PULPITELE ACUTE

Anatomie patologica
Yassin jowan
 Ce este pulpita acută?
 Fiecare dinte are în interior, sub dentină și smalț, un țesut conjunctiv moale care se
numește pulpă dentară. Această are în componență celule, nervi și vase de sânge. Pulpita
acută este o afecţiune dentară asociată inflamaţiei țesutului pulpei dentare. Poate apărea
la unul sau mai mulți dinți și este cauzată de bacteriile care invadează pulpa dintelui.
Există două forme ale pulpitei: reversibilă și ireversibilă. Pulpita reversibilă se referă la
cazurile în care inflamația este ușoară și pulpa dintelui rămâne suficient de sănătoasă
pentru a fi salvată. Pulpita ireversibilă apare atunci când inflamația și alte simptome,
precum durerea, sunt severe, iar pulpa nu poate fi salvată.Pulpita ireversibilă poate duce
la un tip de infecție numită abces periapical. Această infecție se dezvoltă la rădăcina
dintelui, unde cauzează formarea unei pungi de puroi. Dacă nu este tratată, infecția se
poate răspândi în alte părți ale corpului, cum ar fi sinusurile, maxilarul sau creierul.
Ce este pulpita acută?
 Cauze
 În cazul unui dinte sănătos, straturile de smalț și dentină protejează pulpa
împotriva infecțiilor. Pulpita apare atunci când aceste straturi sunt compromise,
ceea ce permite bacteriilor să intre în pulpă, provocând inflamarea sa. 
 Straturile de smalț și dentină pot fi deteriorate de numeroase afecțiuni, inclusiv:
• cariile sau dinții deteriorați, care provoacă eroziunea danturii;
• o accidentare, cum ar fi un impact puternic asupra dintelui;
• un dinte fracturat, care expune pulpa;
• traume repetate cauzate de probleme dentare, cum ar fi alinierea incorectă a
maxilarului sau bruxismul.
 FACTORI DE RISC


În general, factorii care cresc riscul de carie dentară, cum ar fi să trăiești într-o zonă fără apă
fluorizată sau cu anumite afecțiuni medicale precum diabet, pot crește și riscul de pulpită
dentară.
Copiii și adulții mai mari pot avea, de asemenea, un risc crescut, dar acest lucru este
determinat în mare măsură de calitatea îngrijirii dentare și de obiceiurile de igienă orală.
 De obicei, stilul de viață poate crește riscul de pulpită dentară: 
• obiceiuri slabe de igienă orală acasă prin nerespectarea perierii dinților după fiecare masă
• neefectuarea controlului periodic la medicul dentist
• o dietă bogată în zahăr sau consumul de alimente și băuturi care favorizează formarea
cariilor dentare, cum ar fi carbohidrații rafinați
• profesii sau hobby-uri care cresc riscul unui impact asupra gurii, cum ar fi boxul sau
hocheiul
• bruxism cronic
 Simptome
 Ambele tipuri de pulpită provoacă durere, deși durerea cauzată de pulpita reversibilă
poate fi mai ușoară și apare, cel mai des, la mestecare. În schimb, durerea asociată cu
pulpita ireversibilă poate fi mai severă și apare atât pe parcursul zilei, cât și al nopții.

 Alte simptome ale ambelor forme de pulpită includ:

• inflamație;
• sensibilitate la cald si rece;
• sensibilitate la alimente foarte dulci.
 Pulpita ireversibilă poate avea simptome adiționale cauzate de infecție, precum:
• febră;
• noduli limfatici umflați;
• respirație neplăcută;
• un gust neplăcut în gură.
 Diagnostic
 Pulpita acută este diagnosticată de medicul stomatolog. Dentistul va examina cu
atenție dantura pacientului și va solicita una sau mai multe radiografii dentare
pentru a determina amploarea deteriorării și a inflamației.
 Se poate face un test de sensibilitate pentru a vedea dacă pacientul simte durere
sau disconfort atunci când dintele intră în contact cu alimente sau băuturi calde,
reci, ori foarte dulci. Amploarea și durata reacției la acești stimuli vor ajuta
medicul să decidă dacă toată pulpa sau doar o parte a ei a fost afectată.
 Un test suplimentar care implică atingerea dinților cu un instrument special
poate ajuta dentistul să determine amploarea inflamației.
 De asemenea, medicul stomatolog poate determina cât de mult din pulpa dintelui
este deteriorată cu ajutorul unui tester de vitalitate pulpara. Acest instrument
trimite un stimul electric ușor către pulpa dintelui. Dacă pacientul simte acest
stimul, este, cel mai probabil, vorba despre un caz de pulpită reversibilă
 TRATAMENT
 Metodele de tratament variază în funcție forma pulpitei: reversibilă sau
ireversibilă. 
 În cazul pulpitei reversibile, tratarea cauzei inflamației ar trebui să elimine
simptomele. De exemplu, dacă pacientul are o carie, obturația dentară
(plomba) ar trebui să amelioreze durerea.
 În cazul pulpitei ireversibile, medicul stomatolog poate recomanda consultarea
unui specialist, cum ar fi un endodont. Dacă este posibil, dintele poate fi salvat
printr-o procedură numită pulpectomie. În timpul unei pulpectomii, pulpa se
îndepărtează, iar restul dintelui este lăsat intact. După ce pulpa este
îndepărtată, zona din interiorul dintelui este dezinfectată, umplută și sigilată.
Atunci când dintele nu poate fi salvat, se va efectua o extracție dentară.
 metode de prevenție

Pulpita dentară poate fi adesea evitată prin practicarea unei igiene

orale bune și vizita regulată la medicul stomatolog. Reducerea sau
eliminarea dulciurilor, precum bauturi carbogazoase, prăjituri sau
bomboane, poate fi de asemenea utilă. Dacă suferiți de bruxism, o 
gutieră dentară vă poate ajuta să vă protejați dinții