SISTEME ADITIVE

Termenul de sistem aditiv cuprinde toate

protezele care permit modelarea, elaborarea
unor restaurări integral ceramice pomind de la un
volum iniţial mai mic pana la atingerea
morfologiei finale dorite.
 CLASIFICARE
• sisteme realizate prin depuneri de straturi
succesive;
• sisteme realizate prin turnare;
• sisteme realizate prin infiltrare şi sinterizare;
• sisteme realizate prin presare.
 TEHNICA DEPUNERII DE STRATURI
SUCCESIVE
• Depunerea şi sinterizarea ceramicii în
straturi pe un suport (folie de platină,
model refractar, nucleu ceramic) este
procedeul care permite cel mai bun
control asupra morfologiei şi aspectului
final al restaurării, fiind in prezent larg
utilizată în tehnologia protezelor
dentare.
 UTILIZARE
• In cadrul SIC această tehnică este
folosită pentru obţinerea de
restaurări protetice unidentare
(inlay, onlay, coroane de înveliş,
faţete etc.).
 In acest caz depunerea ceramicii se poate
face în două modalităţi:
• pe modele (bonturi) din mase refractare pe care ceramica se
depune direct şi ulterior se sinterizează;
• pe folii din aliaje nobile (aur, platină) care se mulează pe bont
şi peste care se va depune şi sinteriza in straturi masa
ceramică.
• Aceste folii după finalizarea restaurării pot fi lăsate pe loc (în
fond tot o tehnică metalo-ceramică ) sau se pot îndepărta
cănd restaurararea devine in final integral ceramică.
• De remarcat că şi coroana jacket clasică din ceramică care se
arde pe folie de platină poate fi încadrată în sistemele
realizate prin depuneri de straturi succesive.
Tehnica depunerii de straturi ceramice succesive este folosită
de următoarele sisteme:

• Optec HSP (Jeneric/Pentron)

• Ceramco (Dentsply)
• Cerinate (Den-Mat)
• Vitadur (Vita)
• Allceram (Degussa).
• In general toate comportă aproximativ aceleaşi
etape clinico-tehnice.
• Pentru exemplificare prezentăm unul dintre cele mai
cunoscute sisteme care se încadrează in acest gen de
tehnologie.
 Optec HSP

• Sistemul OPTEC HSP (Jeneric/Pentron, Wallingford - USA)

utilizează o ceramica sinterizată fară nucleu
• straturile succesive de masă ceramică fiind sinterizate pe un
bont dintr-o masă refractară
• Masa ceramică este o ceramică sticloasă în care sunt
dispersate cristale de leucit
• De remarcat faptul că sistemul OPTEC a lansat pentru prima
dată în cadrul SIC agregarea cu cimenturi adezive care
presupun un dublu gravaj acid (smalţ/dentină şi ceramică)
• După amprentarea campului protetic modelul de lucru
obţinut se duplică din masă de ambalat care rezistă la
temperaturi foarte înalte şi pe care se ard straturi succesive
de masă ceramică .
 DIN OPTEC
se realizeaza…..
• se pot confecţiona restaurări protetice de
tipul: inlay, onlay, faţete la cazuri care prezintă
ţesuturi dure dentare ce pot fi condiţionate
• La ora actuală există rezerve faţă de indicaţia
procedeului în confecţionarea coroanelor de
înveliş şi a protezelor parţiale fixe
 TEHNICA ARDERII PRIN INFILTRARE
• Infiltrarea unui substrat poros de oxid de
aluminiu cu o sticlă şi sinterizarea sa
consecutivă este un procedeu relativ nou
introdus in stomatologie de Michael Sadoun
• Autorul a conceput împreună cu firma Vita
(Bad Săckingen, Germania) sistemul In-Ceram,
singurul care poate fi încadrat in această
categorie.
 In-Ceram

• Sistemul In-Ceram este considerat succesorul

sistemului Hi-Ceram
• Principiul sistemului constă în realizarea într-o primă
fază a unei cape ceramice cu conţinut crescut de
oxizi (Al2O3, ZrO2) care se infiltrează ulterior cu o
sticlă de aluminosilicat de lantan
• Capa din oxizi poate fi obţinută prin mai multe
procedee.
 IN-CERAM
• In a doua etapă se definitivează forma restaurării
prin depuneri de straturi succesive de ceramică
clasică
• Introducerea de oxid de aluminiu in compoziţia
maselor ceramice limitează propagarea fisurilor, iar
infiltrarea cu sticla aluminosilicatică de lanthan
reduce porozitatea nucleului
• Dimensiunea relativ redusă a ionilor de Al determină
o distanţă interatomică redusă cu forţe de legătură
interatomice crescute şi un număr ridicat de legături
pe unitatea de suprafaţă.
 variante ale sistemului In-Ceram:

1.In-Ceram Alumina

• 1.In-Ceram Alumina - foloseşte pentru realizarea

nucleului o ceramică cu conţinut crescut de Al2O3
(85%)
• Nucleul din oxid de aluminiu poate fi folosit pentru
coroane de înveliş (atat în zona frontală cat şi in cea
laterală), inlay-uri, onlay-uri şi pentru proteze
partiale fixe reduse cu două elemente de agregare şi
un intermediar (breşă unidentară ) în zona frontală.
 2.- In-Ceram Spinell
• - In-Ceram Spinell - diferă de In-Ceram Alumina prin
adăugarea in compoziţia masei ceramice a unei
cantităţi de MgAl(spinel*)
• Acesta permite obţinerea de restaurări cu aspect
estetic mai bun, însă cu o rezistenţă mecanică mai
scăzută decat cele realizate cu In-Ceram Alumina
• Proprietăţile fizionomice bune se obţin cu nucleele
(capele) din Spinell, mai ales la realizarea coroanelor
integral ceramice din zona frontală.
 - In-Ceram Zirconia
• - In-Ceram Zirconia - constă in înglobarea în matricea
nucleului (capei) a 30% oxid de zirconiu şi 70% oxid de
aluminiu, cu scopul îmbunătăţirii parametrilor mecanici ai
restaurării
• Conţinutul de oxid de zirconiu al nucleului (capei) induce o
anumită opacitate acestuia
• De aceea nucleele din In-Ceram Zirconia au o serie de limite
pentru restaurările protetice unde predomină cerinţele
estetice majore
• Rezistenţa mecanică crescută consecutiv utilizării oxidului de
zirconiu, indică această ceramică în special la unele nuclee ale
protezelor partiale fixe reduse din zona de sprijin
• In ultimii ani a fost testată posibilitatea realizării restaurarilor
adezive din In-Ceram Zirconia in zona frontală la breşe
unidentare.
• Cele 3 tehnici menţionate (Alumina, Spinell şi
Zirconia) folosesc ceramici cu o compoziţie
diferită, însă prezintă aceleaşi etape
tehnologice.
• Proprietăţile mecanice, biologice şi estetice
ale materialelor utilizate în sistemul In-Ceram
au făcut ca la ora actuală să fie cel mai
apreciat sistem integral ceramic.
 Etape clinico- tehnice:

• Pe un model duplicat realizat dintr-un gips poros

special conceput pentru sistemul In-Ceram se
depune o suspensie de Al2O3 (barbotină sau “SLIP”)
omogenizată în prealabil in vid (* spinel, spineli -
minereu de magneziu cristalizat în sistem cubic,
divers colorat, cu luciu sticlos şi duritate mare.
• El se prezintă în diferite varietăţi, dintre care unele
sunt folosite drept pietre semipreţioase;
 CE INSEAMNA SLIP?
• SLIP (în engleză prescurtarea de la S -
suspension, L - liquid, I - insoluble, P -
particles) – suspensie);
• şi apoi cu ultrasunete în aparatul VitaSonic II.
 TEHNOLOGIA DE LUCRU
• Depunerea suspensiei de Al2O3 se face cu pensula, în mod
continuu pentru a preveni pierderea apei din cadrul acesteia
şi a o menţine cat mai omogenă
• Apa din suspensie este absorbită prin capilaritate de gipsul
poros asigurăndu-se astfel un grad crescut de compactare a
particulelor de oxid
• Suspensia se depune în uşor exces după care se reduce cu un
scalpel la forma dorită
• In această etapă structura obţinută este foarte fragilă
(rezistenţa la încovoiere este de aproximativ 18 MPa) fiind
necesară o manipulare atentă pentru a nu apare fisuri.
• Nucleul de alumină împreună cu modelul este introdus în
cuptorul INCERAMAT şi sinterizat la 1120°C timp de 2 ore
pentru a se elimina apa şi a fuziona particulele de alumină
• După o uscare de 30 minute, acest nucleu (infrastructură)
este încălzit pană la 1200C in decurs de 6 ore.
• Timpul de încălzire crescut este necesar pentru a se evita
apariţia fisurilor datorate coeficienţilor diferiţi de dilatare
termică ai gipsului şi a oxidului de aluminiu care pot induce
tensiuni în masa nucleului.
• La 120°C modelul de gips se contractă suficient pentru a se
evita pericolul fracturării în decursul următoarei etape de
încălzire rapidă pană la 1120°C.
• In timpul sinterizării apare o uşoară contracţie a
aluminei, de aproximativ 0,2 % care practic poate fi
neglijată.
• O contracţie mult mai importantă se obţine în cazul
gipsului, permiţandu-se astfel detaşarea structurii
sinterizate din alumină de pe model
• Cu ajutorul unui lichid colorat (albastru), special
conceput pentru acest procedeu, structura
sinterizată este verificată pentru depistarea unor
eventuale fracturi.
• In cazul apariţiei acestora infrastructura din alumină
trebuie refăcută.
• O serie de retuşuri se realizează cu o freză
diamantată, trecandu-se apoi la etapa de
infiltrare a structurii poroase de alumină cu
sticla de aluminosilicat de lantan.
• Această infiltrare poate fi comparată pentru
exemplificare, cu îmbibarea unui cub de zahăr
cu un lichid colorat.
• Nucleele din alumină astfel obţinute se depun pe o folie de platină sau aur
pe care se află un strat de aluminosilicat de lantan.

• Depunerea lor se face astfel încat suspensia să nu pătrunda în interiorul

capelor.
• Capele din AL2O3 se infiltrează cu suspensia de aluminosilicat de lantan.
• Apoi tot ansamblul (folie+cape) se introduce in cuptorul Inceramat şi se
sinterizează la 1100°C timp de patru ore pentru o proteză unidentară şi de
şase ore pentru o proteză parţială fîxă.
• In cursul acestor etape sticla se infiltrează prin capilaritate in spaţiile
dintre particulele de Al2O3 rezultand o structură foarte compactă după
ardere.
• Excesul de sticlă se îndepărtează cu o freză diamantată iar apoi nucleul
astfel infiltrat şi sinterizat se sablează cu particule A12O3 avand diametrul
35-50 µm la o presiune de 3-6 bari.
• După sablare nucleul (infrastructura) se
plachează clasic cu Vitadur N sau mai recent
cu Vitadur Alpha şi se arde într-un cuptor de
ceramică (de exemplu Vacumat) la 960°C
timp de 10 minute.
Caracterizarea masei ceramine din In-
Ceram
• cristalele de oxid de aluminiu nu se pot forma
(„creşte") din faza sticloasă, ci ele trebuiesc adăugate
în topitura sticloasă.
• Cristalele de Al2O3 se prezintă ca o pulbere cu
granulaţie fina cu o dimensiune a particulelor de
30µm, 20 µm sau chiar mici de 3 µm; ele trebuiesc
dispersate cat mai omogen posibil;
• matricea sticloasă şi cristalele de oxid de aluminiu
încorporate au coeficienţi de dilatare termică cu
valori apropiate, fapt ce influenţează pozitiv
procesul de sinterizare.
 Proprietati
• Cristalele de oxid de aluminiu au o
transluciditate mai scăzută decat cristalele de
leucit, astfel ceramica armată cu oxid de
aluminiu poate fi folosită doar pentru
elaborarea unui schelet ceramic, care va
trebui placat cu o ceramică mai translucidă,
pentru a se îndeplini cerinţele estetice