VULCANISMUL

I. Forme intrusive
Vulcanismul cuprinde totalitatea fenomenelor si manifestarilor rezultate in urma strapungerii scoartei de catre
topiturile magmatice sau gaze provenite din zone profunde.

1.Corpuri plutonice de adancime

Batolitele=corpuri magmatice de natura granitice formate la adncimea de 30-40km, inradacinate in crusta si larg la
partea superioara.
Stock-urile=sunt legate si alimentate de batolite, asigurand tranzitia spre corpurile subvulcanice din etajul superior.
2.Corpuri subvulcanice
Corpurile subvulcanice se formeaza mai aproape de suprafata, intre corpurile plutonice si cele vulcanice, avand sanse
mari de a fi exhumate datorita eroziunii si de a se impune in relief.

Lacolitele=pot provoca bombari ale stratelor de deasupra sau cupole si alte forme masive.
Neck-urile= forme masive discordante reprezentand umplutura conurilor vulcanice. (roci metamorfice sau
sedimentare)
Dyke-urile= forme intrusive discordante reprezentand umplutura unor fisuri ale scoartei.
Still-urile= corpuri vulcanice orizontale patrunse intre pachetele de roci, favorizeaza aparitia unor platouri inalte de
tip mesas si diverse alte corpuri filoniene. (pot persista dupa eroziunea formei vulcanice)
II.Fenomene efuzive
Vulcanii reprezinta forme geologico-morfologice create in urma aparitiei la suprafata a magmei, caz in care poarta
denumirea de lava.
Lava=magma saracita in gaze, precum si a altor produse eruptive.

Dup modul de apariie la suprafa a produselor vulcanice avem:

a. Centrale= se realizeaza la intersectia unor linii de falii pe un singur cos sau un cos principaal, in jurul
caruia pot fi grupate cateva cosuri adventive.
b. Liniare= revarsarea lavei se face de-a lungul unor falii sau fracturi
c. Areale= se produc pe o retea mai complicata de fracturi, raspandite pe o suprafata vast.
Dupa modul de desfasurare:
Eruptii linistite:
a. Tipul islandez=vulcani cu eruptii linistite, lave bazice, fluide ce se revarsa de-a lungul unor fracturi ale
scoartei.
b. Tipul hawaian= revarsari bogate si linistite de lave foarte bazice care provin dintr-un crater central

Eruptii explozive:
a. Tipul strombolian=eruptii explozive ritmice de lave bazice obisnuite dar si acide cu multe gaze cu
proiectii de bombe si scorii insa cu putina cenusa.(conuri proeminente, lave si paturi de sfarmaturi) cei mai
raspanditi
b. Tipul vulcanian=eruptii violente insotite sau precedate de cutremure. Din crater se inalta coloane de gaze
si cenusa ce capata aspect umbeliform (palnii vulcanice)
c. Tipul pleneean=vascozitate mare a lavelor emise, permisiunea gazelor acumulate determina explozii
violente cu proiectii laterale de nori arzatori.
d. Tipul Bandai San=lava foarte vascoasa, acida si bogata in gaze.
e. Tip Maare=explozii scurte, provocate de decomprimarea gazelor provenite din topituri magmatice si
acumulate in partile superioare ale scoartei.
f. Eruptii submarine=in lungul marilor rifturi cu lave bazice ce genereaza importante curgeri submarine.
Raspandirea vulcanilor pe Glob

1.Vulcanismul din largul dorsalelor medio-oceanice este generat de magmele bazaltice din mantaua
superioara, antrenate spre suprafata de curentii subcrustali de convectie. (Islanda, arhipelagul Azore)
2.Vulcanismul zonelor de subductie are cea mai larga raspandire pe Glob, Cercul de Foc al Pacificului (pen
Kamceatka-40, M-tii Cordilieri, M-tii Anzi)
3. Vulcanismul zonelor fierbinti cu multe grupari vulcanice departate de zonele de expansiune si de aceea s-a
incercat explicarea lor prin prezenta unor zone fierbinti (insulele Canare, Capului Verde, Hawaii)

GEOMORFOLOGIA SI TECTONICA STRUCTURALA

Relifeul structural = pozitia stratelor de la partea superioara a scoartei care se impun adesea in peisaj printr-o
varietate de forme caracteristice. Intre structura, roca si forma exista o legatura foarte stransa.

I. Relieful structurilor orizontale si suborizontale

Suprafata structurala plat apare ca regul general a eroziunii difereniale atunci cnd agenii externi atac
un strat moale situat deasupra unuia dur.
Cand rocile sunt moi nu apare niciun fel de forma structurala (Cmpia Transilvaniei)
Cand rocile sunt dure se impune o singura suprafata structurala, cea superioara in rest formele capata
amprenta litologiei,ex calcar evolutie de tip carst
Alternanta stratelor dure cu cele noi dezvolta o serie de forme structurale tipice
Principalele forme de relief sunt suprafetele structurale, vaile simetrice, martorii structurali, cornisele
Caracteristica generala a formelor de relief: simetria
Suprafetele structurale-forme topografice netede, dezvoltate pe suprafetele stratelor dure. Acestea pot fi
exhumate sau initiale.
Suprafetele structurale exhumate pot aprea dispuse si pe versanti sub forma de trepte
Suprafetele structurale initiale exista numai pe interfluvii.
Sectionarea partiala duce la formarea unor depresiuni, neuri structurale, la detaarea suprafeelor de tip
mesas si a unor martori structurali.
Vaile (intotdeauna simetrice)
Forma variata in profil transversal
Cand talvegul este in roca moale, valea se largeste mult
In stratele dure se incatuseaza capatand aspect de cheie, defilee si canioane
Gama de trepte (supraf structurale, trasee, polite, brane)
II. Relieful structurilor monoclinale
Strate monoclinale= strate care inclina spre o singura directie. Au o pronuntata asimetrie ilustrata de
platouri, culmi, versanti prelungi. (eroziunea se produce pe capatul coastelor)
Interfluviile asimetrice (cuestele)
Cuesta=interfluviu asimetric a carei panta lina se grefeaza aprox pe un strat dur, iar versantul abrupt reteaza
un nr de cel putin 2 strate
Deosebim doua elemente: coasta si spinarea . Liniile ce le unesc: creasta cuestei si cornisa
Cand fruntea masiva se extinde unitar pe distante mari se numeste frontul cuestei
Cand inclinarea spinarii se apropie de cea a fruntii forma devine simetrica si se numeste hogback.
Vaile structurale
Vai consecvente=vaile care incep sa se formeze pe supraf initiale ale campiilor emerse. Au o orientare
conforma cu inclinarea stratelor. Se caract prin simetria versantilor
Vai subsecvente=tipice pt structura monoclinala, directia de curgere este perpendiculara pe inclinarea
generala a stratelor. Au un profil transversal asimetric (un versant abrupt, unul lin)
Vai obsecvente=sunt cele care curg in sens invers inclinarii stratelor si se caracterizeaza prin simetrie dar
au un profil longitudinal cu multe praguri si chiar cascade (multe strate dure retezate)
Vai resecvente=urmaresc inclinarea stratelor geologice, dar s-au forat recent, ulterior celor subsecvente pe
suprafete conforme din spatele unor cueste

Vaile supraimpuse(epigenetice)= vai care intr-o prima faza de evolutie s-au adaptat, dezvoltat normal in
patura de roci moi de la suprafata. In acest caz e vb doar de factori ai denudatiei fara interventia miscarilor
tectonice
 Vai antecedente=se asemana cu vaile epigenetice, dar ev lor este in rel cu miscarile tectonice pozitive.
Acestea se dezvolta normal, dar pot interveni raurile care duc la formarea de chei si defilee care contrasteaza
tronsoanele neafectate de ridicarea scoartei.
Diferena ntre aceste tipuri de vi const n prezena(antecedente) sau lipsa interveniei micrilor
tectonice(epigenetice).
V. Relieful structurilor faliate
Morfologia regiunilor faliate se caract prin prez unor blocuri inaltate, marginite de falii care se numesc
horsturi si a unor depresiuni delimitate de falii, care se numesc gabrene.
Horstul=bloc inaltat fata de zonele din jur, marginit de abrupturi de falie, unitare sau in trepte. (masivele
hercinice europene, M-tii Padurea Neagra, horstul dobrogean)
Grabenul=fie, uneori foarte alungit scufundat pe aliniamente de falii ale cror abrupturi, dispuse
obinuit n trepte o mrginesc. (culuar tectonic,uluc sau rift)
VI. Relieful structurilor cutate
Relieful structurilor cutate caracterizeaza mai ales lanturile muntoase si submuntoase, structura cutata e
aceea in care stratele sunt dispuse ondulat.
O cuta obisnuita se compune dintr-o arcuitura convexa numita anticlinal si una concava numita sinclinal.

Formele de relief
Forme de concordanta directa
Valea de sinclinal = se dirijeaza in mare pe axa buclei concave. In profil transversal, valea imbraca forma
simetrica sau asimetrica dupa tipul cutei.
Culmea de anticlinal= interfluviu sau aliniament de inaltimi axate in principal pe o cuta anticlinala.
Forma culmei imprumita adesea pe cea a cutei ( poate fi simetrica, asimetrica, ingusta)
Formele de concordanta inversa
Butoniera de anticlinal= excavatie elipsoidala scopita pe locurile unde axa anticlinalului prezinta inaltari
maxime
Valea de anticlinal= se dezv ca afluent a unui rau principal care reteaza cuta in sens transversal
Sinclinalul suspendat= interfluviu, culme sau o mica portiune din acestea, grefate pe un sinclinal ce apare
inaltat in rapot cu anticlinalul conjugat.
Clisurile=portiuni inguste de vale care reteaza transversalul sau anticlinalul. Pot lua nasttere pe lasari
axiale ale anticlinalului, prin supraimpunere, prin antecedenta sau captari.
RELIEFUL PETROGRAFIC
Totalitatea formelor de relief a caror geneza, evolutie si aspect exterior sunt conditionate predominant de natura
rocilor pe care acestea se dezvolta alcatuieste complexul relieful petrogrsfic sau litologic.
I. Tipul granitic
apare pe granite si cu aspecte similare pe unele roci care se comporta asemanator fata de agentii
modelatori cum sunt granodioritele
granitul este o roca dura si compacta
masa granitului se fisureaza in timpul miscarilor tectonice
cand este supus amplitudinilor termice foarte mari se dezagregreaza, dar este foarte rezistent la eroziunea
apelor
forme masive, greoaie, contururi larg rotunjite, vai adanci, versanti convecsi.

Forme distincte
Arena granitica= apare in climatele calde si temperate si ea rezulta ca urmare a dezagregarii, fiind construita dintr-o
patura groasa de materiale colturoae si marunte. Este supusa procesului de alterare chimica datorita excesului de
umiditate si stagnare a apei.
Ingramadirile de blocuri= se formeaza uneori inainte de aparitia arenei granitice p-zise si pot fi intalnite la poalele
versantilor, dar si pe spinarile culmilor. (Dobrogea, M-tii Pricopanului). Farmitarea lor duce la formarea arenei.
Prezenta este facilitata de fisuri care au sculptat mai accentuat si au individualizat blocurile respective.
Blocurile sferice= tipice pt regiunile granitice, dispuse sub forma unor aglomerari, blocuri izolate si blocuri
balansoare. Desfacerea in blocuri este favorizata de anumite fisuri mai ales in masa granitelor cu granule grosiere.
Capanitele de zahar=se dezvolta in cond climatului intertropical cald si umed cu un anotimp ploios. Aspectul
rotunjit este dat de procesul descuamizarii sferice.
Taffoni=excavatii sferice cu diametre ce ating uneori cativa metri care se intalnesc pe pantele accentuate
acolo unde roca este dezvelita. In arealele deserturilor reci taffoni sunt de dimensiuni mici.
II. Gresii si conglomerate
Gresiile silicoase = vai cu aspect de chei cu un aspect masiv al reliefului care se aseamana cu cel granitic
(s-a format in urma dezagragarii fizice). La baza sunt acumulari de depozite nisipo-argiloase sau grohotisuri.
Gresiile de nat calcaroasa= permit aparitia unor forme pseudocarstice
Gresiile argiloase=pot genera alunecari de teren. Alternanta cu alte tipuri de roci genereaza modelarea
unerilor petrografici, a peretilor, a arcadelor, turnurilor, ciupercilor.
Gradul ridicat de coerenta a particulellor din conglomerate favorizeaza un relief de tipul abrupturilor,
sectoarelor de chei, vailor de decolare. (coloane, sfincsi, babe, hornuri, polite, aveole de dizolvare)
Badlands= conglometate+argila
Cand un bloc de roca mai dura protejeaza masa de materiale mai friabile de dedesubt se individualizeaza
coloane, stalpi, forme denumite si piramide de pamant sau coafate.

III. Relieful modelat pe argile

Argilele rezulta prin cimentarea sau consolidarea pelitelor, adica a unui material cu o granulatie foarte fina.
La un grad foarte mare de imbibare cu apa, argila capata un caracter semifluid.
Una din trasaturile de baza ale acestui tip de relief este data de reteaua hidrografica, care prezinta vai largi
cu frecvente mlastini ce intrerup firul apei.
Versanti cu pante mici
Interfluvii cu aspect rotunjit si plat
Energia reliefului este redusa, rezistenta mica la eroziune)
Se dezvolta intens eroziunea lineara mai ales acolo unde lipseste covorul vegetal
Alunecari de teren sau curgeri noroioase

IV. Relief modelat pe nisipuri

Nisipul= roca detritica, nesimentata avand ca proprietati specific marea mobilitate si permeabilitate. Gradul de
permeabilitate se datoreaza prezentei porilor sau spatiilor libere.
Pe nisipuri se dezvolta un relief instabil cu linii sterse sau estompate cu energie mica, foorme plate cu pante mai
reduse.
In urma imbibarii puternice cu apa, in depozitele de nisipuri are loc procesul denumit curgeri nisipoase

V. Relieful modelat pe loess

Loessul constituie o roca detritica alcatuita din particule foarte fine, cu dimensiuni de ordinal zecilor si sutimilor de
milimetru, prezentandu-se in stare uscata sub aspectul unei roci prafoase, usor cimentata, cu structura afanata.
Leossul nu are stratificatie ca celelalte roci sedimentare ni schimb prezinta o mare omogenitate.

Relieful dezvoltat are forme variate de dimensiuni reduse si putin rezistente in timp, excavand vai stramte
si adanci de tipul cheilor (versantii se prabusesc sau se surpa)
Sufoziunea si tasarea sunt cauzele principale ale producerii treptelor de prabursire
Crovuri si gavane= excavatii inchise avand contururi circulare(acestea sunt frecvente pe interfluviile din C
Romana
 Largirea si adancirea continua a crovurilor si ca gavanelor conduce la formarea unor spatii depresionare cu
dimensiuni mari numite padine

VI. Relieful modelat pe roci calcaroase

Coroziune= procesul prin caer masa de roca este redusa prin actiunea de dizolvare exercitata de apa
incarcata cu anumiti agenti
Izvoarele carstice=au ca sursa de alimentare precipitatiile, cursuri alohone si alohtone, apa acumulata in
golurile carstice.
Izvoarele permanente= alimentate de etajul de profunzime de aceea ele au debite mari si relative constant.
Morile de mare= izvoare permanente sub forma unor cascade artezierne. Se formeaza in sectoare de tarmuri
calcaroase unde apele dulci ajunse prin fisuri tasmesc la suprafata.
Izvoare periodice= se caracterizeaza prin eruputii ale apei
Izbucurile= umplerea si golirea unor goluri din interiorul masei de calcar.
Carstul de suprafata se dezvolta in regiunile calcaroase, mai ales atunci cand roca nu este acoperita cu soluri
si vegetatie.
Relieful este constituit din forme negative si pozitive.
Exocarstul
Forme negative
Lapiezurile=forme de relief de ordin minor consituite dintr-o alternanta de excavatii cu aspect de santuri
superficiale.
Campuri de lapiezuri= ansamblul unor desfasurari de lapiezuri
Lapiezuri lineare= se formeaza ca urmare a proceselor de siroire si de coroziune a apei
Lapiezurile tubulare= se formeaza pe supraf usor inclinate sau orizontale care favorireaza stagnarea apei si
corodarea locala a rocii.
Dolinele= forme negative al caror contur poate fi ellipsoidal, circular si uneori sinuos. Versantii sunt de cele mai
multe ori cu pante mari, iar roca este in totalitate sau partial la zi. Fundul este plat si acoperit cu argila de decalcifiere.
(terrarosa)
Uvalele=forme negative, ovale, circulare sau cu o bordure frestonata care au rezultata prin ingemararea mai
multor doline. La geneza poate participa uneori tectonica.
Hum-uri= resturi vechi care separau dolinele (martori de eroziune cu aspect rotunjit)
Poliile==aspect alungit, relative circular, ellipsoidal sau neregulat cu latimi medii de cativa km si lungimi de zeci de
km. Esential pt de flor este caracterul de depresiune carstica endoreica, sculptata pana la nivelul substratului
necalcaros.
De sub rama poliilor apar izvoare ascendente permanente (vocluziene) si de intermitate (izbucuri) care alimenteaza
reteaua hidrografica.
Vaile carstice=vai inguste si adanci in general sub forma de chei si canioane. Frecvet cursurile raurilor se
pierd prin ponoare situate in patul aluvial de la baza versantilor.prezinta aspecte de degradare in mom form
dolinelor.
Categorii de vai
Transversale=sculptate de raurile altohone; se formeaza chei si canioane
Seci= se form atunci cand cursurile traversand o supraf carstica se infiltreaza in substrat permanent sau
numai la ape mici
Oarbe= se form pe traseul unor foste alibi de rauri cu ape permanente
Treapta antiteritica= racordul dintre adancitura formata in sectorul superior cu sectorul intferior. (sectorul
superior este mai adancit decat cel inferior datorita eroziunii)
Fund de sac= se dezvolta datorita unor rauri ce apar brusc din pesteri sauu de sub peretii inaltati de calcar (valea
Izbucul Galbeni din M Bihor)
Dintre formele carstice cele mai representative sunt : crestele calcaroase, abrupturile (cu inaltimi de sute de m) ,
muchiile ascutite, acele, obeliscurile, turnuri separate de ferestre.
Endocarstul
Forme pozitive
Denumit si carst subteran, acest subtip de relief petrographic este reprezentat in ansamblu de pesteri in interiorul
carora se individualizeaza o gama de alte forme de un grad minor generate prin diferite procese.

Avenele= canale vertical care se formeaza in punctele de intersectie ale diaclazelor sau acolo unde calcarul este
tectonizat mai intens. Avenul poate lua nastere si in urma prabusirii unui sector de tavan al unei mici grote subterane
realizandu-se legatura caesteia cu exteriorul.
Pesterile=se formeaza acolo unde circulatia intense a unei mari cantitati de ap in interiorul calcarelor creeaza prin disolutie
spatii mari sau goluri subterane cu infatisari, configuratie, complexitate morfologica, structural sau de volum.
Pesteri etajate= serii de galerii suprapuse, care sunt formate de prezenta raurilor subterane, cursuri aflunte ale
raurilor de la suprafata care inunda pesterile
Speleoterme=formele create prin depunerea carbonatilor
Stalagmite= forme realizate din curgerea apei(baza este inferioara)
Stalactitele=depuneri de calcar sub forma unor coloane care pornesc in tavan.
Coloane de calcite=unirea celor doua (stalagmite cu stalactite)
Cruste stalagmitice=atunci cand apa nu mai cade sub form de picaturi, ci curge pe planseu
Gurs-uri=cele mai mici proeminente care exist ape podeaua unei grote sau a unei pesteri pot genera acum de calcite
rezultand bazine lacustre.