Radiografia panoramica digitala

Indrumator Conf.dr.bioinginer Oana Geman

Student Ivasciuc Iulian
Anul II
BFKT

Cuprins

Scurta istorie a descoperirii razelor X

Imaginea radiologica si formarea ei
Metode de explorare radioimagistica
Utilizarea radiologiei
Radiografii utilizate in stomatologie
Radiografia panoramica
Bibliografie

Scurta istorie a razelor X,

Descoperirea razelor X n anul 1895 a reprezentat nceputul unor schimbri

revoluionare n modul nostru de a nelege lumea fizic.
n iarna n care mplinea 50 de ani, n timp ce era rector la Universitatea Wurtsburg,
Wilhelm Conrad Rntgen efectuao serie de experimente cu radiaiile catodice, folosind
un tub Crookes, cnd a observat c un ecran acoperit cu un strat de sare de bariu care
se
afla n apropiere devenea strlucitor ori de cte ori n tub se producea o descrcare.
Cnd a pus mna n dreptul petei fluorescente de pe peretele tubului Crookes, pe
ecran a aprut conturul slab al minii i al oaselor palmei, iar cnd a aezat o geant
s-a putut vedea clar conturul acesteia. Lsnd la o parte ndatoririle ce le avea fa de
universitate i de studeni,
Rntgen i petrece urmtoarele ase sptmni n laborator, fr s mpart nimic din
noua sa descoperire cu colegii si. Cu trei zile nainte de Crciun, i-a chemat soia n
laborator, unde cu ajutorul unei plci fotografice nvelite n hrtie neagr obine
prima fotografie a minii fr carne, o fotografie a oaselor minii soiei sale cu tot cu
inelul ei pe deget. Era emis o nou radiaie care putea s strbat cu uurin
materialele care erau opace pentru lumina obinuit.
A denumit-o radiaie X datorit naturii sale enigmatice.

Rntgen a anunat descoperirea pe data de 28 decembrie 1895.

Medicii au neles imediat imensul folos pe care pe care l poate trage
medicina de pe urma proprietilor radiaiilor X de a strbate diferite
corpuri.
Toi cunoatem azi termenii de radioscopie i radiografie.
Aplicaiile acestor radiaii sunt folosite astzi n mai multe domenii, nu
numai n medicin
RADIAIILE,
Radiaiile sunt un mod special de micare a materiei.
n funcie de modul propagrii i proprietile lor, distingem:
-radiaii ondulatorii sau electromagnetice
-radiaii corpusculare

APARATUL RNTGEN

Aparatul este compus din pri principale i secundare.

-prile principale sunt: tubul emitor de raze X, transformatoarele,
kenotroanele, ecranul
.prile secundare:masa de comand, stativul, cablurile etc.
PRODUCEREA RAZELOR X
Razele X sunt produse cnd un fascicul de electroni n micare foarte rapid
este frnat brusc, energia lor cinetic transformndu-se n energie radiant.
Pentru producerea razelor X este nevoie de un tub de raze X care este
alimentat de circuite electrice adecvate prin intermediul transformatorilor i
n care se produc electronii, crora li se imprim energii foarte mari, apoi
sunt frnai brusc.
Tubul de raze X, care se ntrebuineaz n prezent, este tubul Coolidge cu
vid, n care electronii se produc la catod prin nclzirea unui filament. Tubul
de raze Xare pereii constituii din sticl, de form sferic,elipsoidal sau
cilindric. La extremitile sale se gsesc dou prelungiri tubulare n care
sunt montai cei doi electrozi, care poart numele de catod i anod.

Raze X,

Principalele utilizari: cercetari stiintifice, industrie, medicina. Studiul

radiatiilor X a jucat un rol vital in fizica, in special in dezvoltarea mecanicii
cuantice .
Deci la numai cteva minute de la descoperirea razelor X, omul a descoperit
i cea mai important aplicaie a lor, cea medical.
Astzi, medicii folosesc razele X ca s vad prin esuturi, pn la oase. Cu
ajutorul lor se descoper fracturile osoase, cariile dentare, obiectele nghiite.
Iar o variant modificat a razelor X se folosete pentru a vedea esuturile
moi cum sunt plmnii, vasele de snge, intestinele.
Razele X nu sunt foarte diferite de razele de lumin pe care le vedem cu
ochiul liber. Ambele sunt forme de energie electromagnetic, dar exist ntre
ele cteva diferene.Razele X au o lungime de und mai mic dect lumina
vizibil, astfel c nu le putem vedea cu ochiul liber.
A doua diferen este aceea c razele de lumin sunt absorbite de esuturile
corpului uman, astfel c nu pot trece prin ele, n timp ce razele X sunt
absorbite doar ntr-o anumit msur.Cel mai util este faptul c diferitele
esuturi ale corpului uman absorb n mod diferit razele X.

Ct de periculoase sunt razele X?

Atunci cnd s-au descoperit razele X, comunitatea medical nu a neles ct

sunt de periculoase, astfel c muli medici i pacieni s-au mbolnvit din
cauza lor.
Cu timpul s-a descoperit c razele X sunt radiaii ionizante, adic pot face ca
atomii pe care i ntlnesc n cale s capete o ncrctur electric,
transformndu-se n ioni.
Cum corpul nostru este i el format din atomi, ncrctura electric pe care o
capt ei poate s distrug fia de ADN. Iar o celul cu fie de ADN
distrus fie moare, fie dezvolt o mutaie.
Cnd mai multe celule sunt ucise, poi dezvolt o serie de boli, dar cnd o
celul capt o mutaie, ea se transform ntr-o celul canceroas, care apoi
se multiplic i dezvolt o tumoare. Dac mutaia are loc ntr-o celul
sexual, sermatozoidul sau ovulul, embrionul care va rezulta din ele va suferi
malformaii.
Din toate aceste motive, medicii folosesc "cu economie" razele X, aa nct
un pacient s nu fie expus unei cantiti prea mari de radiaii. Totui,
expunerea sporadic la cantiti mici de radiaii nu este periculoas, astfel c
o radiografie este o opiune mult mai sigur dect o intervenie chirurgical
care ar fi necesar, n lipsa razelor X pentru a vedea un os fracturat.

Radiografiile (sau roentgenografiile, dupa numele

descoperitorului razelor X) sunt produse prin transmiterea
de raze X printr-un pacient catre un dispozitiv de captare,
apoi convertite intr-o imagine pentru diagnostic. Imagistica
originala si inca larg utilizata produce filme prin impregnare
argentica. In radiografia Film-Ecran un tub de raze X
genereaza un fascicul de raze X care este indreptat catre
pacient. Razele X ce trec prin pacient sunt filtrate pentru a
reduce imprastierea si zgomotul, apoi lovesc un film
nedevelopat strans legat de un ecran de fosfori emitatori de
lumina intr-o caseta fotosigilata. Filmul este apoi developat
chimic si o imagine apare pe film.

Radiografii utilizate in stomatologie,

Exista diferite tipuri de radiografii folosite in stomatologie, fiecare
avand intrebuintarea sa. In mare, radiografiile dentare pot fi
impartite in doua categorii:
Intraorale asa cum o indica si denumirea, este vorba despre cele
in care filmul se pune in interiorul gurii (radiografiile periapicale si
Bitewing). Se folosesc foarte mult pentru detectarea cariilor,
deoarece ofera o imagine amanuntita a dintelui si a osului alveolar.
Extraorale in cazul acestora, filmul se afla in afara gurii
(radiografiile panoramice) si ofera o imagine de ansamblu a
danturii, fiind concentrate pe maxilar si craniu, dar mai putine
detalii. Sunt folosite in detectarea problemele articulatiei temporomandibulare (ATM) sau a dintilor care dintr-un motiv sau altul nu au
erupt, ramanand blocati in gingie (dinti impactati).

Radiografii intraorale,

Radiografia periapicala cu un film arata in intregime dintele

(coroana, radacina si osul in care este prinsa aceasta), zona din jurul
radacinii (peri = in jurul, apical = radacina dintelui), precum si
portiuni din dintii invecinati. Radiografiile periapicale sunt foarte
eficiente in detectarea chisturilor, abceselor, granuloamelor (leziuni
din jurul radacinii), a eventualelor afectiuni ale radacinii dintelui (mai
ales atunci cand se vor efectua tratamente de canal sau extractii),
dar si a problemelor osului in care este ancorata radacina.
Radiografia periapicala cu doua filme presupune suprapunerea a
doua filme, obtinandu-se astfel doua radiografii periapicale in acelasi
timp.
Radiografia cu film muscat (Bitewing) se foloseste de obicei pentru
dintii posteriori, pentru ca reuseste sa puna in evidenta in acelasi
timp atat dintii de sus, cat si pe cei corespunzatori din partea de jos.

Radiografii extraorale

Ortopantomografia (mai cunoscuta sub denumirea de radiografie

panoramica) ofera o imagine de ansamblu a ambelor arcade si a
intregului set de dinti.

Radiografia panoramica este folosita in special pentru detectarea

cancerului oral, a dintilor impactati (mai ales in cazul maselelor de
minte), a anomaliilor articulatiei temporo-mandibulare, dar si in
evaluarile ortodontice.

Radiografiile cefalometrice arata craniul in intregime; se folosesc in

cazurile in care dintii trebuie examinati in legatura cu maxilarul si
profilul unui pacient. Radiografiile cefalometrice sunt foarte
folositoare mai ales la inceputul unui tratament ortodontic, dar si in
diversele stadii ale acestuia pentru compararea etapelor si
intelegerea schimbarilor petrecute dupa efectuarea respectivului
tratament.

Putina istorie,

Procedeul a fost dezvoltat in anul 1946 de catre Prof. Paatero si

are la baza principiile tomografiei (metoda radiografica care
permite obtinerea de imagini, de la diferite adancimi, ale unor
organe interne).
Primul echipament din lume care a realizat acest tip de
radiografie se numea Orthopantomograph, produs de firma
Instrumentarium din Finlanda intre anii 1961 si 1964. Din acest
motiv, mult timp denumirea acestei investigatii a purtat numele
de ortopantomografie, apoi dandui-se si numele de radiografie
dentara panoramica.
Este o metoda de investigatie ce permite vizualizarea in
ansamblu a dentitiei si a elementelor inconjuratoare cum ar fi
osul maxilar si mandibula, sinusul maxilar, articulatiile temporomandibulare. Ea reprezinta o imagine usor deformata, rezultata
din proiectia unui corp tridimensional pe un plan (bidimensional).

Radiografie panoramica -indicatii:

Evaluare initialain cadrulplanului de tratament

Evaluarea leziunilor osoase sau a dintilor neerupti.
Evaluarea starii de sanatateparodontalasi structura
osoasa de sustinere.
Vizualizareamolarilor de minte.
Vizualizarea fracturilor osoase maxilare sau mandibulare.
Simularea implanturilorin vederea evaluarii inaltimii
osoase.

Trebuie sa precizam ca o radiografie panoramica este o

imagine usor deformata, rezultata din proiectia unui corp
tridimensional pe un plan (bidimensional).

Radiografie panoramica- clasificare:

Medicul stomatolog in urma evaluarii clinice, poate
recomanda efectuarea uneia din cele 4 tipuri de radiografie
panoramica:

Incidenta standard.
Incidenta ortogonala (evidentiaza mai binespatiile
interdentare).
Incidenta fara umbre (evidentiaza mai binemolarii de
minte).
Pediatrica(doar pentru copii, cu scopul principal de a
vizualiza mugurii dintilor permanenti).

Radiografia digitala panoramica reprezinta un pas inainte

fata de radiografia conventionala, atat din punct de vedere
al tehnicii cat si al ergonomiei.
Suportul fizic solid, si anume filmul fotosensibil este
inlocuit cu unsenzor digitalde calitate inalta.
Pana acum, dupa efectuarea radiografiei, suportul
fotosensibil (filmul radiologic) trebuia developat, iar apoi
imaginea fixata, manopere care nu asigurau o fidelitate si
reproductibilitate a rezultatelor fiind generatoare de erori.
Radiografia panoramica asigura o inalta reproductibilitatea
a rezultatelor si o inalta calitatea a imaginii radiologice. In
plus, prin intermediul unui program software specializat si
algoritmi complecsi de calcul, obtinem o inalta definitie
inimaginabila in urma cu cativa ani.

Avantajele majore ale sistemului de radiografie

panoramica:
Doza extrem de scazuta de radiatii(cu pana la 90% mai putin comparativ
cu radiografia clasica)

Confort pentru pacienti.

Inalta calitatesi definitie a imaginii (ultra high definition).

-Sistem avansat de autofocus si reducere a vibratiilor-asigura oimagine

fidelain orice conditii eliminand miscarea.
-Sistem avansat de reducere a artefactelor de imagine (metal artifact removal
technology).

Timp redus al manoperei. In mai putin de un minut obtinem oimagine de

inalta calitatece va intra automat intr-o baza de date fiind accesibila de
oriunde din clinica.
Se poateprinta imaginea pe un suport foto si imaginea in format digital highdefinition poate fi pastrata in format electronic, obtinand astfel un cost scazut,
atat pentru medici cat si pentru pacienti.

Bibliografie:

Manual de radiologie si imagistica medicala,

Prof.univ.dr.Pascut Magda si colaboratorii : Alina Adriana Feiler ,Ana-Maria
Ungureanu,Cristian Socoliuc,Maria Mogoseanu.