Anatomia Dinilor

Realizat de eleva liceului

L.T.B.P.Hasdeu
Din clasa a XI-a A
Furtuna Letiia
Prof.Apostol Iuliana

Cuprins

Dinii i prile lor

Structura(smal.ciment dentar,dentina)
Pulpa dentar
Paradontiul apical
Paradontiul marginal(gingia,os alveolar,ligamentele
periodontale)
Ce diferen este ntre parodontiul marginal i parodontiul
apical ?
tiai c...?

Generaliti
Dinii sunt cele mai dure structuri ale organismului uman.
Prile dintelui
Dintii sunt formati din 2 parti:
Coroana dentar
Este partea vizibil n cavitatea bucal a dintelui. De aici vine i numele
lucrrii protetice -coroana dentar -deoarece aceast parte a dintelui
ncearc s o nlocuiasc.
Este situat deasupra gingiei i poate avea mai multe forme n funcie
de tipul dintelui. Poate suferi importante modificri n cursul vieii :

Modificri fiziologice : se produc odat cu naintarea n vrst. Abrazia

sau alungirea datorat retraciei gingivale sunt doar 2 exemple.
Modificri patologice : caria dentar care, netratat, poate duce pn la
dispariia coroanei din cavitatea bucal datorit distruciei.

Rdcina dentar

Este partea situat n osul maxilar care asigur implantarea dintelui.

Un dinte poate avea una sau mai multe rdcini. De asemenea, forma
i mrimea acestora difer de la dinte la dinte.
Rdcina se prinde de osul maxilar cu ajutorul unor ligamente
speciale numite ligamente periodontale.

Structura Dinilor
Dinii sunt alctuii din esuturi dure care protejeaz pulpa
dentar situat n mijloc. Anatomia dintelui studiaz structurile din
care sunt alctuii dinii.
Smalul
Acoper coroana dentar. Este cel mai dur esut din organismul uman
fiind alctuit dintr-o reea mineral de cristale care conine extrem de
puin ap (2%). Nu conine nici vase de snge i nici nervi. De
aceea, lezarea smalului este nedureroas.
Este translucid ( permite trecerea luminii ) ns nu este transparent. Dei
smalul se afl la exterior, stratul de sub acesta -dentina -este
responsabil de culoarea dinilor. Smalul poate fi ptat de cafea, ceai,
tutun precum i ali colorani alimentari n special n cazul unei
igiene orale deficitare .

Cementul dentar i Dentina

C.M.Acoper rdcinile dentare. Este cu mult mai puin dur dect smalul,
stratul de cement fiind i mai subire dect cel de smal. Are o culoare mai
nchis, iar pe suprafaa lui se observ mici orificii la nivelul crora rdcinile
se prind de osul maxilar prin ligamentele periodontale.
n cazul retraciei gingiei i a dezgolirii rdcinilor, zonele acoperite de
cement sunt foarte sensibile la stimuli externi ( cald, rece ).
Dentina.Este situat sub smal i cement att la nivelul coroanei ct i a
rdcinilor, nconjurnd pulpa dentar. Alctuiete cea mai mare parte a
dintelui, avnd o culoare gri-alb sau glbuie. Are o duritate mai mic dect
smalul i cementul, la nivelul ei ajungnd att vase de snge ct i nervi din
pulpa dentar prin nite canalicule dentinare microscopice.
Penetrarea infeciei la nivelul dentinei se face mult mai rapid comparativ cu
smalul att datorit duritii mai sczute a acesteia ct i datorit prezenei
canaliculelor dentinare.

Pulpa dentar

Este situat n centrul dintelui att la nivelul coroanei dentare ct i a rdcinilor. Pulpa dentar
asigur vitalitatea i nutriia dintelui. Este format din vase de snge i nervi care mpreun
alctuiesc un pachet vasculo-nervos. n funcie de poziie, este mprit in 2 zone :

Pulpa coronar

Este situat n coroana dentar, sub dentin, ntr-un spatiu nchis, cu perei duri, numit
camera pulpar. Dinii mai voluminoi ( de exemplu molarii ) au o camer pulpar mai mare.
Pulpa coronar este continuarea pulpei radiculare ( situat n rdcini ) trimind prelungiri i
n dentin, prin canaliculele dentinare.

Pulpa radicular

Este situat la nivelul rdcinilor, ntr-un spaiu ngust, alungit, numit canal radicular. n
funcie de dinte, fiecare rdcin poate avea unul sau mai multe canale radiculare.
Pulpa radicular formeaza un pachet vasculo-nervos radicular care iese din dinte la vrful radacinii
printr-un orificiu numit foramen apical sau apex. Apoi, se continu cu structurile vasculare i
nervoase aflate n osul maxilar.
In cazul ptrunderii infeciei pn la nivelul pulpei dentare, aceasta se inflameaz, crescndu-i cu
mult dimensiunea. Afeciunea poart numele de pulpita dentar.

Deoarece este inconjurata de pereti duri, inextensibili, presiunea in

interiorul camerei pulpare va creste foarte mult. Este motivul pentru
care inflamatiile pulpare sunt de obicei insotite de dureri foarte mari.
Daca infectia pulpara nu este tratata, aceasta difuzeaza mai departe in
canale radiculare, distrugand in totalitate pachetul vasculo-nervos.
Ulterior, infectia poate difuza in osul alveolar prin foramenul apical
producand, treptat, distrugeri ale ligamentelor alveolare si ale osului
in sine.
In acest fel apar leziunile apicale cronice : granuloame, chisturi etc.
precum si cele acute : abcesele dentare.

Cementul dentar
periodontale

Osul alveolar

Ligamentele

Acopera radacinile si are pe suprafata lui mici orificii de care se prind,

cu un capat, ligamentele periodontale.

Inconjoara radacinile dintelui si asigura implantarea acestuia. De os se

prind, cu celalalt capat,ligamentele periodontale.

Sunt o retea de fibre elastice care ajuta la sustinerea dintelui in osul

alveolar. Se prind cu un capat de radacinile dentare, iar cu celalalt de
osul alveolar. Sunt flexibile, permitand o oarecare mobilitate dintelui.
Aceasta mobilitate insesizabila pacientilor se numeste mobilitate
fiziologica.

In cazul unei infectii microbiene, prima bariera o reprezinta gingia. Odata ce

infectia a trecut de gingie, ea ajunge la nivelul ligamentelor periodontale. In
timp, se produc distructii ale acestora, fapt ce duce la cresterea mobilitatii
dintelui.
In faza finala, microbii ajung la nivelul osului ce sustine dintele, producand
distructii ale acestuia, ceea ce are ca rezultat pierderea tesutului de sustinere a
dintelui si accentuarea mobilitatii. Se ajunge la boala care popular se
numeste parodontoza.
!!!In majoritatea situatiilor, toate aceste modificari sunt nedureroase. Iata
motivul pentru care este esential ca aceste afectiuni sa fie tratate cat mai
repede cu putinta.
In fazele finale se poate ajunge la imposibilitatea salvarii dintelui sau, daca se
poate salva, sunt necesare tratamente complexe, extrem de costisitoare.
Disciplina stomatologica care se ocupa cu tratamentul afectiunilor
parodontiului marginal se numeste Parodontologie.

Ce diferen este ntre parodontiul marginal i

parodontiul apical ?

Practic, nu exista o delimitare exacta intre parodontiul apical si parodontiul marginal. In

mare, parodontiul apical este situat sub dinte iar cel marginal oarecumlateral, de jur
imprejurul acestuia.
Ca si alcatuire, din nou, nu exista diferente majore : osul alveolar, ligamentele
periodontale, vasele si nervii sunt prezente atat in parodontiul apical cat si in cel marginal.
Ceea ce le diferentiaza total este patologia lor, adica calea de infectare a fiecaruia. De
aceea si exista 2 discipline diferite care se ocupa de afectiunile fiecaruia : endodontia in
cazul parodontiului apical si parodontologia in cazul parodontiului marginal.
In cazul parodontiului apical, toate afectiunile au ca punct de plecare caria dentara
netratata. Microbii patrund din procesul carios in pulpa coronara, apoi in pulpa situata in
canalele radiculare si de aici, prin foramenul apical, in parodontiul apical.
In cazul parodontiului marginal, punctul de plecare al infectiei il reprezinta microbii aflati
in placa dentara sau tartrul dentar situati in apropierea marginii gingivale a dintelui. Prima
etapa este afectarea gingiei, apoi, microbii patrund sub gingie, afectand ligamentele
periodontale si, in final, osul alveolar.

tiai c...

Un adult are 32 de dini, ce pot fi mprii n patru tipuri: 8 incisivi, 4 canini, 8 premolari i 12
molari.
Dinii nu se dezvolt simultan, ci n mai multe etape. Pot fi distinse dou dentiii caracteristice:
dentiia de lapte i dentiia adult.
Dinii de lapte sunt n numr de 20, nu de 32 ca la aduli.
Dinii de lapte apar n ordinea urmtoare:

::: la 6 luni - primii incisivi;

::: la nou luni - urmtorii incisivi;
::: la 12 luni - primii premolari;
::: la 18 luni - caninii;
::: la 24 de luni - ultimii premolari.
Dinii de lapte dureaz pn la aproximativ
6, 7 ani, cnd ncepe schimbarea dinilor:
::: la 7 ani se schimb primii incisivi;
::: la 8 ani apar i ceilali incisivi;
::: la 9 ani apar primii premolari;
::: la 11 ani apar caninii;
::: la 12 ani apar ultimii premolari.

 Molarii apar primii la 6 ani, urmtorii la 11 ani, iar ultimii la aproximativ 20 de ani.
Corpul dintelui conine coroana (partea ieit din gingie) i rdcina. Un dinte are
urmtoarea compunere:
::: dentina, format dintr-o substan proteic impregnat cu sruri de calciu;
::: smalul, mai mineralizat dect dentina, protejeaz coroana dintelui;
::: cementul, care mbrac rdcina dintelui;
::: pulpa dentar, care conine vase de snge, elemente conjunctive i fibre nervoase.