Ce este pulpita dentară?

În interiorul fiecarui dinte găsim o zonă denumită pulpă dentară. Aceasta conține, pe

lângă nerv, vase de sânge și țesut conjunctiv. Pulpita dentară este o afecțiune provocată de
inflamația acestei pulpe dentare. Ea poate să apară la unul sau la mai multi dinți și este
cauzată de bacteriile care invadează pulpa dintelui, determinând inflamarea (tumefacția) ei.

Există două forme de pulpită dentară: reversibilă și ireversibilă. Pulpita reversibilă se referă la
cazurile în care inflamația este ușoară și pulpa dintelui rămâne suficient de sănătoasă pentru a
putea fi salvată. Pulpita ireversibilă apare atunci când inflamația și alte simptome, cum ar fi
durerea, sunt severe, iar pulpa nu poate fi salvată.
Pulpita dentară ireversibilă, din cauza contaminării bacteriene continue, poate duce la apariția
infecțiilor dentare și a leziunilor periapicale, deoarece bacteriile migrează de-a lungul rădăcinii
dintelui și trec de vârful rădăcinii, înmulțindu-se în jurul ei. Pot să apară astfel, adevarate
buzunare de puroi, numite abcese periapicale. Lăsate netratate, aceste leziuni pot invada
structurile învecinate: sinusul maxilar, canalul mandibular, fosele nazale etc.
 
Un alt mod de a denumi afecțiunea presupune clasificarea ei în pulpită dentară acută și pulpită
cronică. Diferența dintre pulpita acută și cea cronică este dată de intensitatea și durata durerii.  La
pulpita acută, durerea vine dintr-o dată și poate fi destul de intensă, în timp ce pulpita cronică
este caracterizată de dureri mai slabe, dar de lungă durată.
 

Pulpita dentară – simptome

Ambele tipuri de pulpită provoacă durere, deși durerea cauzată de pulpita reversibilă poate fi mai
ușoară și apare doar în timpul masticației. Durerea asociată cu pulpită ireversibilă poate fi mai
severă și apare pe parcursul zilei și al nopții.
Alte simptome ale ambelor forme de pulpită includ:
 inflamație
 sensibilitatea la alimentele calde și reci
 sensibilitate la alimentele foarte dulci

Pulpita ireversibilă poate include simptome de infecție suplimentare, cum ar fi:

 febră
 noduli limfatici umflați
 respiratie urât mirositoare
 gust neplăcut în gură
 

Iată mai jos un tabel complet cu simptomele tipurilor de pulpită dentară:

 
PULPITĂ PULPITĂ PULPITĂ PULPITĂ
SIMPTOM
REVERSIBILĂ IREVERSIBILĂ CRONICĂ ACUTĂ
DURERE GENERALĂ moderată intensă, trepidantă slabă intensă, trepidantă
SENSIBILITATE DENTARĂ scurtă și rapidă mai mult de 30 secunde scurtă și rapidă foarte dureroasă
INFLAMAȚIE ÎN JURUL DINTELUI rar prezentă rar prezentă
FEBRĂ puțin probabil prezentă putin probabil prezentă
RESPIRAȚIE URÂT MIROSITOARE nu prezentă posibil posibil
DURERE CRESCUTĂ ÎN POZIȚIA
nu prezentă nu prezentă
ÎNTINS

 
Dacă prezentați oricare dintre aceste simptome, trebuie să vizitați un medic stomatolog cât mai
curând posibil. Simptomele pulpitei ireversibile includ durere extremă și, uneori, nici
administrarea calmantelor nu va ajuta la ameliorarea durerii pulpitei. Dacă durerea devine
insuportabilă, ar trebui să solicitați de urgență o consultație la un medic stomatolog.

Pulpita dentară - cauze

Într-un dinte sănătos, straturile de smalț și dentină protejează pulpa de infecții dentare. Pulpita
dentară apare atunci când aceste straturi de protecție sunt compromise, ceea ce permite
bacteriilor să intre în pulpă, provocând umflarea. Pulpa rămâne prinsă în pereții dintelui, astfel
încât umflarea provoacă presiune și durere, precum și infecție.
Straturile de smalț și dentină pot fi deteriorate de mai multe afecțiuni, inclusiv:
 cariile dentare care provoacă eroziunea dintelui
 leziuni, cum ar fi un impact asupra dintelui
 având un dinte fracturat, care expune pulpa
 traumatisme repetitive cauzate de probleme dentare, cum ar fi alinierea incorectă a maxilarului sau bruxismul  
 
Pulpita dentară - factori de risc
În general, factorii care cresc riscul de carie dentară, cum ar fi să trăiești într-o zonă fără apă
fluorizată sau cu anumite afecțiuni medicale precum diabet, pot crește și riscul de pulpită
dentară.
Copiii și adulții mai mari pot avea, de asemenea, un risc crescut, dar acest lucru este determinat
în mare măsură de calitatea îngrijirii dentare și de obiceiurile de igienă orală.
De obicei, stilul de viață poate crește riscul de pulpită dentară: 
 obiceiuri slabe de igienă orală acasă prin nerespectarea perierii dinților după fiecare masă
 neefectuarea controlului periodic la medicul dentist
 o dietă bogată în zahăr sau consumul de alimente și băuturi care favorizează formarea cariilor dentare, cum ar fi carbohidrații rafinați
 profesii sau hobby-uri care cresc riscul unui impact asupra gurii, cum ar fi boxul sau hocheiul
 bruxism cronic

Pulpita dentară - diagnostic
Pulpita este de obicei diagnosticată de către un medic dentist. Stomatologul va examina dinții și
va cere realizarea unei radiografii dentare pentru a determina corect amploarea cariilor și a
inflamației.
Se poate face și un test de sensibilitate pentru a vedea dacă simțiți durere sau disconfort atunci
când dintele intră în contact cu căldura, frigul sau stimulii dulci. Amploarea și durata reacției dvs.
la stimuli vă pot ajuta medicul dentist să decidă dacă a fost afectată toată sau doar o parte din
pulpă.

Un test suplimentar prin care medicul folosește un instrument ușor și contondent pentru a atinge
ușor pe dintele afectat îl ajută pe acesta să determine amploarea inflamației.
De asemenea, medicul stomatolog poate analiza cât de mult din pulpa dintelui este deteriorată cu
ajutorul unui tester electric de pulpă dentară. Acest instrument oferă o sarcină electrică minusculă
la pulpa dintelui. Dacă puteți simți această sarcină, pulpa dintelui dvs. este considerată viabilă,
iar cel mai probabil pulpita este reversibilă.
 

Pulpita dentară - tratament

Metodele de tratament variază în funcție de tipul de pulpită dentară de care suferă pacientul.
În cazul pulpitei reversibile, tratarea cauzei inflamației ar trebui să rezolve simptomele. De
exemplu, dacă există o carie, înlăturarea zonei degradate și refacerea acesteia ar trebui să ușureze
și apoi să elimine durerea.
Dacă pacientul suferă de pulpită ireversibilă, medicul stomatolog va recomanda consultatea un
medic specialist endodont. Dacă este posibil, dintele poate fi salvat printr-o procedură numită
pulpectomie. Aceasta este prima etapă a unui tratament endodontic de canal. În timpul unei
pulpectomii, pulpa este îndepărtată, dar restul dintelui este lăsat intact. După ce pulpa este
îndepărtată, zona goală din interiorul dintelui este dezinfectată, umplută și sigilată.
În unele cazuri, întregul dinte va trebui îndepărtat printr-o extracție. Extracția dinților este
recomandată dacă dintele este devital și nu mai poate fi salvat.
După o pulpectomie sau extracție a dinților, anunțați chirurgul dacă aveți oricare dintre aceste
simptome:
 durere severă sau durere care se intensifică
 umflare în interiorul sau în afara gurii
 senzație de presiune
 reapariția sau continuarea simptomelor inițiale

Managementul durerii dentare

 
Tratamentul durerii, atât înainte, cât și după tratament, se face de obicei cu medicamente anti-
inflamatorii. Acestea asigură ameliorarea durerii și a inflamației. Acestea se iau doar la
recomandarea medicului dentist, în doza potrivită fiecărui pacient. În cazul tratamentului de
canal sau al extracției dentare, medicul stomatolog chirurg vă poate prescrie medicamente mai
puternice pentru durere.
 

Pulpita dentară - metode de prevenție

Pulpita dentară poate fi adesea evitată prin practicarea unei igiene orale bune și vizita regulată
la medicul stomatolog. Reducerea sau eliminarea dulciurilor, precum bauturi carbogazoase,
prăjituri sau bomboane, poate fi de asemenea utilă. Dacă suferiți de bruxism, o gutieră dentară vă
poate ajuta să vă protejați dinții.