Tema 9

INGRIJIREA CAVITATII BUCALE

Obiective: prevenirea aparitiei respiratiei urat mirositoare si a infectiilor bucale prin
reducerea placii bacteriene.
Reguli de baza:
- pozitiile in care poate fi asezat bolnavul in functie de patologie sunt: sezand sau
decubit lateral cu capul usor rotat si ridicat pe o perna;
- materialele necesare: periuta de dinti personala, pasta de dinti, pahar de apa de
unica folosinta, tavita renala, prosop, musama, apa de gura si ata dentara daca
acestea sunt solicitate;
- asezarea pacientului in pozitia adecvata starii sale de sanatate;
- sustineti tavita renala sub barbia pacientului, asezata pe perna acoperita de musama
si prosop;
- la pacientii constienti si la care starea de sanatate permite, serviti pacientul pe rand
cu periuta de dinti, pasta de dinti, pahar cu apa, prosop, incurajandu-l sa isi faca
toaleta bucala singur;
- pentru pacientul inconstient – se introduce deschizatorul de gura intre arcadele
dentare, va puneti manusile, se sterge limba, bolta palatina, suprafata interna si
externa a arcadelor dentare cu tampoane imbibate in glicerina boraxata, cu miscari
dinauntru in afara. Se sterg dintii cu alt tampon, la sfarsit se ung buzele cu o crema
hidratanta.
- la pacientii care prezinta proteza dentara, aceasta se va scoate cu ajutorul unui tifon
printr-o miscare de anterior si in sus, se va spala cu periuta si pasta de dinti si se va
pastra intr-un pahar cu apa, de preferinta pahar mat
- daca pacientul este constient, il serviti cu apa de gura iar daca este inconstient,
badijonati cavitatea bucala cu un tampon cu glicerina boraxata.

INGRIJIREA OCHILOR
Obiective: prevenirea infectiilor oculare prin indepartarea secretiilor.
Procedeul se aplica mai ales la pacientii comatosi sau paralizati la care este
necesara indepartarea in mod regulat a secretiilor oculare (datorita reflexului de clipire
abolit, ochii raman deschisi, corneea se usuca, secretiile se aduna in special la nivelul
unghiului intern al ochiului).
Reguli de baza:
-se folosesc manusi sterile;
-se indeparteaza secretiile, crustele aderente de gene si pleoape de la comisura
externa spre cea interna prin stergere usoara cu ajutorul unui tampon steril imbibat in
ser fiziologic (cate un tampon steril pentru fiecare ochi), procedeul repetandu-se pana
cand pleoapele sunt curate;
-pentru a mentine ochii umeziti aplicati pe pleoape cate un pansament steril
imbibat in ser fiziologic, acesta fiind schimbat ori de cate ori este nevoie.
INGRIJIREA URECHILOR
Obiective: mentinerea starii de curatenie a pavilonului urechii si a conductului auditiv
extern prin indepartarea depozitelor fiziologice (cerumen, tegument descuamat) si a
celor patologice unde este cazul.
Reguli de baza:
-se aseaza pacientul in decubit dorsal, cu capul usor rotat spre dreapta pentru
curatarea urechii stangi, respectiv capul rotat spre stanga, daca se curata urechea
dreapta;
-se curata pavilionul auricular cu cate un tampon uscat de detritusurile formate din
cerumen si tegument descuamat, executand miscari blande de rotatie;
-se curata fiecare ureche cu tampoane separate;
-se spala pavilonul auricular si regiunea retroauriculara cu cate un tampon nesteril
imbibat in apa calduta pe care se toarna o picatura de sapun lichid apoi se limpezeste
cu apa calduta din abundenta, avand grija sa nu intre in conductul auditiv extern si se
usuca cu prosopul;
-curatarea conductului auditiv extern se face cu un tampon steril imbibat in apa
oxigenata care se introduce, avand grija sa nu se depaseasca limita de vizibilitate, se
usuca tot cu un tampon steril uscat.
INGRIJIREA MUCOASEI NAZALE
Obiective: prevenirea aparitiei leziunilor mucoasei nazale si mentinerea
permeabilitatii cailor respiratorii superioare.
Reguli de baza:
-pacientul se aseaza in decubit dorsal;
-se informeaza pacientul si este rugat sa nu miste capul;
-dupa ce imbracati manusile de unica folosinta, se curata fiecare fosa nazala cu cate
un tampon steril imbibat in ser fiziologic cu miscari usoare de rotatie fara sa apasati;
-nu folositi acelasi tampon imbibat cu ser fiziologic pentru ambele narine;
-daca sunt foarte aderente (prinse) crustele de mucoasa nazala tamponul se umezeste
cu apa oxigenata in loc de ser fiziologic;
-la pacientii cu sonde nazogastrice, nazofaringiene, de oxigenoterapie manevrele se
efectuaza sub supravegherea asistentei si constau in urmatoarele etape: se dezlipeste
banda adeziva cu care este fixata sonda, retrageti sonda 5-6 cm, se curata sonda de
urmele adezivului de la banda cu un tampon imbibat in alcool sanitar, se curata
crustele de la nivelul fiecarei narine cu un tampon imbibat in apa oxigenata, se
reintroduce sonda (tot cu 5-6 cm) apoi se refixeaza cu banda adeziva si se controleaza
permeabilitatea (functionarea) sondei de catre asistenta.
SCHIMBAREA LENJERIEI DE CORP IN CAZUL PACIENTULUI IMOBILIZAT
OBIECTIVELE PROCEDURII
• Menţinerea stării de igienă si confort
• Prevenirea escarelor de decubit
• Creşterea demnitatii pacientilor
• Păstrarea identităţii
PREGĂTIREA PACIENTULUI
a) PSIHICĂ
• Informaţi pacientul şi explicaţi-i necesitatea procedurii
• Explicaţi pacientului cum poate participa la procedură
• Obţineţi consimţămantul informat
b) FIZICĂ
• Asiguraţi intimitatea şi respectaţi pudoarea
• Intrebaţi pacientul dacă are nevoie de ploscă sau urinar inainte de procedură
EFECTUAREA PROCEDURII
• Aşezaţi lenjeria curată pe un scaun in apropierea patului
• Obţineţi informaţii despre posibilităţile de mobilizare a pacientului
• Explicaţi-i procedura
• Pliaţi pătura la picioarele pacientului
• Inveliţi pacientul cu un cearceaf incălzit
• Spălaţi-vă mainile, imbracaţi mănuşi de cauciuc

a) Dezbrăcarea şi imbracărea bluzei la pacientul care se poate ridica in

poziţie şezandă
• Descheiaţi nasturii pijamalei
• Ridicaţi pacientul in poziţie şezandă
• Rulaţi pijamaua de la spate spre ceafă şi treceţi-o peste cap rugand pacientul să
flecteze capul
• Rulaţi fiecare manecă şi imbrăcaţi pe rand braţele
• Scoateţi mainile in afara manecilor
• Ridicaţi bluza pe spatele bolnavului şi imbracaţi umerii
• Fricţionaţi uşor spatele pacientului
• Incheiaţi nasturii
b) Dezbrăcarea şi imbrăcarea bluzei la pacientul care nu se poate ridica
• Descheiaţi nasturii
• Intoarceţi pacientul in decubit lateral şi dezbrăcaţi braţul eliberat
• Intoarceţi pacientul in decubit lateral invers şi dezbrăcaţi celălalt braţ indepărtand
bluza
• Menţineţi pacientul in decubit lateral
• Rulaţi maneca şi imbrăcaţi braţul liber
• Intoarceţi cu blandeţe pacientul in decubit lateral invers şi imbrăcaţi celalalt braţ
intinzand bluza pe spate
• Aduceţi pacientul in decubit dorsal
• Incheiaţi nasturii
c) Indepărtarea şi imbrăcarea pantalonilor
• Ridicaţi regiunea lombosacrată a pacientului şi trageţi cu grijă pantalonii spre
picioare
• Asezaţi pacientul pe pat
• Ridicaţi uşor membrele inferioare şi continuaţi dezbrăcarea
• Puneţi pantalonii murdari in sac
• Observaţi aspectul membrelor inferioare
• Rugaţi persoana care vă ajută să ridice membrele inferioare ale pacientului
• Imbrăcaţi pe rand fiecare membru şi trageţi pantalonii pană aproape de şezut
• Coboraţi şi aşezaţi pe pat membrele inferioare
• Ridicaţi regiunea fesieră şi trageţi in sus pantalonii
• Verificaţi dacă cearşaful e bine intins
• Incheiaţi nasturii
SCHIMBAREA LENJERIEI PATULUI CU PACIENT IMOBILIZAT
 
OBIECTIVELE PROCEDURII
• Asigurarea condiţiilor de igienă şi confort
• Evitarea complicaţiilor la pacientul imobilizat
PREGĂTIREA MATERIALELOR
• Cărucior pentru lenjerie
• Cearşaf plic
• Cearşaf de pat
• Faţă de pernă
• Aleza, muşama (material impermeabil)
• Inveliloare de flanelă sau o pătură moale
• Scaun cu spătar
• Mănuşi de unică folosinţă
• Sac pentru rufe murdare
 
PREGĂTIREA PACIENTULUI
a) PSIHICĂ
• Informaţi pacientul şi asiguraţi-l de inofensivitatea procedurii
• Explicaţi pacientului modul de desfăşurare a procedurii şi contribuţia sa la realizarea
acesteia
• Obţineţi consimţămantul informat
b) FIZICĂ
• Schimbaţi lenjeria după efectuarea toaletei
• Alegeţi metoda de schimbare in funcţie de poziţia in care poate fi aşezat pacientul şi
de limitele sale de mobilizare
EFECTUAREA PROCEDURII (participă două persoane)
A. La pacientul care se poate ridica in poziţie şezandă (se foloseşte
schimbarea in lăţime)
• Aduceţi materialele in salon
• Pregătiţi materialele astfel:
o Rulaţi cearşaful de pat pe dimensiunea mica (in lăţime) şi dacă pacientul
necesită aleză şi muşama rulaţi-le impreună cu cearşaful
o Indepărtaţi pătura şi lăsaţi pacientul acoperit cu cearşaful sau inlocuiţi cu o
pătură moale
o introduceţi pătura in cearşaful plic şi impachetaţi in armonică in trei la inceput pe
lăţime şi apoi incă o dată reducand cele două dimensiuni (lungime, lăţime) la o
treime, aşezaţi pe scaun
o Faţa de pernă
• Spălaţi mainile şi imbrăcaţi mănuşi
• Degajaţi cearşaful murdar de sub saltea
• Acoperiţi pacientul şi ridicaţi-l in poziţie şezandă
• Rugaţi persoana care vă ajută să sprijine pacientul
• Indepărtaţi perna şi rulaţi cearşaful murdar pană aproape de pacient
• Poziţionaţi echidistant cearşaful curat la capătul patului şi pe suprafaţa acestuia
pentru a putea fi fixat sub saltea-Derulaţi cearşaful curat pană aproape de cel murdar
• Schimbaţi faţa de pernă şi aşezaţi perna pe pat
• Culcaţi pacientul in decubil dorsal şi rugaţi-l dacă poate să se ridice puţin pentru a
continua schimbarea
• Introduceţi mana dinspre capul pacientului sub regiunea fesieră şi ridicaţi in acelaşi
timp cu ajutorul
• Cu cealaltă mană rulaţi spre picioarele pacientului lenjeria murdară şi intindeţi
cearşaful curat
• Ridicaţi in acelaşi mod picioarele şi continuaţi rularea şi respectiv derularea
• Introduceţi cearşaful murdar in sac
• Intindeţi bine cearşaful de pat, eventual muşamaua şi aleza şi fixaţi sub saltea
B. La pacientul care nu se poate ridica(se foloseşte schimbarea in lungime)
• Rulaţi cearşaful de pat intr-o singură direcţie, pe dimensiunea mare (lungime)
• Aşezaţi materialele pe scaune ca şi in cazul precedent
• Spălaţi mainile şi imbrăcaţi mănuşi
• Indepărtaţi cearşaful murdar de sub saltea
• Intoarceţi pacientul in decubit lateral sprijinindu-l sub axilă, sub umeri şi la nivelul
genunchilor
• Trageţi perna spre marginea patului şi aşezaţi-o sub capul acestuia
• Rugaţi persoana care vă ajută să sprijine pacientul susţineţi-l amandouă
• Rulaţi cearşaful murdar pană langă pacient şi derulaţi cearşaful curat avand grijă să
fie bine poziţionat pentru a putea fi fixat la capete şi pe laturi
• Aduceţi pacientul in decubit dorsal apoi in decubit lateral pe partea opusă sprijinind
capul pe antebraţ
• Trageţi perna sub capul pacientului
• Continuaţi rularea cearşafului murdar şi derularea celui curat
• Introduceţi cearşaful murdar in sac
• Aduceţi pacientul in decubit dorsal
• Intindeţi bine cearşaful curat şi fixaţi la capete şi pe margini executand colţul
• Schimbaţi faţa de perna
Schimbarea cearşafului plic in ambele situaţii
• Aşezaţi cearşaful cu pătura deasupra pacientului incat marginea liberă de desubt să
fie sub bărbia bolnavului, iar cea de deasupra să fie orientată spre picioarele
pacientului
• Rugaţi pacientul sau o altă persoană să ţină marginea cearşafului sub bărbia
acestuia . –
• Asezaţi-vă de o parte a patului, iar ajutorul de cealaltă
• Prindeţi cu mana dinspre capul pacientului colţul liber al cearşafului curat, iar cu
cealaltă pe cel al cearşafului murdar
• Cu o mişcare rapidă, sincronizată, intindeţi cearşaful curat impreună cu pătura şi/sau
invelitoarea şi indep ărtaţi-l pe cel murdar
• Introduceţi cearşaful murdar in sac
• Verificaţi dacă cearşaful de pat şi lenjeria de corp sunt bine intinse
• Efectuaţi pliul de confort la picioarele pacientului şi eventual fixaţi sub saltea, să nu
alunece
• Asezati pacientul in pozitie comoda sau in cea recomandata de afectiunea sa

Dieta 1
Indicatii pentru administrare: Boala ulceroasa si gastrita cronica cu normosecretie sau hipersecretie în faza de
acutizare atenuata sau de remisiune (timp de 3-5 luni), gastrita cronica cu hi-posecretie în faza de acutizare, gastrita
acuta în perioada de recon-valescenta, stare dupa operatii la stomac în faza de recuperare (dupa dietele 1a si 1b).
Caracteristica generala: dieta este de valoare completa. Se exclud excitantii alimentari chimici si termici, stimulatorii
puternici ai secretiei gastrice; crutarea mecanica e mai putin stricta ca la dieta 1
Prelucrarea culinara: hrana se fierbe sau se pregateste în aburi sub forma de pireu.

Regimul alimentar: hrana se consuma calda (temperatura 40-50°C), la 5-6 mese pe zi.
Indicatii: privind folosirea alimentelor si bucatelor:
- pâine si produse fainoase. Se recomanda pâinea de grâu de calitate superioara si de calitatea I coapta în ziua
precedenta sau uscata, chifle, pateuri pregatite din aluat nedospit cu gem, mere, carne fiarta, peste, oua, brânza. Se
exclud pâinea proaspata, pâinea de secara, fabricatele din aluat dospit;
- supe. Se indica supe de legume, supe de lapte cu crupe pasate (de ovaz, hercules, gris, orez) cu taitei, cu adaos de
legume pasate (supe-pireu din legume, crupe bine fierte, carne de vita sau de pasare). Supele se dreg cu ou batut cu
lapte, frisca, unt. Se exclud supele de carne si de peste, decoctul de legume concentrat, borsul verde, borsul cu sfecla;

- carne si pasari. Se permite carne slaba de vita, vitel, de pasare fara tendoane sau piele. Carne tocata, pregatita în aburi
(pâr-joale, perisoare, sufleu, pireu), carne fiarta de animale tinere. Limba si ficat fiert. Se exclud carnea grasa, carnea de
rata, de gâsca, carnea afumata, conservele de carne;

- peste. Se indica sorturi nu grase, fara piele, din care se prepara pârjoale la aburi. Se interzice pestele gras, sarat,
afumat, conservele;

- produse lactate. Se recomanda lapte, frisca, chefir, brânza de vaci proaspata pasata cu smântâna, bucate din brânza
(budinca, sufleu) coapte, cascaval, sorturi nepicante se consuma cascavalul ras, rareori - felii subtiri. Se exclud produsele
lactate cu aciditate înalta, cele picante, sarate, se limiteaza smântâna;

- oua. Se permit 2-3 oua pe zi, fierte moi sau în omleta. Se exclud ouale fierte vârtos si prajite.

- crupe. Se indica crupe de gris, orez, ovaz, hrisca fierte cu lapte sau apa în forma de terciuri semivâscoase si pasate,
sufleu, budinca, pârjoale din crupe preparate la aburi, fidea, macaroane maruntite fierte. Se exclud crupele de grâu, de
arpacas, de porumb, leguminoasele, macaroanele întregi;

- legume. Dieta include cartofi, morcovi, sfecla, conopida, limitat - mazare verde, fierte în apa sau în aburi si pasate
(pireu, sufleu, budinca, pregatite în aburi). Se permit dovlecei tineri fierti în bucati, marar tocat marunt în supe, tomate
bine coapte (100 g). Se exclud: varza alba, ridichea de luna si de iarna, macrisul, spanacul, ceapa, castravetii, legumele
murate, marinate, ciupercile, conservele;

- gustari. Salate de legume, carne, peste, limba, salamuri toate fierte, cascaval sorturi nepicante. Se exclud gustarile
sarate, picante, afumate, conservele;

- fructe, bucate dulci. Se indica fructe dulci pasate, fierte, coapte, în jeleu, peltea, compoturi pasate, creme cu gelatina de
lapte. Zahar, miere, dulceata. Se exclud fructele verzi, cele bogate în celuloza si cele acre, de asemenea fructele uscate,
ciocolata, înghetata;

- sosuri si condimente. Se permit sosuri de lapte (faina nu se prajeste) cu adaos de smântâna, unt), sosuri de fructe. Se
limiteaza patrunjelul, mararul. Se exclud sosurile din carne, peste, ciuperci, hrean, mustarul, piperul negru;

- bauturi. Se recomanda ceai slab cu lapte, cu frisca; sucuri dulci de fructe, ceai de macese. Se exclud bauturile gazoase,
cvasul, cafeaua neagra;

- grasimi. Se foloseste unt nesarat, ulei vegetal rafinat adaugate în bucate. Se exclud celelalte grasimi.

Dieta 4
Indicatii pentru administrare: colita si enterocolita cronica în faza de acutizare; gastroenterocolita acuta în debutul bolii
(dupa zile de foame), dizenterie, tifos abdominal, tuberculoza intestinelor (pe parcursul primelor 5-7 zile).

Scopul prescrierii: crutarea mecanica, chimica si termica maxima a intestinului; crearea conditiilor pentru lichidarea
procesului inflamator si restabilirea functiilor dereglate, limitarea proceselor de fermentare si putrefactie în intestin.

Caracteristica dietei: reducerea valorii energetice pe contul glucidelor si grasimilor; cantitatea de proteine corespunde
normelor fiziologice; se limiteaza sarea, se exclud excitantii mecanici, chimici si termici, produsele ce provoaca procese
fermentative în intestine, hrana greu digerabila, stimulatorii puternici ai secretiei gastrice si a pancreasului, a bilei,
substantele care irita ficatul.

Prelucrarea culinara: hrana se prepara prin fierbere sau la aburi, având consistenta lichida, pasata, în forma de pireu.

Regimul alimentar: hrana se consuma în portii mici de 5-6 ori pe zi în conditiile regimului de pat.

Indicatii privind folosirea alimentelor si bucatelor:

- pâine si produse de panificatie. Se permit pesmeti din 200 g pâine de grâu calitate superioara, taiati subtire,
excluzându-se orice alte produse fainoase;

- supe. Se indica supa de carne sau peste negrasa si neconcentrata cu un adaos de decoct mucilaginos din crupe fierte
(orez, gris), carnea tocata, perisoare pregatite la aburi, fulgi de ou. Se exclud supele cu crupe, legume, macaroane,
supele de lapte, bulionul de carne gras, concentrat;
- carne si carne de pasare. Se recomanda carne slaba de vita si vitel fara tendoane, carne de gaina, de curcan, de
iepure. La carne se îndeparteaza grasimea si pielea la cea de pasare. Se folosesc perisoare pârjoale pregatite în aburi.
Tocatura pentru pârjoale se da de 3-4 ori prin masina de tocat, iar în loc de pâine se pune orez. Se indica sufleu din
carne fiarta. Se exclud carnea grasa, carnea bucati, salamurile si alte produse din carne;

- peste. Se recomanda pestele slab proaspat natural sau trecut prin masina de tocat (perisoare, pârjoale) fierte în aburi
sau apa. Se exclud sorturile grase de peste, pestele sarat, icrele, conservele de peste;

- produse lactate. Se indica brânza de vaci proaspata, pasata, pregatita cu clorura de calciu, sufleu din brânza la aburi.
Se exclud laptele integral si alte produse lactate;

- oua. Dieta include 1-2 oua zilnic fierte moi sau omleta la aburi, adaugate în bucate. Se exclud ouale fierte tari, ouale
crude, prajite;

- crupe. Se indica terciuri pasate din crupe de orez, ovaz, hrisca, faina din crupe fierte cu apa sau cu supa de carne
degre-sata. Se exclud crupele de grâu, arpacas, macaroanele, leguminoasele;

- legume. Se folosesc în forma de decoct adaugat în supe;

- gustari. Se exclud;

- fructe, dulciuri. Se permit cremele gelatinoase si jeleul din afine, coarne, gutui, pere, mere crude rase. Se limiteaza
zaharul. Se exclud fructele si bacele naturale, fructele uscate, conservate, mierea, dulceata si alte dulciuri;

- sosuri si condimente. Se exclud;

- bauturi. Se indica ceai, cafea, cacao cu apa, ceai de macese, afine, coacaze negre, gutui. Se exclud sucurile de prune,
de caise, de struguri, cafeaua si cacaua cu lapte, bauturile reci si cele gazoase;

- grasimi. Unt proaspat 5 g la o portie, în bucate.

Dieta 5
Indicatii pentru administrare: hepatita si colecistita acuta în faza de reconvalescenta, hepatita si colecistita cronica,
ciroza hepatica în faza de acutizare.

Scopul prescrierii: normalizarea functiei dereglate a ficatului si a cailor biliare, reglarea metabolismului lipidic si
colesterinic, stimularea functiei coleretice si a peristaltismului intestinal.

Caracteristica generala: dieta este de valoare completa asigurând aportul de substante chimice si de energie; Ea
prevede excluderea produselor bogate în substante purinice si extractive, colesterol, acid oxalic, ulei eteric, produselor de
oxidare a grasimilor, formate în procesul prajirii (acroleina, aldehida), fiind bogata în substante lipotrope (colina,
metionina, lecitina) si contine o cantitate considerabila de lichid.

Prelucrarea culinara: hrana se consuma fiarta, coapta. Nu este nevoie a se toca sau marunti produsele.

Regimul alimentar: hrana se serveste calda 5 mese pe zi.

Indicatii privind folosirea alimentelor si bucatelor:

- pâine si produse de panificatie. Se recomanda pâine de grâu din faina de calitatile 1 si 2, pâine de secara coapta în
ajun, fabricate din aluat nedospit cu carne, peste, brânza, magiun, biscuiti uscati. Se exclud pâinea proaspata, fabricatele
din aluat dospit, în foi;

- supe. Se indica supe de legume, crupe, lapte cu macaroane, fidea, supe vegetariene, bors cu sfecla, cu varza. Se
exclud supele de carne, peste, ciuperci;

- carne si peste. Se foloseste carnea slaba de vita, de vitel, iepure, gaina, curcan fara tendoane, carnea de pasare fara
piele, fiarta sau în bucate: sarmale, pilaf cu carne fiarta. Se pot include în ratie crenvursti. Se exclude carnea grasa,
carnea de rata, de gâsca, ficatul, rinichii, creierul, afumaturile, salamurile, conservele;

- peste. Se indica peste slab fie fiert, fie copt dupa ce a fost fiert preventiv. Din el se prepara sufleu, perisoare sau se
consuma natural. Se exclud sorturile grase, pestele afumat, sarat, conservele;

- produse lactate. Produse permise: lapte, chefir, iaurt, smântâna - în unele bucate, brânza de vaci degresata si bucate
din ea (sufleu, budinca), cascaval nepicant. Se limiteaza smântâna, frisca, brânza sarata, cascavalul sarat, picant;

- oua. Se recomanda omleta albuminoasa coapta, un ou fiert moale sau omleta naturala - la o suportare buna. Se exclud
ouale fierte tare sau prajite. Nu se va consuma mai mult de 1 ou pe zi, iar pâna la 0,5 galbenus în bucate;

- crupe. Se indica bucate din ovaz si hrisca, pilaf cu fructe uscate, cu morcovi, budinca cu morcovi, cu brânza de vaci,
paste fainoase fierte. Se exclud leguminoasele;

- legume. Dieta include legume crude, fierte, fierte înabusit, inclusiv varza murata nu prea acra, ceapa fiarta, pireu din
mazare verde. Alimente excluse: spanac, macris, ridiche de luna si de iarna, usturoi, ciuperci, legumele marinate;

- gustari. Se folosesc salate din legume proaspete drese cu ulei vegetal, vinegreta, ghiveci din dovlecei, scrumbie
desarata preventiv în apa, salata din peste, carne fiarta, salamuri fierte, cascaval nepicant. Se exclud produsele sarate,
picante, grase, conservele, produsele afumate, icrele de peste;

- fructe, dulciuri. Se indica fructe dulci, crude, sau în compoturi, inclusiv fructe uscate din care se prepara jeleu,
marmelada. Sunt permise bomboane fara ciocolata, zefir, miere, dulceata. Zaharul va fi partial înlocuit cu xilita, sorbita.
Se exclud ciocolata, înghetata;

- sosuri, condimente. Se recomanda sosuri de lapte, smântâna, cu decoct de legume. La prepararea lor faina nu se
prajeste. Hrana se condimenteaza cu marar, patrunjel, vanilie. Se exclud mustarul hreanul, piperul negru;

- bauturi. Se indica ceai, cafea cu lapte, sucuri de fructe, boabe, legume, ceai de macese, decoct de tarâta. Se exclud
cafeaua neagra, cacaua, bauturile reci;

- grasimi. Se foloseste untul pe pâine si în bucate, de asemenea ulei vegetal rafinat. Se exclud celelalte tipuri de grasimi.

Dieta 7
Indicatii pentru administrare: glomerulonefrita acuta în faza de reconvalescenta, glomerulonefrita cronica în remisiune
incompleta, nefropatia gravidelor si alte boli care necesita limitarea clorurii de sodiu.

Scopul prescrierii: crutarea moderata a functiei rinichilor, micsorarea tensiunii arteriale, a edemelor, ameliorarea
eliminarii din organism a reziduurilor azotice si a altor produse ale metabolismului.

Caracteristica generala: dieta prevede o limitare moderata a proteinelor, a clorurii de sodiu, lichidului liber.

Prelucrarea culinara: hrana se prepara prin fierbere, fiind tocata marunt. Carnea si pestele pot fi consumate si prajite
dupa fierberea lor preventiva.

Regimul alimentar: hrana se serveste de 5 ori pe zi.

Indicatii privind folosirea alimentelor si bucatelor:

- pâine si produse de panificatie. Se recomanda pâinea coapta fara sare si bicarbonat de sodiu cu un adaos de tarâte;

- supe. Se indica supe vegetariene cu crupe, legume, supe de lapte. Se exclud supele de carne, peste, de ciuperci;

- carne, carne de pasare. Se foloseste carne slaba de vita, de vitel, de iepure, de gaina, de curcan, fiarta. La dorinta,
carnea fiarta poate fi apoi coapta, prajita. Se exclud carnea grasa, ficatul, rinichii, salamurile, produsele afumate,
conservele;

- peste. Se recomanda pestele slab, fiert, apoi, la dorinta, poate fi copt sau prajit, sunt folositoare produsele marii. Se
exclud pestele sarat, afumat, conservele, icrele;

- produse lactate, se indica laptele si produsele acidolactice, brânza degresata si bucatele din ea (sufleu, budinca). Se
limiteaza smântâna si frisca. Se exclude cascavalul sarat, picant;

- oua. Se indica omleta albuminoasa, se poate folosi un ou la pregatirea bucatelor. Se limiteaza galbenusul;

- crupe. Se întrebuinteaza diferite bucate din crupe si paste fainoase (terci, budinca, pilaf s.a.);

- legume. Se includ bucate din cartofi, morcovi, varza alba, conopida, dovleac, dovlecei, sfecla, mazare verde, tomate,
castraveti, ceapa verde, marar, patrunjel. Se exclud ridichea de iarna, usturoiul, spanacul, macrisul, muraturile,
conservele de legume;
- gustari. Se recomanda vinegreta, salate din legume cu carne fiarta, peste, produse de mare. Se exclud salamurile,
produsele afumate, cascavalul, toate tipurile de conserve, icrele;

- fructe, dulciuri. Se indica fructe si bace în stare proaspata si în diferite bucate - jeleu, creme de lapte cu gelatina. Se
limiteaza zaharul si produsele de cofetarie. Zaharul poate fi înlocuit cu miere. Se exclude ciocolata;

- sosuri si condimente. Se permit sosuri de lapte, smântâna, de rosii, cu decoct de legume. Dintre condimente se
foloseste acidul citric, vanilia. Mararul, patrunjelul. Se exclud sosurile cu bulion de carne, de peste, de ciuperci, mustarul,
hreanul, piperul.

- bauturi. Se indica ceai cu lamâie, lapte, cafea slaba cu lapte, sucuri proaspete din fructe, legume, ceai de macese,
decoct de ta-râte. Se exclud cacaua, apele minerale bogate în sodiu;

- grasimi. Se foloseste numai untul si uleiul vegetal.

Dieta 9
Indicatii pentru administrare: diabet zaharat, formele usoara si medie (20-30 unitati insulina), stari alergice (astm
bronsic, edem Quincke, urticarii etc).

Scopul prescrierii: determinarea tolerantei bolnavului cu diabet zaharat catre efortul alimentar dozat pentru depistarea
dozei individuale de insulina si alte remedii hipoglicemice; crearea conditiilor pentru normalizarea metabolismului glucidic,
partial a celui lipidic, hidrosalin si proteic; desensibilizarea organismului.

Caracteristica generala: limitarea moderata a valorii energetice, în deosebi pe contul glucidelor (usor asimilabile) si în
masura mai mica al lipidelor, cu cantitatea normala de proteine; limitarea colesterolului si a substantelor extractive,
majorarea continutului de substante lipotrope si de vitamine.

Prelucrarea culinara: fara particularitati. La pregatirea bucatelor si bauturilor dulci se foloseste xilita, sorbita.

Regimul alimentar: hrana se serveste de 5-6 ori pe zi cu repartizarea precisa a glucidelor la mese; administrarea
insulinei necesita luarea în considerare a dozei si timpului de introducere.

Indicatii privind folosirea alimentelor si bucatelor:

- pâine si produse de panificatie. Se indica pâinea de secara, pâine de grâu integrala, din faina de calitatea a Ii-a, în
medie 300 g zilnic. Se permit produse fainoase nedospite, micsorând corespunzator cantitatea de pâine. Se exclud
fabricatele din aluat dospit si în foi;

- supe. Se recomanda supe vegetariene, bors cu varza, cu sfecla. Supe de carne, de peste, de ciuperci neconcentrate,
cu legume, crupe bine fierte, cartofi, perisoare. Se exclud supele de carne, peste, ciuperci concentrate, supele de lapte
cu crupe de gris, de orez;

- carne si carne de pasare. Se întrebuinteaza carne slaba de vita, de vitel, de iepure, de gaina, de curcan fiarta, fiarta
înabusit, si apoi prajita la dorinta. Se permit crenvursti, salamuri dietetice, limba fiarta. Se limiteaza bucatele din ficat. Se
exclud alte tipuri de salam, carnea de rata, de gâsca, produsele afumate, conservele;

- peste. Se indica pestele slab în stare fiarta, copt, conservele de peste fara adaos de ulei. Se exclud pestele sarat,
afumat, pestele conservat în ulei, icrele;

- produse lactate. Se recomanda lapte si bauturile acido-lactice, brânza de vaci degresata si bucatele din brânza; Se
limiteaza smântâna. Se permite cascaval nesarat, nepicant. Se exclud alte tipuri de cascaval, brânza dulce, frisca;

- oua. Se indica 1-1,5 oua pe zi, fierte moi, omleta din albusuri. Se limiteaza galbenusul;

- crupe. Se recomanda, fara a abuza, terciuri din crupe de hrisca, ovaz, grâu, arpacas, leguminoase. Se exclud sau se
limiteaza strict orezul, crupele de gris si pastele fainoase;

- legume. La includerea în ratie a cartofilor se va tine cont de norma glucidelor. Se calculeaza glucidele din morcovi,
sfecla, mazarea verde consumate. Se va da preferinta legumelor ce contin mai putin de 5% glucide (varza, dovlecei,
dovleac, salata, castraveti, tomate, patlagele vinete). Se recomanda legumele proaspete, fierte, fierte înabusit, coapte,
mai rar - prajite. Se exclud legumele murate si marinate;

- gustari. Se indica vinegreta, salata din legume proaspete, tocana de legume, dovlecei, scrumbie desarata, salata din
produse ale marii, cascaval nesarat, nepicant;

- fructe, dulciuri. Se permit fructe dulci-acre din care se prepara jeleu, compot, bomboane cu xilita, cu sorbita, miere în
cantitati mici. Se exclud dulceata, bomboanele, înghetata, zaharul, strugurii, stafidele, bananele;

- sosuri si condimente. Se pot folosi sosurile de tot felul cu exceptia celor grase, sau care contin substante extractive în
exces. Dintre condimente se permite piperul, must arul, hreanul (limitat). Se exclud sosurile grase, picante, sarate;

- bauturi. Se recomanda ceai, cafea cu lapte, sucuri de legume, fructe nedulci, ceai de macese. Se exclud sucul de
struguri si alte sucuri dulci, bauturile dulci;

- grasimi. Se foloseste doar untul si uleiul vegetal în bucate.

Dieta 10
Indicatii pentru administrare: bolile cardiace în faza de compensare sau insuficienta circulatorie nepronuntata (stadiile
I-IIA), hipertensiunea arteriala fazele I—II, glomerulonefrita si pielonefrita cronica fara dereglari ale functiei de eliminare a
reziduurilor azotice.

Scopul prescrierii: ameliorarea activitatii sistemului cardiovascular si concomitent, crutarea moderata a organelor
digestive si a rinichilor; sporirea diurezei si descarcarea metabolismului intermediar.

Caracteristica generala: limitarea considerabila a clorurii de sodiu si a lichidului, a celulozei, care provoaca meteorism;
a produselor bogate în colesterol; a substantelor ce excita aparatul cardiovascular si sistemul nervos central, irita ficatul,
rinichii (substantele extractive, uleiurile eterice s.a.); îmbogatirea ratiei cu saruri de potasiu, calciu, substante lipotrope
(metionina, lecitina); asigurarea organismului cu cantitatea satisfacatoare de vitamine.

Prelucrarea culinara: crutarea mecanica moderata a organelor digestive; toate bucatele se pregatesc fara sare.

Regimul alimentar: hrana se serveste de 5 ori pe zi.

Indicatii privind folosirea alimentelor si bucatelor.

- pâine si produse de panificatie. Pâine de grâu din faina de calitatea a I-a si a Ii-a, coapta în ajun sau uscata, coapta fara
sare. Biscuiti. Se exclud pâinea proaspata, preparatele din aluat dospit si în foi;

- supe. Se permit 250-400 ml de supa la o masa, de preferat supe vegetariene cu orez, cartofi, legume tocate marunt,
supe de lapte. Supele se dreg cu smântâna, acid citric, se condimenteaza cu marar si patrunjel verde;

- carne si carne de pasare. Se indica carne slaba de vita, de vitel, de iepure, de gaina, de curcan, fara tendoane si fara
piele. Carnea se fierbe mai întâi, apoi, la dorinta, se coace sau se prajeste. Se permit cantitati limitate de salamuri
dietetice. Se exclud carnea grasa, carnea de rata, de gâsca, ficatul, rinichii, creierul, produsele afumate, majoritatea
salamurilor, conservele de carne;

- peste. Se permite pestele slab fiert si apoi, la dorinta, se poate praji. Se indica produsele marii, fierte. Se exclud pestele
gras, sarat, afumat, conservele, icrele;

- produse lactate. Se indica laptele natural - la o suportare buna, bauturile acidolactice, brânza de vaci si bucatele din
brânza cu adaos de crupe, morcovi, fructe. Se limiteaza smântâna, frisca (în bucate), cascavalul. Se exclud cascavalurile
grase, sarate;

- oua. Se indica cel mult 1 ou pe zi, fiert moale sau în omleta pregatita la aburi, coapta, omleta albuminoasa, în bucate.
Se exclud ouale fierte tari, ouale prajite;

- crupe. Se folosesc bucate din crupe, pregatite cu apa în doua cu lapte (terci, budinci coapte), precum si macaroanele,
fideaua fiarta. Se exclud leguminoasele;

- legume. Se recomanda cartofi, conopida, morcovi, sfecla, dovlecei, dovleac, tomate, salata, castraveti - fierte, coapte,
mai rar - în stare proaspata. Se limiteaza varza alba si mazarea verde. Dieta include ceapa verde, marar, patrunjel (în
bucate). Se exclud legumele murate, marinate, spanacul, macrisul, ridichea, usturoiul, ceapa, ciupercile;

- gustari. Se recomanda salate din legume proaspete (morcov ras, tomate, castraveti), vinegrete drese cu ulei vegetal,
ghiveci de legume, salate de fructe, produse de mare. Se exclud gustarile sarate, picante, grase, afumate, icrele de
peste;
- fructe, dulciuri. Se recomanda fructe dulci coapte bine, fructe uscate, compot, crema cu gelatina, jeleu, creme cu
gelatina din lapte, miere, dulceata, bomboane fara ciocolata. Se exclud fructele cu celuloza greu digerabila, ciocolata;

- sosuri si condimente. Se folosesc sosuri cu supa de legume, sosuri de smântâna, de lapte, cu ceapa fiarta sau doar
aurita. Dintre condimente se indica frunza de dafin, vanilia, scortisoara, acidul citric. Se exclud sosurile de carne, peste,
cu ciuperci, mustarul, hreanul, piperul;

- bauturi. Se recomanda ceai, cafea slaba cu lapte, sucurile de fructe si bace, de legume, ceai de macese, se limiteaza
sucul de struguri. Se exclud cafeaua naturala, cacao;

- grasimi. Se întrebuinteaza exclusiv unt nesarat si ulei vegetal.

Injecția subcutanată reprezintă introducerea unor substante medicamentoase

(insulina, anticoagulant, atropina) in hipoderm prin intermediul unui ac. Solutiile
vor forma un depozit din care se va difuza lent catre sistemul capilar solutia
medicamentoasa.
Scop
–         Terapeutic
Resorbtia este lenta. Incepe de la 5-10 minute de la administrarea
medicamentului.
Regiunea deltoidana
–         Fata anteroexterna a coapsei
–         Fata omoplatului
–         Flancurile peretelui abdominal
–         Regiunea periombilicala
Nu se administreaza subcutanat in zone de infiltrare ale altor injectii, zone
infectate, zone edematoase sau cu modificari dermatologice.
Materiale necesare 
–         Manusi de unica folosinta
–         Seringa si ac steril
–         Solutie medicamentoasa de injectat
–         Tampoane cu alcool
Tehnica 

–         Asistenta se spala pe maini se dezinfecteaza si imbraca manusile de

unica folosinta
–         Verifica medicatia prescrisa.  Se controlează integritatea ambalajelor
seringilor, acelor, data de expirare a sterilității
–         Incarca in seringa solutia, cu exceptia seringilor preincarcate cu medicatie
–         Schimba acul cu care a tras solutia cu un ac pentru injectarea in hipoderm
( 23/26 G)
–         Cu policele şi indexul mâinii se formează un pliu cutanat ridicat de pe
planurile profunde
–         Patrunde in profunzimea stratului subcutanat in unghi de 45 de grade la
o adancime de 2-3 cm
–         Se aspira pentru a se verifica daca nu s-a atins accidental un vas de
sange
–         Se injecteaza lent substanta și astfel se efectuează injecția subcutanată
–         Se retrage acul si se tamponeaza cu vata cu alcool. In cazul administarii
de insulina nu se tamponeaza cu alcool
–         La administrarea de anticoagulante nu se maseaza
Injecția intramusculară presupune introducerea unei substante medicamentoase
in tesutul muscular.
Scop
Terapeutic
 Absorbtie rapida in circulatia sanguina.
 Rata rapida de absorbtie comparativ cu injectiile intradermice sau
subcutanate.
Loc de electie
Muschi voluminosi
– Muschiul deltoid. Muschiul deltoid este potrivit pt. administrarea injectiilor
cu volum min (= 2 ml)
– Muschiul dorsogluteal
– Muschiul ventrogluteal..
– Vastul lateral
– Dreptul femural
Pregatirea medicamentelor
– Se verifica medicatia, data expirarii, coloratia si aspectul
– Se controlează integritatea ambalajelor seringilor, acelor, data de expirare a
sterilității
– Se desface fiola si se trage in seringa doza indicata pentru administare
– Daca medicamentul este in flacon sub forma de pudra, se dizolva cu ser si se
trage in seringa doza
– Tehnica de extragere a substantei dintr-un flacon este urmatoarea: se
introduce acul, seringa se umple cu aer, tragand de piston, aceea cantitate
echivalenta cu doza care trebuie extrasa din flacon, se ataseaza apoi la acul din
flacon si se introduce aerul, se intoarce flaconul si seringa se va umple singura cu
cantitatea necesara de lichid
– Se elimina aerul din seringa
– Se schimba acul
Tehnica

–          Asistenta se spala pe maini, se dezinfecteaza si imbraca manusile de

unica folosinta
–          Stimuleaza zona de injectare prin tapotari usoare
–          Sterge cu un tampon alcoolizat zona
–          Fixeaza locul si injecteaza cu acul in pozitie de unghi de 90 de grade,
perpendicular.
–          Recomanda pacientului sa ramana relaxat
–          Aspira cu seringa pentru a verifica daca nu s-a patruns intr-un vas de
sange. Daca apare sangele, acul trebuie sa fie retras sau dus mai in profunzime
–          Se injecteaza substanta lent, pentru a permite muschiului sa se extinda si
sa absoarba gradat medicatia
–          Se foloseste cealalta mâna pentru actionarea pistonului la injectare în
timp ce mana dominanta e folosita pentru mentinerea pozitiei seringii
–          Dupa injectarea substantei, se retrage acul printr-o miscare brusca in
acelasi unghi de 90 de grade.
–          Se acopera locul punctionarii cu un tampon alcoolizat
–          Se maseaza usor pentru a ajuta dispersia medicamentului
 Medicatia administrata este limitata la 2-5 ml.
–          Atentie! Daca se administreaza pentru prima data este indicat sa se faca
testarea pentru ca pacientul sa nu fie alergic la substanta.

Injecția intravenoasă
Injecția intravenoasă reprezintă administrarea unei substante medicamentoase
direct in sistemul vascular. Aceasta tehnica permite o actiune terapeutica
rapida, de aceea se alege atunci cand se doreste un efect imediat.
Atentie!  Nu se introduc soluţii uleioase deoarece produc embolii grăsoase
şi consecutiv moartea.
Scop
–          Terapeutic – prin administrarea medicatiei
–          Explorator –  prin administrarea substantelor de contrast in radiologie
~        Venele de la plica cotului (bazilică şi cefalică).
~        Venele antebraţului.
~        Venele de pe faţa dorsală a mâinii.
~        Venele subclaviculare
~        Venele femurale
~        Venele maleolare interne
~        Venele jugulare şi epicraniene la copil şi sugar
Materiale necesare
–          Medicatia prescrisa de medic
–          Ser dizolvant
–          Seringa sterila
–          Ace sterile (unul pentru incarcarea seringii cu solutie si altul pentru
injectare)
–          Garou
–          Manusi de unica folosinta
–          Tampoane dezinfectante
–          Plasturi
Tehnica
–          se controlează integritatea ambalajelor seringilor, acelor, data de
expirare a sterilității
–          asistenta se spala pe maini si se dezinfecteaza
–          imbraca manusile de unica folosinta
–          aspira in seringa fiola cu solutie medicamentoasa sau dizolva flaconul,
inlocuieste acul pe care l-a folosit la incarcarea seringii si elimina aerul
–          se selecteaza o vena accesibila
–          se aplica garoul deasupra locului de punctionare la 7-8 cm pentru
realizarea stazei venoase
–          se dezinfecteaza locul punctiei prin miscari circulare din interior spre

exterior si se asteapta sa se usuce

–          se punctioneaza vena cu acul in unghi de 25-30 grade, cu bizoul
acului in sus
–          se aspira in seringa, iar prezenta sangelui indica prezenta acului in
vena
–          se indeparteaza garoul si se injecteaza lent solutia in vena
–          se scoate acul din vena
–          se preseaza cu o compresa sterila timp de 3 minute, fara a indoi bratul
–          se supraveghează în continuare starea bolnavului, intrucat efectele sunt
imediate
Observatii
–          nu se administrează medicamentul cu același ac cu care s-a aspirat din
fiolă sau flacon
–          nu se recomandă încărcarea seringii fără ac prin introducerea directă a
amboului în fiolă , deoarece este compromisă sterilitatea
–          vena are nevoie pentru refacere de un repaus de cel puţin 24h ,de aceea
nu se vor repeta injecţiile în aceeaşi venă la intervale scurte;
–          daca s-au revărsat în ţesutul perivenos, soluţiile hipertone, se va
interveni pentru a se evita necrozarea ţesuturilor
–          abordul venos superficial la nivelul membrelor inferioare este realizat
doar în cazuri de urgentă majoră pentru a evita complicaţiile tromboembolice
–          abordul venos profund este realizat de către medici în condiţii tip
protocol-operator (vena femurala, jugulara, subclaviculara)
–          E interzis a se puncţiona vena din nou după formarea unui hematom
  
Perfuzia intravenoasa

Definiţie: reprezintă introducerea pe cale parenterală picătură cu picătură a unor substanţe

medicamentoase pentru reechilibrarea hidroelectrolitică şi volemică a organismului.

 Scop:
-hidratarea şi mineralizarea organismului;
-administrarea medicamentelor la care se urmăreşte efectul prelungit;
-depurativ, diluând şi favorizând excreţia din organism a produşilor toxici;
-completarea proteinelor sau a unor componente sanguine cale parenterala.
-alimentarea pe cale parenterala

 Pregatirea materialelor
- tava medicala
- trusa pentru perfuzat
-solutii prescrisa
- garou
- tavita renala;
- stativ prevazut cu bratari cu cleme pentru fixarea flacoanelor;
- 1 - 2 seringi
- o perna musama;
- o pensa hemostatica;
- comprese sterile;
- antiseptic pentru tegument
- romplast;
- foarfece;

 Pregatirea echipamentului:
-se verifica data de expirare a solutiilor de administrat, volumul si tipul solutiilor
-se verifica aspectul lor( sa nu fie tulburi, precipitate etc)
-se agata solutia in stativ
-se inlatura  capacul sau dopul protector si se dezinfecteaza cu un pad alcoolizat portiunea
unde va fi introdus perfuzorul
- se introduce cu seringa sterila un alt medicament in solutia perfuzabila daca acest lucru este
indicat si se va eticheta flaconul specificand medicatia introdusa
- se desface perfuzorul si se introduce in solutie avand grija sa nu atingem capatul sau de nimic
pentru a-l pastra steril
- se clampeaza perfuzorul si apoi se preseaza camera de umplere pana se umple jumatate
- se declampeaza perfuzorul si se goleste de aer lasand lichidul sa curga in tavita pana cand nu
mai este nici o bula de aer
- daca solutia este in flacon de sticla va trebui sa se deschida filtrul de aer pentru ca ea sa
curga. Daca este in punga de plastic nu este nevoie
- se detaseaza capacul protector al celuilalt capat al perfuzorului si se ataseaza perfuzorul la
ac/branula
- se eticheteaza flaconul de solutie cu data si ora administrarii

Pregatirea psihica si fizica a bolnavului

-I se explica bolnavului necesitatea tehnicii.
-Se aseaza bolnavul pe pat, in decubit dorsal, cat mai comod, cu antebratul in extensie si
pronatie.
Efectuarea perfuziei
-spalarea pe maini cu apa si sapun,manusi
-se examineaza calitatea venelor.
-se aplica garoul de cauciuc la nivelul bratului.
-se aseptzeaza plica cotului cu alcool.
-se cere bolnavului sa inchida pumnul
-se efectueaza punctia venei alese.
-se verifica pozitia acului in vena
-se indeparteaza garoul si se adapteaza amboul aparatului de perfuzie la ac.
-se deschide prestubul, pentru a permite scurgerea lichidului in vena si se regleaza viteza de
scurgere a lichidului de perfuzat, cu ajutorul prestubului, in functie de necesitate.
-se fixeaza cu leucoplast amboul acului si portiunea tubului invecinat acestuia, de piele
bolnavului
-se supravegheaza permanent starea bolnavului si functionarea aparatului.

Daca este necesar se pregateste cel de-al II-lea flacon cu substanta medicamentoasa,
incalzindu-l la temperatura corpului.
Inainte ca flaconul sa se goleasca complet, se inchide prestubul pentru a impiedica patrunderea
aerului in perfuzor si se racordeaza aparatul de perfuzie la noul flacon.
Se deschide prestubul, pentru a permite lichidului sa curga; operatia de schimbare trebuia sa se
petreaca cat  mai repede, pentru a nu se coagula sangele refulat din ac si se regleaza din nou
viteza de perfuzat a lichidului de perfuzat.
Inainte de golirea flaconului se inchide prestubul, se exercita o persiune asupra venei
punctionate cu un tampon imbibat in solutie dezinfectanta si printr-o miscare brusca, in directia
axului vasului, se extrage axul din vena.
Se dezinfecteaza locul punctiei , se aplica un pansament steril si se fixeaza cu romplast.

Calculul ritmului de administrare a solutiilor perfuzabile (rata de flux)

- Formula 1: total solutie/total ore=ml/ora
- Formula 2: ml/ora x factor picurator=picaturi/ora
- Formula 3: total solutie x factor picurator/nr.ore x 60min=picaturi/min
Unde factor picurator:
Picurator copii=micro=60pic/ml
Picurator adulti-macro-15pic/ml
Picurator sange=10picaturi/ml

Exemplu-un pacient are prescris 1000mlde solutie de administrat in6ore

Picaturi/minut=1000 x 15 /6 x60=aprox 42
Ingrijirea bolnavului dupa tehnica
-Se aseaza bolnavul confortabil in patul sau.
-Se administreaza bolnavului lichide caldute ( daca este permis).
-Se supravegheaza bolnavul.

 Reorganizarea locului de munca

-se noteaza in foaia de observatie data, cantitatea de lichid perfuzat, cine a efectuat perfuzia.

Incidente,accidente
-hiperhidratarea prin perfuzie in exces, la cardiaci, poate determina edem pulmonar acut:
tuse, expectoratie, polipnee, cresterea T.A. se reduce ritmul perfuziei sau chiar se intrerupe
complet, se injecteaza cardiotonice.
-embolie pulmonara prin patrunderea aerului in curentul circulator. Se previne prin:
eliminarea aerului din tub inainte de instalarea perfuziei, intreruperea ei inainte de golirea
completa a flaconului
-nerespectarea regulilor de asepsie poate determina infectarea si aparitia de frisoane.
-coagularea sangelui pe ac sau canula-se previne prin introducerea pe lumen a solutiei de
heparina
-revarsarea lichidului perivenos-flebita-durere,creste temperatura tegumentului,eritem de-a
lungul venei-se anunta medicul
-lichidul nu se scurge desi acul este in vene-se verifica pozitia acului,se mobilizeaza putin,se
verifica presiunea lichidulu

 Consideratii speciale:
- terapia intravenoasa produce de cele mai multe ori anxietate bolnavului.
- pentru a-i reduce teama si a ne asigura de cooperarea sa, procedura trebuie explicata
pacientului in detaliu.
- astfel, se va explica pacientului ca va ramane la locul punctionarii un cateter de plastic la care
se va atasa un perfuzor pentru perfuzarea diferitelor solutii indicate de medic sau o seringa
pentru adminstrarea antibioticelor sau altor substante prescrise.
-se va explica pacientului ca aceasta il scuteste de inteparea repetata pentru adminstrarea
tramentului
-i se va explica, de asemenea, ca durata si tipul tratamentulu vor fi indicate de medic
-se aduce la cunostinta pacientului orice modificare survenita in schema de tratament
-de-a lungul tratamentului pacientul trebuie invatat sa anunte orice modificare in rata de
administrare potrivita de asistenta( daca perfuzia se opreste sau merge mult mai rapid), daca
incepe sa-l doara .
-de asemenea, i se va preciza ca nu va trebui sa loveasca sau sa bruscheze locul unde branula
este inserata
-se va explica tehnica indepartarii branulei, cat timp se va tine compresie la locul de insertie
cat  si faptul ca va fi apt sa isi foloseasca mana respectiva la fel de bine ca inainte de montarea
branulei

Statusul social al medicului         

Medicul fiind elemental cheie in cadrul sistemului sanitary, are un status deosebit si in cultura
extramedicala fiind considerat prototipul profesionistului prin excelenta.

Medicii se diferentiaza de alti profesionisti prin faptul ca doar lor le este recunoscut monopolul propriei
activitati( ei dewtermina continuturile studiilor medicale, formuleaza regulile codului deontologic si
depind de propriile organizatii- Ordinul Medicilor). Controlul care se exercita asupra lor este un
autocontrol.

Statusul medicului este asociat cu valori precum:putere, cunoastere, devotement, eroism, putere de
sacrificiu.
        

Rolul social al medicului

      Parsons defineste rolul social al medicului prin 5 elemente:

-          competenta tehnica- asimilarea si consolidarea cunostintelor se realizeaza si dupa terminarea

facultatii; competenta este aprobata prin examene si concursuri;

-          universalism- medical nu poate refuza bolnavul dupa criterii arbitrare(pozitie sociala, sex, rasa,
religie, etnie);

-          specificitatea functionala- medical este specialist intr-un domeniu bine precizat;dreptul
medicului asupra unei persoane nu trebuie sa depaseasca limitele domeniului medical;

-          neutralitatea afectiva- medical nu judeca si nu condamna pacientul pentru actele sale ( daca
nu au legatura cu tratamentul prescris), nu-si pedepseste bolnavul si nu admite sa devina intim cu acesta;
neutralitatea ii asigura medicului obiectivitatea in raport cu pacientul;

-          orientarea spre colectivitate- inainte de toate, medicul este preocupat de bunastarea
pacientului; ideologia medicului pune accent pe devotament fata de colectivitate, considerand ca in
medicina profitul este cel mai putin cautat.
Relatia medic-pacient

Parsons a definit aceasta relatie ca fiind o relatie intre roluri caracterizata prin asimetrie si
consensualitate.

Este o relatie asimetrica deoarece medical are o pozitie de superioritate fata de bolnav prin puterea sa
de a-l vindeca; si consensuala deoarece bolnavul recunoaste puterea medicului dar il si ajuta in actul
sau terapeutic –relatie de reciprocitate.

Medicul are urmatoarele drepturi:

v  dreptul garantat de a examina fizic pacientii si de a intra in zonele mai intime ale vietii bolnavului;

v  i se garanteaza o autonomie in practica profesionala;

v  are dreptul sa ocupe o pozitie de autoritate in fata pacientului.

Obligatiile ce-i revin medicului constau in:

 folosirea cunostintelor profesionale in solutionarea bolii;

 sa actioneze in folosul pacientului si a comunitatii mai mult decat pentru propriul interes;

 sa fie obiectiv si detasat emotional;

 sa se conformeze dupa normele practicii medicale profesionale.

Natura relatiilor dintre medic si pacient are o influenta deosebita atat in stabilirea diagnosticului cat si in
actul terapeutic.
Tipul de rol al bolnavului depinde de mai multi factori:
a-      felul bolii;

b-      gravitatea bolii;

c-      cronicizarea bolii;

d-     genul de tratament:ambulator, stationar, spitalicesc.

Medicul trebuie sa pastreze un echilibru intre a ajuta bolnavul si a-l refuza. Il ajuta pe bolnav in relatia
terapeutica pentru a-si depasi starea de dependenta cauzata de boala si il refuza atunci cand se urmaresc
tragerea de foloase de pe seama unei boli imaginare.
Obligația de a oferi acces la asistență medicală
1.2. Obligația de a informa pacientul
1.3. Obligația de a obține acordul informat
1.4. Obligația de a oferi pacientului libera alegere
1.5. Obligația de a păstra confidențialitatea informațiilor medicale
1.6. Obligația de a respecta dreptul pacientului de a-și manifesta nemulțumirea
OBLIGAȚIA DE A OBȚINE ACORDUL INFORMAT
Obligaţia lucrătorilor medicali de a primi acordul informat este în legătură cu dreptul pacienţilor la alegere asupra
propriei sănătăţi, care le oferă posibilitatea de a consimţi, a refuza sau a alege o altă opţiune oferită: fiecare persoană are
dreptul de acces la toate informaţiile care i-ar putea permite să participe, în mod activ, la deciziile cu referire la propria
sănătate, această informaţie este o condiţie prealabilă pentru orice procedură sau tratament, inclusiv participarea în
cercetarea ştiinţifică. Dreptul de a consimți este nucleul drepturilor pacientului și se bazează sau este derivat din
principiul respectului autonomiei pacientului și, într-un sens mai larg, porneşte de la principiul respectului pentru
persoană și demnitatea individului. Acest drept se manifestă prin libertatea pacientului pentru exprimarea benevolă a
consimţământului pentru efectuarea unui act medical. Nimeni nu poate fi supus niciunui tratament medical forţat, decât
în cazurile prevăzute de lege20. Pentru a exprima consimțământul, pacientul trebuie să fie capabil să gândească în mod
clar și cu discernământ. Consimțământul pacientului incapabil de discernământ este dat de reprezentantul său legal. În
caz de pericol de moarte iminentă sau de ameninţare gravă a sănătăţii, prestaţia medicală se poate desfăşura şi fără
consimțământul reprezentantului legal. Medicul are obligativitatea de a cere consimțământul pacientului pentru orice
prestare medicală, conform legislaţiei, şi să consemneze refuzul pacientului pentru orice prestare medicală, în cazul în
care acesta este exprimat explicit, în bună cunoştinţă de cauză şi efecte ulterioare21. Consimțământul sau refuzul
pacientului ori al reprezentantului său legal se atestă în scris prin semnătura medicului curant sau a completului în
componenţa echipei de gardă, în cazuri excepţionale prin semnătura conducerii instituţiei medico-sanitare22.

Consimțământul este valid doar dacă pacientul este lucid şi are discernământ, fiind capabil să reproducă corect
informaţia privind starea sănătăţii sale. Lucrătorul medical trebuie să se asigure că decizia pacientului nu este luată într-
un moment de afect sau de suprasolicitare psihică a acestuia, precum şi în deplinătatea facultăţilor mentale. În cazul când
lucrătorul medical va stabili că decizia reprezentantului legal nu este în interesul pacientului, se va apela la constituirea
unei comisii de arbitraj de specialitate pentru a evalua cazul şi a lua decizia, considerând drept un imperativ primar
binele pacientului23. Caracteristica generală a Acordului Informat În cadrul asistenței medicale, în relația cu același
pacient, pot fi semnate mai multe acorduri infrormate: - Acord informat la internare – unde sunt stipule drepturile și
responsabilitățile pacientului, regimul instituției și alte condiții. - Acordul informat standardizat pentru
intervenție/procedură – care se descrie în detalii actul medical planificat de a fi realizat pacientului. - Acordul informat
pentru anestezie. - Acordul informat pentru transfuzie etc. Acordul informat constă din două părți obligatorii: partea
informativă și partea pentru avizare. Partea informativă trebuie să conţină date generale despre intervenție/procedură,
scopul și importanța pentru pacient, efectul scontat, riscul potenţial, posibilele complicații și consecinţe medico-sociale,
psihologice, economice, precum şi variantele alternative de tratament şi îngrijire medicală. Pacientul trebuie să
primească răspunsuri la toate întrebările. Informaţia trebuie oferită într-o formă accesibilă, propoziții scurte și în limbaj
non-medical. Pentru a evita inducerea sentimentului de frică pacientului, este necesar de oferit garanţii suplimentare și
de explicat măsurile care vor fi întreprinse adițional de către personalul medical pentru a micșora riscurile și posibilitatea
apariției unor complicații, în cazul aplicării unor metode riscante de tratament, a unor proceduri cu un grad crescut de
pericol, consecinţe ireversibile etc. Partea de avizare este completată de către pacient prin formularea de tipul:”Am citit
și am înțeles informația cu privire la intervenția propusă. Am primit răspunsuri la toate întrebările adresate medicului X.
” Partea de avizare este semnată atât de către pacient, cât și de către medicul care a colectat acordul informat. În cazul
intervențiilor planice, pacientului i se va oferi formularul acordului informat în momentul când se propune internarea
pentru intervenție, el/ea poate dori să se consulte cu familia, să ceară timp pentru reflectare și decizie. Pacientul poate
primi o copie a acordului semnat.

OBLIGAȚIA DE A INFORMA PACIENTUL R

esponsabilitatea lucrătorilor medicali de a informa pacienţii este în strânsă legătură cu dreptul pacienţilor
de a fi informaţi (a primi informaţii) care stipulează că: fiecare persoană are dreptul să primească toate
informaţiile referitoare la starea de sănătate, la serviciile de sănătate şi modalitatea cum poate să se
folosească de ele, precum şi la tot ce-i poate oferi cercetarea ştiinţifică şi inovaţia tehnologică. Oricărei
persoane trebuie să i se asigure accesul la informaţiile cu caracter personal despre sine. Ea are dreptul să ia
cunoştinţă de aceste informaţii personal sau în prezenţa altei persoane; să precizeze aceste informaţii în
scopul asigurării plenitudinii şi veridicităţii lor; să afle cine şi în ce scop a utilizat sau intenţionează să
utilizeze aceste informaţii; să ia copii de pe documentele, informaţiile despre sine sau de pe unele părţi ale
acestora11. Medicul este obligat să informeze pacientul despre starea sănătăţii, direct sau prin intermediul
reprezentanţilor legali12. Pacientul, fără discriminare, are dreptul la informaţii privind prestatorul de servicii
de sănătate; serviciile propriu-zise, profilul, volumul, calitatea, costul şi modalitatea de prestare a acestora;
la informaţii exhaustive cu privire la sănătatea sa, metodele de diagnostic, tratament, profilaxie aplicate,
precum şi la riscul potenţial şi eficienţa terapeutică a acestora13. Pacientul are dreptul să consulte datele
obiective, înscrise în fişa de observaţie medicală sau în alte documente, care îl privesc. Informaţiile pot fi
solicitate de la medici sau de la instituţia medicală în formă scrisă14. Lucrătorii medicali sunt obligaţi să
informeze părinţii, tutorele sau curatorul despre boala copilului şi despre tratament15. Este important de
menționat că, reieşind din prevederile exprese din lege, pacientul trebuie să primească informaţia despre
toate procedurile medicale, într-un limbaj cât mai accesibil nivelului lui de înţelegere. Adolescenţii au
dreptul la informare şi la acces la servicii de ocrotire a sănătăţii reproducerii adaptate nevoilor lor16.
Limbajul medicului care informează pacientul nu trebuie să conţină terminologie medicală, care nu este pe
înţelesul pacientului, iar în cazul când pacientul nu cunoaşte limba de stat, se va căuta o altă formă de
comunicare17. Prognosticul grav va fi adus la cunoştinţa pacientului cu prudenţă şi tact, ținându-se cont de
starea psihică a acestuia. Prognosticul va fi comunicat familiei doar cu consimțământul pacientului. În cazul
în care medicul, după o consultare comună cu colegii săi sau cu alţi specialişti (la necesitate), consideră că
dezvăluirea prognosticului nefavorabil va afecta starea psihoafectivă a pacientului, cu inducerea unor
pericole pentru starea sănătăţii lui, se va omite comunicarea deplină a acestuia. Prognosticul real nu se va
divulga nici în cazul când pacientul declară din start că nu doreşte să afle adevărul. În asemenea caz, pot fi
informaţi unii membri ai familiei pacientului, conform indicaţiilor acestuia18.

Comunicare medic-pacient

1. LISTEN - ASCULTĂ cu bunăvoinţă şi empatie perceperea de către pacient a problemei sale (medicale). 2.
EXPLAIN - EXPLICĂ perceperea problemei (medicale) din punctul tău de vedere. 3. ACKNOWLEDGE -
IDENTIFICĂ şi discută diferenţele şi asemănările (de percepere a problemei de către pacient şi medic). 4.
RECOMMEND - RECOMANDĂ tratamentul. 5. NEGOTIATE - NEGOCIAZĂ obţinerea consimţământului (faţă
de schema terapeutică). Manifesta empatie
Este important de reținut componentele esenţiale ale unei comunicării terapeutice corecte și anume: 
Confidenţialitatea informațiilor auzite de la pacient.  Caracterul privat al comunicării.  Respectul pentru
limite.  Dezvăluirea de sine.  Ascultarea activă.  Utilizarea abilităţilor de observare.
COMUNICARE PROFESIONALA PACIENT-ASISTENT
Asistentul medical trebuie sa se apropie si sa-i cunoasca mai bine pe beneficiarii ingrijirilor,
pentru a individualiza,completa si oferi cele mai bine servicii de ingrijire.
Relatia asistent-pacient trebuie sa fie una de acceptare reciproca, respect si empatie fata
de pacient. Cadrul mediu pentru pacient poate fi si chiar este un ajutor real si in cazurile in
care lipsa de cunostinte a pacientului reprezinta o sursa de dificultate. In acest caz
asistentul are rol, nu doar de ingrijire, ci si de sursa de informatii. Acesta va evita aparitia
ansamblului de consecinte negative asupra psihicului bolnavului, inclusiv consecintele
negative ale conditiilor si ambiantei mediului spitalicesc in care se afla, ca urmare a
efectelor nedorite, necunoscute sau neprevazute aparute in timpul exercitarii actului
medical. In multe cazuri poate aparea asa-zisul sindrom de spitalizare, din cauza
depersonalizarii prin scoaterea sa din mediul anterior si internarea in spital. Acest sindrom
este declansat in primul rand de o stare psihica negativa de natura emotionala accentuata.
Se manifesta adesea prin sentimente de frustrare, singuratate, privare de intimitate.
Pacientul trebuie sa fie echilibrat psihic, asistentul medical explicandu-i natura si scopul
investigatiilor, familiarizandu-l cu metodologia tehnicii si efectuarii ei; il ajuta sa isi castige
din nou independenta si autonomia, desigur toate acestea in completare cu terapiile
medicamentoase prescrise de medicul curant.