Rinitele

- afectiuni ale mucoasei nazale

- se transforma in rino-sinuzite
- acute sau cronice, specifice sau nespecifice
Rinita acuta
- reactie de aparare a pituitarei fata de diverse noxe
- pot fi si agenti infectiosi cauzatori
- rinita acuta banala
- guturai, coriza
- contagioasa, benigna
- simptomatologie determinata de inflamarea mucoasei nazale, care se propaga la nivelul mucoasei
sinusale
- incubatie 2-3 zile
- cei cu varste extreme sunt predispusi la contactarea virusului si de a dezvolta forme severe
- frigul, umezeala joaca un rol mai important
- obstructie nazala bilaterala
- rinoree muco-seroasa
- senzatie de ureche infundata prin tumefactia ce se propaga de la pituitara la trompa lui Eustachio
- poate asocia astenie, curbatura
- trat.: vitamine, repaus, decongestionante, dezobstruante
- profilactic: antibiotic, aerosoli, oxigenoterapie
Rinitele cronice
- afectiuni banale ale mucoasei nazale
- dupa repetarea rinitelor acute
- noxele -> excitatii cronice, nocive, duc la iritatia pituitarei -> atrofie a tesutului gladular, hipertrofia tesutului conj.
(in special cornetul nazal inferior devine tumefiat, congestionat)
- pituitara este ingrosata, congestionata -> se ingusteaza si deschizatura olfactiva -> hiposmie in paralel cu o
diminuare a gustului; rinita poate trece, dar pacientul poate ramane fara gust si miros
- tulpini gripale cu afinitate pt. n. VIII -> surditate
- forma hipertrofica
Ozena
- rinita cronica atrofica
- atrofie grava a mucoasei nazale si a scheletului osteo-cartilaginos subiacent
- secretie crustoasa, uscata, galben-verzuie, foarte aderenta, fetida
- triada:
- obstructie nazala
- atrofia mucoasei
- cruste fetide
- factori etiologici:
- endocrini
- apare constant la fetele la pubertate, in jurul aparitiei menarhai
- la menopauza intra in acalmie
- nasterile -> acutizari
- se propaga -> ozena faringiana, laringiana
- acuze:
- cacosmie subiectiva
- formatiunile nervoase vor fi distruse -> cacosmie obiectiva
6th curs 1

- semne secundare: cefalee (regiune frontala, radacina nasului), uscaciunea mucoasei nazale, lezarea regiunii
olfactive -> hiposmie, anosmie
- rinoscopia anterioara: pituitara galbuie-palida
- trat.:
- badijonare cu substante uleioase (vitamina A), instilatii nazale cu vitamina A
- aerosoli mai benefic in statiuni balneare cu ape sulfuroase
- intarirea orgs. in general, prin stimularea circulatiei locale, cresterea troficitatii si a functiei secretorii a
mucoasei nazale
- se tenteaza interventii chirurgicale (ingustarea fosei nazale: se introduc sub mucoasa bastonase, sfere, de
diverse materiale tolerate, chiar creasta osoasa (endogena); pentru a fi umezita mucoasa, se reimplanteaza canalul
Stenon)
De regula, prin persistenta, repetarea puseurilor de rinita acuta, sunt afectate si sinusurile -> sinuzite acute si
cronice.
Dintre toate sinusurile paranazale anterioare, cel maxilar este cel mai frecvent afectat, atat datorita pozitiei sale,
cat si datorita volumului. Se infecteaza in principal prin propagarea inflamatiei de la nivelul pituitarei, pentru ca
mucoasa sinusala reprezinta continuarea mucoasei nazale.
Sinuzita acuta:
Ca tablou clinic, in principal rinoreea este muco-purulenta, groasa, permanenta, apoi durerea (cefaleea) pe care
pacientul o mentioneaza in zona fosei canine si iradiaza catre orbita, regiunea frontala, asociaza de cele mai multe
ori durerea dintilor superiori. Palparea trebuie sa fie comparativa, se apasa consecutiv fosa canina de fiecare parte.
Dupa cateva zile de suferinta izolata, se dezvolta si inflamatia de la nivelul celulelor etmoidale anterioare si
sinusurilor frontale.
Rx, CT, RM sunt deosebit de utile in cazul sinuzitelor si chirurgiei sinusale.
Cea mai frecventa complicatie este cronicizarea lor.
In cele acute tratamentul este simptomatic (dezobstructie, dezinfectie nazala pentru drenarea secretiei, aerosoli
cu subst. dezostruante, fluidifiant -ACC, antiinflamatorii locale, generale, antipiretice). Nu se fac niciodata in sinuzita
acuta sau in sinuzita cronica acutizata punctii, spalaturi sinusale. Acestea reprezinta tratamentul sinuzitei cronice.
Sinusurile paranazale dreneaza prin ostium la niv. meatului mijlociu.
Ca semn clinic net la rinoscopia ant.: puroi in meatul mijlociu, stagneaza prin abundenta sa.
Cand sinusurile sunt sensibile la palpare, cand imaginea lor ne releva prezenta de puroi in sinus, se
oportunizeaza punctia si spalatura sinusala.
Se face anestezie in special pt. vasoconstrictie, pt. ca prin inflamatia pituitarei, meatul poate fi inchis. Punctia
sinusului maxilar este diameatica. Acul se introduce prin meatul inferior si dreneaza din meatul mijlociu. La nivelul
meatului inferior se deschide in canalul lacrimo-nazal. Se introduce stiletul filetat cu bucata de vata imbibata intr-o
solutie vasoconstrictoare si anestezica (xilina) prin meatul inferior pentru cateva momente. Tot prin acest meat
introducem acul de punctie (trocar) lung, gros (doare mai putin cu cat e mai gros acul si mai ascutit bizoul). Se
manevreaza cu mana dreapta, iar cu mana stanga se tine capul pacientului. Se orienteaza oblic, catre peretele
extern al ochiului, pentru a nu intra in pachetul vascular al ochiului (sangereaza si se acumuleaza in sinus, se
infecteza, etc.). Se simte la mana o patrundere in vid cand se trece de peretele anterior al sinusului. Se ataseaza la
acest ac, prin intermediul unui tub de cauciuc, steril (totul este steril in cazul spalaturii sinusale) o seringa Guyon (de
capacitate mare 250-300 ml) cu lichid de spalatura (sterila - apa distilata, ser fiziologic) la temperatura corpului.
Pacientul este instruit sa traga aer pe gura, sa inchida gura si sa sufle nasul. Nara de partea careia nu se face
spalatura se obstrueaza apasand aripioara nazala de catre noi, iar pe cealalta nara, din meatul mijlociu, lichidul va
antrena puroiul din sinus (daca e odontogena, lichidul este deosebit de fetid).
Dupa cat e de incarcat sinusul, putem repeta spalatura, pana ce lichidul din tavita renala apare curat. Pentru a
indeparta ultimele ramasite de apa, incarcam aer in seringa si fara ca pacientul sa mai expire, introducem aer in
nara.
6th curs 2

Prin ac putem introduce, dupa caz, medicamente, antiinflamator (dexametazona), antibiotic.

Intr-o sinuzita supurata cronica nu trebuie inceput prin cura radicala a sinusului respectiv. Sensibilitatea pe care o
imprimam sinusului este mai mare decat printr-o punctie sau o succesiune de punctii (se incepe prin 8-10-12 punctii
zilnic, la 2-3 zile) apoi control radiologic indica sau nu oportunitatea interventiei chir. De foarte multe ori, punctiile
sinusale rezolva supuratia sinusului. Sunt cazuri la care de la inceput mucoasa este distrusa complet, apare
osteoliza, se incearca 1-2- punctii, mereu pozitive, se trece la interventie chir.
Raporturile anatomice importante, pe care nasul si, mai cu seama, sinusurile paranazale, le au cu orbita, cutia
craniana sunt foarte importante, complicatiile supurative ale sinuzitelor fiind din cele mai grave, pot avea drept
consecinta pierderea vederii sau endocraniene (abces extradural, cerebral, tromboflebita sinusuri venoase
endocraniene).
Polipoza nazala
Pituitara iritata, inflamata de persistenta si abundenta secretiei nazale, incepe sa se ingroase, sa se tumefieze,
apoi pe suprafata sa pot incepe sa se formeze, prin hipertrofie si degenerescenta edematoasa, formatiuni
polipoase. Acestea apar la rinoscopia anterioara precum niste formatiuni ovalare, seamana cu o para (pedicul, apoi
portiune mai dilatata). Cu cat sunt mai mari, cu atat pediculatia se distinge mai bine. Polipii sunt de culoare grialbicioasa, translucizi, precum vezica de peste. Au suprafata neteda, lucioasa, de regula pct. de plecare este meatul
mijlociu, dar uneori pot lua nastere in sinusuri.
Simptomul subiectiv important este obstructia nazala, mai mare sau mai mica, dupa marime. Poate fi uni sau
bilaterala, partiala la inceput, apoi, prin crestere, devine totala. De asemenea, datorita obturarii inflamatorii a fantei
olfactive apare hiposmia, anosmia respiratorie, rinoreea este abundenta, cu caracter seros, in timp putand deveni
muco-purulenta. Dupa retractia pituitarei, in fosa nazala respectiva se vad aceste formatiuni, scaldate in secretie
nazala abundenta. Se poate palpa cu stiletul butonat. Se observa mobilitatea lor si sunt putin sau deloc sensibili,
nesangerosi.
Exista niste forme distincte in cadrul polipozei nazale:
- polipul coanal, unic, unilateral, devine in scurt timp voluminos, in maj. cazurilor provine din sinusul maxilar
- polipoza nazala deformanta Woakes - crescand progresiv, ajung sa deformeze initial piramida nazala, o largesc
transversal, in timp, tot masivul facial apare deformat asimetric
Tratamentul tuturor formelor de polipoza nazo-sinusala este chirurgical: extirparea polipilor, endonazal sau oral,
depinde de marimea polipului, concomitent se recomanda tratament cu vasoconstrictoare, antialergice.
Alergia nazo-sinusala
- forma distincta a rinitei
- obstructie nazala
- stranut in salve (zeci de ori)
- hidroree abundenta
- asociaza: lacrimare, cefalee, prurit
Rinita spasmodica periodica si rinita vasomotorie (aperiodica)
Au acelasi tablou clinic si tratamentul este acelasi, doar ca cea periodica (prototip: alergica), in timpul perioadei in
care se depisteaza alergenul, beneficiaza de un trat. specific, de desensibilizare alergica.
Rinita alergica propriu-zisa (spasmodica periodica) apare in urma hipersensibilitatii pituitarei fata de polenul
plantelor vehiculat in aerul inspirat. Are un caracter strict sezonier, la noi in tara este cauzata in maj. cazurilor de
polenul porumbului si gramineelor. Se manifesta din plin in lunile mai-iulie. Crizele dispar si apar in anul urmator in
aceeasi perioada. In cursul acceselor de rinita alergica, pituitara apare tumefiata, palida la culoare, livida, examenul
de laborator este important, in secretia nazala si in sange (concentratie mare de eosinofile).
Rinita spasmodica aperiodica (vasomotorie): aceeasi triada simptomatica, dar nu are caracter sezonier.
Simptomatologia este mai putin spectaculoasa, stranuta de 2-3 ori, rinoreea este apoasa, dar mai putin abundenta,

6th curs 3

iar obstructia nazala este mai discreta. Criza apare mai cu seama dimineata, cand se trezeste pacientul si cand se
duce din dormitor (aer cald) in baie/bucatarie, unde este mai frig.
Acelasi trat: antialergic local si general, pe toata perioada anului, respectiv in perioadele in care se depisteaza
alergeni (cea periodica poate beneficia si de desensibilizare specifica daca se pune in evidenta alergenul).

6th curs 4