Sunteți pe pagina 1din 18

Anatomia si fiziologia nasului

A Regiunea nazal exterioar.


Este reprezentat de piramida nazal, formatiune situat n mijlocul fetei,
ntre cei doi obraji, deasupra buzei superioare, avnd marele ax dirijat oblic n jos
si nainte, si reprezentnd trei fete (dou laterale si una superioar), trei margini
(dou laterale si una anterioar), o baz si un vrf.
De sus n jos nasul este separat de regiunile vecine, printr-un sant ce
poart numele de sant nazo-palpebral, nazo-genial si nazo-labial.
Marginea anterioar sau dosul nasului corespunde locului de unire ntre
fetele laterale, cu o directie oblic n jos si nainte, terminndu-se la partea
inferioar printr-o ridictur rotunjit lobul nasului.
Baza nasului prezint dou orificii ovalare, numite narine, separate ntre
ele printr-un perete median antero-posterior, numit septul nazal. Vrful nasului
sau rdcina nasului se gseste n regiunea intersprncenoas, unde se observ
o depresiune cu adncime variabil.
Structura: din punct de vedere anatomic, nasul extern este alctuit din:
1

Scheletul extern

O serie de nvelisuri noi

Scheletul extern este alctuit din oase, cartilaje si membrane fibroase.

Oasele nasului sunt:


- dou lamele osoase patrulatere
- dou procese frontale ale maxilarelor
- spina nazal anterioar
Cartilajele determin baza piramidei nazale si se grupeaz n:
-

cartilaje principale care sunt: cartilajul septal, care ocup


portiunea anterioar a septului si completeaz scheletul osos a
septului, si cartilajele laterale, n numr de dou au form
triunghiular, cu o margine superioar ce se uneste cu osul nazal
si cu procesul frontal al maxilei, o margine inferioar ce rspunde
cartilajelor alare mari, mici, accesorii si lamei fibroase a piramidei
nazale si o margine median ce rspunde cartilajului septal.

cartilajele accesorii sunt situate pe dosul piramidei nazale, ntre


cartilajele laterale si cartilajele alare mari si cartilajul septal. Sunt
reprezentate prin: cartilajele ptrate, sesamoide si voneriene.

Membranele fibroase: sunt formatiuni care au rolul s uneasc cartilajele ntre ele
fixndu-le totodat si de portiunea osoas a nasului.

nvelisurile moi sunt:

Pielea care este groas si mobil la nivelul rdcinii nasului


devenind subtire si aderent n portiunile corespunztoare

cartilajelor, deci la nivelul aripilor nazale. Contine numeroase glande


sebacee.

esutul celular subcutanat este un tesut conjunctiv lax slab


reprezentat. Este putin dezvoltat n segmentul osos si aproape
inexistent n segmentul fibro-cartilaginos, fapt ce contribuie la
aderenta marcat a pielii din aceast zon pe planurile subiacente.

Stratul muscular, aflat dedesupt, este format din muschi subtiati


vestigii musculare cu rol n mimic si respiratie. Stratul muscular
contine:
a

Muschiul piramidal al naslui

Muschiul transversal al nasului

Muschiul mirtiform al nasului

Muschiul ridictor comun al batei si aripii nasului

Muschiul dilatator al nrilor

Muschiul depresor al septului

A Muschiul piramidal, alungit, vertical,


situat n portiunea osoas a piramidei
nazale, pe dosul nasului si fetele
laterale. Se inser superior, prin planul
su profund, pe pielea fruntii imediat
sub muschiul frontal, pe care l continu
si inferior pe marginea inferioar a
osului nazal. Prin planul su superficial,
sus se inser pe pielea
intersprncenoas, iar jos pe cartilajul
triunghiular. Cei doi muschii piramidali
din dreapta si stnga se ntreptrund pe
dorsum nasi, ns nu se confund, ntre
ei existnd un spatiu foarte ngust care
i delimiteaz. Rolul su este redus doar
la mimica fetei, fiind un antagonist al
muschiului frontal, trgnd n jos pielea
regiunii intersprncenoase, pe care o
piseaz transversal.
B Muschiul transvers al nasului se afl pe
portiune cartilaginoas a piramidei
nazale. Se inser sus si nainte pe

aponevroza dosului nasului, fibrele


amestecndu-se cu fibrele muschiului
lateral. Dup un traiect n jos si napoi
el devine mai crnos si nconjoar aripa
nasului inserndu-se pe fascicolul
anterior pe fata profund a regiunii, iar
prin fascicolul posterior deasupra
proieminentei alveolare a craniului
confundndu-se cu muschiul mirtiform.
Prin fascicolul anterior acest muschi are
rol n formarea ridurilor verticale, iar
prin fascicolul posterior coboar aripa
nasului si micsoreaz lumenul.
C Muschiul mirtiform se inser inferior pe
osul maxilar deasupra proeminentei
alveolare a incisivilor laterali si a
caninilor, iar superior se inser prin trei
fascicole din care:
-

Cel median, pe sub

Cel mijlociu pe marginea posterioar a aripii nazale

Cel lateral, dup ce face o curb cu concavitatea n sus si nuntru


se pierde n fascicolul posterior al muschiului transvers.

Rolul fascicolului lateral este un hemisfincter al orificiului narinar pe care l


ngusteaz, iar al celor mijlociu si median de a trage n jos aripa nasului, motiv
pentru care muschiul n ansamblul su este socotit ca un cobortor al aripilor
nazale.
D Muschiul ridictor comun al batei si
aripii nasului se ntinde de la unghiul
intern al ochiului pn la buza
superioar. Superior se inser pe
apofiza ascendent a maxilarului
superior, pe apofiza orbital intern a
frontalului si pe osul propiu nazal, iar
inferior, dup un traiect prin santul
nazo-genian se inser pe fascicolul
media, pe pielea marginii dorsale a
aripii nasului, iar prin fascicolul lateral
coboar pn la pielea buzei
superioare, aproape de marginea sa
liber. Rolul su este respirator si de
mimic, prin ridicarea aripei nazale si a
buzei superioare.

Muschiul dilatator al narinelor este


prezent constant, dar este foarte
subtire. Se inser posterior pe marginea
posterioar a aripilor nasului si pe
portiuneanvecinat a osului maxilar, iar
anterior pe fata profund a pielii
rebordului lateral al narinei, acoperind
astfel cartilajul alar. Rolul su este
antagonic cu cel al muschiului mirtiform
si al muschiului transvers al nasului,
lrgind transversal orificiul narinar.

Muschiul depresor al septului se inser


superior n zona unghiului nazo-labial,
pe columel, pe spina nazal
anterioar, osul intermaxilar si prin
cteva filete pe fata anterioar a
apofizei palatine a maxilarului superior,
n dreptul rdcinii dintilor incisivi, iar
inferior este strns unit de muschiul
orbicular al buzelor.

Acest strat muscular al piramidei nazale este inervat de nervul facial din
ramuri motorii. Exceptnd muschiul piramidal toti ceilalti muschi actioneaz
asupra aripii nazale, lrgind sau ngustnd orificiile narinare si reglnd astfel
debitul aerului respirat. Prin actiunea lor particip si la mimica fetei. Chirurgical
acesti muschi au o nsemntate redus deoarece la om filiera respiratorie nu este
exclusiv nazal.

Vascularizatia:

A Vascularizatia arterial este asigurat de:

Artera facial (artera maxilar extern) provine din carotida


extern si dup ce d nastere arterei coronare a buzelor din care
se desprinde artera subcloasonului, urc si d nastere la artera
aripii nazale, care irig lobul nasului, urcnd prin santul nazogenian, artera facial se termin prin inosculatie n artera

angular, care este o ramur din artera oftalmic si prin aceasta


din artera carotidei interne.

Artera oftalmic trimite o ramur nazal, care dup ce a perforat


peretele orbital deasupra si nuntrul ligamentului palpebral, d o
ramur pentru sacul lacrimal ca si alte ramuri arteriale ce se
anastomozeaz cu ramuri ale arterei intraorbitale ce provin din
artera maxilar intern.

B Vascularizatia venoas are dou colectoare importante:

Vena facial are diverse denumiri n traiectul ei. Ea se uneste n


unghiul intern al orbitei unde are denumirea de ven preparat
iar la nivelul fruntii primeste vene supraorbitale si vene dorsale
ale nasului. Cobornd aceast ven sub denumirea de ven
angular merge n santul care separ obrazul de aripa nasului. Ea
primeste vena lobului nazal. De la nivelul comisurii bucale vena
si schimb din mou denumirea n aceea de ven facial si
primeste afluent de la nas prin vena aripii nazale.

Vena oftalmic este o continuare a venei faciale care dup ce


primeste colaterale de la venele etmoidale anterioare si
posterioare, ca si dup comunicrile largi cu plexurile
pterigoidiene, duce sngele la sinusul cavernos.

C Vascularizatia limfatic
Pentru sistematizarea traiectelor se descriu trei tipuri de vase limfatice:
superioare, mijlocii si inferioare.

Limfaticele superioare au originea la rdcina nasului, trec pe


marginea liber a pleoapei superioare si se vars n limfonodulii
parotidieni superiori.

Limfaticele mijlocii au originea pe portiunea superioar a nasului,


trec prin pleoapa inferioar, fata extern a maseterului si se vars
fie n limfonodulii parotidieni inferiori, fie n cei submandibulari.

Limfaticele inferioare au originea n lobul si aripile nasului,


traverseaz n diagonal fata si se vars n limfonodulii
submandibulari.

Vascularizatia nasului

Vascularizatia

Inervatia este asigurat:


-

Nervii motori destinati muschilor n aceast regiune sunt ramuri din


nervul facial.

Nervii senzitivi sunt reprezentati de ramurile nazale ale nervului


maxilar. Inervatia senzitiv este asigurat si prin ramuri ale nervului
nazal. Nervul nazal extern inerveaz portiunea superioar a
piramidei nazale. Aceast portiune este inervat si de filete
nervoase ce provin din nervul supraorbital. Nervul nazal intern prin
ramura naso-lombara inerveaz regiunea alar. Aceast regiune
primeste filete si de la nervul suborbital.

B Cavitatea nazal
Cavitatea nazal este situat n centrul maxilarului superior, deasupra cavittii
bucale, sub neurocraniu, naintea portiunii nazale a faringelui si ntre cele dou
orbite comunicnd cu sinusurile paranazale situate n jurul ei.
Segmentul intern al cavittii nazale este mpartit n dou coridoare
anteroposterioare, simetrice, separate prin septul nazal, numite fosele nazale. La
partea anterioar fosele nazale comunic cu exteriorul prin narine.
Fiecare fos nazal se mparte n dou regiuni:

Vestibulul nazal cunoscut si sub numele de narin, ocup


partea cea mai anterioar a fosei nazale. El se distinge net de
restul fosei prin faptul c nvelisul lui interior este format din
piele. Limita inferioar este reprezentat de orificiul extern al
fosei nazale, iar cu cea superioar face comunicarea ntre
vestibul si fosele nazale propriu-zise; relativ stmt acest
orificiu are forma unei fante cu margine intern dreapt, iar
cu cea extern descrie o curb cu concavitatea interioar.

Perimetrul sau limen nasi are rol n dirijarea curentului de


aer respirat spre etajul superior al foselor.
Fosele nazale propriu-zise au o functie att respiratorie ct si
olfactiv. Cele dou cavittii situate n masivul facial osos
sunt separate ntre ele de septul nazal, se ntind de la
cavitatea bucal pn la orbite si baza creierului de o parte si
de alta a liniei mediane. Ele constituie cea mai nalt portiune
a cilor respiratorii, deschizndu-se nainte n atmosfer si
napoi n segmentul superior al faringelui.

Peretii foselor nazale

Peretele medial este alctuit de septul osteocartilaginos care


desparte cele dou fose nazale. Are trei portiuni: septul osos, situat
posterior, este alctuit din lama perpendicular a etmoidului si
vomer; septul cartilaginos care este situat anterior n spatiul
delimitat de cele dou oase ale septului osos este comun cu
portiunea lui anterioar a cartilajului septal, acest cartilaj avnd
forma unui patrulater neregulat marginea postero-superioar se
articuleaz cu lama perpendicular a etmoidului, marginea posteroinferioar se uneste cu vomerul, marginea antero-superioar
corespunde suturii internazale si cartilajelor laterale, marginea
antero-inferioar se ntinde de la spina nazal anterioar pn la
septul membranos; septul membranos situat ntre cele dou nri,
formeaz portiunea cea mai anterioar a septului nazal.

Peretele lateral este cel mai important. Prezint o portiune


anterioar, mai mic, denumit preturbinal si alta posterioar, mai
mare, denumit turbinal. Este alctuit din mai multe oase cu
dispozitie antero-posterioar:

Nazalul

Procesul frontal al maxilei

Lacrimalul

Fata medial a maxilei

Fata medial a labirintului etmoidal

Concha inferioar

Portiunea perpendicular a palatinului

Lama medial a procesului pterigoidian.

Pe peretele lateral se prind cele trei cornete nazale: superior, mijlociu si inferior.
Acestea sunt dispuse etajat si alungite antero-posterior. Ele prezint un cap mai
voluminos, orientat anterior si o coad orientat posterior. Sunt fixate pe peretele
lateral al fosei nazale numai prin marginea lor superioar. Delimiteaz ntre ele si
peretele lateral al fosei nazale, spatii numite meaturi nazale (superior, mijlociu si
inferior).
Concha sau cornetul superior (concha nasalis superior) este cel mai mic. El
delimiteaz mpreun cu peretele lateral meatul superior (meatus nasi superior)
n care se deschid prin intermediul unor orificii mici, celulele etmoidale
superioare.
n partea postero-superioar a peretelui lateral, ntre cornetul superior si corpul
sfenoidului se gseste un spatiu ngust, procesul sfeno-etmoidal, n care se
deschide sinusul sfenoidal. Tot aici se gseste si gaura sfeno-palatin prin care se
realizeaz legtura ntre fosa pterigo-palatin si fosa nazal.
Cornetul mijlociu (concha nasalis media) apartine mpreun cu cornetul superior
etmoidului. El este mai mic dect cornetul inferior si delimiteaz cu peretele
lateral al fosei nazale meatul mijlociu (meatus nasi medius) n meatul mijlociu se
ntlnesc mai multe formatiuni importante dispuse dinainte-napoi:

Bula etmoidal celul etmoidal voluminoas

Hiatul semilunar formatiune n care se deschide sinusul maxilar

Procesul unciat al etmoidului articulat cu procesul etmoidal al


cornetului inferior

Infundibulul etmiodal n care se deschide sinusul frontal prin


intermediul canalului fronto-nazal si celulele etmoidale anterioare.

Concha sau cornetul inferior (concha nasalis inferior) este cel mai voluminos.
Coada lui se termin lng orificiul faringian al tubei auditive. Delimiteaz
mpreun cu peretele lateral si planseul fosei nazale, meatul inferior. La
extremitatea inferioar a acestui meat se deschide canalul nazo-lacrimar care
conduce lacrimile n fosa nazal.

Peretele inferior sau planseul fosei nazale este format din lamele
palatine ale maxilarelor si din lamele orizontale ale oaselor palatine.

Are forma unui jgheab lung de circa 6cm si ntins orizontal cu o directie anteroposterioar. n partea inferioar, peretele inferior al foselor nazale are raport cu
marginea alveolar a maxilarului, iar n partea posterioar cu vlul palatin.

Peretele superior denumit si bolta foselor nazale, are aspectul unui


sant ngust orientat antero-posterior. n constructia lui intr:
o

Nazalul

Spina nazal a frontalului

Lama orizontal a etmoidului

Lama anterioar a corpului sfenoidului

Fata inferioar a corpului sfenoidului

n sens antero-posterior bolta este neregulat: este ascendent la nivelul foselor


nazale, orientate n portiunea fronto-etmoidal si descendent n portiunea
sfenoidal. La nivelul frontalului bolta are raport cu baza sinusului frontal. La
nivelul lamei ciuruite a etmoidului tunica mucoas a cavittii nazale nchide toate
orificiile acestei lame, permitnd astfel trecerea filetelor nrvoase.

Tunica mucoas sau mucoasa pituitar are o grosime de 1-3mm iar cavitsile
nazale fiind sub 1mm n interiorul sinusurilor fetei. Cptuseste cavitatea nazal
continundu-se si n sinusuri. Ea ader intim la periost si pericondru. Tunica
mucoas din regiunea inferioar a fosei nazale are o serie de particularitsi care
o deosebesc de cea din regiunea superioar.
Din punct de vedere topografic prezint o regiune inferioar numit regiune
respiratorie si o regiune superioar numit regiune olfactiv. Regiunea
respiratorie corespunde cornetului inferior, mijlociu si celor trei meaturi.
Tunica mucoas din aceast regiune este format din:
-

Corion este de natur conjunctiv, bogat infiltrat cu tesutul limfoid

Epiteliu este pseudostratificat si alctiut din celule cilindrice ciliate.

Tunica mucoas din regiunea respiratorie are un rol deosebit n determinarea


calittii aerului respirat: curt, umecteaz, optimizeaz temperatura aerului
inspirat care trebuie s se mentin ntre 32-34 grade. Acest ultim rol este
ndeplinit de numeroasele vase sangvine din tunica mucoas, mai ales de ctre
plexurile venoase de fat convex (medial) a cornetelor.

REGIUNEA OLFACTIV
Tunica mucoas din aceast regiune are urmtoarel caracteristici:

Se ntinde pe o suprafat relativ mic

Este o mucoas glbuie care contine celule neurosenzoriale


specializate pentru receptia stimulilor olfactivi. Aceste celule au
valoarea unor neuroni senzitivi primari (protoneuroni) bipolari.

Tunica mucoas are grosimea de 1,3mm si ader la scheletul foselor nazale.


Contine numeroase glande seroase, mucoase, calciforme. Glandele mucoase si
calciforme secret mucusul nazal care lubrifiaz epiteliul, iar mpreun cu
glandele seroase si mixte umecteaz aerul inspirat. Mucusul secretat se
deplaseaz n mod obisnuit n directia portiunii nazale a faringelui datorit
curentului inspirat si datorit miscrii cililor. Cilii si mucusul au rolul de a retine
impurittile din aerul inspirat.

VASCULARIZAIA

Arterele foselor nazale vin din sistemul carotidian intern si extern.


Portiunea antero-superioar a foselor este vascularizat de artera
etmoidal anterioar si artera etmoidal provenit din artera
oftalmic, iar portiunea postero-inferioar de arterele nazale
posterioar, lateral si septal (provenit din artera sfeno-palatin).
Vestibulul nazal este irigat de ramuri ale arterei faciale.

Venele : din plexurile venoase ale portiunii superioare ale foselor


nazale, sngele este drenat de venele etmoidale, din portiunea
posterioar sngele se dreneaz prin venele sfeno-palatine n plexul
venos pterigoidian, iar n portiunea anterioar se dreneaz n vena
facial.

Limfaticele sunt alctuite pe de-o parte dintr-o retea intramural, iar


pe de alt parte din ci de drenaj si releuri ganglionare. Limfaticele
superioare se vars n nodurile retrofaringiene, iar cele inferioare n
grupul superior al nodurilor cervicale profunde.

INERVAIA
Nervii senzitivi si vegetativi sunt numerosi si de aceea mucoasa nazal
reprezint o zon reflexogen important.

Portiunea postero-superioar primeste numeroase ramuri senzitive


o

Ramurile nazale postero-superioare mediale

Ramurile postero-superioare laterale

Portiunea latero-superioar a foselor nazale este inervat de


numeroase ramuri nazale ale nervului etmoidal anterior.

Inervatia vegetativ este asigurat de fibre simpatice si


parasimpatice. Fibrele nervoase vegetative ajung la mucoasa nazal
nsotind arterele. Tunica mucoas olfactorie cotine filetele nervului
olfactiv.

C Sinusurile paranazale

Sinusurile paranazale sunt patru perechi de compartimente pneumatice situate n


jurul foselor nazale, cu care comunic prin orificii speciale. Aceste cavitti
pneumatice, pline cu aer micsoreaz greutatea scheletului capului, mrind n
acelasi timp rezistenta acestuia. Totodat au rol de izolatori termici si de
rezonatori ai sunetelor.
La nastere sinusurile sunt prezente cu exceptia celui frontal. Dezvoltarea si
cresterea sinusurilor se termin odat cu cea a scheletului capului.
Sinusul maxilar se dezvolt la maximum odat cu aparitia dentitiei permanente.
Sinusurile sunt cptusite de o mucoas care se prelungeste cu mucoasa din
cavitatea bucal. Tunica mucoas a sinusurilor contine putine vase sangvine si
glande. Ea are rolul unui periost care cptuseste peretii ososi ai sinusurilor.
Sinusul maxilar este astrul highmore. Este spat n grosimea maxilarului si
comunic cu fosa nazal respectiv prin ostium maxilar ce se deschide n meatul
mijlociu la partea postero-inferioar a santului unciat. Desi exist de la nastere,
sinusurile maxilare sunt foarte reduse ncepnd s se dezvolte de la vrsta de doi
ani si evolund pn la 12-14 ani. Are forma unei piramide cu trei fete si prezint:

O baz orientat medial spre cavitatea nazal, pe ea se gseste


orificiul de deschidere a sinusului care corespunde hiatului maxilar.

Un vrf

Patru pereti

Peretele anterior sau jugal are form patrulater, mrginit n sus de


marginea orbital inferioar, n jos de marginea alveolar de la canin
la al doilea premolar, nuntru de marginea anterioar a maxilarului
superior. Este format din os compact, mai gros la periferie si mai
subtire n fosa canin.

Peretele superior sau orbital, foarte subtire, formeaz o mare parte


din panseul orbitei. Are form triunghiular, este scobit de un sant si
de un conduct suborbital n care se afl nervul suborbital.

Peretele posterior sau pterigo-maxilar este format din tuberozitatea


maxilarului superior care separ sinusul maxilar de fosa pterigo-

maxilar. Este convex n cele dou treimi interne si concav n


treimea extern.
o

Peretele intern sau baza piramidei are mai des o form patrulater.
Acest perete este gros anterior si subtire posterior. n centru prezint
o scobitur triunghiular cu baza superior. napoia scobiturii se afl
lama vertical a palatinului.

Sinusul frontal are forma unei piramide triunghiulare n care se deosebesc:

Trei pereti:
o

Peretele anterior cutanat este convex mai ales la nivelul


arcadei sprncenoase. Are form de triunghi, este cel mai
gros si este constituit din dou lame de os compact cu os
spongios ntre ele.

Peretele posterior sau cerebral este format din dou prti: un


segment antero-superior vertical si un segment posteroinferior orizontal. Este alctuit dintr-o lam osoas compact,
subtire de 1-2mm.

Peretele inferior sau planseul cuprinde dou segmente: extern


orbital si intern etmoido-nazal. Are form triunghiular si este
foarte subtire.

Vrful sinusului este orientat n sus si este situat la locul de unire a


celor dou lame compacte (anterioar si posterioar) ale sinusului
frontal.

Baza priveste n jos n directia orbito-nazal.

Sinusul frontal este dezvoltat n grosimea osului frontal si se deschide n fosa


nazal corespunztoare printr-un canal fronto-nazal.

Sinusul etmoidal
n numr de dou, drept si stng, sunt formate dintr-o serie de celule etmoidale,
cavitti pneumatice spate n masele laterale ale etmoidului si care se deschid n
meaturile mijlociu si superior.
Osul etmoidal este format din lama perpendicular median, din cele dou lame
ciuruite, iar la extremitatea acestora se afl cele dou mase laterale etmoidale
asemntoare unei balante.
Celulele etmoidale se mpart n trei grupe: anterioare, mijlocii care se deschid n
meatul mijliciu, posterioare care se deschid n meatul superior al fosei nazale.

Sinusul sfenoidal este situat napoia foselor nazale deasupra rinofaringelui de


partea respectiv si naintea apofizei bazilare a occipitalului, avnd o cavitate
anfractuoas si incomplet mprtit.
Cele dou sinusuri sunt separate printr-un sept subtire. Desi sunt existente la
nastere, sinusurile sfenoidale se dezvolt complet spre vrsta de 25 ani.
Avnd form cubic, sinusul sfenoidal prezint sase pereti:
-

Peretele anterior are dou portiuni distincte: o portiune lateral


etmoidal si alta medial nazal

Peretele superior este alctuit din os compact

Peretele posterior corespunde n mod normal unui plan dus prin mijlocul
corpului sfenoidului

Peretele lateral poate fi mprtit n dou segmente: posterior sau cranial


si anterior sau orbital

Peretele inferior este cel mai gros si este n raport cu partea anterioar
a boltii rinofaringelui si cu choanele

Peretele medial este alctuit din septul intersinuzal care poate fi


perforat.

D FIZIOLOGIA NASULUI

Functiile nasului si ale cavittilor anexe sunt:

Functia respiratorie

Functia olfactiv

Functia fonatorie sau de rezonant

Functia de aprare imunologic

Functia respiratorie
Zona respiratorie a nasului detine 4/5 din suprafata foselor nazale fiind
reprezentat de o mucoas roz cu un epiteliu stratificat cilindric ciliat, avnd o
bogat retea de terminatii trigeminale si neurovegetative. La nivelul foselor
nazale curentul inspirator are forma unei curbe cu concavitatea n jos, avnd
punctul cel mai ridicat n meatul mijlociu, iar cel respirator are acelasi traiect dar

n sens invers iar o parte din aerul expirat trece n zona olfactiv. Aici aerul
ajunge n mic msur n respiratia obisnuit, presiunea acestuia variind ntre
-6mmHg n inspiratie si 6mmHg n expiratie.
Aerul inspirat sufer si el unele modificri importante, deoarece pe lng rolul
mecanic de culoar si reglator al aerului, fosele nazale l purific, nclzesc si
umezesc ferind arborele bronhopulmonar de variatiile mari de temperatur si
umiditate. Actiunea de purificare este ndeplinit cu ajutorul aparatului
mucociliar. nclzirea aerului inspirat se realizeaz cu ajutorul tesutului erectil al
pituitarei care este bogat vascularizat, ca si prin anfractuozittile culoarelor
nazale ce determin ncetinirea circulatiei aerului si deci un contact mai prelungit
cu mucoasa.
Referitor la umezirea aerului, att glandele seromucoase ct si secretia lacrimal
asigur saturarea aerului inspirat n limite fiziologice. Se consider c volumul
zilnic al secretiilor este de aproximativ 11, din care 700 cmc ar fi folositi pentru
procesul de saturare a aerului inspirat.
Secretia nazal si are originea n glandele seromucoase, la care se adaug
condensarea vaporilor de ap expirati, un oarecare transudat de ser sangvin, de
limf si o parte din secretia lacrimal sub dependenta sistemului vegetativ.
Compozitia mucusului este urmtoarea:
-

ap 95-96%

sruri organice 1-2%, mucin 2,5-3%

Ph-ul secretiilor nazale este de 6,8-8,3%.


Activitatea cililor vibratili este n legtur cu stratul de mucus ce acoper epiteliul
ciliat vibratil. Dimensiunea aproximativ a cililor este de 7 lungime si 1,3
grosime. Fiecare celul are pe portiunea ei liber 10-15 cili care sunt n continu
miscare, avnd un ritm de 300-500 miscri/minut.
Covorul muco-ciliar are o miscare ondulatorie constant de 4-6/sec nspre
rinofaringe, comparat cu un lan de gru btut de vnt.
n ceea ce priveste curtirea aerului la nivelul cavittii nazale, primul filtru l
constituie vibrinele din vestibulul nazal care retine particulele mari de praf sau
alte impuritti masive. Particulele mai fine care nu sunt retinute aici ajung la
nivelul peretilor foselor nazale propriu-zise unde sunt nglobate n mucus.
Prin miscrile continue ale cililor, vibratiile dinainte-napoi, mucusul ajunge n
rinofaringe de unde este eliminat sau nghitit.
Referitor la sterilizarea aerului acesta se realizeaz prin aglutinarea de ctre
mucus a bacteriilor din aer care apoi sunt distruse de ctre mucine si lizozimul
secretiei lacrimale.

Chiar si substante chimice nocive care s-ar afla n aerul respirat sunt neutralizate
partial prin actiunea mucinii.
Uscciunea aerului poate duce la distrugerea aparatului mucociliar.

Fucia olfactiv a nasului se poate realiza numai dac particulele odorivectoare


din aer ajung n zona olfactiv iar cile nervoase olfactive de la celula Schultze
situat n mucoasa nazal, pn la centrul de percepie encefalic sunt integre.
Totui la om simul mirosului este foarte fragil, obosete uor i rezist puin. La
copii mici olfacia este mai redus, primele reacii olfactive aprnd pe la 7-8
luni, pe cnd diferenierea mirosurilor se face abia la 2 ani. Spre vrstele
inaintate olfacia regreseaz datorit unui proces de atrofie a elementelor
nervoase.
Aciunile reflexe cu punct de plecare olfactiv sunt:

reflexele respiratorii caracterizate prin ncetinirea ritmului inspiraiilor, cu


bradicardii i pauze respiratorii.

reflexe de ordin digestiv, caracterizate prin mrirea reflex a secreiei


salivare si gastrice, iar uneori prin declanarea vomismentelor.

reflexe cardio-vasculare cu variaii ale tensiunii arteriale.

reflexe spasmodice cu tuse, crize epileptiforme sau afonie.

Functia de rezonan a cavitilor nazo-sinusale asigur sonoritatea vocii. Orice


factor care determin obstrucia acut sau cronic a acestora produce
modificarea vocii n sensul unei rinolalii nchise, spre deosebire de lrgirea
excesiv a foselor nazale n rinitele atrofice, care formeaz rinolalia deschis.

Functia de aprare a organismului prin intermediul foselor nazale este posibil


mai nti prin detectarea substanelor nocive din mediul nconjurtor i apoi prin
condiionarea aerului i reflexul de strnut care apare de cte ori un corp strin
ptrunde n fosele nazale.
Aspectele imunologice nazo-sinusale sunt scoase mereu n eviden prin studiile
efectuate n ultimii ani mai ales asupra grupelor de anticorpi. Dintre cele cinci
grupe (Ig.A,Ig.D,Ig.E,Ig.G,Ig.M) numai patru dintre ele (fr Ig.D) au importan
pentru imunologie.