EXAMINATION OF OMF PATIENT

ANAMNESIS
-debutul afectiunii:brusca,progresiva
-factori de agravare,
- Medicatia daca este/sau nu utila,
-cele mai importante simptome locale,
- Modificari ale statusului general
- boli cronice cunoscute, tratamente, -
interventii in antecedente
- existenta in familie a bolilor genetice,
 SEMEIOLOGY-Durerea faciala
Principalele cauze:
-afectiuni dentare-carii dentare, abscese,
dinti impactati,abcese apicale, trauma dentara,
-durere ce iradiaza de la nivelul mandibulei, eruptie dentara,
-tumori ale maxilarului, gingivita, osteita alveolara, osteomielita
Medicamente ce provoaca durere dentara- Salmoterol,Serevent, Singulair,
Afectiuni al articulatiei temporomandibulare- luxatie, artrita, fracturi-durerea este
agravata de mestecatul gumei , vorbit ,miscari ale maxilarului
Afectiuni ale parotidei- infectii , litiaza, tumori maligne etc
Cauze sinsusale- sinuzita acuta sau cronica, traume, tumori,
Cefalee
Nevralgii- de trigemen, postherpetica, migrene, sfenopalatina, durere psyhogena ,
contractia musculaturii cervicale
DENTAL FRACTURES

-implica doar fisuri ale smaltului,aceste fracturi pot parea

minore
-fracturi ale smaltului si dentinei-durere la atingere sau
sensibilitate la aer,probabilitatea contractarii unei infectii
sau distrugere a dintelui este mai mare la copii
-fracturi ce implica smaltul,dentina si pulpa dentara
Examen fizic:inspectia(evaluarea zonei de tesut ce
inconjoara leziunea,modificari de culoare,prezenta corpilor
straini/palpare:daca dintele este mobil
Diagnosticul se pune pe radiografiile dentare
 Osteomielita mandibulei

Inflamatie de natura necrotică purulentă care afectează țesutul osos înconjurător periostul și măduva osoasă.

Osteomielita este provocata patogeni bacterieni cum ar fi Staphylococcus aureus Staphylococcus

epidermică (70%), streptococi, enterobacterii și Pseudomonas aeruginosa.
Conditii care favorizeaza localizarea si dezvoltarea infectiilor la nivelul mandibulei:
-pozitia sa decliva, care favorizeaza stagnarea secretiilor si produselor septice
corticala mai groasa nu poate fi strabatuta cu usurinta de infectiile din focarele parodontale, ceea ce duce la persistenta mai indelungata
a procesului septic in spatiile medulare, urmata de necroza
-periostul, foarte aderent si gros, impiedica de asemenea trecerea infectiei si degajarea osului;
circulatia este mai putin activa decat la maxilarul superior, vasularizatia principala fiind asigurata de un trunchi vascular terminal, artera
dentara inferioara;de aceea, apararea contra infectiilor este mai slaba si sunt favorizate emboliile septice ce insamanteaza osul;
-prezenta canalului dentar, care strabate mandibula in lungimea sa, usureaza difuzarea infectiei;
eruptia dificila a molarului de minte inferior, da complicatii frecvente cu procese septice ce se extind la os. Osul este infectat pe doua cai:
Calea hematogena si Calea directa, care poate fi odontogena sau traumatica.
Tratamentul profilactic consta in inlaturarea tuturor cauzelor care pot duce la insamantarea septica a osului: igiena si asanarea cavitatii
bucale, tratamentul leziunilor dentare si parodontale, respectarea conditiilor de asepsie si antisepsie in interventiile dentoalveolare,
imobilizarea la timp si corecta a fracturilor maxilarelor.
Tratamentul chirurgical. Interventiile chirurgicale in osteomielita trebuie sa fie cat mai conservatoare, sa sacrifice cit mai putin osul,
periostul si dintii.
Numerous tumor types, both benign and malignant, originate in the jaw. Symptoms are swelling, pain,
tenderness(sensibilitate), and unexplained tooth mobility; some tumors are discovered on routine dental
x-rays, whereas others are found on routine examinations of the oral cavity and teeth. Treatment depends
on location and tumor type. Benign tumors may be observed and may not need surgical excision,
although most tumors require resection with possible reconstruction.
If not initially detected on x-ray, jaw tumors are diagnosed clinically because their growth causes swelling of the
face, palate, or alveolar ridge (the part of the jaw supporting the teeth). They can also cause bone tenderness and
severe pain.
The most common tumor of the mandible and maxilla is squamous cell carcinoma invading the bone through
dental sockets. These can involve any portion of the intraoral mandible or maxilla.

JAW TUMORS
 PULPITA
Pulpita dentară este o inflamație a pulpei dentare rezultate în urma carii netratate, a unor traumatisme sau a unor restaurări multiple.
Principalul simptom al acestei neplăceri este durerea. Diagnosticul se bazează pe consultul stomatologic și pe radiografia dentară.
Pulpita poate apărea când:
• cariile progresează adânc în dentină
• un dinte necesită mai multe proceduri invazive
• o traumă care perturbă irigarea cu sânge a pulpei dentare
Pulpita poate fi reversibilă: începe ca o inflamatie limitată, iar dintele poate fi salvat printr-o simplă plombare. De asemenea, poate fi
ireversibilă: pulpa se necrozează și apar infecțiile.
Pulpita poate să aibă și complicații, și anume parodontite apicale, abces periapical, osteomielita maxilarului. De asemenea, poate să ducă la apariția
sinuzitei purulente, a meningitei, dar și a unui abces cerebral.
În pulpita reversibilă, durerea apare atunci când un stimul (de obicei, rece sau dulce) este aplicat pe dinte. În pulpita ireversibilă, durerea apare spontan și
dureză minute în șir, după ce stimulul este eliminat. Un pacient poate avea dificultăți în localizarea dintelui de la care provine durerea.
Episoadele dureroase vor înceta după câteva zile, când apare necroza pulpară. Infecția însă avansează și se extinde, iar dintele devine extrem de sensibil
la presiune și la atingere. Există și situații în care pulpita dentară să nu aibă niciun simptom și să fie descoperită în urma unui control stomatologic de
rutină.
Tratamentul implică îndepartarea cariilor, refacerea dintelui deteriorat, iar uneori poate să fie nevoie detratament de canal sau chiar de extragerea dintelui.
Medicul va face și un drenaj pentru curățarea canalului.
DINTI IMPACTATI

Dintii impactati sunt dintii care nu pot erupe adecvat din gingie. Impactarea este
de obicei cauzata de aglomerarea dintilor care lasa spatiu insuficient pentru
eruptia unui nou dinte. Totusi majoritatea dintilor impactati sunt masele de minte
pentru ca sunt ultimii dinti care trebuie sa erupa iar mandibula nu are indeajuns
spatiu pentru a-i acomoda. Dintii impactati sunt predispusi la infectare si nu
sunt de folos in mestecat astfel ca sunt inlaturati.
DENTAL ABSCESS
Abcesul dentar reprezinta o colectare de puroi care are punct de plecare dentar si difuzeaza in tesuturile invecinate.
Simptomul principal al acestei afectiuni este durerea severa, ca o pulsatie, care se resimte din ce in ce mai intens.
Dintele afectat devine, rapid, sensibil si se afla in fata pericolului de a fi extras.
Acesta apare pe fondul infectiei bacteriene si poate fi de mai multe feluri, in functie de locul in care se plaseaza. Cel
mai cunoscut este abcesul periapical, care se formeaza la radacina dintelui si poate aparea in urma unei carii
netratate. Aceste abcese dentare se extind usor si pot fi inselatoare. In anumite situatii durerea se opreste, insa
infectia continua sa se extinda.
Abesul parodontal ia nastere in spatiul dintre dinte si gingie, din cauza problemelor gingivale. Afectiunile gingiei o
indeparteaza de dinte, creaza un spatiu liber, iar astfel drumul catre un abces este pe jumatate parcurs.
Pentru un abces dentar, tratamentul inseamna drenarea puroiului in urma administrarii unui anestezic local. Pe masura
ce puroiul este drenat, simptomele scad in intensitate si dispar.
GINGIVITA

Gingivita reprezinta inflamatia gingiilor, principalul motiv al pierderii dintilor de catre persoanele adulte.
De cele mai multe ori gingivita este provocata de o igiena dentara precara. Astfel,
placa dentara si tartrul(toph) se acumuleaza in jurul dintelui, deasupra si dedesubtul marginei gingiei,
iar toxinele produse de catre aceasta placa bacteriana genereaza inflamatia gingiei.
2.DISFAGIA
CAUZE
-reducea dechiderii buzelor- tumori,interventii chirurgicale,
paralizia Nv VII
-mobilitate si coordonare redusa a limbii –paralizie Nv XII, tumor
infiltrative, rezectii,
-incapacitatea de a alinia dintii datorita unei mobilitati reduse a
mandibulei
- fracturi, trismus , afectiuni ale articulatiei temporomandibulare
- xerostomia,
SYMPTOME
-alimete blocate la nivelul gatului,regurgitatii nazale,sialoree,scadere in greutate-cscaderea
obiceiurilor alimentare, pneumonie recurenta,coughing on swallowing
 Deglutitia este un act reflex motor in care sunt implicati peste 22 de muschi de la nivelul cavitatii bucale, faringelui si esofagului coordonati de centrii
deglutitei din medulla oblongata si punte.
Comunicarea centrilor nervosii cu muschii implicati in procesul deglutiei se face prin intermediul ramurilor din trigemen, facial, glosofaringian si hipoglos.
Deglutitia se desfasoara in trei timpi: bucal, partial voluntar, dupa care urmeaza timpul faringian si esofagian, in care transportul bolului de la istmul orofaringian
pana la stomac se realizeaza involuntar.
-Etapa bucala este initiata voluntar si consta in trecerea bolului alimentar din cavitatea orala in faringe. Procesul debuteaza cu contractia muschiului orbicular al
buzelor, inchizand orificiul bucal, dupa care are loc sistarea masticatiei si stabilizarea mandibulei concomitent cu intreruperea respiratiei. Miscarile limbii intervin
prin actiunea muschilor extrinseci si intrinseci in vederea transportului masei alimentare prin cavitatea bucala pana la partea posterioara a acesteia, cand muschii
ce alcatuiesc istmul orofaringian se relaxeaza facilitand trecerea bolului in faringe.
olul alimentar odata trecut de istmul orofaringian nu se mai poate intoarce in cavitatea orala datorita contractiei musculaturii limbii si a muschilor palatoglosi si
alatofaringieni ce determina ocluzia istmului orofaringian, simultan cu mentinerea presiunii ridicate in partea posterioara a limbii.
Elevarea valului palatin determina inchiderea orificiilor posterioare ale foselor nazale, iar ridicarea laringelui sub radacina limbii previne devierea alimentelor de la
actul digestiv. De asemenea, receptorii orofaringieni sunt stimulati odata cu prezenta bolului alimentar declansand o succesiune de reflexe prin care centrul
eglutiei din bulb coordoneaza aplicarea epiglotei pe glota, suspendand respiratia, calea respiratorie fiind astfel protejata.
n acelasi timp, actioneaza si o serie de mecanisme reflexe prin care bolul alimentar progreseaza pentru a ajunge in esofag. Dupa inchiderea istmului
rofaringian, bolul alimentar cauzeaza contractia constrictorului faringian superior ce determina o unda peristaltica, prin intermediul careia continutul faringian
nainteaza catre jonctiunea faringo-esofagiana. De asemenea, deplasarea masei alimentare este intretinuta si prin scurtarea laringofaringelui manifestata de
ontractia muschilor palatofaringieni si stilofaringieni.
n general, timpul faringian al deglutiei este un act reflex, initiat de deplasarea voluntara a bolului alimentar catre partea posterioara a limbii.
Esofagul asigura continuitatea digestiei, efectuand transportului masei alimentare prelucrate in cavitatea bucala, din faringe catre stomac prin
ntermediul deglutiei.

DEGLUTITIA
3.CHEWING DIFFICULTIES
CAUSES
• -dental cavities,abcesses, indentation , bad dentures
• -TMJ disorders
• -muscle disorders-multiple sclerosis ,distrofia,trigeminal III palsy,miastenia

• -gingivitis,
• -glossitis,
• -parotiditis,
• -oral cancers,
• -temporal arteritis Horton- fever,excesive sweeting,jaw painwhen chewing, loss
of appetite, muscle pain, headache, scalp sensitivity, vision difficulties-blurred ,
double,blindnesss,weight loss.
• -osteomielitis of the mandible or maxilla ,tumors, resections
 TEMPORAL ARTERITIS
Arterita temporala (Boala lui Horton, arterita
craniala, arterita cu celule gigante) este o
inflamatie a arterelor de dimensiune medie
si mare. Ea afecteaza in mod caracteristic
una sau mai multe ramuri ale arterei carotide,
mai ales artera temporala de unde si numele.
Totusi este o boala sistemica care poate afecta artere din diverse locuri.
Apare la bolnavii varstnici, dupa 50 de ani si obisnuit dupa 60 de ani. Se localizeaza la bifurcarea carotidei,
la nivelul arterelor extracraniene (artera faciala sau temporala). Debutul este insidios, prin: cefalee,
oboseala, anorexie, scadere in greutate, polimialgii reumatice, febra.
Caracterul cefaleei este sugestiv: localizare temporala, uni sau bilaterala, cu iradiere in pielea capului si
regiunea occipitala.
Boala lui Horton se manifesta prin dureri de cap intense, cauzata de inflamatia peretelui arterial. Poate
apare durerea scalpului sau claudicatia maseterilor sau a limbii. Alte manifestari includ stare generala
alterata, oboseala, anorexie, pierdere ponderala, transpiratii si artralgii.
Local se pot observa tumefactia tegumentului regiunii temporale, reliefarea traiectului arterei temporale,
care apare sinuos, cu nodozitati si eritem si tumefactie dureroasa.
 Tulburari ATM

Tulburarile articulatiei temporo-mandibulare (ATM) sunt reprezentate de o serie de afectiuni

adesea dureroase, ce intereseaza atat articulatia, cat si musculatura aferenta acesteia, ce
controleaza diversele miscari ale mandibulei: vorbitul, mestecatul.
Pot fi impartite in trei categorii:
1. Tulburari ale musculaturii ATM
- este caracterizata de aparitia durerii la nivelul muschilor ce controleaza miscarile
mandibulei.
2. Traumatisme ale ATM
- sunt reprezentate in principal de traumatismul discului intraarticular sau producerea unei
luxatii, dislocari a articulatiei sau chiar a unei fracturi la nivelul condilului mandibular.
3. Afectiuni inflamatorii sau degenerative ale ATM cum ar fi artritele (infectioase, reumatoide,
degenerative).
Simptomul predominant este durerea. Aceasta este insotita uneori de limitari sau blocari ale
miscarilor in articulatie, pocnituri ale articulatiei, oboseala muschilor articulatiei, perceperea
de catre pacient a unei modificari majore in timpul muscaturii
• Reduction of quantity of saliva-hiposialia, xerostomia –no salivary formation
or changes in properties of saliva are responsible for:
• -difficulties of eating and speaking,
• alteration of taste-dysgeusia,
• -increase plaque formation, -
excessive caries and periodontal disease, -
mucosal abrasion, -
candidiasis.
Xerostomia causes:
-medication-atropine, antihistamines, antidepressants, -
smoking,
-chemotherapy, radiotherapy with destruction of acinary cells-PH de
• -Sjogren sdr

4.SALIVARY DISFUNCTION
CANDIDOZA

Reprezinta infectia fungica a mucoasei orofaringiene cu o ciuperca din genul Candida-cel mai
adesea Albicans.Cel mai frecvent apare la varstnici si persoane imunodeprimate.Poate apare
ca urmare a unor tratamente medicamentoase:antibiotice cu spectru larg(care distrug flora
saprofita in cavitatea bucala si favorizeaza dezvoltarea necontrolata a
fungilor),imunosupresoare(corticosteroizi inhalatori)
Se manifesta prin aparitia unor depozite albicioase pe limba,mucoasa jugala,zona faringo-
amigdaliana.
CLASIFICARE
Caria superficiala,caria smaltului,unde profunzimea este mica,de multe ori este afectat numai smaltul dintelui,sau si dentina de sub
el,dar in mica masura.In aceste cazuri dintele este sensibil mai ales la dulce sau la rece.Dintele de multe ori prezinta niste coloratii
maronii pe suprafata smaltului,care este intrerupt punctiform de carie.
Caria medie,caria dentinei.Smaltul este afectat pe toata grosimea sa,si in oarecare masura si dentina.Dentina este un tesut mai putin
rezistent decat smaltul,astfel evolutia unei carii medii este mai rapida catre pulpa dintelui.Dintele prezinta o cavitate,smaltul este
distrus,iar in cavitatea respectiva exista din abundenta dentina cariata.
Caria profunda,cu o evolutie atat de inaintata incat aproape ca este deschisa camera pulpara,unde e nervul.Exista situatii cand o buna
perioada dintele poate fi asimptomatic.Se intampla deoarece terminatiile nervoase care vin dinspre nerv in canaliculuii dentinari din
dentina sunt complet distruse.
Cariile dentare sunt cauzate de placa bacteriană ce descompune zaharurile în acizi, atacând dintele. Odată ce alimentele dulci au pătruns
în cavitatea bucală, sărurile din salivă încep acțiunea de reparare a smalțului.
C ARIILE
TREATMENT OF XEROSTOMIA
• -oral rinses with saline or sodium bicarbonate,
• -artificial saliva,
• -salivary stimulation-pilocarpine,
• -sugar free chewing gum,
• -fluoride sodium gel,
• -clorhexidine-antibacterial,
• antifungal therapy-miconazole, fluconazole,ketoconazole,
-oral higiene.
PARADONTOZA

Inflamația țesuturilor de susținere a dinților. Este o leziune ireversibilă, care în timp duce la
pierderea dinților de pe arcadele dentare.
Anumite grupuri de bacterii sunt responsabile de aparitia acestei afectiuni. Igiena bucala
insuficienta asociata cu fumatul sau cu anumite boli generale creeaza conditii propice acestor
bacterii sa se dezvolte in cavitatea bucala. Aceste bacterii creeaza si intretin o inflamatie constanta
a gingiilor. In profunzime, bacteriile penetreaza pe langa suprafata radacinii dentare distugand osul
care sustine radacinile dentare.
 5.GUSTATORY DISFUNCTION
Disorders:
• -hipogeusia-decreased ability to taste,
• -ageusia-inability to taste,
• -disgeusia-distorted.
• Causes:
• -oral infections-glositis,radiotherapy,poor oral higiene,
• -aging produce taste loss,
• -head and neck cancers-loss of appetite,inability to appreciate
flavors
• -otologic surgery –damage of chorda tympani,
• -resection of the tongue,
• - hereditary- Riley- Day sdr.-absence of taste buds, geographic
tongue,Melkerson –Rosenthal sdr.
• - general –renal failure, cirrhosis, Sjogren sdr.
• - anorexia, malnutrition.
Este o anomalie a limbii care se prezintă sub forma unor zone de leziuni depapilate de culoare roșie,
cu un contur neregulat, asemănător cu o hartă, de dimensiuni variabile, de obicei circulare.
Pe aceste zone, papilele gustative sunt rarefiate sau aproape inexistente, putând cauza sensibilități
la anumite mâncăruri, condimente, dar acest lucru nu este neapărat necesar. Aceste pete sunt în
general asimptomatice, nu dor și pacientul nu-și pierde simțul gustului. Pot apărea oricând,
menținându-se săptămâni sau chiar luni de zile, dispărând pentru o perioada și reapărând.
Nu se cunoaște cauza exactă a apariției limbii geografice și nu se prescrie tratament

LIMBA GEOGRAFICA
 LIMBA FISURATA

Limba fisurata sau scrotala este caracterizata de fisuri care variaza in

adancime asezate de-a lungul fetelor dorsala si laterala.Se suspecteaza un
model poligenic de ereditate.Pacientii sunt asimptomatici.Este o conditie
total benigna.Nu se impune o terapie.
• CAUZE-
• 1. dentare:gingivita,paradontoza, carii, abscese,pierderea dintilor, igiena orala
deeficitara, placa dentara,
• 2. cavitate bucala : xerostomie, ulcere-afte, lichen plan , cancere,

• 3. gat : BRGE, infectii:abcese paraamigdaliene,abces parafaringian,amigdalita

cronica, amigdalita acuta necrotica- Vincent ,adenoidita, diverticul faringian
Zenker, cancer de limba, baza de limba , hipofaringe, laringe,
• 4. nazal: rinita atrofica,rinoree posterioara, sinuzita odontogena, corpi straini,
cancere,rinolit
• 5. plaman: abscese, bronsiectazie, tuberculoza, fibroza chistica
• 6. metabolica:insuficienta hepatica-miros dulce,diabet cetoacidoza-miros de
acetona,uremia-miros amoniacal,
• 7. medicamente –antihistamine, antidepresive,
• 8. otravas-arsenic , thalium,
• 9. fumat, alcool,alimente- usturoi, ceapa.
• Treatament-etiologic, igiena bucala,guma de mestecat, coriandru, ginger, pasta
de dinti mentolata

6. HALITOSIS-bad breath
 STOMATITA AFTOASA

-se prezinta sub forma unor afte cantonate in interiorul cavitatii bucale. Se manifesta prin pierderea sau eroziunea
unor parti din tesutul mucoasei bucale. Aftele pot fi observate pe mucoasa jugala, a buzelor sau la baza gingiei, dar
si la nivelul limbii, in general pe zonele mobile ale cavitatii bucale. initial, ulcerul bucal apare sub forma unei
vezicule (umflaturi) mici, de culoare rosie, sensibila la contact si care transmite o senzatie de arsura. Ulterior, in
functie de evolutie, aftele se pot rupe. Acestea sunt acoperite de o membrana alba sau galbena si inconjurate de
un halou de culoare rosie ce indica stadiul inflamator. In majoritatea cazurilor, aceste afte se vindeca de la sine in
cateva zile sau in aproximativ doua saptamanai si nu lasa cicatrici, fara sa fie nevoie de tratament .
Cauze:muscaturi accidentale mucoasa,de natura medicametoasa,subst chimice,igiena precara
CANCER ORAL
AMIGDALITA ACUTA
 AMIGDALITA CRONICA

When the food particles, bacteria and debris get trapped in the crypts of tonsils the condition is called
cryptic tonsils.
Dead cells, bacteria, and pus cells can also build up in cryptic tonsils. Some of the bacteria which
produce sulfur compounds are responsible for producing bad odor from mouth, which in medical
parlance is called halitosis.
Cryptic tonsils can become enlarged and cause difficulty in breathing as well as talking. Infection often
leads to fever.
Currently, the only way to cure cryptic tonsillitis is to have the tonsils removed through a tonsillectomy.
CANCER
DIVERTICULUL ZENKER

-dilatatii circumscrise,sacciforme ale esofagului.Pot fi congenitali sau

castigati.
-este situat pe fata posterioara a jonctiunii faringo-esofagiene
Simpotome:disfagie,regurgitatii cu alimente stagnate,hipresalivatie,voce
bitonala prin compresia pe recurent
Tratamentul este chirugical.
POST NASAL DRIP
 RINOLIT

A rhinolith is a calculus present in the

nasal cavity.
A rhinolith usually forms around the nucleus of a
small exogenous foreign body, blood clot or secretion by slow deposition of calcium and magnesium
salts. Over a period of time, they grow into large irregular masses that fill the nasal cavity. They may
cause pressure necrosis of the nasal septum or lateral wall of nose. RhinolithIs can cause nasal
obstruction, epistaxis, headache, sinusitis and epiphora. They can be diagnosed from the history with
unilateral foul smelling blood stained nasal discharge or by anterior rhinoscopy. On probing probe can
be passed around all its corners. In both CT and MRI rhinolith will appear like a radiopaque irregular
material.
 CAUZE
-pierderea dintilor,extractii,
-proceduri dentare-curatare,proceduri pe canal,
-paradontoza sau gingivita,
-traumatisme ale gingiilor, dintilor, obrajilor,
-trombocitopenie, coagulopatii, anticoagulante,aspirina, deficienta
de vit C ,Rendu-Osler disease
- Cancere de cap si gat,
- Tumori vasculare- haemangioame,
-hemoragie postoperatorie,
-corpi staini ascutiti –ace, oase.

7. SANGERARE CAVITATE BUCALA

TONGUE LACERATION
 RENDU -OSLER DISEASE

Osler-Weber-Rendu diseas is a rare autosomal dominant disorder that affects blood vessels
throughout the body (causing vascular dysplasia) and results in a tendency for bleeding.
Is manifested by mucocutaneous telangiectases and arteriovenous malformations , a potential
source of serious morbidity and mortality.
Recurrent and severe epistaxis is the most common presentation, frequently leading to severe
anemia that necessitates transfusion.
The enlarged tongue is potentially life-threatening due to its tendency to cause upper airway
obstruction.The tongue is an extremely vascular structure that is supplied by branches of the
bilateral lingual arteries.Bleeding from the branches of the lingual arteries can result in a lingual
hematoma.
In such cases,airway management is always the first priority.

LINGUAL HEMATOMA
HEMANGIOM
 SCORBUTUS

Boală care apare din cauza aportului insuficient de vitamina C și duce la formarea de pete livide
pe piele, gingii moi și sângerări ale practic tuturor membranelor mucoase.
Simptomele scorbutului se manifestă după circa trei luni de deficiență de vitamina C. Scorbutul
netratat este întotdeauna fatal, dar, fiindcă tot ce trebuie pentru o recuperare completă este
reluarea dozelor normale de vitamina C.
FISH BONE IN THE PHARYNX
Sensory exam of the face
Examine the function of the sensory nerves
of the face (supraorbital nerve, infraorbital
nerve, and mental nerve).

EXAMINTION OF TRIGEMEN V –TH NERVE

EXAMINATION OF THE FACIAL NERVE VII
Examine the function of the motor nerves of the face (frontal
(temporal), zygomatic, buccal, marginal mandibular, and the
cervical branch of the facial nerve).
 Illustration shows injury
to the zygomatic
branches of the facial
nerve resulting in
inability to close the
eye

EXAMINATION OF THE FACIAL NERVE VII

 Illustration shows the
absence of function
of the depressor
muscles, resulting in
asymmetry of the
lower lip.

EXAMINATION OF THE FACIAL NERVE VII

 Illustration shows injury to
the temporal branch
resulting in significant
brow ptosis and possible
visual field impairment
with upward gaze

EXAMINATION OF THE FACIAL NERVE VII

Fracture palpation
The midface and frontal cranium should
be palpated to detect bony
irregularities, step-offs, crepitus, and
sensory disturbances.
It is crucial for decision making to
ensure that one hand stabilizes the
skull so that the examiner’s
contralateral hand can provide
movements which can be assessed.

The illustrations show the step-wise

examination of the midfacial skeleton
focusing on fracture end movement at
the infra- and supraorbital rim
palpation of the nose.

NOSE EXAMINATION
Examination Of The Nose Starts With Inspection For Swelling Or Asymmetry,
Followed By Palpa Tion
PALPATION IN THE REGION OF THE ZYGOMATIC
COMPLEX AND ZYGOMATIC ARCH.
Testing for mobility of the
maxilla.
Mobility of the midface may
be tested by grasping the
anterior alveolar arch and
pulling forward while
stabilizing the patient with
the other hand.
The level of a Le Fort
fracture (I, I, II, III) can often
be determined by noting the
structures of the midface
that move in conjunction
with the anterior maxilla.
testing for mobility of the central midface.

TESTING MOBILITY CENTRAL MIDFACE

 Eye examination
Every patient with orbital fractures should
have an examination that includes gross
visual acuity testing (remember:
preexisting optical correction by glasses or
contact lenses or ocular disorders such as
cataract, glaucoma, and retinal disorders
can compromise basic visual acuity
testing), visual field testing, ocular motility,
binocular vision, globe position, pupillary
reaction, intraocular pressure testing.

VISUAL ACUITY TESTING

VISUAL FIELD TESTING
 ]

TEST OF THE OCULAR MOBILITY

 … and below to evaluate
facial symmetry.
The illustration on the right
shows a posttraumatic
asymmetry of globe
protrusion (left
enophthalmos)

OCULAR POSITION IN THE ORBIT

 Simple testing of pupil
axis is provided using
a straight instrument.
Additional comparison
of light reflexes might
be useful.
The examiner should
include an
examination from
above …
OCULAR GLOBE POSITION
EXAM OF THE TEMPOROMANDIBULAR JOINT
 The lips are the anterior most part
of the mouth; the skin surrounding
them ends at a slightly raised line
which contorns them and is called
the mucocutaneous or vermillion
border, from there to the mucosal
union we have a red zone also
known as the labial semimucosa, a
trait characteristic of humans. The
union of upper and lower lips at the
sides are the labial commisures.
Li
ps
Occlusion Types
 Processes of the Mouth

 Mastication (chewing) of food

 Mixing masticated food with saliva
 Initiation of swallowing by the tongue
 Allowing for the sense of taste
Exam: Lips

• Observe the color & its consistency-intra-orally and

externally
• Is the vermillion border distinct?
• Bi-digitally palpate the tissue around the lips. Check for
nodules, bullae, abnormalities, mucocele, fibroma
Exam: Lips
• Evert the lip and examine the tissue
• Observe frenum attachment/tissue tension
• Clear mucous filled pockets may be seen on the inner
side of the lip (mucocele). This is a frequent, non-
pathologic entity which represents a blocked minor
salivary gland
Exam: Lips
• Evert the lip and examine the tissue
• Observe frenum attachment/tissue tension
• Clear mucous filled pockets may be seen on the inner
side of the lip (mucocele). This is a frequent, non-
pathologic entity which represents a blocked minor
salivary gland
Exam: Lips-sun exposure
Intraorally the lips are
covered by a rose-
colored, smooth, glossy,
wet and thin mucosa. It
extends to the bottom of
the sulcus and at the
midline we encounter a
band of tissue which
extends from the lips to
the gingivae and is
called the labial frenum
 Exam: Lips

• Frenum:
• Attachment
• Level of attached gingiva
It is easy to visualize the
venous, arterious and
capillary arborization as
well as multiple
prominences
corresponding to the minor
salivary glands through the
lower labial mucosa
Exam: Lips
• Palpate in the vestibule,
observe color
Examination: Buccal Mucosa

 Observe color, character of the mucosa

 Normal variations in color among ethnic groups
 Amalgam tattoo

 Palpate tissue
 Observe Stenson’s duct opening for
inflammation or signs of blockage
 Visualize muscle attachments, hamular
notch(vestibul), pterygomandibular folds
Examination: Buccal Mucosa
 Linea alba(horizontal streak on the inner surface of the cheek, level with the biting plane. It usually
extends from the commissure to the posterior teeth and can extend to the inner lip mucosa and corners of the mouth.)

 Stenson’s duct( a duct and the route that saliva takes from the major salivary gland, the parotid
gland into the mouth)
Certain yellowish spots may
be seen with relative frequency
which are situated underneath
the mucosa: these are
Fordyce’s granules and
correspond to intraoral
sebaceous glands. At the level
of the occlusal plane we notice
a whitish line known as the
“linea alba”.
 Lesions – white, red
 Lichen Planus(afectiune mucoasa care apare ca reactie la materialele dentare
Lichenul plan bucal prezinta mai multe forme clinice:
- leziuni cheratozice: sub forma de papule (de dimensiuni mici, 1 - 2 millimetri in diametru, pot fi diseminate sau grupate), sub
forma de retele (care pot fi mai laxe sau mai dense), placarde (placi cheratozice de intindere variabila, albe, cu suprafata neteda
sau rugoasa, reliefate sau plate). Leziunile keratozice apar mai frecvent la nivelul mucoasei jugale si limbii.
- leziuni atrofice: epiteliul este subtiat. Daca atrofia apare la nivelul gingiei fixe determina aparitia unei entitati clinice particulare
numita gingivita descuamativa. La nivelul limbii atrofia determina distrugerea papilelor linguale.
- leziunile erozive sau ulcerative: sunt cauzate de necroza epiteliului, apar mai frecvent pe mucoasa jugala posterioara sau la
nivelul limbii.
- leziunile buloase: bulele sunt intalnite rar pentru ca se sparg rapid.

Lichenul plan bucal se caracterizeaza prin aparitia mai multor leziuni - aspect polimorf.)

 Leukedema(Este o modificare de culoare

 a mucoasei jugale.Ea devine opalin-albicioasa
 ,usor plicaturata ca un val translucid.)

Examination: Buccal Mucosa

Gingiva

• Note color, tone, texture,

architecture &
mucogingival
relationships
Gingiva
• How would you describe the
gingiva?
• Marginal vs. generalized?
• Erythematous vs. fibrous
• Drug reactions: Anti-epileptic,
calcium channel blockers,
immunosuppressant
BOLTA OGIVALA TORUS PALATINUS

It is a normal bump on the roof of the mouth. It is one of the most common
exostosis involving the oral cavity. It is not cancerous, nor it is painful or sore.
Histologically, torus palatinus shows normal features of a typical bone. It is
composed of outer cortical plate and inner cancellous zone. Torus palatinus
does not need to be treated since its essential features appear to be normal. It
is simply an anatomical variance that does not affect everyone of us.

Surgical removal offers a solution if torus palatinus causes a problem in the

placement of dentures or dental prosthesis.

Under local or general anesthesia, the maxillofacial surgeon stains the torus
palatinus to increase its visibility. He will incise on that area to expose the
underlying tissue. The midpalatal suture expands and it applies force to the
center of the bone. This results to removal of the torus palatinus.
Exam: Hard palate

 Minor salivary glands, attached gingiva

 Note presence of tori: tx plan any pre-
prosthetic surgery
Exam: Soft palate

 How does soft palate raise upon “aah”?

 Vibrating line, tonsilar pillars, tonsils,
oropharynx
Exam: Tongue
• The tongue and the floor of the mouth are the most
common places for oral cancer to occur
• It can occur other places; so visualize all areas
• You may observe:
• Circumvalate papillae, epiglottis
Exam: Tongue
• Have the patient stick out their tongue
• Wrap the tongue in a dry gauze and gently pull it from
side to side to observe the lateral borders
• Retract the tongue to view the inferior tissues
Exam: Tongue
Exam: Tongue
• You may observe lingual
varicosities
Exam: Tongue
• You may observe drug reaction
Exam: Tongue
• Observe signs of nutritional deficiencies, immune
dysfunction
Exam: Tongue
• You may observe oral
cancer
Exam: Floor of mouth
 Visualize, palpate - bimanually
 Wharton’s duct
 Must dry to observe
 Does “lesion” wipe off?
 Where are the two most
likely areas for oral cancer?
 lateral border of the tongue
 Floor of mouth
Palpation of the floor of the mouth
Exam: Floor of mouth
Exam: Floor of mouth
 Squamous Cell Carcinoma
aparitia unei leziuni albicioase, ferm atasata de mucoasa orala, care nu poate fi indepartata prin stergere. Este o leziune cu potential de malignizare, ceea ce inseamna ca prezinta un risc crescut de transformare in cancer.

Edentulous Mandibular Ridge

Exam: Leukoplakic area(aparitia unei leziuni albicioase, ferm atasata de mucoasa orala, care nu
poate fi indepartata prin stergere. Este o leziune cu potential de malignizare, ceea ce inseamna ca prezinta un risc crescut de
transformare in cancer.)
Squamous Cell Carcinoma
Inferior View of Tongue
Parodontiul reprezintă aparatul prin care fiecare dinte este ataşat la osul
maxilar/mandibular
ORTOPANTHOMOGRAM
DISPLASIA CLEIDOCRANIALIS
Cleidocranial dysplasia (CCD) is a condition that primarily affects the development of the bones and teeth.
Characteristic features include underdeveloped or absent collarbones (clavicles); dental abnormalities; and
delayed closing of the spaces between the skull bones (fontanels). Other features may include decreased
bone density (osteopenia), osteoporosis, hearing loss, bone abnormalities of the hands, and recurrent sinus
and ear infections. CCD is caused by changes (mutations)
Management may include dental procedures, treatment of sinus and ear infections, use of helmets for high-
risk activities, and/or surgery for skeletal problems.
DINTI SUPRANUMERARI
• Dintii supranumerari reprezinta o anomalie caracterizata prin existenta unui numar mai mare de dinti (erupti sau situati
intraosos) fata de numarul normal de dinti dintr-un anumit sector al arcadei. Se utilizeaza si alti termeni ca: dinti
suplimentari, pleiodontie sau meziodens – dinte supranumerar situat pe sau langa linia mediana.

• Se intalnesc mai rar in dentitia temporara si mult mai frecvent in cea definitiva. Pe sectoare de arcade, este interesata in
primul rand regiunea incisiva superioara. Dintii supranumerari se pot dezvolta ca formatiuni total independente sau in
legatura cu un dinte din seria normal ori cu alt dinte supranumerar. Cand sunt sudati doi sau mai multi dinti, se foloseste
termenul de dentes confusi .
CYST
RADICULAR CYST
It is caused by pulpal necrosis secondary to dental caries
or trauma.
Usually, the periapical cyst is asymptomatic, but a secondary infection can cause pain.
On radiographs, it appears a radiolucency (dark area) around the apex of a tooth's root.
SIALOLIT
• Un calcul situat intr-o glanda salivara
PANOREX
 CENTRAL MADIBULAR GRANULOMA
Is a benign condition of the jaws.
Lesions are found more commonly in the anterior
of the maxilla and the mandible in younger people
(before age 20). They are characterized by large
lesions that expand the cortical plate and can
resorb roots and move teeth. They are composed of
multi-nucleated giant cells.
Radiographically : It appears as multilocular
radiolucencies of bone. The margin of the lesion
has scalloped appearance and is well demarcated.
There are two types , non-aggressive and aggressive. The former has a slow rate of growth and thus less likely to
resorb roots and perforate the cortical plate. The aggressive form has rapid growth and thus is much more likely to
resorb roots and perforate the cortical plate. It also has a high rate for recurrence and can be painful
and cause paresthesia
OSTEOMIELITIS
SCINTIGRAPHY
 ODONTOM
• tumoare constituită din țesut dentar, localizată pe un dinte sau pe un maxilar, se dezvolta cu precadere
la nivelul ultimului molar inferior care lipseste de pe arcada si se traduce printr-o cavitate de 1-2cm, net
conturata care este plina cu formatiuni opace rotunde sau poligonale
Probing
Needle aspiration
Puncturing by aspiration, with a heavy gauge needle, informs us of the type of
material present inside the lesion in
order to formulate the correct diagnosis. In this case a dentigerous cyst.
Olfaction

Periodontal probing
helps us to know the
depth of periodontal
pockets and probing
of fistulas lets us
know the path and
origin of the infection.
Probing
White spots due to:
Lichen
Leukoplakia Lues on the oral mucosa
Brown spots due to:
Pigmentation in AIDS Racial pigmentation Fixed pigmented erythema
Hypertrophy or elephantiasis
Hypertrophy is an increase in size of a region or topographical sector of the organism. In
the mouth it is named according to location: macrocheilia for the lip, macroulia or
elephantiasis gingivae of the gums, macroglossia of the tongue, and macropareititis of the
buccal mucosa. The term elephantiasis is habitually used for chronic lesions, especially of
lymphatic origin; although the term hypertrophy is histologic in nature, it is used to denote
that primary lesion of great importance in the oral mucosa. According to its origin the
hypertrophies may be toxicological, infectious, dysplasic, hematopoeitic, metabolic,
endocrinological, allergic or idiopathic.
Macrocheilia due to:
: EDEMUL QUINCKE
Angioedemul (sau edemul Quincke) este o maladie, caracterizată de o inflamația rapidă (edem) a pielii, țesutului subcutanat,
țesuturilor mucoase și submucoase.
Macroglossia due to: lymphangioma
(Verdeja Ibáñez)
Hypertrophy of the tuberosity due to:
fibrous hyperplasia Bony exostoses A combination of both.
Factitial injury (bitten mucosa)

The bitten mucosa is an alteration of normal tissue characterized by the whitish aspect with multiple erosions, abrasions and slight
sloughing of the most superficial layers of the mucosa.
The affected tissue is paler, whitish and rough with desquamation and loss of substance due to tearing of the superficial mucosa.
It affects the buccal mucosa, lips and tongue wherever they can be reached by the patient´s bite. It is common in patients suffering
from anxiety.
Chemical burn (due to medication)

Chemical burns result in tissue necrosis produced by a chemical agent used by the practitioner or the patient to relieve pain.
The lesion takes the aspect of a whitish plaque which can be removed, leaving an erosive, painful surface.
Its whitish aspect of recent appearance, the relative facility with which it scrapes off and the confirmation of use of the caustic agent .
Leukoplakia

Leukoplakia is a whitish lesion which does not slough off when scraped, and presents its own histologic characteristics.
It presents as a spot, keratosis of wartlike. They are produced by continued chronic irritation in people with some sort
of predisposition.
Among the most important local irritative factors there is: smoking habits, the rough
and or sharp surfaces of teeth, and or broken or ill-adapted partial and full dentures.
 Pyogenic granuloma

This entity very frequently appears in the oral cavity, sometimes acquiring an enormous size in a short period of time.
It presents as a sole, elevated lesion localized in the lips, tongue, buccal mucosa, but mainly in the gingiva;
either with a sessile or pedunculated base, round,
semispherical or lobulated, of soft consistency and dark red or purple color.
The surface is smooth and glossy, and erodes and bleeds easily when traumatized.
Intraorally it presents a whitish/yellowish exudate of purulent aspect and in the labial semimucosa (lips) it forms bloody scabs.
Peripheral giant cell reparative granuloma

The peripheral giant cell reparative granuloma is a pedunculated or sessile growth with a smooth surface, wine red in color,
sometimes lobulated and which bleeds easily.
The lesion is limited to the gingiva and alveolar process, and may extend to edentulous areas.
The mandible is more frequently involved than the maxilla.
The mayority of patients are over 20 years of age.
Cancer of the lip
Cancer of the tongue
Cancer of the palate
Cancer of the buccal mucosa
Cancer of the floor of the mouth