ȘOCUL

ANAFILACTI
C

SUDENT :GROSU ANA-MARIA

GRUPA: 1903
PROFESOR: MALACINCSHI-CODREANU
TATIANA
Cuprins

▪ Definița
▪ Etiopatogenia
▪ Manifestările clinice
▪ Asistența de urgență
▪ Factori de risc
▪ Prevenția
▪ Complicații
▪ Tratament
Definiție

▪ Anafilaxia (ȘA) este un sindrom clinic reprezentat de o reacţie alergică severă,

brutală, acută, care se declanşează de factori etiologici multipli şi apare imediat, în
câteva minute după administrarea antigenului specific, fie ca este vorba de un alergen
alimentar (de exemplu, arahidele), fie ca este vorba de un alergen din categoria
medicamentelor (de exemplu, un antibiotic) sau de o intepatura de insecta (de
exemplu, intepatura de albina). Se manifestă printr-o mare varietate de simptome şi
poate pune în pericol viaţa persoanei sensibilizate.
 Etiopatogenia

Cauzele
▪ Baza pentru dezvoltarea de șoc anafilactic este
formarea de anticorpi, care se leagă de alergen (la
contactul repetat în organism) și conduce la formarea
următoarelor substanțe biologice, ca histaminele,
prostaglandinele și altele. Atunci, când se formează
aceste substanțe, se dezvoltă clinica unui șoc
anafilactic. Sistemul imun produce anticorpi care
creeaza un scut impotriva substantelor straine. Acest
lucru este benefic daca substanta straina este
daunatoare, cum este cazul anumitor bacterii sau
virusuri. Insa sistemul imun al unor persoane
reactioneaza exagerat la substantele care in mod
normal nu provoaca o reactive alergica.
Printre alergenii, care pot dezvolta această patologie, sunt:
Utilizarea medicamentelor fără efectuarea în prealabil a unui test alergic. De regulă, reacția de acest tip are loc
pentru antibiotice (in special, la penicilină şi tetraciclină), medicamentele antiinflamatoare netiroidiene
(Ketoprofen, Aspirină), de conversie a angiogeniei enzime – medicamente care sunt folosite în tratamentul
hipertensiunii (Enap, Enalapril, Captopril), anestezice, utilizate pentru intervenții chirurgicale (Ketamin,
Thiopental, Propofol).
Există cazuri fixate în dezvoltarea anafilaxiei după aplicarea de vaccinuri sau seruri, utilizarea de substanțe de
contrast, folosite în timpul examinărilor radiologice.
Înţepături de insecte, în special de albine, viespi.Trebuie remarcat faptul, că șocul poate să nu se declanşeze cu
prima mușcătură, înţepătură. Dar cu a doua, mai ales în cazul, în care au fost înţepături multiple, siguranţa
dezvoltării șocului anafilactic crește de mai multe ori.
Mușcături de animale, în special a celor sălbatice. Se includ mușcăturile de șerpi, broaște, șopârle, specii exotice
de animale. Dezvoltarea patologiei e provocată de pătrunderea în organismul uman al unui venin animal sau a unei
substanțe biologice.
Contact cu latex – mănuși, catetere, contraceptive.
Alimentele – în special aditivilor alimentari și a OMG-urilor, care în lumea modernă sunt prezente în fiecare
produs. Persoanele cu alergii, după consumarea acestor produse, de regulă, fac şoc anafilactic. Şocul poate fi
provocat de derivatele de nuci (arahide, migdale, nucuşoare), fructe de mare (pește de mare, crabi), fructe, în
special citrice (portocale,laim), banană, zmeură, rodie și altele.
Manifestările
clinice
Simptomele caracteristice ale
șocului anafilactic este reacţia
sistemului cardio – vascular
(scăderea tensiunii arteriale,
slăbiciune, leșin, aritmie, colaps,
infarct miocardic), al sistemului
respirator (dispnee, bronhospasm,
disfonie si dezvoltarea asfixiei) și
al sistemului nervos central:
cefalee durere, excitare, sentiment
de teamă pe fundalul de scurtare a
respirației, anxietate și altele.
Dezvoltarea simptomelor de mai sus au 4 grade de severitate:
1 grad – tensiune arterială scăzută, uscăciune la nivelul gâtului, tuse, anxietate.
Condiția generală este satisfăcătoare.
al 2 grad – clinica are o imagine mai pronunţată. Tensiunea arterială ajunge la
80 (60) / 40, există o slăbiciune generală, dispnee de repaus, uscăciune în gât,
amețeli, cefalee ușoară, inghiţire și vorbire defectuoasă. Există, de asemenea, o
erupție și otita lui Quincke.
al 3 grad – este caracterizat de o scădere critică a tensiunii arteriale – până la
40/0. Starea generală: adesea pacientul este inconștient, transpiraţia e rece și
lipicioasă, pulsul devine rapid și întrerupt, pupilele sunt dilatate. Se pot dezvolta
crampe.
al 4 grad – dezvoltarea fulger a clinicii. Pacientul este într-o stare de moarte
clinică: lipsa activității cardiace și a pulsului la periferie (la artera radială), lipsa
respirației, scăderea tensiunii arteriale la nivelul 0, pacientul este inconștient. Este
necesară, cât mai curând posibilă resuscitarea (CPR).
Asistența de urgență
Primul ajutor în cazul șocului anafilactic se efectuează la apariția simptomelor fulger, care oferă experților minute
pentru a face diagnosticul corect și tratamentul de urgență.

◊ Întreruprea contactului cu alergenul

◊ Scoaterea bolnavului din încăpere,
dacă este posibil
◊ Eliminarea cauzei
! Aceste măsuri vor fi întreprinse după
administrarea de
sol.Epinefrină(Adrenalină) și preparate
hormonale
 2.Blocarea întoarcerii
1.Poziție confortabilă venoase și absorbției
alergenului
Decubit dorsal cu/sau fără ridicarea membrelor inferioare ▪ Aplicarea proximală,față de locul inoculării a
▪ benefică pentru pacientul hipotensiv garoului(pentru 25 de minute)
▪ contraindicată în prezența dificultăților respiratorii ▪ Desfacerea garoului la intervale de 10 minute pe
Poziție de siguranță în vomă o perioadă de 2-3 minute
▪ Comprese reci în locul inoculării(pungă de gheață)
pentru 15 minute
▪ Sol Epinefrină(Adrenalină)0,1% sau 0,18%, 0,1-
0,3ml din soluția 1:1000-infiltrare în 5-6 locuri din
jurul innoculării alergenului

Poziție de siguranță în vomă

3.Oxigenoterapie

Oxigenul se administrează
în flux crescut 5-10l/minut
 4.Sol Epinefrină(Adrenalină)

0,1%-0,18%(soluție 1 :1000) i/m în partea laterală a coapsei

 Doza se va repeta la fiecare 5 minute pînă la stabilizarea TA

▪ Se administrează în locuri diferite ale părții laterale a coapsei
dozele de Sol Epinefrină(Adrenalină) în corelare cu vîrsta:

Adulți:0,5mg-0,5ml i/m
Copii>12ani: 0,5 mg-0,5ml i/m
Copii<12ani mici sau pre-pubertari :0,3mg-0,3ml i/m
Copii 6-12 ani:0,3mg-0,3ml i/m
Copii 6luni-6ani :0,15mg-0,15 ml i/a
Copii<6luni :0,15mg-0,15ml i/m
5.Compensare volemică
 Sol. Refortan 6%sau 10%=1000-2000ml
Sau
Sol.Stabisol 6%=1000-2000ml

 Soluții de cristaloizi(salin
normală,Ringher,Ringher lactat)1000-
2000ml i/v în perfuzie, pînă la
stabilizarea hemodinamică

 La copii compesarea volemică se va

efectua reieșind din doza 20 ml/kg
Sol. Salin normală sau Ringher lactat în
bolus,de repetat la necesitate de 2-3 ori
 6.LA PERSISTENȚA HIPOTENSIUNII SEVERE

• Obtinerea acesului intravenos

-Sol.Epinefrină(Adrenalină) 1: 10 000-0,1ml/kg
(0.01mg/kg),i/v repetat la 3-5 minute (max. 1mg)

!La persistența în continuare a hipotensiunii

-Sol. Epinefrină(Adrenalină) 0,1-4mcg/kg/min,i/v în
perfuzie(1mg/250ml Glucoză 5%) până la
stabilizare TA
 7.Sol Hidrocortizon
▪ Dozele de sol. De Hidrocortizon în corelație cu vîrsta i/m
sau i/v lent (5-10 min)

Adulți/copii>12ani -200mg
Copii 6ani-12 ani -100mg
Copii 6 luni-6 ani -50 mg
Copii <6luni -25mg
 8.La persistența hipotensiunii în condițiile compensării volemice a
administrării Sol.Epinefrină

Se administrează vasopresoare

Sol.Dopamină (2-20 mcg/kg/min)
Sol.Dobutamină (8-20 mcg/kg/min)-în
prezența tahicardiei

La femeile gravide din cauza riscului de hipoperfuzie placentară la

administrarea Epinefrinei ,tratamentul hipotensiunii va fi efectuat cu
 Sol. Efedrină(10mg/1ml) 10mg i/v,repetat 2 minute până la doza
cumulativă 0,7 mg/kg în poziție de decubit lateral stîng.
Notă! În caz de ineficacitate , se va trece la administrarea Epinefrinei
în doze recomandate pentru adulți.
 9.Antihistaminice
▪ Sol.Difenhidramină(Dimedrol) - 50mg/kg adulti,
i/m sau i/v lent
▪ Sol. Prometazină -1-2 mg/kg copii

 Sol. Clorfeniramină i/m sau i/v lent

Adulți/copii>12ani 10mg
Copii 6-12ani 5mg
Copii 6 luni-6ani 2,5mg
Copii<6luni 250mcg/kg
 10.Blocanți ai
receptorilor H2
Ranitidină 50 mg
(adulți), 2mg(copii)
în zi i/v
Sol.Famotidină
(Quamatel) 20mg i/v
 11.Evaluarea dinamică a permeabilității căilor aeriene

Evoluția rapidă a obstrucției căilor aeriene impune evaluarea în dinamică a permeabilității căilor aeriene

Pacienții care prezintă

 Ragușeala
 Edem al limbii
 Edem al orofaringelui și faringelui posterior necesită intubație orotraheală de urgență

Intubația endotraheală de urgență este indicată în

• Pierderea conștinței
• Scăderea TA sub 70mmHg
• Apariția stridorului
 12.Sol.
Glucagon
Este indicată pacienților ce nu
răspund la administrarea Sol.
Epinefrină(Adrenalină) la cei sub
tratament cu Beta blocante

Sol.Glucagon 1mg i/m sau 1-5mg i/v

în bolus, în caz de necesitate se
poate de repetat la 15-20 minute sau
de continuat în perfuzie în doze de 5-
15mcg/kg în minut.

Copiilor cu masa corporală până la

25 kg Sol. Glucagon va fi
administrată în doza de 0,5 mg

13.Controlul Bronhospasmului
▪ Salbutamol(Albuterol) în aerosol-1puf(0,2mg),la
necesitate de repetat la 1-2 minute
 Copii<20kg greutate-400-600mcg/24ore
 Copii>20kg greutate și adulții-600-
800mcg/24ore
Sau
Fenoterol(Berotec) în aerosol-1puf(0,1mg),de
repetat la necesitate la 5 min
Bromură de Ipratropiu aerosol -1puf(20mcg),0,5-
5mg
Notă!
Este utilă în tratamentul bronhospasmului la
pacienții sub tratament cu beta-blocante.
Bronhodilatatoarele musculotrope
▪ Sol.Aminofilină(Eufilină)2,4%-10-
20ml(240mg în 10ml)i/v în perfuzie(5-
6mg/kg) în 20-30 minute, urmat de
0,5mg/kg în oră în perfuzie;
▪ Copii:5-6mg/kg/24h,la necesitate se
poate de majorat doza până la 12-
16mg/kg/24 ore/
 Ajutorul de urgență include

Opriți pătrunderea alergenului în corpul

pacientului. În prezența bronhospasmului – se administrează
Eufilin
Salbutamol
Pacientul trebuie culcat cu picioarele
intravenos
ridicate.

Se întroduce intravenos Toate activitățile anterioare sunt efectuate cu

soluție de adrenalină de 0,1% – 0,3-0,5 ml în 20 ml de soluție salină. inhalarea oxigenului umezit.

Se face detoxificarea organismului cu perfuzarea

unei soluții de reopoliglucină, glucoză 5%, poliglucină.

Introducerea de medicamente hormonale 

Dacă pacientul este într-o stare de deces clinic,
Prednizolon Dexamitazon inițierea tratamentului implică RCP.

În continuare – introducerea a 2-3 ml soluție

perfuzabilă de Dimedrol pe cale intravenoasă.
 Resuscitarea cardiorespiratorie și cerebrală

▪ În stopul cardiorespirator
Sol.Epinefrină(Adrenalină)1 :10
000 ,în primele 3 minute -3-5 mg
i/v, apoi în perfuzie 4-10mcg/min
 Factori de risc
Nu exista multi factori de risc cunoscuti
pentru anafilaxie, insa exista unele
aspecte care pot creste riscul, intre care:

Anafilaxie anterioara. Daca te-ai confruntat

cu anafilaxie o data, riscul sa ai o reactie
alergica severa creste. Reactiile ulterioare
ar putea fi mai severe decat prima.

Alergii sau astm. Persoanele care au

aceste afectiuni au risc crescut de a suferi
de anafilaxie.

Anumite afectiuni. In aceasta categorie

intra bolile cardiovasculare si acumularea
anormala a unui tip de limfocite
(mastocitoza).
 Prevenția
▪ Cea mai buna metoda de a prevebi anafilaxia este evitarea substantelor care provoaca aceasta reactie severa. De
asemenea:
▪ Evitarea substantelor de contrast, in cazul pacientilor care au prezentat reactie anafilactoida la acestea; daca nu pot fi
evitate, pacientul va fi primi medicatie preventiva de tip corticoid
▪ Poarta un colier sau o bratara de avertizare – aceasta indica faptul ca ai o alergie la un anumit medicament sau
substanta
▪ Poarta mereu cu tine o trusa de urgenta cu medicamentele prescrise de medic - cu antihistaminice si adrenalina
autoinjectabila - doza de 0,3 mg pentru un adult.
▪ Daca ai o injectie cu epinefrina, verifica data de expirare si asigura-te ca iti innoiesti reteta inainte de fiecare data de
expirare.
▪ Asigura-te ca anunti medicii in legatura cu reactiile anterioare la medicamente.
▪ Daca esti alergic la intepatura de insecte, fii precaut in preajma lor. Poarta camasa cu maneci lungi si pantaloni lungi,
nu merge descult prin iarba, evita culorile deschise, nu te parfuma, nu bea din recipiente deja deschise. Mentine-ti
calmul in preajma unei insecte, indeparteaza-te incet si evita sa o omori.
▪ Daca ai alergii alimentare, citeste cu atentie eticheta tuturor alimentelor pe care le cumperi si le consumi. Cand
mananci in oras, intreaba personalul de la restaurant cum a fost pregatit fiecare fel de mancare, ce ingredient
contine. Chiar mici cantitati din alimentul la care esti alergic iti pot provoca o reactie severa.
 Complicații
Istoricul de atopie (predispozitia de a
dezvolta alergii) nu creste riscul de
anafilaxie, dar creste riscul de deces odata
aparuta anafilaxia. Interactiunea intre
alergen si anticorpul de tip Ig E determina
eliberarea de histamina si alti mediatori,
provocand contractia musculaturii netede
si vasodilatatie in tesuturi.

O reactie anafilactica iti poate ameninta

viata – iti poate opri respiratia sau bataile
inimii.
 Bibliografie

1. https://www.reginamaria.ro/dictionar-de-afectiuni/socul-anafilactic
2. https://crdm.md/images/ups/protocol/Socul_anafilactic.pdf
3. https://sanatate.md/ro/boli-si-tratament/boli-alergice/socul-anafilactic/