului IV o proeminenta trigonul nervului XII Originea aparenta se afla in santul preolivar prin 10-15 filete nervoase care se vor imparti intr-un truchi superior si un trunchi inferior La nivelul craniului, el este dispus in spatiul subarahnoidian intr-o teaca a piei mater. La acest nivel are raporturi anterior cu artera vertebrala si posterior cu artera cerebeloasa postero-inferioara. Artera cerebeloasa postero-inferioara il separa de radacina craniana a nervului XI. Superior, hipoglosul are raporturi cu VII si VIIbis, iar inferior cu radacina anterioara a primului nerv spinal. Nervul strabate dura mater, se angajeaza in canalul hipoglosului fiind insotit de un ram meningeal, de un plex venos al canalului hipoglos si de reamura meningeala a hipoglosului care intra in craniu. Dupa ce iese din craniu se indreapta spre limba avand un traiect concav cranio-caudal. Sub baza craniului are raporturi cu VJI, cu ACI, si cu IX,X,XI. Initial se afla pe fata posterioara a ACI, dupa care X fata posterioara a IX,X,XI, vine in contact cu polul inferior al ggl inferior al vagului de care este separat printr-un tesut conjunctiv. Trece apoi pe sub pantecele posterior al digastricului, anterior de X si se indreapta pe triunghiul carotic. La acest nivel formeaza limita superioara a trigonului lui Farabeuf , triunghi folosit ca reper pentru ligatura carotidei externe si a arterei linguale. La marginea posterioara a muschiului hioglos, nervul se desparte de artera linguala, el devenind superficial iar artera profunda. Superior de hioid este acoperit de glanda submandibulara, trece printr-un spatiu dintre hioglos si milohiodian fiind insotit superior de ductul glandei submandibulare. Ajunge pe fata laterala a geniohioidianului iar la marginea anterioara a muschiului hioglos, spre varful limbii el se imparte in ramurile sale linguale Inerveaza limba dand ramuri pentru toti muschii ei cu exceptia palatoglosului si stiloglosului. In afara ramurilor linguale celelalte ramuri nu sunt omologate de nomina anatomica, ele neapartinan nervului fiind reprezentate de filete nervoase ale nervilor cu care nervul XII vine in raport. Astfel ,pe fata posterioara a carotidei interne in nervul XII patrund fibre din ggl simpatic

cervical superior care vor asigura inervatia vaselor care iriga limba. De asemena la locul de X cu ggl inferior al vagului acesta mai primeste si filete din X. Alte fibre din XII se alatura nervilor frenici si cardiaci mergand pe traiectul lor. Intr-o mica masura participa la formarea ansei cervicale impreuna cu un ram din plexul cervical profund, aceasta ansa invervand muschii infrahioidieni cu exceptia tiroihiodianului care primeste un filet din XII.