Etiopatogenia parodontopatiilor

marginale cronice
 Etiologia bolii parodontale a fost
mult timp neprecizată din cauza
faptului că nu s-au cunoscut microbii
specifici acestei boli. Bolii
parodontale i s-au atribuit numeroase
cauze de ordin local şi general.
În acest sens, au fost incriminaţi:
-tartrul,
-modificările morfologice ale dinţilor, arcadelor dentare
şi maxilarelor,
-tulburări funcţionale, musculare, ale articulaţiei
temporo-mandibulare, ocluzale şi, de asemenea,
-factorii generali, sistemici.
 În prezent, în urma unor cercetări aprofundate, este
precizat rolul principal, determinant, al factorului
microbian în producerea bolii parodontale în forma sa
distructivă, ceilalţi factori fiind favorizanţi sau
predispozanţi
Circumstantele etiologice ale parodontopatiilor
marginale cronice sunt locale şi generale:
A. Factori locali:
 cauzali: placa bacteriană;
 favorizanţi: tartrul dentar, trauma ocluzală, cariile
dentare, edentaţia, anomaliile dento-maxilare,
parafuncţii, obiceiuri vicioase, factorii iatrogeni, alţi
factori locali.
 B. Factori generali, sistemici.
Factorii determinanti
Factorii determinanti in afectiunile îmbolnăvirilor
inflamatorii de tip distructiv ale paradonţiului marginal
sunt, in mod sigur, de natură microbiană
 Factorul primar în etiologia
bolii parodontale îl constituie
placa bacteriană, care, din punct
de vedere clinic, nu poate fi
îndepărtată prin jet de apă sau
simplă clătire.
Placa bacteriană poate fi
prezentă şi pe alte zone dure din
cavitatea bucală, cum ar fi:
suprafeţele obturaţiilor,
protezelor fixe sau mobile,
aparate ortodontice, implanturi.
 Placa bacteriană dento-gingivală îndeplineşte toate
conditiile unui biofilm "adevărat" atât prin mecanismele
de constituire, cât şi prin funcţionalitate.
Constituirea se realizeză prin mecanisme complexe
de aderenţă bacteriană la substrat prin intermediul
peliculei.
Etapele formarii placii bacteriene

-Formarea peliculei
-Aderenta si atasarea bacteriana
-Multiplicarea bacteriana, formarea matricei
Factorii favorizanti
TARTRUL DENTAR
Tartrul dentar reprezintă un
complex organo-mineral
aderent de suprafaţa
dentară sau alte structuri
solide orale, lucrări protetice,
aparate ortodontice, şi este
rezultat din mineralizarea
plăcii bacteriene.
 Tartrul reprezinta un factor favorizant deoarece:
-tartrul determină un contact intim şi foarte strâns al
plăcii bacteriene cu ţesutul gingival, ceea ce face dificilă
abordarea şi eliminarea plăcii prin manevre terapeutice
uzuale (care sunt îngreunate de prezenţa tartrului);
-tartrul se măreşte în volum progresiv (ca un cristal
mineral introdus în soluţia hiperconcentrată a sării
respective) şi produce leziuni gingivale, ulceraţii, soluţii
de continuitate pentru penetrarea bacteriană în ţesuturi.
Rolul traumei ocluzale in producerea
parodontopatiilor marginale cronice
În mod normal, solicitările asupra dintelui rezultate
din exercitarea funcţiilor aparatului dento-maxilar nu
produc leziuni ale paradonţiului marginal.
Trauma ocluzală se produce atunci când asupra
dintelui se exercită solicitări supraliminare, nefiziologice
ca intensitate, durată, frecvenţă, direcţie şi care se
manifestă prin suferinţă parodontală.
Ocluzia care produce trauma ocluzală rezultă dintr-o
dizarmonie ocluzală şi este denumită ocluzie
traumatică.
CARIILE DENTARE
Cariile ocluzale determină, din cauza durerilor la
contactul cu alimentele, o masticaţie unilaterală sau/şi
superficială. În această situaţie, autocurăţirea şi chiar
curăţirea artificială nu mai acţionează în sensul
îndepărtării plăcii bacteriene. Aceasta se acumulează
în zona afectată de carii şi iniţiază inflamaţia gingivală.
Cariile de colet reţin resturi alimentare şi placă
bacteriană, care produc inflamaţia marginii gingivale;
uneori, prin proliferarea gingiei apar hiperplazii de tip
polipos, pediculat sau sesil, ceea ce accentuează şi
mai mult retenţia detritusurilor în cavitatea carioasă
EDENTATIA-Îşi exercită rolul de factor favorizant în
apariţia parodontopatiilor marginale cronice in plan
orizontal si in plan vertical.
ANOMALIILE DENTO MAXILARE( incongruenta
dentoalveolara cu inghesuire/spatiere, ocluzia deschisa,
ocluzia adanca acoperita)
Anomaliile dento-maxilare reprezintă "factori de risc" şi nu
cauze directe ale parodontopatiilor marginale cronice.
Riscul de îmbolnăvire a paradonţiului marginal devine
real şi crescut prin acţiunea plăcii bacteriene şi a
inflamaţiei septice distructive produsă de aceasta.
OBICEIURILE VICIOASE SAU ANORMALE
Pot crea uneori condiţii favorizante pentru instalarea traumei ocluzale şi
prin acţiunea plăcii bacteriene a suferinţei gingivo-parodontale.
Astfel de obiceiuri sunt:
 respiraţia orală şi deglutiţia infantilă;
 onicofagia
 muşcarea buzelor;
 folosirea traumatică a scobitorilor;
 periajul dentar traumatic;
 ţinerea între dinţi a cuielor (croitori, cizmari, tapiţeri);
 tinerea între dinţi a instrumentelor muzicale de suflat, a pipei la fumători;
 sugerea degetului;
 presiunea anormală exercitată de limbă asupra arcadelor dentare
PARAFUNCTIILE
Parafuncţiile nu produc, prin ele însele, gingivite sau
parodontite, dar favorizează instalarea acestora în
prezenţa plăcii bacteriene
FACTORII IATROGENI
Sunt acţiuni sau rezultate ale unor tratamente
stomatologice care, în mod involuntar, accidental, pot
favoriza apariţia unor leziuni şi suferinţe gingivo-
parodontale.
FACTORI LOCALI
FUMATUL
CONSUMUL EXCESIV DE ALCOOL
IRITATIILE CHIMICE
FACTORI GENERALI, SISTEMICI
Bolile generale influenţează în mod cert starea de
îmbolnăvire a paradonţiului marginal pe mai multe
căi:
-favorizează instalarea, iniţierea bolii parodontale;
-grăbesc ritmul de evoluţie al bolii parodontale;
- întârzie, îngreunează sau compromit eficienţa
tratamentului local (antimicrobian, chirurgical, de
echilibrare ocluzală, de biostimulare);
-favorizează apariţia recidivelor după tratamentul
local.