Catedra Chirurgie Generală şi Semiologie

PANARIȚIUL ȘI FLEGMONUL MÂINII

1
 PARTICULARITĂȚI ANATOMOTOPOGRAFICE ALE
MÂINII

SUPRAFAȚA DORSALĂ A MÂINII

• Tegumentul mai subţire şi nu este
ancorat de fascia profundă - se
edemaţiază uşor (edemul feţei dorsale -
semn de infecţie profundă palmară!).

• lipsa mușchilor (cu excepţia muşchilor

interosoşi dorsali).

• La trecerea peste articulaţiile carpiene,

toate tendoane sunt învelite de teci
sinoviale şi ataşate de planul osos
profund prin retinaculul extensorilor.

2
 SUPRAFAȚA PALMARĂ A MÂINII

• Derma mai compactă, mai groasă şi

cu elasticitate mai redusă.

•Ţesutul adipos este divizat de către o

serie de septuri fibrotice fixate de periost
şi aponeuroză în multiple spaţii separate.

• Aponeuroza palmară divizează

suprafața palmară în spațiul profund și
superficial.
 ANATOMIA TECILOR SINOVIALE

• Tecile tendoanelor degetelor II,

III şi IV se extind de la
falangele distale şi până la
nivelul apexului distal al
oaselor metacarpiene.

• Teaca sinovială a tendonului

flexor al primului deget
comunică cu bursa radială, iar
teaca sinovială a tendonului
flexor al degetului V – cu bursa
ulnară.
– În 80% cazuri există
comunicare între bursa radială
și ulnară

4
 SUPRAFAȚA PALMARĂ A MÂINII

– Spaţiul superficial

– Spaţiul profund

• Spaţiul tenar radial

• Spaţiul mediopalmar
ulnar

• Spaţiul hipotenar

5
 SUPRAFAȚA PALMARĂ A MÂINII

• Comisurile palmare
– Cale de comunicare
între spațiul superficial,
profund și dorsal

6
 DEFINIȚIE

 Panarițiul
reprezintă o infecție
acuta (abces) a regiunii palmare
a unui deget.

Termenul de ”panarițiu” este aplicat doar

pentru procesele purulente ale țesuturilor
degetelor mâinii

1. “Whitlow" at Dorland's Medical Dictionary

2. Fitzpatrick, Thomas B.; Klauss Wolff; Wolff, Klaus Dieter; Johnson, Richard R.; Suurmond, Dick;
Richard Suurmond (2005). Fitzpatrick's color atlas and synopsis of clinical dermatology. McGraw-
Hill Medical Pub. Division. ISBN 0-07-144019-4.
3. Dorland's Medical Dictionary: 29th Edition

7
 ETIOLOGIE

•Stafilococul auriu (40-75%)

•Streptococul
•Anaerobi
•Fungi

8
 CLASIFICAREA PANARIȚIULUI

Formele superficiale

•Panariţiul cutanat (panaritium cutaneum)

•Panariţiul subcutanat (panaritium subcutaneum)
•Paronichia (paronychium)

Formele profunde

•Tenosinovita purulentă (panaritium tendinosum)

•Panariţiul osos (panaritium ossale)
•Panariţiul articular (panaritium articulare)
•Pandactilita (pandactylitis), la fel se referă către formele
profunde

9
 FORME PARTICULARE ALE PANARIȚIULUI

PANARIȚIUL CUTANAT
CLINIC
• Bulă superficială cu conţinut
purulent, înconjurată de o bandă
subţire de hiperemie
• Sindromul algic nu este
exprimat.
TRATAMENT
• înlăturarea epidermului detaşat
• drenarea conţinutului purulent,
• pansamentelor antiseptice.

Administrarea antibioticelor nu
este indicată, exceptând cazurile
complicate cu limfangită sau
limfadenită.

10
 FORME PARTICULARE ALE PANARIȚIULUI

PANARIȚIU SUBCUTANAT
CLINIC
•Durerii pulsatile

•Mişcările active şi cele pasive - reduse şi

dureroase.

•Edem şi deget tensionat

• Palparea degetului (cu ajutorul unei sonde

butonate sau cu vârful pensei) doloră

• Prima noapte nedormită - indicaţie către

tratament chirurgical (simptomul Voino-
Iaseneţki).
11
 FORME PARTICULARE ALE PANARIȚIULUI

PARONICHIA

Reprezintă o inflamaţie purulentă

a ţesutului din jurul unghiei.
CLINIC
durere moderată
tumefiere locală
hiperemie
TRATAMENT
•pansamente cu antiseptice
•elevarea extremităţii
• imobilizarea degetului
•antibiotice
•tratamentul chirurgical – la
formarea abcesului.

12
 FORME PARTICULARE ALE PANARIȚIULUI

PANARIȚIU ÎN BUTON DE CĂMAȘĂ

("bouton de chemise“)

O colecție de puroi superficială

care comunică prin intermediul unui
canal îngust cu alta amplasată mai
profund.

Neidentificarea acesteia - conduce

spre o osteită a falangei distale.

13
 FORME PARTICULARE ALE PANARIȚIULUI

TENOSINOVITA

Semne clinice Kanavel:

1. Sensibilitate la palpare de-a lungul

bursei tendonului flector
2. Durerea excesivă la cea mai mică
tentativă de a realiza extensia pasivă
3. Tumefierea simetrică fusiformă a
întregului deget
4. Poziţia în flexie a degetului.

14
 FORME PARTICULARE ALE PANARIȚIULUI

PANARIȚIU OSOS
CLINIC
1.Durere pulsatilă,
2.Edem marcat,
3.Sensibilitate marcată în timpul
percuţiei de-a lungul axului degetului.

Examinarea radiologică -începând

cu ziua a 10-a de la debut

-destrucţie osoasă,
-dezintegrare articulară,
-sechestre sau fracturi patologice.

15
 FORME PARTICULARE ALE PANARIȚIULUI

PANARIȚIUll OSOS
Cel mai frecvent survine ca
consecință a tratamentului
inadecvat.
Tratamentul - doar
chirurgical.
Anestezie generală
- excizii largi ale ţesutului
necrotic
- plasarea tuburilor de dren pe
o durată lungă
- imobilizare
- antibioticoterapie
Dacă tratamentul nu are
succes - amputaţia degetului.

16
 FORME PARTICULARE ALE PANARIȚIULUI

PANARIȚIUL ARTICULAR (artrita supurată)

•Infecţia la nivelul
articulaţiilor interfalangiene sau
metacarpofalangiene
•propagare de la un focar de
vecinătate sau
•inoculare hematogenă.
•Clinic
- durere
- limitarea mişcărilor la nivelul
articulaţiei respective
-Edem, deformare

17
 TRATAMENT CHIRURGICAL

PANDACTILITA

Pandactilita – reprezintă
o complicaţie evolutivă a
unui panariţiu netratat şi,
de regulă, nu este
primară.
Amputaţia în asemenea
situaţii este inevitabilă.

18
 COMPLICAȚII

În lipsa tratamentului
colecția purulentă se va
elimina de sine stătător, fie
prin fistulizare spre exterior,
fie se va propaga în
profunzime riscând să
infecteze falanga distală
(osteită) și/sau articulația
interfalangiană din imediata
apropiere (artrită sau
osteo-artrită).
Un panarițiu profund poate
antrena chiar și o
septicemie

19
 DIAGNOSTIC DIFERENȚIAL

PANARIȚIUL HERPETIC

O infecție virală a mâinii cu herpes

simplex virus (HSV-1) poate genera un
panarițiu herpetic (ph).
PH se manifestă ca o pustulă la nivelul
degetului, deseori periungheală, 
centrată de poarta de intrare.
Persoanele care riscă infectia
herpetică sunt copiii care îsi sug
degetul, medicii si asistentele din
stomatologie. Riscul este determinat de
un eventual contact cu saliva unui
pacient bolnav
Panarițiu herpetic
20
 DIAGNOSTIC DIFERENȚIAL

ERIZIPELOIDUL ROSENBACH

Erizipeloidul este o infectie cutanata

produsa de Erysipelotrix rhusiopathiae
(bacilul rujetului).
Sunt cu precadere afectate persoanele care
manipuleaza carnea animalelor contaminate
(ex. măcelari, bucătari).
Clinic se caracterizează printr-un edem
eritematos, cu margini bine definite și
ridicate, de obicei localizate pe partea
dorsală a mâinii și / sau degete. Leziunea
poate fi asimptomatică sau însoțită de prurit,
durere și febră.
Tratamentul trebuie sa fie precoce si constă
in administrare de penicilină timp de 7-10
zile.
Erizipeloid
21
 TRATAMENTUL PANARIȚIULUI

În faza de infiltrație se va În faza de abcedare tratamentul este

recurge la: exclusiv chirurgical:
1. Pansamente antiseptice 1.Excizie a țesuturilor necrozate
cutanate 2.Drenare
2. Antibioterapie 3.Prelevarea conținutilui evacuat pentru
3. Supraveghere activă examinare bacteriologică
TRATAMENTUL 4.Antibioterapia se va indica doar în
TRATAMENTUL
PANARIȚIULUI
Dacă în timp de 24 ore nu cazurile prezenței semnelor regionale
PANARIȚIULUI
survine ameliorare se sau generale sau dacă există o
recurge la tratament limfangită asociată.
chirurgical. 5.Plaga se va lăsa deschisă și se va
miza pe o cicatrizare dirijată

În caz de dubii diagnostice între faza de infiltrație și cea de abcedare a

panarițiului în toate cazurile se va recurge la tratament chirurgical !!!

22
 TRATAMENTUL CHIRURGICAL AL PANARIȚIULUI

Regulile tratamentului chirurgical în caz de

panariţiu sunt următoarele:
1.Intervenţia chirurgicală trebuie să fie efectuată în
sala chirurgicală, cu utilizarea instrumentelor speciale
2.Operaţia trebuie efectuată cu anestezie locală
tronculară după Oberst-Lukashevich sau cu anestezie i/v
De remarcat, că în regiunea degetelor nu se va admite
asocierea la anestezicul cu acţiune locală a preparatelor
vazoconstrictoare, precum este adrenalina, din motivul
riscului de necroză ischemică
3.Operaţia se va efectua cu prevenirea hemoragiei
masive (prin aplicarea garoului la baza falangei
proximale).

23
 ANESTEZIE LUKASHEVICH-OBERST

ANESTEZIE LOCALĂ
TRONCULARĂ

24
 TRATAMENTUL CHIRURGICAL AL PARONICHIEI

Incizie periungheală (Clapp) Excizie țesuturi necrozate

25
TRATAMENTUL CHIRURGICAL AL PANARIȚIULUI

INCIZII ÎN TRTATAMENTUL PANARIȚIUL

SUBCUTANAT

26
 TRATAMENTUL CHIRURGICAL AL PANARIȚIULUI

DESCHIDEREA
PANARIȚIULUI
SUBCUTANAT

INCIZIE LAVAJ DRENARE

27
 TRATAMENTUL CHIRURGICAL AL PANARIȚIULUI

Drenarea
panarițiului
cu fâșii de
coutchuc

28
 TRATAMENTUL CHIRURGICAL AL PANARIȚIULUI

PANATIȚIU ARTICULAR
ÎNCEARCĂ SĂ SALVEZI
DEGETUL !!!

Tratamentul – iniţial este

conservator
TRATAMENT CHIRURGICAL
1. Artrotomie
2. Asanația cavității articulare
cu antiseptici
3. Drenare

29
 TRATAMENTUL CHIRURGICAL AL PANARIȚIULUI

PANATIȚIU TENDINOS

Tratamentul
panarițiului
tendinos trebuie
început cât mai
curând posibil
pentru a evita
necroza
tendonului

30
 TRATAMENT CHIRURGICAL

PANARIȚIU TENDINOS

Deschiderea
tecii sinoviale
previne necroza
tendonului și
salvează
degetul
 TRATAMENTUL CHIRURGICAL AL PANARIȚIULUI

PANARIȚIU TENDINOS

Scopul principal al
operației este
deschiderea bursei
sinoviale a tendonului și
aprecierea viabilității
tendonului. Dacă este
viabil bursa este asanată
cu antiseptici și drenată
cu tub perforat

32
 TRATAMENTUL CHIRURGICAL AL PANARIȚIULUI

PANARIȚIU TENDINOS

În panarițiuul
tendinos al
degetului l și V
deschiderea
spațiilor profunde
este necesară
inclusiv pe antebraț

33
 TRATAMENT CHIRURGICAL

INCIZIE TENOSINOVITĂ

Uneori incizia
poate continua de
pe deget pe
regiunea palmară
și antebraț

34
 FLEGMOANELE MÂINII

Procesele supurative ale mâinii se

evidenţiază prin evoluţie gravă, îndeosebi în
cazul localizării pe suprafaţa palmară.
Agenţii cauzali ai infecţiei pot nimeri în
ţesuturi ca rezultat al leziunilor nemijlocite
ale mâinii sau în urma răspîndirii dinspre
falange.

35
 FLEGMOANELE MÂINII

CLASIFICARE
În funcţie de localizarea procesului purulent într-un anumit
spaţiu celuloadipos flegmoanele mâinii se clasifică după cum
urmează:
Flegmonul dorsal:
•Flegmon profund (subaponeurotic).
•Flegmon superficial (subcutanat);
Flegmonul palmar:
•Flegmon superficial: abces cutanat; flegmon palmar
supraaponeurotic; flegmon interfalangian (comisural);
•Flegmon profund: flegmonul spaţiului tenar; flegmonul spaţiului
mediopalmar; şi flegmonul spaţiului hipotenar.

36
 SEMIOLOGIA FLEGMONULUI MÂINII

Formele superficiale:
• Sunt caracteristice edemul
moderat al palmei şi hiperemia,
mai exprimate pe suprafaţa
dorsală a mâinii
• poziţia semiflexată a
degetelor
• exacerbarea durerilor la
extensie
• indispoziţia Flegmon dorsal al mâinii
• insomnia şi febra înaltă.
37
 SEMIOLOGIA FLEGMONULUI MÂINII

• În unele situaţii infecţia se poate

răspândi pe la nivelul articulaţiilor
metacarpofalangiene spre spaţiile
profunde şi dorsale, cu dezvoltarea
aşa-numitelor flegmoane comisurale.
•Loja comisurală reprezintă regiunea
anatomică situată imediat proximal de
comisurile degetelor II-III, III-IV, IV-V).
•Clinic - tumefacţie dureroasă şi
îndepărtare a comisurii (imposibilitate
a apropierii degetelor).

Flegmon comisural al mâinii

 SEMIOLOGIA FLEGMONULUI MÂINII

Formele profunde:
•De obicei se dezvoltă drept
complicaţie a tenosinovitelor, datorită
răspândirii infecţiei de-a lungul tecilor
sinoviale;
•Este caracteristic debutul brusc cu
durere acută în palmă şi febră înaltă;
•Se determină edemul pronunţat nu
doar a suprafeţei dorsale, ci şi a celei
palmare a mâinii;
•Este caracteristică poziţia semiflexată
a degetelor şi restricţia mişcărilor;
•Bolnavul resimte durere insuportabilă
la încercarea de a efectua extensia
degetelor sau la palparea mâinii; Flegmon tenarian al mâinii
•Starea generală a pacientului se
agravează vădit. 39
 SEMIOLOGIA FLEGMONULUI MÂINII

FLEGMON MEDIOPALMAR

1. De regulă apare ca
rezultat a unei traume
directe penetrante
2. Dispariția formei concave
a regiunii palmare
3. Edem dorsal
4. Sensibilitate volară la
palpare

40
 TRATAMENTUL FLEGMOANELOR MÂINII

TRATAMENT CHIRURGICAL

- incizie cu evacuarea colecției purulente

- excizie țesuturi necrozate
- lavaj hemostază
- pansament cu soluții antiseptice
- imobilizare pe atela gipsată.
- Incizia se poate efectua atât dorsal cat si
volar
- tratamentul chirurgical trebuie completat cu
tratament antibiotic, antiinflamator si analgezic.
41
 TRATAMENTUL FLEGMOANELOR MÂINII

FLEGMON TENAR

1. Incizii pe partea dorsală

și/sau volară cu păstrarea
pliului interdigital
2. Identificarea structurilor
neurovasculare
3. Descoperirea adductor
fascia și deschiderea cavității
abcesului
4. Irigare, debridare
5. Drenarea cavității cu un
cateter
6. Pansament compresiv
7. Imobilizare cu atelă

42
 TRATAMENTUL FLEGMOANELOR MÂINII

FLEGMON MEDIOPALMAR

1. Drenare prin incizii palmare

largi cu +/- rezecția fasciei
palmare pentru a asigura
drenarea adecvată a caviății
purulente

2. Sau suturarea primară a plăgii

pe un cateter perforat pentru
irigare cu soluții antiseptice

43
44