Sunteți pe pagina 1din 250

1)Urmatoarele rase de gaini sunt specializate in directia productiei de carne:

Cornish si brahma

2)Selectia cocoseilor viitori reproducatori se realizeaza la varsta de:

6 ,18 si 22 de saptamani

3)Numarul de oua produse de un efectiv de pasari intr o anumita perioada de timp indica:

Intensitatea oatului

4)La iapa intensitatea de crestere exprimata prin numarul de zile necesare pentru dublarea
greutatii la nastere este de: 60 de zile

5)Rasa de cabaline considerate optima pentru agreement datorita calitatilor ei este: Lipitanul

6)Culoarea robei suinelor de rasa duroc este: roscata de diferite nuante

1. Cea mai moderna metoda (rapida, simpla, precisa, nestresanta, pentru pui) de diferentiere a
sexelor puilor de gaina este:

a) metoda japoneza (examinarea cloacei)

b) metoda care foloseste aparatul de sexat

c) metoda care tine cont de capacitatea (viteza) de imbracare cu penaj

d) metoda bazata pe examinarea culorii pufului (autosexarea)

e) metoda Sidorov

2. Raportul dintre volumul si greutatea absoluta a oului reprezinta:

a) indicele formatului oului

b) indecele Haugh

c) greutatea specifica a oului

d) densitatea oului

e) indicele galbenusului
3. Pentru aprecierea obiectiva a starii de ingrasare a porcilor pe animalul viu se aplica pe scara
larga:

a) metoda stiletului si ultrasonografia

b) metoda electrica

c) tomografia computerizata cu raze Rontgen

d) tomografia computerizata cu rezonanta magnetica

e) metoda ultrasunetelor

4. Din tipul morfoproductiv de grasime face parte rasa de porci:

a) Duroc

b) Hereford

c) Bazna

d) Wessex

e) Lincoln

5. “Ciocul de papagal” este o anomalie:

a) numerica

b) de aparitie si de structura a incisivilor

c) de duritate a smaltului si/sau dentine

d) de incidenta

e) de natura frauduloasa
1. Raportul procentual dintre greutatea carcasei si greutatea “vie” a unei pasari reprezinta:

a) randamentul la sacrificare

b) incele capacitatii carcasei

c) ponderea carnii, grasimii si oaselor in carcasa

d) indicele formatului carcasei

e) indicele formatului pulpei

2. Spre sfarsitul ciclului de ouat creste frecventa oualor defectuoase:

a) cu doua galbenusuri

b) fara galbenus

c) cu salazele rupte si cu camera de aer mobila

d) duble

e) cu pete de sange in galbenus si in albus

3. Statiunea corecta a cailor este:

a) statiunea pe umeri

b) statiunea libera sau plasata

c) statiunea pe crupa

d) statiunea adunata

e) statiunea campata

4. In cazul femelelor care realizeaza productii mai mari de oua dar cu fertilitate redusa, este
recomandata imperecherea:

a) in harem ( in familie)

b) alternativa
c) libera si in harem

d) libera ( in clan)

e) individuala

5. In cadrul rasei Pur Sange Englez, in functie de probele de alergare, se disting urmatoarele
tipuri:

a) zburator si linistit

b) fond, semifond si steeplechase

c) flyer, steyer si masiv

d) flyer si mixt

e) sprints, steyer si intermediar

1)La gainile care au pielea galbena,intensitatea pigmentatiei pielii constituie un criteriu subiectiv de
estimare a : Numarului de oua produse intr-un ciclu de ouat

2)Adancitura evidenta prezenta in substanta(dentina)incisivului de cal reprezinta: misuna

3)Raportul procentual dintre numarul puilor viabili si numarul oualor fertile incubate reprezinta:
capacitatea de ecolziune

4)Cresterea suinelor in sistem semi-intensiv se aplica in urmatoarele tipuri de ferme:pentru producerea


de purcei intarcati si grasuni si pentru cresterea si ingrasarea porcilor

5)Dintre rasele materne de suine specializate pentru insusirile de reproductie putem exemplifica: Rasa
marele alb

6)Printre liniile rasei Hutul care se cresc la herghelia de la Lucina se afla:Goral,Hroby,Pietrosul

7. Cel mai ridicat consum de carne de cal din Europa se inregistreaza in: Franta

8. Alegerea vierusilor de reproductie se face tinand cont de: origine, conformaţie, constituţie şi
capacitate reproductivă

9. Urmatoarele rase de gaini sunt specializate in directia productiei de carne: Cornish, Brahma,
Cochinchina

10. Ouale vechi prezinta: camera de aer mare


11. Durata minima a lactatiei la suine, care permite o buna refacere a organismului si a aparatului genital
al scroafei: 21 zile

12. Gainile adulte de reproductie rase usoare exploatate in sistemul intensiv-industrial sunt: 64-68
saptamani

13. Cele mai importante specii de animale de blana care se cresc in captivitate apartin ordinului:
Rodentia si Carnivora

14. De regula, hibrizii comerciali de gaina crescuti intensiv sau supraintensiv pentru oua-consum: 77-80

Saptamani

15. In sistemul industrial, carnea de pasare este obtinuta preponderant de la: hibrizi specializati in
directia productiei de carne (broiler)

16. Formatul corporal al cailor de rasa Arab, respectiv al celor Pur Sange Englez este: patrat, respective
inalt

17. Calcaiele cailor mult apropiate din cauza subdezvoltarii furcutei denota defectul: copita furboasa

18. Pentru limitarea pierderii de caldura din laborator la debutul incubatiei, reducerea duratei ? :
preincubarea oualor

1)In sistemul de crestere extensiv al suienlor,sacrificarea animalelor se face de regula :la inceputul sau
in cursul iernii,la greutati de 120-130kg

2)De regula naparlirea naturala totala a gainilor se declanseaza:la sfarsitul ciclului de ouat

3)Comparativ cu sistemul de reproducere naturala,sistemul de reproducere artificiala :cresterea


pasarilor de reproductive in baterii

4)In sistemul industrial,exploatarea gainilor(hibrizilor)pentru oua-consum si gainilor de…oatului scade


sub: 65% respective 50%

5)Individualizarea provizorie a cailor poate fi realizata prin:Tatuare

9)In halele de crestere industriala a pasarilor de ferma,umiditatea scazuta favorizeaza:aparitia


canibalismului

10)Care dintre urmatorii hibrizi sunt de gaina,crescuti pentru productia de carne:Ross 208,Cobb
500,Arbor Acres,Hybro G
11)Selectia porcilor pe baza performantelor proprii nu poate fi aplicata in cazul:Insusiri appreciate pe
carcasa

12)Hibrizii comerciali specializati in directia productiei de oua sunt:Albo SL-2000,Hysex White,Lohmann


Brown
CURS 1

1. Ce cuprinde o biocenoza:
a) Zoocenoza
b) Fitocenoza si biotopul
c) zoocenoza, fitocenoza, biotopul
d) Zoocenoza, fitocenoza si microbiocenoza
e) Niciun raspuns corect
2. Ce cuprinde industria usoara?
a) Oua
b) Lapte si carne
c) Lapte si lana
d) Lana si piei
e) Oua si lana
3. Prin ce se caracterizeaza sistemele cvasinaturale?
a) omul controleaza slab factorii de mediu biotic si abiotic
b) omul efectueaza un control asupra factorilor ecologici si asupra alimentatiei
c) omul controleaza puternic factorii biotici si abiotici
d) omul nu este prezent in acest sistem
e) Niciun raspuns nu este corect
4. Intrarile se realizeaza dinspre:
a) industria alimentara
b) statiuni de sortare
c) fabricile de furaje combinate, pentru furajele combinate sau premixuri
d) fermele agricole
e) raspuns corect b si c
5. De cine este produsa productia biologica secundara:
a) plante
b) plante si animale
c) animale
d) nicio varianta nu este corecta
e) raspuns corect a si c
6. Ce este productia fizica totala:
a) cantitatea de produse realizata de un sistem zootehnic
b) cantitatea de produse realizata de un animal, efectiv de animal, ferma, linie, rasa
c) Cantitatea de produse realizata de un sistem cvasiartificial
d) Toate raspunsurile sunt corecte
e) Raspuns corect a si b
7. Diferenta dintre ferma si ecositem consta in:
a) in biocenoza este inlcus si omul
b) in biocenoza nu este inclus omul
c) ferma cuprinde animalele cat si mediul lor
d) nu exista nicio diferenta
e) raspuns corect b si c
8. Ferma este considerata si ecosistem deoarece:
a) cuprinde animalele
b) curpinde mediul de viata al animalelor
c) este inclus si omul
d) raspuns corect a si b.
e) Niciun raspuns nu este corect
9. Când a fost patentată prima masina de muls?
a) 1970
b) 1862
c) 2000
d) 1920
e) 1870
10. Produsul care a devenit cel mai important in cultura nord-europeana a fost:
a) Brânza
b) Grâul
c) Orzul
d) Laptele
e) Lana
11. Care era intrebuintarea principala a taurinelor in Europa medievala?
a) Lapte si carne
b) Lapte
c) Munca
d) Carne
e) Lapte si munca
12. Datorita cultivarii sfeclei furajere si a producerii cu usurinta a fanului,
mulsul vacilor s-a extins si:
a) Vara
b) Primavara
c) Iarna
d) Toamna
e) toate variantele sunt corecte
13. Care era intrebuintarea secundara a taurinelor in Europa Medievala?
a) Carne
b) Munca
c) Lapte
d) Lapte si carne
e) Carne si lapte
14. Unde s-a dublat productia de lapte la sfarsitul secolului XVIII?
a) Belgia
b) Germania
c) Anglia
d) Grecia
e) Romania
15. Domesticirea celor mai multe specii de animale este legată de:
a) Productia de lapte, oua si piei
b) Productia de lana, carne si pielicele
c) Producţia de carne, piei şi lână
d) Productia de lana, lapte si oua
e) nicio varianta nu este corecta
16. Taurinele au fost folosite în primul rând pentru:
a) Lapte
b) Carne
c) Munca
d) Piei
e) Toate variantele sunt corecte
17. In câte sisteme a evoluat ferma mixtă primitiva:
a) 4
b) 6
c) 2
d) 5
e) 8
18. Nomadismul de tip arabic folosea ca animal de transport:
a) Calul
b) Lama
c) Camila
d) Magarul
e) Boul
19. O mare parte a cantităţii de carne consumată în Europa de Nord este de:
a) Porc
b) Oaie
c) Vita
d) Pasarea
e) Cal
20. Nomadismul pastoral este legat de folosirea:
a) Calului de calarire
b) Camilei
c) Oilor
d) Caprelor
e) Vitelor
21. In zona de cultura a orezului din Asia, animalele sunt folosite in special
pentru:
a) Munca
b) Carne si lapte
c) Lapte
d) Transport
e) Lapte si transport
22. Cea mai mare parte a carnii consumate in China sunt reprezentate de rasele
de:
a) Porci
b) Bovine si pasari
c) Leporide
d) Porci si pasari
e) Leporide si porci
23. Cea mai mare parte a carnii consumată in Africa este reprezentată de rasele
de:
a) Porci si pasari
b) Taurine
c) Oi si capre
d) Pasari
e) Leporide
24. Fermele mixte își au originea in:
a) Vechile sate ale Asiei de Sud-Vest
b) Vechile sate ale Argentinei
c) Vechile sate ale Australiei
d) Vechile sate ale Argentinei și Australiei
e) Vechile sate ale Austriei
25. Fermele mixte s-au transofrmat, dupa prima revolutie industriala in:
a) ferme agricole
b) ferme comerciale
c) ferme de semi-subzistenta
d) ferme de exploatare
e) niciun raspuns nu este corect
26. Cresterea densitatii animalelor a fost urmata de:
a) trecerea la mari suprafete de teren arabil
b) scaderea productiei la hectar
c) trecerea la mici suprafete de teren arabil
d) scaderea cererii pe piata
e) niciun raspuns nu este corect
27. Rancingul e numit și:
a) exploatarea animalelor specifică agriculturii
b) exploatarea pastoral extensivă staționară
c) exploatarea raselor intensivă
d) exploatarea pastoral intensivă
e) toate variantele sunt corecte
28. Rancingul de tip extensiv vizează vânzarea de:
a) lapte, brânză și produse lactate
b) ouă și pene
c) lână, carne uscată și miei
d) pielicele
e) pielicele si oua
29. Transhumanța constă în:
a) lipsa unei așezări stabile
b) apariția fermelor specializate și industriale
c) creșterea cererii de carne
d) în pendularea turmelor între pășuni
e) cresterii cererii de oua
30. Factorul care a dus la apariția tanshumantei este:
a) relief
b) sol
c) climă
d) economie
e) niciun raspuns nu este corect
31. Rancingul a apărut în urmă cererii crescute de:
a) blănuri
b) carne și lână
c) lapte și carne
d) pene și ouă
e) lapte și ouă
32. Transhumanța este un sistem de exploatare specific agriculturii de tip:
a) mediteranean
b) tropical
c) ecuatorial
d) asiatic
e) subpolar
33. In zona de cultura a orezului din Asia, animalele sunt folosite in special
pentru:
a) Munca
b) Carne si lapte
c) Lapte
d) Transport
e) lapte si transport
34. Cea mai mare parte a carnii consumate in China sunt reprezentate de rasele
de:
a) Porci
b) bovine si pasari
c) leporide
d) porci si pasari
e) leporide si porci
35. Prin ce se realizeaza legaturile organice ale fermei cu alte sisteme?
a) sisteme inchise
b) intrari si iesiri
c) ecosisteme
d) sisteme deschise
e) varianta a si c
36. In ce tip de sistem omul controleaza slab factorii de mediu abiotic?
a) sisteme cvasiartificiale
b) sisteme cvasinaturale
c) sisteme semiartificiale
d) sisteme actuale de exploatare
e) Niciun raspuns nu este corect
37. Ce progrese marchează epoca istorică noua ?
a) progrese culturale
b) progrese sociale
c) progrese tehnologice , economice și politice
d) progrese tehnico-științifice
e) procese geografice
38. In ce epoca a debutat producția animală ?
a) paleolitic
b) modernă
c) metalelor
d) Medievală
e) contemporană
39. Ce cuprind sistemele cvasiartificiale?
a) Ferme moderne de exploatare a gainilor;
b) Gospodarii taranesti medievale;
c) Ferme din sistemul gospodaresc actual;
d) Fermele de ingrasare a porcilor si viteilor;
e) Raspunsurile a si c. !!!E de fapt a si d
40. In sistemele semiartificiale:
a) Omul controleaza puternic factorii abiotici;
b) Energia de suport din combustibilii fosili are o mare pondere in bilantul energetic;
c) Sunt fermele din sistemul gospodaresc de astazi;
d) Variantele a si c sunt corecte;
e) Nicio varianta corecta
41. Prin ce a afectat ultima revolutie tehnico-stiintifica modul de productie a
carnii:
a) specializarea si concentrarea
b) integrarea verticala
c) industrializarea productiei
d) raspuncurile a, b si c
e) niciun raspuns nu este corect
42. Cate oua pe an se producin fermele mixte promitive:
a) 90-120
b) 30-70
c) 60-100
d) 120-150
e) 200-250
43. Cate gaini cuprinde o ferma specializata dupa aparitia acestora in anul 1920:
a) 500-1000
b) 100-200
c) 700-1300
d) Niciunul
e) 1000-2000
44. Care a fost primul animal de tractiune dupa inventarea rotii carului ?
a. Calul
b. Boul
c. Berbecul
d. Magarul
e. Capra
45. In ce consta sistemul de productie de tip extensiv?
a. Gospodarii private in mediul rural circa 5 milioane
b. 1-3 animale
c. 1 sau mai multe specii de animale
d. Toate raspunsurile a,b,c
e. Niciun raspuns nu este corect
46. Ce prevede sistemul de productie intensive-industrial?
a. Au dimensiuni mici
b. Destinate consumului rural
c. Practicat in complexe mici
d. Destinate consumului urban si exportului
e. Toate raspunsurile sunt corecte
CURS 2
1. Mocanița a participat ca forma maternă la formarea:
a) Rasa pinzgau de transilvania
b) Rasa Sura de stepa
c) Rasa Friza
d) Rasa Jersey
e) Variantele a si c

2. Mocanița a participat ca forma maternă la formarea:


a) Rasa brună de maramureș
b) Rasa Sura de stepa
c) Rasa Friza
d) Rasa Jersey
e) Variantele a si b

3. Rasa Red Holstein este utilizata in tara noastra, la Baltata Romaneasca


pentru:
a) Imbunatatirea producției de lapte
b) Mulsul manual
c) Carcasa
d) Carne
e) Variantele c si d

4. Rasa Red Holstein este utilizata in tara noastra, la Baltata Românească


pentru:
a) Imbunatatirea aptitudinilor pentru mulsul mecanic
b) Mulsul manual
c) Carne
d) Carcasa
e) Variantele a si b

5. Este cunoscută ca fiind rasa de unt:


a) Jersey
b) Guernsey
c) Red Holstein
d) Holstein
e) Variantele c si d

6. A fost folosită în antichitate drept ofrandă pentru zei:


a) Chianina
b) Charolaise
c) Holstein
d) Limousine
e) Variantele a si b
7. Este denumită uriasul taurin:
a) Chianina
b) Jersey
c) Mocanița
d) Sura de stepa
e) Variantele a si c

8. Este considerată rezervor de gene pentru producția de carne:


a) Chianina
b) Belgian blue
c) Brună de maramureș
d) Pinzgau de transilvania
e) Variantele c si d

9. Face parte din rasele de taurine neameliorate:


a) Sura de stepa
b) Rasa Friza
c) Jersey
d) Guernsey
e) Variantele b si d

10. Face parte din rasele de taurine neameliorate:


a) Mocaniță
b) Rasa Friza
c) Jersey
d) Chianina
e) Variantele a si d

11. Face parte din rasele de taurine ameliorate exploatate pentru producția de
lapte:
a) Holstein
b) Mocanița
c) Sura de stepa
d) Brahman
e) Variantele a si b

12. Dupa criteriul geografic, rasele de taurine pot fi:


a) Mari de ses si mici de munte
b) Mici de ses si mari de munte
c) Mari de ses si mari de munte
d) Mici de ses si mici de munte
e) Nici una dintre variante

13. Nu sunt forme salbatice:


a) Bizonul
b) Taurinele
c) Bivolii
d) Iak-ul
e) Gayalii

14. Nu sunt forme domestice:


a) Bizonii
b) Taurinele
c) Bivolii
d) Iak-ul
e) Gayalii

15. Se refera la lungimea corporala termenul:


a) Hipometrice
b) Mezocefalice
c) Eumetrice
d) Brevimorfe
e) Dolicocefalice

16. Rasa Sura de Stepa nu se preteaza mulsului mecanic din cauza:


a) Mameloane prea lungi si prea groase
b) Mameloane prea scurte si subtiri
c) Mameloane prea lungi si subtiri
d) Mameloanele nu influenteaza mulsul
e) Mameloane prea late

17. Rasa Sura de Stepa se gaseste:


a) In zonele montane
b) In zonele de campie
c) In zonele submontane
d) In zonele alpine
e) In nici una din aceste zone

18. Rasa Sura de Stepa intra in categoria raselor de taurine:


a) Rase de taurine ameliorate, exploatate pentru productia de lapte
b) Rase de taurine neameliorate, exploatate pentru productia de lapte
c) Rase de taurine ameliorate, exploatate pentru productia de carne
d) Rase de taurine neameliorate
e) Rase de taurine neameliorate, exploatate pentru productia de carne

19. Dintre urmatoarele productii, bovinele asigura cel mai putin productia de:
a) Lapte
b) Mixta
c) Piei
d) Carne
e) Toate au acelasi procent

20. Rasele de taurine, in functie de gradul de perfectionare, pot fi:


a) Primitive
b) Culturale
c) Perfectionate
d) Intermediare
e) Toate de mai sus

21. Ce culoare predomina la rasa Hereford?


a) Negru
b) Roscat
c) Galben
d) Alb
e) Negru baltat

22. Unde isi are originea Aberdeen-Angus?


a) Anglia
b) Spania
c) Scotia
d) Africa
e) Franta

23. Ce procent de carne in carcasa are Aberdeen-Angus?


a) Peste 70 %
b) 50%
c) Sub 50%
d) Sub 30%
e) 10%

24. In ce tip de dezvoltare corporala se incadreaza Belgian Blue?


a. Eumetric
b. Hipermetric
c. Mezocefalic
d. Elipometric
e. Niciun raspuns

25. La ce rasa apare fenomenul culard 100%?


a) Hereford
b) Holstein
c) Jersey
d) Belgian Blue
e) Limousine
26. Din ce rase s-a format rasa Bruna de Maramures?
a) Sura de Stepa
b) Schwyz
c) Mocanita
d) Holstein - Friza
e) Variantele a,b,c

27. Africander:
a) Aparține speciei Bos indicus
b) Are de regulă roba neagră
c) Sunt native din Africa centrală
d) Sunt destinate în principal producției de lapte
e) au originea în bazinul mediteranean

28. Hays Converter – formată din încrucișarea raselor:


a) ⅓ Hereford, ⅓ Holstein, ⅓ Brown Swiss
b) ½ Hereford, ½ Holstein
c) ⅓ Holstein, ⅓ Hereford, ⅓ Simmental
d) ½ Brahma, ½ Holstein
e) ⅓ Brown Swiss, ⅓ Simmental, ⅓ Wagyu

29. Care dintre următoarele rase nu are originea în SUA?


a) Hays Converter
b) Bramousin
c) Brangus
d) Simbrah
e) Salorn

30. Rasa de taurine Brangus are culoarea robei:


a) Neagră
b) Roșie
c) Albă
d) Bălțată
e) Nu are culoare specifică

31. Rasa Simbrah s-a format din încrucișarea raselor:


a) Brahma și Simmental
b) Brahma și Holstein
c) Holstein și Hereford
d) Holstein și Brown Swiss
e) Holstein si Simental

32. Braford:
a) S-a format în Florida
b) S-a format în Canada
c) Are roba neagră cu pete albe
d) S-a format din încrucișarea raselor Simmental și Hereford
e) S-a format din încrucișarea raselor Brown Swiss și Hereford

33. Beefmaster:
a) Are originea în SUA
b) Este destinată producției de lapte
c) S-a format din încrucișarea raselor Simmental și Hereford
d) Are origine europeană
e) S-a format doar din încrucișarea raselor Shorton și Hereford

34. Rasa de taurine Hereford nu a participat la obținerea rasei:


a) Simbrah
b) Hays Converter
c) Beefmaker
d) Beefmaster
e) Braford

35. Salorn:
a) S-a format din încrucișarea raselor Saler și Texas Longhorn
b) Are origine europeană
c) are originea în America de Sud
d) S-a format din încrucișarea raselor Simmental și Brown Swiss
e) S-a format din încrucișarea raselor Brangus și Saler

36. Bramousin:
a) S-a format din încrucișarea raselor Limousin si Brahma
b) S-a format din încrucișarea raselor Simmental și Holstein
c) S-a format din încrucișarea raselor Brahma și Hereford
d) S-a format din încrucișarea raselor Limousin și Charolaise
e) Are origine belgiană

37. Rasa Baltata cu Negru Romaneasca este o rasa de tip:


a) Tip carne
b) Tip carne-lapte
c) Tip lapte
d) Tip lapte-carne
e) Raspuns corect a si d

38. Rasa Pinzgau de Transilvania este o rasa de tip:


a) Tip lapte-carne
b) Tip lapte
c) Tip carne
d) Tip carne-lapte
e) Raspuns corect b si d

39. Rasa Baltata Romaneasca este o rasa de tip:


a) Tip carne
b) Tip carne-lapte
c) Tip lapte
d) Tip lapte-carne
e) Raspuns corect c si d

40. Ugerul rasei Bruna de Maramures este:


a) Globulos
b) Suficient de dezvoltat
c) Cu mameloane asimetrice
d) Mare
e) Nedezvoltat

41. Care rasa are procentul de grasime mai mare:


a) Rasa Baltata cu Negru Romaneasca
b) Rasa Pinzgau de Transilvania
c) Rasa Baltata Romaneasca
d) Rasa Bruna de Maramures
e) Toate raspunsurile sunt corecte

42. Care rasa este raspandita numai in vestul Bucovinei si in zona muntoasa a
Transilvaniei:
a) Rasa Baltata cu Negru Romaneasca
b) Rasa Pinzgau de Transilvania
c) Rasa Baltata Romaneasca
d) Rasa Bruna de Maramures
e) Răspunsul corect a și c

43. Care este culoarea specifica rasei Charolaise?


a) Negru
b) Crem uniform
c) Baltata cu negru
d) Baltata cu rosu
e) Visiniu

44. Cum se mai numeste rasa Romagnola si cate varietati are ?


a) 3 varietati, Sura de stepa italiana
b) 2 variatati, Sura de campie
c) 2 varietati, Sura de stepa italiana
d) 3 varietati, Sura de campie
e) 1 varietate, Sura de campie

45. Care este randamentul la sacrificare pentru rasa Blonde d’Aquitaine


a) 60-64 % la taurasi ingrasati intensiv
b) 50-57% la taurasi ingrasati intensiv
c) 40-50% la taurasi ingrasati intensiv
d) 50-60% la taurasi ingrasati intensiv
e) Nicio varianta corecta

46. Pentru ce este renumita rasa Limousine?


a) Greutate foarte mare
b) Renumită pentru însuşirile organoleptice ale cărnii, furnizând pentru piaţa
pariziană renumitul viţel de Lyon.
c) Aspect placut
d) S-a format in Scotia
e) Nicio varianta corecta

47. Taurine care au roba roșie cu pete albe:


a) Simbrah și Beefmaker
b) Bramousin și Simbrah
c) Brangus și Sura de stepă
d) Aberdeen-Angus și Pinzgau
e) Niciuna dintre variante

48. Taurine specializate în producția de carne:


a) Hays Converter
b) Brangus
c) Simbrah
d) Charolaise
e) Toate variantele

49. Care dintre urmatoarele variante nu reprezinta un tip de productii valabil


pentru taurine?
a) productia de tractiune
b) productia de lapte
c) subgrupul carne-munca
d) subgrupul lapte-munca
e) subgrupul carne-lapte

50. Pe masura cresterii nivelului de trai:


a) omenirea a scazut ponderea alimentelor de origine vegetala
b) consumul de lapte a scazut
c) consumul de proteine scade
d) variantele b si c
e) variantele a si c
51. Care este SMZ realizat de rasa Romangola ?
a) 1300g
b) 1600g
c) 900g
d) 1000g
e) 700 g
52. Cat cantaresc la nastere viteii din rasa Blonde d’Aqutaine?
a) 44 kg femelele si 47 kg masculii
b) 40 kg femelele si 42 kg masculii
c) 45 kg femelele si 43 kg masculii
d) 42 kg femelele si 43 kg masculii
e) 47 kg femelele si 51 kg masculii
53. Care din urmatoarele caracteristici este specifica rasei Belgian Blue:
a) Temperament linistit
b) Nasteri usoare
c) Durata gestatie mica
d) Culoare neagra
e) Niciun raspuns

54. Care este tara de origine a rasei Friza?


a) Olanda
b) Germania
c) Africa
d) Rusia
e) Niciun raspuns
CURS 3

1. Care este cea mai renumită rasă de bubaline pentru lapte:


a) Rasa Murrah
b) Rasele Surti și Jafarabadi
c) Bivolul Italian
d) Bivolul Bulgăresc
e) Bivolul Riveran Comun Egiptean
2. Care sunt rasele utilizate pentru ameliorarea diferitelor populații de bivoli:
a) Rasa Surti
b) Rasa Jafarabadi
c) Rasele Surti și Jafarabadi
d) Rasa Nili-Ravi și Kundi
e) Rasa Murrah
3. Ce bivol a participat la ameliorarea producției de lapte a bivolului românesc :
a) Bivolul riveran comun egiptean
b) Bivolul Italian
c) Bivolul românesc
d) Bivolul bulgăresc
e) Bivolul Surti
4. Câte rase locale de bubaline există:
a) 3
b) 7
c) 2
d) 5
e) 1
5. Câte tipuri există în cadrul rasei bivolului românesc:
a) 6
b) 2
c) 3
d) 4
e) 1
6. Care este cea mai bună țară de producători de bivoli:
a) India
b) Pakistan
c) China
d) Pakistan
e) Thailanda
7. Care este continentul cu cea mai mare cotă de producție a bivolilor pe regiune:
a) Oceania
b) Europa
c) Africa
d) America
e) Asia
8. Care rasă are cea mai mare producție de lapte :
a) Rasa Murrah
b) Bivolul Riveran Comun Egiptean
c) Rasele Surti și Jafarabadi
d) Bivolul Italian
e) Bivolul Bulgăresc
9.Cate rase de bubaline sunt pe plan național ?
a) Patru
b) Sase
c) Una
d) Trei
e) Zece
10.Rasa Murrah are producția medie de lapte pe lactație de :
a) 1400-1500 kg
b) 1800-2500 kg
c) 780-2219 kg
d) 1600-2100 kg
e) 1675 kg
11. Ce procent mediu de grasime are productia medie de lapte la bivolul italian?
a) 7.8%
b) 7,6%
c) 7%
d) 6,7%
e) 8%
12. Care este principalul producator de lapte in Egipt?
a) bivolul italian
b) bivolul bulgaresc
c) bivolul riveran comun egiptean
d) bivolul romanesc
e) rasa murrah
13. Care rasa participa la amelioraarea productiei de lapte a raselor bubaline din
Europa?
a) rasa Nili-Ravi
b) rasa Kundi
c) rasa Murrah
d) bivolul bulgaresc
e) bivolul italian
14. Cine reprezinta principalul producator de lapte din Egipt?
a) Bivolul riveran comun egiptean
b) Bivolul Surti
c) Bivolul Jafarabadi
d) Bivolul Murrah
e) Bivolul Nili-Ravi
15. Cine face parte din grupa de rase Gujarat?
a) Bivolul riveran comun egiptean
b) Bivolul italian
c) Bivolul bulgaresc
d) Bivolul Murrah
e) Bivolul Surti
16. Care rasa face parte din grupul de rase Murrah?
a) Kundi
b) Surti
c) Jafarabadi
d) Bivolul Bulgaresc
e) Bivolul Italian
19. Din ce rasa provine bivolul romanesc?
a) Bivolul riveran comun egiptean
b) Bivolul italian
c) Bivolul bulgaresc
d) Bivolul comun indian
e) Bivolul african
20. Greutatea corporală la bivolitele italian este de cca:
a) 400-450
b) 450-500
c) 740-800
d) 800-900
e) 550-700
21. Producţia medie de lapte a bivolul italian?
a) 1600 kg
b) 1700 kg
c) 1750 kg
d) 1800 kg
e) 1850 kg
22.Productia medie de lapte a bivolului bulgaresc este de 1675 kg cu:
a) 7,2-7,6% grăsime
b) 8.43% grăsime
c) 7.6% grăsime
d) 6.4-9.5% grăsime
e) 7.1-9.6% grăsime
23.Ce rasa e originara din India ?
a) Murrah
b) bilovul bulgaresc
c) bivolul românesc
d) bivolul italian
e) bivolul riveran comun egiptean
24. Cum se numesc cele 2 tipuri de bivol romanesc?
a) Bivol de Transilvania și bivol de stepa
b) Bivol de Hunedoara și bivol de câmpie
c) Bivol de Transilvania și bivol de câmpie
d) Bivol de Maramureș și bivol de câmpie
e) Bivol de Maramureș și bivol de stepă
25. Care este producția medie de lapte pe lactație pentru bivolul românesc?
a) 1300 kg
b) 1100 kg
c) 1900 kg
d) 1400 kg
e) 1700 kg
26. Greutatea corporală la bivolitele bulgaresti este de cca:
a) 450
b) 500
c) 740
d) 800
e) 550
27. Al carei rase de lapte este utilizat cu precădere pentru obţinerea sortimentului
de brânză Mozarella?
a) Bivolul bulgaresc
b) Rasa Murrah
c) Bivolul italian
d) Bivolul riveran comun egiptean
e) Rasa Kundi
28.Originea rasei Murrah este:
a) India
b) Romania
c) Franta
d) Germania
e) Spania
29.Rasele Surti si Jafarabadi fac parte din:
a) Rasa Murrah
b) Rasa Kundi
c) Rasa Gujarat
d) Rasa Nili-Ravi
e) Rasa Jafarabadi
30.Care este tara cu cea mai mare productie de lapte din randul bubalinelor?
a) India
b) Germania
c) China
d) Romania
e) Ungaria
31.Care este numarul de capete ce se gaseste la o singura rasa de bubaline?
a) cca.13 mii capete
b) cca. 9 mii capete
c) cca. 10 mii capete
d) cca. 20 mii capete
e) Nici un raspuns corect
32.Rasa Murrah
a) Este raspandita in China si Japonia
b) Nici un raspuns corect
c) Este o rasa de origine americana
d) Este renumita pentru productia de carne
e) Este raspandita cu precadere in India si Pakistan
33.Bivolul Italian
a) Din productiile sale se obtine Mozarella
b) Se gaseste in Brazilia si Argentina
c) Se gaseste cu precadere in Italia si in tarile balcanice
d) Raspunsurile a si c sunt corecte
e) Niciun raspuns corect

34. In ce tari se exploateaza cel mai mult bubalinele pentru productia de lapte :
a) China si Pakistan
b) Vietman
c) Indonesia
d) Egipt
e) Niciun raspuns

35. Cat la suta din productia de bubaline se gaseste in Europa?


a) 0.5%
b) b.0.3%
c) c.0.1%
d) d.0.2%
e) e. 1%

36. Cat la suta din productia de bubabline se gaseste in America?


a) 0,2%
b) 0,7%
c) 0.25%
d) 1,5%
e) niciuna dintre variante

37. De ce este raspandita rasa Murrah in multe tari?


a) are o capacitate mare de aclimatizare
b) este o rasa buna de carne
c) are o productivitate mica de lapte, dar mare de carne
d) variantele b si c sunt corecte
e) nciun raspuns corect

38.Ce caracteristici ale blanii prezinta rasa Murrah?


a) este scurta
b) este neagra, lucioasa
c) este maro
d) este lunga
e) este alba cu botul negru

39. Ce rase fac parte din rasa Murrah?


a) Nili-Ravi si Kundi
b) Surti
c) c.bivolul bulgaresc
d) d.bivolul riveran comun
e) e. niciuna din variante

40. Cat din efectivul total de bubaline din Europa reprezinta bivolul Italian?
a) 40%
b) 5%
c) 30%
d) 70%
e) 15%
41. Ce culoare are blana bivolului bulgaresc?
a) alba
b) maro
c) neagra uniform
d) alba cu pete negre
e) niciuna din variante

42. Talia bivolitelor bulgaresti este in medie de:


a) 100 cm
b) 124 cm
c) 133 cm
d) 200 cm
e) 110 cm

43. Ce greutate are bivolul riveran comun egiptean ?


a) 450-800 kg
b) 500-600 kg
c) 300-500 kg
d) 700-900 kg
e) 200-500 kg
44. Ce productie de lapte se obtine in medie de la bivolitele riverane comune
egiptene?
a) 500-800 kg
b) 550-1000 kg
c) 780-2219 kg
d) 800-1500 kg
e) 1723-2345 kg
45. Cata grasime contine laptele de la o bivolita riverna comuna egipteana ?
a) 5,9-7,7%
b) 6,4-9,5%
c) 4,3-6,8%
d) 7,8-10%
e) 10-15%
46. Aria de raspandire a bivolului italian este ?
a) Italia si Olanda
b) Italia si tarile Balcanice
c) Italia si Germania
d) Olanda si tarile Balcanice
e) Tarile Balcanice si tarile Nordice

47.In ce proporții sunt răspândiți in prezent bivolii in cadrul gospodăriilor


particulare ?
a) 98%
b) 68%
c) 89%
d) 94%
e) 60%

48. Cate tipuri de bivoli romanesti exista?


a) unul singur, tipul de Transilvania
b) unul singur, tipul de campie
c) raspunsurile a si b sunt gresite
d) raspunsurile a si b sunt corecte
e) exista 3 tipuri

49. Ce rasa de bubaline se ramifica in tipul de Transilvania si tipul de campie?


a) bivolul bulgaresc
b) bivolul italian
c) bivolul romanesc
d) bivolul riveran comun egiptean
e) bivolul salbatic indian

50. Ce rasa de bubaline cuprinde indivizi colorati negru uniform?


a) bivolul bulgaresc
b) bivolul romanesc
c) bivolul utilizat cu precadere pt obtinerea branzei mozarella
d) bivolul italian
e) bivolul riveran comun egiptean
51.Rasa Murrah este alcatuita din indivizi:
a) de culoare neagra pe toata suprafata blanii
b) de culoare maro pe toata suprafata blanii
c) de culoare maro si coada neagra
d) de culoare alba si coada maro
e) de culoare neagra, luciu caracteristic si varful cozii alb
52. Care este continutul mediu in grasime al laptelui de bivol?
a) 7,2%
b) 7,6%
c) raspunsurile a si b
d) 8%
e) 7%
53. Ce alte culori poate avea bivolul romanesc?
a) brun-cenusiu
b) raspunsurile a si c
c) cenusiu
d) alb
e) baltat
54. Care este continutul mediu in proteina a laptelui de bivol?
a) 3,9-6%
b) b.3,9-4%
c) c.4-5%
d) d.4-4,5%
e) e.3-4,5%
CURS 4
1. Masa corporala la varsta primei monte:
a) 50% din greutatea de adult
b) 70% din greutatea corporala
c) 100% din greutatea corporala
d) Egala cu greutatea atinsa ca adult
e) Nici o varianta corecta

2. Care este criteriul principal de introducere la reproductie?


a) Masa corporala
b) Varsta
c) Talie
d) Rasa
e) Nici o varianta corecta

3. Care este varsta preferata pentru prima insamantare/monta a raselor de


taurine specializate pentru productia de lapte si rase mixte?
a) 30 luni
b) 18 luni
c) 24 luni
d) 36 luni
e) 28 luni

4. Ce reprezinta calving interval?


a) Intervalul dintre 2 fatari consecutive
b) Perioada de timp inainte de prima fatare
c) Este echivalent perioadei de rapaus mamar
d) Este echivalent timpului de insamantare
e) Nici o varianta corecta

5. Care este scopul organizării procesului de înmulțire la taurine?


a) obținerea de la fiecare vacă a unui vițel anual, producție de lapte, dar și produși necesari
îngrășării și sacrificării pentru carne.
b) obținerea de blănuri și exemplare pentru forță de tracțiune;
c) obținerea unor viței pentru competiții sportive și lapte;
d) obținerea unor viței pentru forță de tracțiune și blănuri.
e) e.toate variantele sunt corecte\
6. Timpul optim de insamantare a vacilor adulte dupa fatare este conditionat
de:
a) Varsta
b) Involutia uterina
c) Intervalul dintre 2 fatari succesive
d) Mortalitatea embrionara
e) Toate variantele sunt corecte

7. Timpul optim de insamantare al vacilor adulte dupa fatare este conditionat


de:
a) Nivelul productiv
b) Prelungirea repausul mamar
c) Scurtarea lactatiei
d) Varsta
e) Masa corporala

8. Femelelor cu productie mare de lapte (25-30 l/zi) se recomanda:


a) Sa se monteze dupa 40 de zile de la montare
b) Sa se monteze dupa 20 de zile de la montare
c) Sa se monteze dupa 60 de zile de la montare
d) Sa se monteze dupa 90 de zile de la montare
e) Nici o varianta corecta

9. Vacilor cu productie foarte mare de lapte se recomanda:


a) Sa se monteze dupa 90 de zile de la fatare
b) Sa se monteze dupa 180 de zile de la fatare
c) Sa se monteze dupa 30 de zile de la fatare
d) Sa se monteze dupa 200 de zile de la fatare
e) Nicio varianta corecta

10. Femelelor cu productie mijlocie de lapte se recomanda:


a) Sa se monteze la aparitia primului ciclu de calduri
b) Sa se monteze la aparitia ultimului ciclu de calduri
c) Sa se monteze dupa 30 de zile de la fatare
d) Sa se monteze in perioada in perioada repausului mamar
e) Nici o varianta corecta

11. Gestatia:
a) Este un proces chimic
b) Este un proces biologic
c) Este un proces bio-chimic
d) Dureaza in medie 300 zile
e) Nu apare la animalele de productie

12. Gestatia:
a) Dureaza in medie 275 zile
b) Nu apare des
c) Nu variaza in functie de rasa
d) In primele 7 luni de gestatie produsul de conceptie realizeaza 30% din greutatea la fatare
e) Nicio varianta corecta

13. Favorizanti pentru avorturile embrionare:


a) Calitatea hranii
b) Mediul de viata
c) Ovula batrana
d) Variantele a si c
e) Nici o varianta corecta

14. In primele 7 luni de gestatie:


a) Produsul de conceptie realizeaza doar 23% din greutatea la fatare
b) Femela prezinta stare anormala
c) Se administreaza concentrate
d) Produsul de conceptie realizeaza doar 50% din greutatea la fatare
e) Niciun raspuns corect

15. Masa corporala a produsului de conceptie creste de 4 ori:


a) In ultima luna de gestatie
b) In prima luna de gestatie
c) In lunile 8-9
d) In primele 4 luni de gestatie
e) Niciun raspuns corect

16. Posibilitati de intrerupere a mulsului:


a) Mulsul complet
b) Marirea numarului de mulsori
c) Intreruperea brusca a mulsului
d) Rarirea numarului de mulsori
e) Variantele C si D corecte
17. Când se verifică starea de sănătate a ugerului la vacile pentru lapte în
repausul mamar?
a) Zilnic;
b) La 2 zile;
c) Săptămânal;
d) Numai după fătare
e) Nici un raspuns corect

18. Ce este repausul mamar?


a) Perioada de timp înainte de fătare, constând în întreruperea mulsului - luna 8-9 (60zile);
b) Pauza dintre fătări;
c) Perioada de după fătare până la altă fătare;
d) Accelerarea mulsului imediat după fătare.
e) Nici un raspuns corect

19. Care varianta este falsa in legatura cu exploatarea vacilor gestante?


a) Acordarea si respectarea repausului mamar
b) Hranirea si intretinerea corespunzatoare
c) Luarea unor masuri organizatorice privind desfasurarea normala a fatarilor
d) Nu este necesar repausul mamar
e) Nici un raspuns corect

20. Particularitati ale hranirii vacilor gestante:


a) Sunt acordate concentrate concentrate in ultimele 2 luni de gestatie cate 250g pentru
fiecare litru de
a. lapte secretat in vf curbei de lactatie
b) Hranirea nu depinde de luna de gestatie
c) Hranirea nu depinde de productia de lapte
d) Hranirea nu depinde de greutatea fatului
e) Hranirea depinde de rasa

21. Este fals in legatura cu intretinerea vacilor gestante:


a) Trebuie asigurata o igiena corporala optima
b) Trebuie asigurat spatiu pentru miscare zilnica, indiferent de anotimp
c) Tesalat si periat obligatoriu
d) Miscarea trebuie asigurata doar in timpul sezonurilor calde
e) Variantele A,B si C corecte
22. Este fals in legatura cu intretinerea taurilor de reproductie:
a) Miscarea nu este obligatorie in fiecare zi
b) Tesalat si periat zilnic
c) Verificarea ongloanelor zilnic
d) Se administreaza un amestec de concentrate
e) Nici un raspuns corect

23. Cu ce ar trebui hrăniți vițeii după fătare?


a) colostru;
b) numai cu lapte semidegresat;
c) furaje verzi;
d) nutrețuri concentrate.
e) Toate variantele corecte

24. Este fals in legatura cu colostrul:


a) Imediat dupa fatare, viteii sug colostru
b) Dpvd al compozitiei chimice este diferit de laptele integral
c) Are compozitia chimica asemanatoare laptelui semidegresat
d) Are rol laxativ
e) Nici o varianta corecta

25. Dupa perioada colostrala- afirmatii false:


a) Hranirea viteilor se va face cu lapte integral
b) Hranirea viteilor se va face cu lapte normalizat
c) Hranirea viteilor se va face cu lapte integral si smantanit
d) Exclusiv cu lapte integral
e) Nici un raspuns corect

26. Substituentul de colostru contine:


a) Lapte
b) Antibiotice cu spectru larg
c) Ulei de ricin
d) Ou
e) Toate variantele sunt adevarate
27. Sunt sisteme de hranire a viteilor:
a) Sisteme traditionale
b) Sisteme clasice
c) Sisteme intensive
d) Toate variantele sunt corecte
e) Nici o varianta corecta

28. Care sunt metodele de alăptare pentru viței?


a) naturală, artificială, mixtă;
b) numai artificială la găleată;
c) niciodată cu biberonul până la vârsta de o lună;
d) naturală prin pășunat pe pajiști verzi până la vârsta de o lună.
e) Nici o varianta corecta

29. Alaptarea naturala:


a) Creste productivitatea muncii de 2-3 ori
b) Impiedica productivitatea muncii
c) Nu este eficienta
d) Se realizeaza pana la varsta de 1 luna
e) Nicio varianta corecta

30. Alaptarea artificiala presupune:


a) Alimentarea cu biberonul pana la varsta de o luna
b) La galeata, peste varsta de o luna pana la intarcare
c) Nu se recomanda
d) Creste productivitatea muncii
e) Varianta a si b

31. Alaptarea mixta:


a) Este cea mai buna varianta
b) In primele 2 saptamani natural, apoi artificial
c) In primele saptamani artificial
d) Nicio varianta corecta
e) Toate variantele sunt corecte
32. Alaptarea mixta:
a) Ambele metode (natural si artificial), la alegere
b) In primele saptamani artificial
c) Creste productia de lapte a vacilor
d) Nicio varianta corecta
e) Toate variantele sunt corecte
33. Alaptarea mixta:
a) Ambele metode (natural si artificial), la alegere
b) In primele 6 saptamani natural
c) In primele saptamani artificial
d) Nicio varianta corecta
e) Toate variantele sunt corecte

34. Numarul de vitei admis intr-o cresa este de:


a) 10
b) 20
c) 15
d) 30
e) 5
35. Metoda de alaptare artificiala este reprezentata de:
a) Alaptarea la mama
b) Cu biberonul –peste 1 luna
c) La galeata pana la 1 luna
d) Cu biberonul-pana la 1 luna
e) Nici o varianta corecta

36. Hrana viteilor intretinuti in cresa este alcatuita din:


a) Lapte , nutreturi verzi, combinate
b) Nutreturi verzi, fan, silozuri
c) Silojuri , fan , combinate
d) Lapte, fan ,combinate
e) Concentrate, fan
37. Metoda de alaptare mixta este benefica in:
a) In primele zile
b) In primele 2 saptamani
c) In primele 3 saptamani
d) In ultimele saptamani
e) Nici o varianta corecta

38.In ce perioada a alaptarii este prezent colostrul:


a) Pe toata durata lactatiei
b) Imediat dupa fatare
c) In primele saptamani
d) In prima jumatate a lactatiei
e) Nici o varianta corecta

39.Intretinerea in profilactorii se face pana la varsta de:


a) 1 saptamana
b) 2 saptamani
c) 3 saptamani
d) 4 saptamani
e) 10 saptamani

40.Intretinerea viteilor- afirmatia gresita:


a) Viteii pot fi intretinuti in profilactoriu dupa fatare
b) Se poate face in boxe individuale sau comune
c) Pot fi hraniti cu biberonul
d) Transferul in crese se face de la varsta de 12 luni
e) Nici o varianta corecta

41. Alaptarea mixta:


a) Ambele metode (artificial si natural), la alegere
b) Nu are loc niciodata
c) In primele saptamani, artficial
d) Nicio varianta corecta
e) Toate variantele sunt corecte

42. Se administreaza in iesle:


a) Lapte
b) Fan
c) Combinate
d) Toate variantele sunt corecte
e) Nici o varianta corecta
43. Pentru ingrijirea si intretinerea viteilor in perioada alaptarii:
a) Se recomanda hrana in exces
b) Se recomanda supraveghre constanta
c) Se recomanda fatarea in maternitate
d) Nicio varianta corecta
e) Toate varinantele sunt corecte

44. Dupa fatare, viteii sunt intretinuti in:


a) Adapost
b) Custi
c) Profilactoriu
d) Crese
e) Nicio varianta corecta

45. Dupa fatare, viteii sunt intretinuti in:


a) Spatii inchise
b) Tarcuri
c) In grupuri mari
d) Cresa
e) Nicio varianta corecta

46. Viteii sunt tinuti in boxe individuale:


a) In timpul vietii
b) La o saptamana dupa fatare
c) Dupa fatare
d) La 3 saptamani dupa fatare
e) Nicio varianta corecta

47. Viteii se transfera in cresa:


a) Niciodata
b) La maturitate
c) In tinerete
d) Dupa fatare
e) Dupa 3 saptamani de la fatare
48. Care dintre urmatoarele afirmatii este corecta?
a) In cazul unei stări proaste de întreținere se recomanda să se omită un ciclu de călduri
b) Femelelor cu prod. mare de lapte se recomandă să se monteze dupa 40 zile de la fatare
c) Femelele cu productii medii de lapte se recomanda sa se monteze dupa primele 2 cicluri
de calduri
d) Femelele cu productii record de lapte se recomanda sa se monteze dupa 75 de zile de la
fatare
e) Nici o varianta corecta

49. Repausul mamar este necesar in luna 8-9 de gestatie deoarece:


a) acinii glandulari trebuie să se refacă
b) intensitatea de crestere a produsului de conceptie este mai mare in ultimele 2 luni de
gestatie
c) femelele trebuie sa depuna in organism rezerve pe care sa le mobilizeze imediat după
fătare, atunci când bilanțul nutritiv este negativ
d) Toate variantele sunt corecte
e) Nici o varianta corecta

50. Care dintre urmatoarele afirmatii este adevarata?


a) Femelelor cu prod. mare de lapte se recomandă să se monteze dupa 60 zile de la fatare
b) Femelelor cu productii medii de lapte se recomanda sa se monteze la aparitia primului
ciclu de calduri
c) Femelelor cu productii medii de lapte se recomanda sa se monteze la aparitia primului
ciclu de calduri
d) Toate variantele sunt corecte
e) Nici o varianta corecta

51. Indiferent de anotimp, pentru hranirea taurilor se administreaza un amestec de


concentrate in care sa domine:
a) Sorg
b) Lucerna
c) Ghizdei
d) Ovaz
e) Orz

52. Care metode de alăptare sunt utilizate?


a) Doar mixte
b) Doar naturale
c) Naturale apoi artificiale
d) Mixte, naturale sau artificiale
e) Nici o varianta corecta
53. Involutia uterina are drept semne clinice:
a) Scaderea productiei de lapte
b) Scaderea poftei de mancare
c) Modificarea compozitiei chimice a laptelui
d) toate variantele sunt corecte
e) Nici o varianta corecta
54. Alegeti afirmatia corecta:
a) Ovulatia se produce la 10-14h dupa incetarea caldurilor
b) Introducerea in reproductie nu depinde de masa corporala
c) Intervalul dintre 2 fatari consecutive trebuie sa fie mai mare de 12 luni
d) Masa corporala la varsta primei monte trebuie sa reprezinte 40% din greutatea de adult
e) Nici o varianta corecta
CURS 5

1. Cat la suta reprezinta fermele de bovine lapte specializate din totalul Bovine
lapte?:
a) 23%
b) 2%
c) 63%
d) 12%
e) 57%
2. In stabulatia legata:
a) Evacuarea dejectiilor se face fie cu racleti ficsi , fie cu racleti batanti
b) Mulsul se face in Sali speciale
c) Evacuarea dejectiilor se face pe perna de apa
d) Administrarea hranei vara se face in tabere de vara
e) Vacile sunt intretinute in adaposturi inches sau semiinchise

3. Cea mai mare productie de lapte se inregsitreaza in:


a) America de Nord
b) America Centrala
c) Oceania
d) Asia
e) U.E.

4. Productia medie de lapte in U.E. este de


a) 4850 kg/an/vaca
b) 5900 kg/an/vaca
c) 4180 kg/an/vaca
d) 1220 kg/an/vaca
e) 1564 kg/an/vaca

5. Reducerea efectivelor de vaci de lapte este consecinta:


a) Unor boli
b) Restructurarii sectorului zootehnic
c) Intensificarii si concentrarii
d) Specializarii
e) Toate raspunsurile corecte
6. Care este dimensiunea medie a fermelor de vaci din Danemarca?
a) 70 capete
b) 14 capete
c) 63 capete
d) 16 capete
e) 47 capete
7. Unde se gasesc cele mai mari efective de vaci pentru productia de lapte?
a) Asia
b) Africa
c) Europa
d) Rusia
e) Grecia
8. Ce capacitate are Legea - cap la cap?
a) 208 capete
b) 104 capete
c) 210 capete
d) 108 capete
e) 220 capete
9. Cate tone de lapte are Romania?
a) 4459289.08 tone
b) 4348389.09 tone
c) 5159879.97 tone
d) 2718768.03 tone
e) 4719878.02 tone
10. Cate ferme se gasesc in cadrul sistemului de exploatare Bovine-Lapte (in UE)?
a) 645000 ferme
b) 735000 ferme
c) 435000 ferme
d) 367000 ferme
e) 745000 ferme

11. Cea mai mica productie de lapte de capra apartine ?


a) America
b) Sudan
c) China
d) Pakistan
e) Brazil

12. Bovine lapte-bovine carne :


a) sunt de tip extensiv şi au în medie pe fermă o suprafaţă de 66 ha şi un şeptel de 71 UVM
(din care 45 UVM bovine şi 26 UVM ovine şi caprine).
b) care au în medie o suprafaţă agricolă de 46 ha şi un şeptel de 54 UVM (din care 22 vaci în
lactaţie şi 13 vaci de reproducţie) şi care produc în medie pe fermă şi pe an 112300 kg lapte;
c) de tip mixt (au în medie o suprafaţă agricolă de 49 ha şi un şeptel de 57 UVM), care se
ocupă cu exploatarea vacilor pentru lapte (produc în medie 150100 kg lapte pe an şi pe
fermă) şi îngrăşarea viţeilor masculi obţinuţi în cadrul fermei;
d) (63% din total Bovine lapte);
e) care au in medie o suprafata Agricola de 76 ha si septal de 12 UVM(din care 19 vaci in
lactitie si 10 vaci de reproductive) si care produc in medie pe ferma sip e am 202205 kg
lapte.
13. Producţia medie de lapte diferă foarte mult în funcţie de :
a) Varsta si sex
b) Mediul de viata si varsta
c) rasă şi de tehnologiile de exploatare aplicate.
d) Conditiile de clima si rasa
e) Tehnologiile de exploatare aplicate si clima

14. Ca sisteme de intretinere a vacilor de lapte, vara este contraindicate pentru


intretinerea la grajd:
a) Obligatoriu mișcare 2-3 ore pe zi și rații complete.
b) Distanță 4-5km, sursă de apa
c) 1,5 km distanță
d) Obligatoriu miscare 5-6 ore pe zi .
e) Obligatoriu miscare 1-2 ore pe zi si ratii complete.
15. Laptele de vacă se obţine în special în ţările dezvoltate, care deţin o pondere de cca.
a) 70% din producţia mondială şi numai în proporţie de 30% în ţările în curs de dezvoltare.
b) 80% din producţia mondială şi numai în proporţie de 20% în ţările în curs de dezvoltare.
c) 45% din producţia mondială şi numai în proporţie de 55% în ţările în curs de dezvoltare.
d) 60% din producţia mondială şi numai în proporţie de 40% în ţările în curs de dezvoltare.
e) 90% din producţia mondială şi numai în proporţie de 10% în ţările în curs de dezvoltare.
16. Dimensiunea medie a fermelor de vaci de lapte în Marea Britanie:
a) 30;
b) 70;
c) 83;
d) 63;
e) 47.

17. Producția medie pe glob se situează în prezent la valoarea:


a) 1600 kg/an/vacă;
b) 3000 kg/an/vacă;
c) 4500 kg/an/vacă;
d) 2220 kg/an/vacă;
e) 1200 kg/an/vacă.
18. Cele mai mari efective de taurine se întâlnesc în:
a) Europa și Asia;
b) America de Nord și Europa;
c) America de Sud și Asia;
d) America de Nord și America de Sud;
e) Europa și America de Sud.
19. Laptele de vacă se obține în special în țările dezvoltate care dețin o pondere de
cca. :
a) 70%;
b) 65%;
c) 75%;
d) 80%;
e) 60%.
20. Producția medie de lapte în Asia și America de Sud:
a) 1000 kg/an/vacă și respectiv 1350 kg/an/vacă;
b) 1220 kg/an/vacă și respectiv 1564 kg/an/vacă;
c) 1130 kg/an/vacă și respectiv 1670 kg/an/vacă;
d) 1075 kg/an/vacă și respectiv 1735 kg/an/vacă;
e) 1232 kg/an/vacă și respectiv 1455 kg/an/vacă.
21. Care din urmatorul tip de exploatare cuprinde 23% din efectiv, vaci destinate
producției de lapte?
a) Ferme de bovine lapte specializate
b) Ferme de bovine lapte-carne
c) Ferme de bovine lapte- vaci de reproductie
d) Ferme de bovine lapte-ovine
e) Ferme de bovine lapte-caprine
22. În ce tip de exploatație sunt crescute vaci numai de rasă curată, ale căror
producţii sunt înregistrate în registre genealogice?
a) Ferme comerciale
b) Ferme de selecție
c) Ferme de reproducție
d) Ferme mixte lapte-carne
e) Ferme mixte carne-lapte
23. În topul ţărilor cu cea mai mare producţie medie pe cap de vacă se situează?
a) Israel
b) Romania
c) Elveția
d) China
e) Rusia
24. Ce reprezintă producţia medie pe cap de vacă?
a) un indicator deosebit de important, care reflectă interacţiunea dintre potenţialul productiv al
animalelor şi condiţiile de întreţinere şi exploatare
b) un indicator deosebit de important, care reflectă interacţiunea dintre potenţialul genetic al
animalelor şi condiţiile de creștere şi exploatare
c) un indicator deosebit de important, care reflectă interacţiunea dintre potenţialul de creștere al
animalelor şi condiţiile de întreţinere şi exploatare
d) un indicator deosebit de important, care reflectă interacţiunea dintre potenţialul genetic al
animalelor şi condiţiile de întreţinere şi exploatare
e) un indicator deosebit de important, care reflectă interacţiunea dintre potenţialul genetic al
animalelor şi condiţiile de întreţinere
25. Producția mondială de lapte provine primordial de la?
a) Bubaline
b) Taurine
c) Ovine
d) Caprine
e) Lame
26. Cea mai mare producție de lapte capră aparține?
a) America
b) Israel
c) India
d) Romania
e) Argentina

27. Productia de lapte a carei specii se afla pe primul loc?


a) Caprine
b) Ovine
c) Yak
d) Bovine
e) Iapa
28. Care este ordinea in care se gasesc cele mai mari efective de vaci pentru
productia de lapte?
a) Asia, Europa, Africa
b) Africa, Asia, Europa
c) Asia, Africa, Europa
d) Europa, Africa, Asia
e) Africa, Europa,Asia
29. Reducerea efectivelor de vaci de lapte în unele ţări sau zone geografice, este
consecinţa:
a) intensificării, concentrării sectorului zootehnic
b) unor boli (boala vacii nebune -BSE)
c) restructurării sectorului zootehnic
d) specializării sectorului zootehnic
e) toate raspunsurile sunt corecte

30. In prezent asistam la:


a) crestere a numarului de ferme de vaci
b) crestere a numarului de ferme de vaci, cu o scadere a marimii medii a efectivului de vaci pe
ferma
c) diminuare a numarului de ferme de vaci, cu o crestere a marimii medii a efectivului de vaci
pe ferma
d) diminuare a numarului de ferme de vaci,cu o scadere a marimii medii a efectivului de vaci pe
ferma
e) crestere a numarului de ferme de vaci, cu o crestere a marimii medii a efectivului de vaci pe
ferma
31. Cate tipuri de ferme care exploatează vaci de lapte sunt în U.E. si care sunt
acestea?
a) Trei tipuri: ferme comerciale, ferme de selecţie, ferme mixte de lapte-carne
b) Patru tipuri: Bovine lapte specializate, Bovine lapte-bovine carne, Bovine lapte-vaci de
reproductive, Bovine lapte-ovine şi caprine
c) Trei tipuri: ferme comerciale, bovine lapte specializat, ferme de selecţie
d) Doua tipuri: ferme de selecţie, ferme mixte de lapte-carne
e) Doua tipuri: : ferme comerciale, ferme de selecţie

32. În perspectivă, pe plan mondial producţia de lapte de vacă


a) în ţările în curs de dezvoltare va continua să crească, in timp ce în ţările dezvoltate aceasta
va cunoaşte o stagnare sau o uşoară scădere
b) în ţările în curs de dezvoltare si în ţările dezvoltate aceasta va cunoaşte o stagnare sau o
uşoară scădere
c) în ţările în curs de dezvoltare si in ţările dezvoltate aceasta va continua să crească
d) în ţările în curs de dezvoltare va cunoaşte o stagnare sau o uşoară scadere, in timp ce în
ţările dezvoltate aceasta va continua să crească
e) se afla in continua scadere

33. Cate tipuri de ferme exista in exploatarea vacilor de lapte?


a) 5
b) 4
c) 3
d) 6
e) 2

34. In funcţie de ce diferă foarte mult producţia medie de lapte?


a) rasă şi de tehnologiile de exploatare aplicate
b) rasă
c) condiţiilor de climă, furajare şi exploatare
d) trecerea la întreţinerea liberă a vacilor de lapte
e) creşterea gradului de mecanizare şi de automatizare

35. Ce tipuri de vaci contin fermele comerciale?


a) vaci de carne-lapte
b) vaci de lapte-carne
c) vaci de diferite rase specializate
d) vaci de rasa curata
e) vaci tinere

36. Care dintre urmatoarele variante are cea mai mare pondere in sistemul de
exploatare Bovine Lapte?
.bovine lapte-vaci de reproductie
a) bovine lapte-bovine carne
b) bovine lapte specializate
c) bovine lapte-ovine si caprine
d) toate variantele sunt corecte
e) nici o variant nu este corecta
37. Care dintre urmatoarele variante reprezinta o ferma de elita?
a) ferme comerciale
b) ferme mixte de lapte carne
c) ferme de selectie
d) toate variantele sunt corecte
e) variantele b si c sunt corecte

38. Care dintre urmatoarele variante reprezinta o ferma de productie de lapte ?


a) ferme de selectie
b) ferme comerciale
c) ferme de selectie si comerciale
d) ferme mixte de lapte carne
e) variantele a si d sunt corecte

39. Ce valoare are ponderea din producția mondiala de lapte in țările în curs de
dezvoltare?
a) 23%
b) 40%
c) 30%
d) 35%
e) 45%
40. Referitor la numărul fermelor de vaci de lapte și mărimea acestora pe plan
mondial putem afirma că :
a) creste numărul de ferme dar scade mărimea medie a efectivului de vaci pe fermă
b) scade numărul de ferme dar crește mărimea medie a efectivului de vaci pe fermă
c) cresc atât numărul de ferme cât și mărimea medie a efectivului de vaci pe fermă
d) se diminuează atât numărul de ferme cât și mărimea medie a efectivului de vaci pe fermă

41. Producția medie de lapte pe cap de vacă NU este influențata de :


a) rasă
b) durata recoltării
c) condițiile de climă
d) tehnologiile de exploatare aplicate

42. Care sunt tipurile de ferme în S.U.A. şi Canada?


a) Bovine lapte specializate,Bovine lapte-bovine carne,Bovine lapte-vaci de reproducţie
b) Ferme comerciale, Ferme de selecţie, Ferme mixte de lapte-carne
c) Ferme mixte de lapte-carne,Bovine lapte-ovine şi caprine,Ferme comerciale
d) Ferme comerciale,Bovine lapte-bovine carne, Bovine lapte specializate
e) Ferme de selecţie, Ferme mixte de lapte-carne,Bovine lapte-vaci de reproducţie
43. Care sunt tendinţe în ţările cu zootehnie avansată, cu privire la fermele şi
efectivele de vaci pentru producţia de lapte?
a) scăderea uşoară a efectivelor de vaci de lapte şi a numărului de ferme specializate în această
direcţie
b) crestere uşoară a efectivelor de vaci de lapte
c) scaderea gradului de mecanizare şi de automatizare la nivelul fermelor de vaci de lapte;
d) scaderea producţiei medii pe cap de animal
e) cresterea producţiei medii pe cap de animal si crestere uşoară a efectivelor de vaci de lapte
44. Laptele de vacă se obţine în special în ţările dezvoltate, care deţin o pondere de
cca?
a) 20% din producţia mondială şi numai în proporţie de 30% în ţările în curs de dezvoltare.
b) 70% din producţia mondială şi numai în proporţie de 30% în ţările în curs de dezvoltare.
c) 30% din producţia mondială şi numai în proporţie de 70% în ţările în curs de dezvoltare.
d) 50% din producţia mondială şi numai în proporţie de 50% în ţările în curs de dezvoltare.
e) 40% din producţia mondială şi numai în proporţie de 60% în ţările în curs de dezvoltare.

45. In stabulatie liberă:


a) Vacile pot fi intretinute in adaposturi inchise si semiinchise
b) Vacile pot fi intretinute in adaposturi deschise
c) Legarea - cap la cap cu capacitate de 104 capete
d) Legarea - cap la cap cu capacitate de 76 capete
e) Legare - crupa la crupa cu capacitate de 208 capete.
46. Care din urmatoarele tipuri de ferme este prezent in Canada si S.U.A?
a) Ferme comerciale
b) Bovine lapte-vaci reproductive
c) Bovine lapte-ovine si caprine
d) Ferme de selectie
e) Variantele a si d
47. Unde va scadea productia de lapte la nivel mondial, unde va creste si de ce?
a) Productia de lapte va creste in tarile dezvoltate ca urmare a cerintelor mari de proteina de
origine animala si va scadea in cele in curs de dezvoltare din cauza excesului de produse
lactate
b) Productia de lapte va scadea in tarile dezvoltate ca urmare a cerintelor mari de proteina de
origine animala si va creste in cele in curs de dezvoltare din cauza excesului de produse
lactate
c) Productia de lapte va creste atat in tarile dezvoltate, cat si in cele in curs de dezvoltare din
cauza cerintelor mari de proteina animal
d) Productia de lapte va scadea atat in tarile dezvlotate, cat si in cele in curs de dezvlotare din
cauza excesului de produse lactate
e) Producţia de lapte de vacă va continua să crească continuu în ţările în curs de dezvoltare, ca
urmare a cerinţelor mari de proteină de origine animală, în timp ce în ţările dezvoltate aceasta
va cunoaşte o stagnare sau o uşoară scădere, datorită în mare parte excesului de produse
lactate
a) Variantele a si b
48. In adaposturile semiinchise:
a) Un perete transversal lipseste
b) Mulsul se face in sali speciale
c) Un perete longitudinal lipseste
d) Lateral – cusete pentru odihna
e) Central este furajera
49. Formele de selectie:
a) Produc lapte si carne prin taurasii livrati unitatilor de ingrasare pentru finisare
b) Prezinta vaci de diferite rase specializate
c) Vacile au o marime ce variaza intre 20 si 5000 capete vaci in lactatie
d) Prezinta doar vaci de rasa curata
e) Se numesc si forme de productie lapte
50. Cu cat la suta a scazut efectivul vacilor de lapte din UE din ultimii ani?
a) 20%
b) 40%
c) 65%
d) 10%
e) 7%
51. In ce tip de ferme de pe teritoriul S.U.A., respectiv Canada, gasim doar vaci de
rasa curate ale caror productii sunt inregistrate in registrele genealogice?
a) Ferme mixte
b) Ferme de selectie
c) Ferme comerciale
d) Ferme productie lapte
e) Ferme productie carne

52. Care este media kg de lapte/ ferma si an in cazul fermerol de bovine lapte – vaci de
reproductie?
a) 123.300 kg/an
b) 213.000 kg/an
c) 323.100 kg/an
d) 233.100 kg/an
e) 132.300 kg/an
53. Care dintre aceste tari dispun de rase perfectionate pentru productia de lapte?
a) Spania
b) Grecia
c) Romania
d) Norvegia
e) Finlanda
CURS 6
1. Care din urmatoarele variante este metoda de muls manual recomandata in
practica:
a) Cu nod
b) Cu mana plina
c) Cu podul palmei
d) Cu doua degete
e) Cu ambele maini
2. Despre muls NU este adevarat:
a) Este operatia de extragere a laptelui produs in glanda mamara a animalelor exploatate;
b) Este un proces care imita partial suptul nou-nascutilor
c) Ocupa peste 40% din timpul de lucru zilnic in exploatatiile specifice
d) Este cel mai important factor de exploatare care influenteaza productia de lapte
e) Se poate efectua in sistem manual sau mecanic
3. Despre sistemele de muls este adevarat:
a) Sistemul de muls manual se efectuaza cu ajutorul aparaturii specializate de muls
b) Sistemul de muls manual este aplicat cu precadere la vaci
c) Sistemul de muls manual este aplicat in special la oi si capre
d) Sistemul de muls mecanic implica extragerea laptelui cu ajutorul mainilor
e) Sistemul de muls mecanic este utilizat cu precadere la oi si capre
4. Despre tehnologia de muls NU este adevarat:
a) Poate sa difere in functie de locul de muls (tehnologia aplicata in adapost, la platforme, la
pasune)
b) Reprezinta ansamblul optimal al proceselor, metodelor, procedeelor si operatiilor utilizate
pentru obtinerea laptelui
c) Poate sa difere in functie de sezon (cald sau rece)
d) Poate sa difere in functie de modul de colectare a laptelui (la bidon, la conducta)
e) Poate sa difere in functie de modul de lucru (tehnologii de muls cu instalatii fixe si
mobile)
5. Care din urmatoarele variante NU este un procedeu de muls:
a) Procedeul de muls bilateral direct
b) Procedeul de muls lateral
c) Procedeul de muls incrucisat
d) Procedeul de muls disparat
e) Procedeul de muls indirect
6. Procedeul de muls bilateral direct inseamna:
a) Mulsul simultan al sferturilor, la început a celor posterioare şi apoi a celor anterioare
b) Se asociaza mameloanele specifice fiecărei jumătăţi - stângă şi dreaptă
c) Se asociaza mameloanele în diagonală, respectiv drept anterior cu stâng posterior şi
invers
d) Se mulge fiecare sfert in parte
e) Nicio varianta corecta
7.În fermele familiale de până la 10 capete vaci se utilizează:
a) mulsul manual
b) sistemul de muls mecanic cu instalaţii fixe la adăpost
c) sistemul de muls mecanic cu grup individual de muls mobil cu două aparate de muls
d) mulsul mecanic la platforme
e) sistemul de muls mecanic cu instalaţii mobile
8. în sistemul de întreţinere liberă se recomandă
a) sistemul de muls mecanic cu instalaţii fixe la adăpost
b) sistemul de muls mecanic la grup de muls-platforme
c) muls manual
d) muls mecanic cu instalații fixe la „bidon ”
e) muls mecanic cu instalații fixe la „conductă”
9.Alegerea sistemului de muls NU depinde de :
a) dimensiunea exploataţiei
b) sistemul de întreţinere
c) modul de valorificare al laptelui
d) vârsta şi stadiul lactaţiei
e) rasa animalului
10. În alcătuirea echipamentului de protecţie specific mulgătorului NU se
găsește/găsesc:
a) halat
b) salopetă
c) mănuși
d) şorţ
e) bonetă

11.Care sunt avantajele mulsului mecanic?


a) reducerea efortului mulgatorului, cresterea productivitatii muncii, sporirea cantitatii de lapte
b) nerecmeonta sa se implementeze in gospodariile populatiei
c) nu afecteaza starea de sanatate a ugerului
d) filtrarea si transportul laptelui
e) igienizarea vaselor de muls

12.Care sunt dezavantajele mulsului mecanic?


a) reducerea efortului mulgatorului, cresterea productivitatii muncii, sporirea cantitatii de lapte
b) necesita investitii reduse
c) nu afecteaza starea de sanatate a ugerului
d) nu se poate implementa in gospodariile populatiei, ci doar in microferme si fermele
specializate
e) igienizarea vaselor de muls

13.Ce reprezinta sistemul de muls mecanic?


a)operatia de extragere a laptelui produs in glanda mamara a animalelor exploatate
b)strangerea si colectarea laptelui
c) gradul de calificare a mulgatorului
d) un mod generalizat in tari dezvoltate
e) nici o varianta nu este corecta

14.In ce consta incheierea mulsului?


a) ingrijirea ugerului
b) dezlegarea cozii animalului
c) transportul laptelui la locul de pastrare
d) igienizarea vaselor de muls
e) toate variantele sunt corecte

15.In ce consta mulsul propriu-zis?


a) A.legarea cozii animalelor( la vaci si bivolite)
b) B.filtrarea si transportul laptelui
c) C.toate variantele sunt corecte
d) D.mulgerea primelor 2-3 jeturi de lapte intr-un recipient special
e) E.masajul ugerului (la oi in afara de masaj se va trage usor de mameloane pt destuparea
acestora)

16.Una dintre conditiile pentru introducerea mulsului mecanic la animale este:


a) a.optimizarea activitatii de reproductie
b) b. sa se cunoasca elementele teoretice si practice despre instalatii si muls
c) c.formarea grupelor tehnologice de animale
d) d. animale docile si usor abordabile
e) e. sa fie animale aflate la sfarsitul lactatiei

17.Laptele supus procesarii provine din:


a) a. microferme care apartin sectorului privat
b) b. micii producatori
c) c. gospodariile populatiei
d) d. ferme nespecializate
e) e.toate variantele sunt corecte

18.Conditia de a exista obligatoriu surse de curent electric si apa face referire la:
a) a. la animale
b) b.la personal
c) c.la baza materiala
d) d.la manageriale
e) e.la furaje

19. Dupa efectuarea mulsului, laptele trebuie:


a) a.lasat peste noapte in grajd
b) b.lasat langa grajd
c) c.scos dupa aproximativ 10 minute
d) d.nici o varianta nu este corecta
e) e.scos imediat din grajd

20.Una dintre cerintele de calitate a laptelui impun :


a) a.laptele sa provina din gospodariile populatiei
b) b.numarul de celule somatic sa fie peste 400.000
c) c.sa nu depaseasca 100.000,numarul total de germeni/ml
d) d. nu este nevoie de autorizare sanitara veterinara
e) e.toate variantele sunt corecte.

21. Producatorii care detin exploatatii mici sau comerciale de vaci producatoare
de lapte pot livra:
1) Lapte procesat catre centrele de colectare
2) Lapte crud catre unitatile de procesare a laptelui
3) Lapte procesat catre consumatorul final
4) Lapte semi- procesat catre centrele de colectare
5) Lapte direct catre consumatorul final

22. Cerintele de calitate impun:


a) Laptele sa provina din centre de colectare a laptelui
b) Sa aiba un numar minim de celule somatice de 400.000
c) Sa fie supus la doua analize pe luna pentru verificarea numarului total de germeni
d) Laptele sa nu fie supus la mai multe tipuri de analize
e) Rezultatul analizelor sa nu fie constant pe o perioada de timp
23. In contextul respectării legislației specifice cu referire la producerea,
transportul, procesarea si valorificarea laptelui de vaca si a derivatelor, operatorii
din domeniu trebuie:
a) Sa asigure conditiile de adapostire, sanatate, igiena si bunastare animala
b) Sa nu asigure echipamente de racire a laptelui
c) Sa nu declare laptele provenit de la animale bolnave sau suspicionate de a fi bolnave
d) Sa nu transporte laptele imediat dupa colectare
e) Sa treaca cu vederea peste animalele bolnave sau suspicionate de a fi bolnave
24. In contextul respectării legislației specifice cu referire la producerea,
transportul, procesarea si valorificarea laptelui de vaca si a derivatelor, operatorii
din domeniu :
a) Nu sunt obligati sa asigure echipamente de protectie pentru personal
b) Trebuie sa mentina o continua comunicare cu medicul veterinar
c) Trebuie sa asigure racirea imediata a laptelui la maxim 10 grade Celsius
d) Nu este obligat sa inregistreze exploatatia cu animale la DSVSA
e) Nu trebuie sa dezinfecteze aparatele si ustensilele de muls.
25. In cazul laptelui neconform:
a) Acesta nu poate fi procesat
b) Acesta poate fi procesat in branzeturi cu perioada de maturare de minim 60 de zile
c) Numarul de celule somatice nu este necesar sa fie inregistrat
d) Nu exista criterii de calitate stabilite
e) Numarul de germeni inregistrat nu este important

26. In cazul gospodariilor populatiei si producatorilor ce detin exploatatii mici:


a) Pot procesa laptele in regim propriu
b) Pot comercializa produsele procesate in regim propriu
c) Pot comercializa produsele fara ajutorul spatiilor autorizate sanitar veterinar
d) Variantele a) si b)
e) Niciuna dintre variante

27. Nu este o metoda de muls:


a) cu mâna plină
b) cu nod
c) cu două degete
d) cu trei degete
e) mecanic
28. Despre sistemul de muls manual NU este adevarata afirmatia:
a) reprezintă cel mai vechi mod de recoltare a laptelui
b) este utilizat pe plan mondial
c) este utilizat în ţările nedezvoltate
d) este utilizat în ţările în curs de dezvoltare
e) nu necesită investiţii reduse
29. Dintre dezavantajele sistemul de muls manual NU face parte:
a) necesită un efort fizic deosebit
b) productivitate de 2-3 ori mai scăzută faţă de mulsul mechanic
c) poate fi utilizat la vacile cu afecţiuni mamare
d) se obţine de regulă un lapte neigienic
e) deprecierea însuşirilor organoleptice ale laptelui
30. Nu este o etapa a mulsului propriu-zi:
a) spălarea ugerului cu apă călduţă sau rece
b) mulgerea primelor 2-3 jeturi de lapte
c) masajul ugerului
d) masajul animalului
e) filtrarea şi transportul laptelui
31. Dintre avantajele mulsului manual NU face parte:
a) necesită investiţii reduse
b) se poate aplica în orice condiţii
c) poate fi utilizat la vacile cu afecţiuni mamare
d) se poate aplica şi la animale cu nivel productiv redus
e) necesită un efort fizic
32. Dintre echipamentele de muls NUfac parte:
a) prosoape şi vase de colectare
b) bidoane cu capacitate de 25 litri prevăzute obligatoriu cu strecurători.
c) recipient special pentru colectarea primelor jeturi de lapte
d) găleţi cu furaje
e) găleţi pentru muls

33. Faza bactericida este influentata in special de:


a) Sistemul de muls
b) Durata pastrarii laptelui
c) Temperatura de pastrare a laptelui
d) Tratarea primara a laptelui
e) Livrarea laptelui

34. Alegerea temperaturii de racire a laptelui depinde de:


a) Sezon
b) De gradul de igiena a mulsului
c) Rasa animalului
d) Variantel b si c
e) Modalitatea de pastrare a laptelui

35. Pentru laptele livrat si ajuns la beneficiar in maximum 3 ore racirea:


a) Nu se face in ferma
b) Se face in ferma
c) Se realizeaza la temperatura de 10-12 grade
d) Se realizeaza la temperatura de 4 grade
e) Se realizeaza la temperatura de 6-8 grade

36. Bidoanele cu lapte sunt pastrate pana la livrare pentru o perioada de timp
de 12-14 ore:
a) In tancuri izoterme
b) In camera de lapte
c) In bazine de racire
d) In incaperea pentru curatarea si depozitarea bidoanelor
e) In camerele frigorifice

37. Tancurile izoterme nu realizeaza:


a) Racirea laptelui
b) Mentinerea laptelui la o temperatura scazuta
c) Uniformizarea temperaturii in masa laptelui
d) Impiedicarea separarii particulelor cu densitati diferite
e) Igienizarea laptelui

38. Pastrarea laptelui in ferma nu se face in:


a) Bidoane din aluminiu
b) Bidoane din plastic
c) Bidoane din otel inoxidabil
d) Tancuri izoterme
e) Variantele a si d

39. Temperatura laptelui imediat dupa muls este de:


a) 20 – 25 °C
b) 2 – 10 °C
c) 16 – 18 °C
d) 32 – 35 °C
e) 40 – 45 °C

40. Ce se intampla daca laptele este pastrat in stare calda dupa efectuarea mulsului?
a) dezvoltarea microorganismelor este inhibata
b) bacteriile lactice nu scindeaza lactoza in acid lactic
c) laptele devine acid
d) nu exista pagube la nivelul sectorului de procesare
e) nicio varianta corecta

41. Care dintre acestea este o metoda de igienizare a filtrelor de tifon?


a) clatirea tifoanelor dupa folosire cu apa calduta sau rece
b) spalarea intr-o solutie detergent la o temperatura de 45 – 50 °C
c) dezinfectia cu ajutorul unei solutii de cloramina
d) nicio varianta corecta
e) variantele a, b si c

42. Imediat dupa muls laptele:


a) toate variantele sunt corecte
b) constituie un excellent mediu de dezvoltare a microorganismelor
c) prezinta substante bactericide
d) microorganismele se dezvolta mai incet
e) are o temperature de 32 – 35 °C

43. Ce se poate intampla daca laptele ajunge in stare acidulata la unitatea de


procesare?
a) fabricatia nu este afectata
b) laptele nu mai poate fi prelucrat corespunzator
c) calitatea produselor lactate este influentata negativ
d) variantele b si c
e) scad consumurile specifice

44. Livrarea laptelui se face in functie de :


a. Cantitate
b. Calitati organoleptice
c. Calitati fizico-chimice
d. Calitati microbiologice
e. Toate variantele sunt corecte

45. Preluarea laptelui de catre unitati de la furnizori se face, in mod normal :


a. De doua ori pe zi
b. O data pe zi
c. O data la 3 zile
d. O data pe saptamana
e. Nici o varianta nu este corecta

46. In cazul in care colectarea laptelui se efectueaza o data pe zi:


a. Este permisa amestecarea laptelui de dimineata cu laptele de seara
b. Nu este permisa amestecarea laptelui de dimineata cu laptele de seara
c. Nu este prevazuta aceasta regula, este decizia unitatii de colectare
d. Toate raspunsurile sunt corecte
e. Nici un raspuns nu este corect

47. Receptia cantitativa si calitativa a laptelui presupune:


a. Determinarea prospetimii
b. Proba cu alcool
c. Proba densitatii
d. Proba continutului de grasime
e. Toate raspunsurile sunt corecte

48. Există pericolul ca laptelui colectat să-i crească aciditatea prea mult şi să
devină impropriu pentru industrializare daca timpul necesar pentru receptia
acestuia depaseste:
a. 3-4 ore
b. 4-5 ore
c. 1.5-2 ore
d. 2-3 ore
e. Nici un raspuns nu este corect

49. După recepţie, laptele se răceşte la o temperatură de:


a. Intre 11-15 grade Celsius
b. Intre 1-5 grade Celsius
c. Intre 7-9 grade Celsius
d. Intre 4-6 grade Celsius
e. Orice valoare termica sub 10 grade Celsius

50. Pentru a asigura tratarea laptelui în bune condiţii, centrul de colectare


trebuie să fie dotat cu:
a. una pentru recepţia laptelui unde se face şi răcirea
b. un depozit pentru laptele răcit
c. încăpere pentru curăţirea şi depozitarea bidoanelor
d. Raspunsurile a si c
e. Raspunsurile a, b si c
CURS 7
1. Metoda de ingrasare ultra baby-beef are drept scop :
a)obtinerea carnii albe
b)dezvoltarea viteilor
c)sacrificarea viteilor la o greutate corporala mare
d)obtinerea carnii fragede
e)obtinerea carnii foarte fragede

2. Metoda de ingrasare baby-beef foarte precoce are drept scop:


a)obtinerea carnii albe
b)obtinerea carnii fragede
c)obtinerea carnii foarte fragede
d)obtinerea unei carcase mari
e)obtinerea unei carcase de buna calitate

3. În cazul folosirii metodei de îngrăşare baby-beef foarte precoce, se


administrează viţeilor:
a)doar lapte praf
b)nutreţ concentrat şi fân
c)doar furaj combinat
d)lapte praf, furaj combinat şi fân
e)niciun răspuns nu este corect

4. Metoda de ingrasare baby-beef clasic are:


a)o faza tehnologica(7zile)
b)3 faze tehnologice(I=7-70zile; II=71-120 zile; III=121-200 zile)
c)3 faze tehnologice(I=7-80zile; II=81-130 zile; III=131-250 zile)
d)4 faze tehnologice(I=45-110 zile; II=112-291zile;III=292-451zile; IV=452-600zile)
e)4 faze tehnologice(I=5-10 zile; II=90-191zile;III=222-351zile; IV=500-900zile)

5. Sistemul de ingrasare semiintensiv presupune afluirea materialului bilogic la


varsta de:
a)2-3 luni sau mai devreme
b)3-6 luni sau mai tarziu
c)3 luni
d)5-8 luni
e)1 an

6. Reconditionarea animalelor adulte reformate dureaza:


a)100-180 zile
b)50-90 zile
c)25-45 zile
d)120-240 zile
e)1 an

7. Metoda de ingrasare baby-beef precoce(barely-beef) apartine sistemului:


a)extensiv
b)semiintensiv
c)intensiv
d)superintensiv
e)niciun raspuns nu e corect

8. Care din produsele de origine animala este pe primul loc?


a)blana/pene
b)carne
c)pielea
d) raspunsurile a si b
e)niciunul dintre raspunsuri

9. Care sunt principalele elemente care contitioneaza producerea carnii:


a)Varsta animalelor la afluire
b)Locul in care se afla animalul
c)Temperatura
d)Resursele furajere
e)Raspunsurile a si d

10. Care sunt principalele elemente care conditioneaza producerea carnii:


a)parametrii de inceput ai productiei de carne
b)durata sportului de crestere
c)durata de ingrasare
d)sistemul de crestere
e)variantele c si d

11. Care sunt principalele elemente care contitioneaza producerea carnii:


a)vârsta animalelor la afluire şi durata îngrăşării
b)mărimea sporului de creştere
c)sistemul de creştere şi resursele de furaje
d)parametrii finali ai producţiei de carne
e)toate răspunsurile sunt corecte

12. Datorita carui motiv carnea este pe primul loc printer produsele de origine
animal:
a)continutului scazut in substante proteice
b)digestibilitatii scazute
c)pretabilitatii la diverse produse culinare
d)continut in nutrienti de slaba calitate
e)toate raspunsurile sunt gresite

13. Datorita carui motiv carnea este pe primul loc printer produsele de origine
animal:
a) continutului ridicat in substante proteice
b)digestibilitatii crescute
c)pretabilitatii la diverse produse culinare
d)continut in nutrienti de inalta calitate
e)toate raspunsurile sunt corecte

14. Care din urmatoarele variante poate fi definitia carnii:


a)animalul viu, crescut şi livrat la abator
b)o porţiune detaşată din carcasă care poate fi utilizată în alimentaţia omului
c)ţesutul muscular striat al mamiferelor
d)carcasa animalului
e)niciun răspuns nu este corect

15. Care din urmatoarele variante poate fi definitia carnii:


a)animalul viu, crescut şi livrat la consumator
b)o porţiune detaşată din carcasă cu componentele ei principale: musculatură, grăsime, oase, care
pot fi utilizate sub diverse forme în alimentaţia omului.
c)ţesutul muscular striat al mamiferelor
d)o porţiune detaşată din carcasă care poate fi utilizată în alimentaţia omului
e)niciun răspuns nu este corect

16. Care din urmatoarele variante poate fi definitia carnii:


a)animalul viu, crescut şi livrat la consumator
b)o porţiune detaşată din carcasă care poate fi utilizată în alimentaţia omului
c)ţesutul muscular striat al mamiferelor (împreună cu toate ţesuturile cu care acesta se găseşte în
aderenţă naturală directă);
d)carcasa animalului
e)niciun răspuns nu este corect

17. Care din urmatoarele variante poate fi definitia carnii:


a)animalul viu, crescut şi livrat la consumator
b)orice parte comestibilă din corpul animalului, respectiv carcasa formată din cele patru sferturi
şi celelalte părţi comestibile care alcătuiesc al cincilea sfert ( cap, picioare, ţesut gras compact,
organe şi alte viscere);
c)ţesutul muscular striat al mamiferelor
d)carcasa animalului
e)niciun răspuns nu este corect

18. Prin cate sisteme se realizeaza ingrasarea taurinelor:


a)2
b)4
c)3
d)1
e)5

19. Care din urmatoarele variante poate fi definitia carnii:


a)ţesutul muscular striat al mamiferelor (împreună cu toate ţesuturile cu care acesta se găseşte în
aderenţă naturală directă);
b)orice parte comestibilă din corpul animalului, respectiv carcasa formată din cele patru sferturi
şi celelalte părţi comestibile care alcătuiesc al cincilea sfert ( cap, picioare, ţesut gras compact,
organe şi alte viscere);
c)animalul viu, crescut şi livrat la abator;
d)porţiunea detaşată din carcasă, cu componentele ei principale: musculatură, grăsime, oase, care
pot fi utilizate sub diverse forme în alimentaţia omului.
e)toate raspunsurile sunt corecte

20. Viţelul de carne uşor:


a)se sacrifică la 250 kg, la vârsta de 5 luni
b)se sacrifică la 120 kg, la vârsta de 5 luni
c)se sacrifică la 120 kg, la vârsta de 2,5 luni
d)se sacrifică la 350 kg, la vârsta de 5 luni
e)niciun răspuns nu este corect

21. Tineretul bovin îngrăşat tradiţional:


a)se sacrifică la 7-13 luni
b)are greutatea la sacrificare între 300-400 kg
c)consumul specific asigurat este sub 3 UNC/kg spor
d)sporul mediu zilnic este de 1000g
e)niciun răspuns nu este corect

22. În prezent, în ţările U.E., 23,6% din carnea de pe piaţă provine de la:
a)viţele
b)tăuraşi şi tauri
c)boi
d)vacile reformate
e)niciun răspuns nu este corect
23. Viţeii crescuţi pentru carne albă se cresc:
a)prin intretinere libera
b)cu costuri mici
c)cu lapte sau substituent de lapte
d)în adăposturi foarte luminoase
e)toate răspunsurile sunt corecte

24. Metoda de ingrasare ultra barley-beef are drept scop :


a)obţinerea cărnii fragede
b)obtinerea carnii albe
c)obtinerea suculente şi marmorate
d)obtinerea unei carcase de buna calitate
e)variantele a si d

25. În cazul folosirii metodei de îngrăşare baby-beef foarte precoce, se


administrează viţeilor:
a)doar lapte praf
b)doar furaj combinat
c) fan,lucerna si porumb,siloz
d)lapte praf, furaj combinat şi fân
e)niciun răspuns nu este corect
26. Cel mai mare raport calorii/100g se gaseste la:
a) miei
b) boboci de gaste
c) gaste
d)porcine adulte
e)bovine adulte

27. Cel mai mare raport calorii/100g se gaseste la:


a)Porcine, urmat de ovine adulte
b)Gaste, urmat de boboci de gaste
c)Bovine adulte, urmat de tineretul bovin
d)Curcani, urmat de gaini
e)Ovine, urmat de miei

28. Cel mai mare raport calorii/100g se gaseste la:


a)Porcine adulte, gaste
b)Miei
c)Bovine si tineret bovin
d)Rate
Curcani
29. Cel mai mare procent de proteine il are carnea de:
a)Pui de gaina(2)
b)Gaina(2)
c)Boboci de gaste(2)
d)Rata(2)
e)Curcan(2)

30. Scopul metodei de îngrăşare baby-beef clasic sau normal este:


a)obţinerea unei carcase mici şi de calitate bună
b)obtinerea unei carcase medii si de calitate medie
c)obtinerea unei carcase mari si de calitate buna
d)obtinerea unei carcase cu un raport calitate-pret rentabil
e)niciuna dintre variante

31. Metoda de ingrasare baby-beef clasic sau normal


a)Este metoda cea mai raspandita
b)Este o metoda destul de rar intalnita
c)Este metoda cea mai economica
d)Raspunsurile a si c
e)Niciuna dintre variante nu este corecta

32. Metoda de îngrăşare baby-beef clasic sau normal, din punct de vedere
tehnologic, are:

a)întreţinere liberă, în trei tipuri de adăposturi, diferenţiate pe faze, cu hrănire din stoc
b)intretinere libera, in patru tipuri de adaposturi
c)intretinere libera cu hranire din stoc
d)întreţinere liberă pe grătar sau aşternut permanent, hrănire din stoc, diferenţiată pe
faze tehnologice, în prima fază utilizându-se şi 36 kg înlocuitor de lapte.
e)Variantele b si c

33. Vârsta de afluire la metoda de îngrăşare baby-beef clasic sau normal este:
a)7-14 zile şi de valorificare 1an
b)28-35 zile si de valorificare 18 luni
c)7-14 zile şi de valorificare 200 zile
d)7-14 zile si de valorificare 6 luni
e)7-20 zile şi de valorificare 14-20 luni

34. Îngrăşarea baby-beef normal se face:


a) în două tipuri de adăposturi şi două faze tehnologice
b) în trei tipuri de adăposturi şi trei faze tehnologice
c) în trei tipuri de adăposturi şi patru faze tehnologice
d)în patru tipuri de adăposturi şi patru faze tehnologice
e)niciun răspuns nu este corect
35. Juncanii îngrăşaţi în sistem extensiv:
a) au vârsta de 18 sau 24 luni
b)se lotizează până la 100 capete
c)se îngraşă pe păşune
d) sunt castraţi cu cel puţin o lună înainte de scoaterea la păşune
e)toate răspunsurile sunt corecte

36. Sistemul de îngrăşare semiintensiv la taurine


a) Presupune afluirea materialului biologic la vârsta de 1-3 luni
b)Presupune afluirea materialului biologic la vârsta de 3-6 luni, dar se
poate face şi mai târziu
c)se pretează rasele mixte, metişii raselor mixte cu rasele de carne
sau tineretul taurin reformat
d)Raspunsurile b si c
e)Niciun raspuns nu este corect

37. În sistemul de îngrăşare extensiv la taurine, alimentaţia de bază a vacilor doici o


constituie:
a) iarba verde administrată la grajd
b)iarba recoltata direct de pe pasune
c) furajul concentrat
d) furajul combinat
e) alimentaţia exclusiv lactată

38. Ingrasarea juncanilor si a junincilor reformate:


a) apartine sistemului de ingrasare extensiv
b)se bazează pe îngrăşarea tăuraşilor castraţi cu cel puţin o lună
înainte de scoaterea pe păşune
c)se asigură apă şi brichete minerale
d)se obţine carnea de mânzat
e)Toate variantele sunt corecte

39. În urma îngrăşării extensive a juncanilor şi junincilor reformate se obţine :


a) carnea de mânzat
b)carnea albă
c)carnea de viţel greu
d) carnea de viţel uşor
e) niciun răspuns nu este corect
40. Recondiţionarea taurinelor adulte reformate :
a)se aplică în scopul creşterii masei corporale
b) se aplică în scopul îmbunătăţirii indicilor de abator
c) se aplică în scopul îmbunătăţirii calităţii carcasei
d) durează 50-90 zile
e) toate răspunsurile sunt corecte

41. În cazul recondiţionării animalelor adulte reformate, alimentaţia trebuie să fie:


a) de 3-4 ori pe zi
b)progresiv abundenta
c)bogata in suplimente concentrate in cantitate de 2 kg pe cuplu
d) doar amestec de concentrate
e) doar nutreturi de volum

42. îngrăşarea vacilor primipare fătate timpuriu la păşune cu viţeii


a)nu se amenajează umbrare
b)sunt vacile cu fătări precoce la 23-24 luni, în special toamna şi se scot împreună cu viţeii pe
păşune când aceştia au 5-6 luni
c)Hrănirea este progresiv abundentă, bazată pe nutreţuri de volum (masă verde, porumb siloz,
sfeclă, cartofi, fibroase, grosiere tocate, cu adaos de melasă şi uree, reziduuri industriale,
completate cu amestec de concentrate.
d)Variantele b si c
e) Nicio varianta nu este corecta

43. Efectuarea păşunatului raţional corespunde:


a)recondiţionarii animalelor adulte reformate
b)recondiţionarea animalelor adulte reformate
c) îngrăşarii viţeilor la vaci doici pe păşune:
d) îngrăşarii vacilor primipare fătate timpuriu la păşune cu viţeii
e)Toate variantele sunt corecte

44. Vacile nu se mulg in:


a)îngrăşarea viţeilor la vaci doici pe păşune
b)îngrăşarea vacilor primipare fătate timpuriu la păşune cu viţeii
c) Sistemul de îngrăşare semiintensiv
d)Raspunsurile a si c
e)Nicio varianta nu este corecta

45. In îngrăşarea viţeilor la vaci doici pe păşune:


a) Vacile se mulg
b)Vacile pot asigura laptele pentru 3 vitei
c) Se recomandă ca parturiţia să se realizeze la sfârşitul iernii şi începutul primăverii,
vacile beneficiind de o alimentaşie restricţionată şi ieftină
d)viţeii se ţin pe păşune din iulie până în octombrie
e)Hrănirea este progresiv abundentă

46. Legat de sistemul de ingrasare semiintensiv:


a) a.creşterea este moderată, carcase relativ mari, carne în carcasă 60-65%
b) b.întreţinerea se face în stabulaţie liberă sau legată
c) c.se pretează rasele mixte, metişii raselor mixte cu rasele de carne sau tineretul taurin
reformat;
d) d. raspunsurile a, b si c
e) e. presupune afluirea materialului biologic la vârsta de 6-9 luni

47. In cate moduri se pot valorifica viteii in sistemul de îngrăşare extensiv-


îngrăşarea viţeilor la vaci doici pe păşune:
a)0
b)5
c)2
d)1
e)3

48. Referitor la îngrăşarea juncanilor şi a junincilor reformate:


a)se bazează pe îngrăşarea tăuraşilor castraţi cu cel puţin o lună înainte de scoaterea pe păşune
b)animalele se îngraşă pe păşune, realizând smz de 550-700g;
c)se asigură apă şi brichete minerale
d)variantele a,b si e
e)se realizează lotizarea animalelor, în funcţie de greutatea corporală, vârstă şi sex

49. Cate stari de ingrasare au mieii?


a)3
b)1
c)4
d)2
e)5

50. Majoritatea speciilor au procentul de substante minerale:


a)1,0
b)0,5
c)0,6
d)1,2
e)1,5

51.Dintre urmatoarele, animalul cu cel mai mare procent de apa din compozitia
chimica a carnii este(starea de ingrasare 2):
a)gaina
b)rata
c)curcanul
d)gasca
e)bobocul de rata

52. Dintre urmatoarele specii, care are cel mai mic raport calorii/100g (starea de
ingrasare slaba)?
a)bovine adulte
b)tineret bovin
c)porcine adulte
d)ovine adulte
e)miei

53. Carnea se afla pe primul loc datorita:


a)continutului ridicat in proteine
b)digestibilitate ridicata
c)pretabilitate la diverse produse culinare
d)Variantele a si b
e) Variantele a,b,c

54. Carnea cu cel mai mare procent lipidic il reprezinta (stare de ingrasare grasa):
a)carnea de bovine adulte
b)carnea de miel
c)carnea de porcine adulte
d)carnea de tineret bovin
e)carnea de ovine adulte
1. Care dintre urmatoarele rase de ovine crescute pentru carne are productie de calitate
medie, avand si randament la sacrificare redus:
a) Romney-Marsh
b) Suffolk
c) Merinofleisch
d) Ile de France
e) Lincoln

2. Selectați varianta corecta referitoare la rasa de ovine Suffolk:


a) are lana neagra pe corp
b) este o rasa relativ noua
c) lana pe corp este alba, iar jarul brun-inchis
d) dezvoltarea corporala este mica spre mijlocie
e) fatarile sunt grele si necesita asistenta

3. O caracteristica a rasei de ovine Dorper este:


a) Reproducere sezoniera
b) Pasunatul selectiv
c) Carnea nu prezinta gustul specific de oaie
d) Trebuie tunsa des
e) Fatari dificile

4. Selectati varianta corecta:


a) oile din rasa Dorper sunt greu de intretinut
b) rasa Turcana prezinta 4 varietati
c) oile din rasa Merinos prezinta lana de culoare neagra
d) rasa Lincoln este de dimensiuni mijlocii si nu trebuie tunsa
e) rasa Tigaie prezinta 2 varietati

5. Care dintre urmatoarele rase de ovine nu este romaneasca:


a) Merinos
b) Țurcana
c) Țigaie
d) Romanov
e) Carabașa

6. Rasa de ovine Ile de France:


a) Nu este raspandita in multe tari
b) Are o prolificitate crescuta
c) Are musculatura slab dezvoltata
d) Rezistenta scazuta la mediu si boli
e) Lana groasa si aspra
7. Selectati varianta corecta:
a) greutatea a unei oi adulte din rasa Tigaie este de 20-25 kg la femele
b) rasa Tigaie reprezinta un tip morfo-productiv de lana aspra-carne-lapte
c) indicii de reproductie a rasei Merinofleisch sunt de 50-60% pentru fecunditate si 60%
pentru prolificitate
d) rasa Turcana are mereu culoarea alba
e) rasa Merinos este des intalnita in zona Dobrogei si a campiei de sud est a tarii

8. Randamentul la sacrificare la rasa de ovine Ile de France este de:


a) 25%
b) 60%
c) 70%
d) 65%
e) 40%

9. Care din rasele de ovine de mai jos are o incarcatura musculara exceptionala:
a) Turcana
b) Merinos
c) Ile de France
d) Suffolk
e) Dorper

10. La ce greutate ajunge tineretul ovin din rasa Lincoln?


a) tineretul 1 an, 90kg
b) tineretul 1 an,80kg
c) tineretul 1 an, 100 kg
d) tineretul 1 an, 95kg
e) tineretul 1 an, 75kg

11. Ce aptitudini exceptionale indeplineste rasa de ovine Southdown?


a) productia de lapte
b) productia de carne
c) productia de lana
d) in productia de carne si lapte
e) in productia de lapte si lana

12.Ce regiune este cea mai cunoscuta pentru distribuirea productiei ovinelor?
a) Oceania
b) Africa
c) America
d) Europa
e) Asia
13. Ce rasa de ovine are aptitudini exceptionale pentru productia de carne:
a) rasa Southdown
b) rasa Lincoln
c) rasa Suffolk
d) rasa Merinofleisch
e) rasa Ile de France

14. Rasa de ovine Turcana:


a) Prezinta o singura varietate
b) Reprezintă un tip morfo-productiv mixt de lână groasă-lapte-carne-pielicele
c) Raspandita in zone de campie
d) Rezistenta scazuta la factori de mediu
e) Este o rasa de origine britanica

15. La ce greutate ajunge oaia in rasa Sothdown?


a) 100-110 kg
b) 75-85kg
c) 65-75kg
d) 80-95 kg
e) 65-90 kg

16. Care dintre următoarele rase de oi are carnea de bună calitate, suculentă, gustoasă si
fară miros specific pronunțat?
a) Lincoln
b) Southdown
c) Suffolk
d) Ile de France
e) Romney-Marsh

17. Din ce tari provin rasele de ovine importante pentru productia de carne?
a) Rase din Marea Britanie
b) Rase din Italia
c) Rase din Spania
d) Rase din Suedia
e) Rase din Finlanda

18. Rasa de ovine foarte veche care se adaptează la conditii diferite de climă și hranire:
a) Suffolk
b) Southdown
c) Lincoln
d) Romney-Marsh
e) Border-Leicester
19. Care rasa de ovine dintre cele de mai jos este caracteristica tipului de lapte:
a) rasa Border-Leicester
b) rasa Romney-Marsh
c) rasa Friza
d) rasa Lincoln
e) rasa Suffolk

20. Selectati varianta corecta:


a) oaia precoce de Teleorman se mai numeste si Carbasa sau Tigaie cu cap negru de
Teleorman
b) rasa Tigaie are doar 2 varietati
c) rasa Romanov provine din Romania
d) oaia precoce de Teleorman are lana pe corp alba si jarul alb
e) rasa Southdown are conformatie tipica pentru productia de lapte

21. Ce categorie de ovine prezinta carnea marmorata:


a) Merinofleisch
b) Lincoln
c) Ile de France
d) Southdow
e) Suffolk

22.Care rasa de ovine are randamentul de sacrificare 60%?


a) Romanov
b) Ile de France
c) Finnish Landrace
d) Dorper
e) Merinos

23. Productia de lapte a oii precoce de Teleorman variaza intre:


a) 130L-135L
b) 140L-145L
c) 130L-150L
d) 100L-110L
e) 90L- 100L

24. Productia de lape in condtii mediocre de hranire a rasei de oi Turcana este:


a) 80L-100L
b) 70L-90L
c) 50L-60L
d) 40L-50L
e) 60L-70L
25. Câte varietăți prezintă Rasa de ovine Țurcană?
a) 1
b) 2
c) 3
d) 4
e) 5

26. Selectati zona in care se doreste sporirea numerica a rasei de ovine Merinos:
a) Transilvania
b) Banat
c) Dobrogea
d) Crisana
e) Moldova

27.Ce rasa de ovine face parte din grupa oilor cu se lana lunga?
a) Border-Leicester
b) Romney-Marsh
c) Lincoln
d) Southdown
e) Suffolk

28. Oaia precoce de Teleorman (Carabaşă) poate fi folosita in incrucisari pentru


imbunatatirea caracterelor productive:
a) Lana si pielicele
b) Carne si pielicele
c) Carne, lapte si prolificitate
d) Lapte si lana
e) Lana, pielicele si lapte

29. La ce greutate ajung berbecii in rasa Dorper


a) 70kg-80kg
b) 90-100 kg
c) 120-130kg
d) 60-70kg
e) 140-150kg

30. Productia de lapte a rasei de oi Tigaie este cuprinsa intre


a) 90-110 L
b) 95-115 L
c) 55-75 L
d) 60-90 L
e) 85-90 L
31. Selectati afirmatia corecta cu privire la rasa de ovine Dorper:
a) reproductia este sezoniera
b) trebuie tunsa
c) pasunat selectiv
d) instinct matern foarte dezvoltat
e) capacitate mica de alaptare

32. La ce greutate ajunge rasa de ovine Merinos in stadiul de adult la femela si mascul?
a) 38-42 kg
b) 55-65kg femele si 80-90kg mascul
c) 40-45 kg femela si 60-65 kg mascul
d) 45 kg femela si 65 kg mascul
e) 38-42 kg femela si 60-65 kg mascul

33. Ce este specific rasei de ovine Dorper?


a) Fătări ușoare și instinct matern foarte dezvoltat
b) Fătări grele
c) Instinct matern slab dezvoltat
d) Viteza mică de creștere
e) Capacitate mică de alăptare

34. In conditii de ingrasare intensiva mieii rasei Ile de France la 4 luni vor cantari:
a) 50 kg
b) 45kg
c) 40kg
d) 60 kg
e) 25 kg

35. Varietatea de ovine Stogoșă reprezintă :


a) Produsul de incrucisare dintre Tigaie si Turcana
b) produsul de încrucișare dintre Romanov și Suffolk
c) produsul de încrucișare dintre Merinos și Dorper
d) produsul de încrucișare dintre Chios și Comisana
e) produsul de încrucișare dintre Friza și Lincoln

36. Producatorul de ovine clasat pe locul 1 mondial in perioada 1994-2016 este:


a) China
b) UK
c) Sudan
d) India
e) Turcia

37. Varful producției de ovine la nivel mondial a fost atins în anul:


a) 2016
b) 1994
c) 1995
d) 2000
e) 1996

38. Din punct de vedere regional, un procent mai mare de 40% in productia de ovine a fost
atins de:
a) Asia
b) Africa
c) Europa
d) Oceania
e) America

39.Care dintre urmatoarele rase de oi este specializata pentru productia de lapte:


a) Border-Leicester
b) Lincoln
c) Dorper
d) Friza
e) Romney-Marsh

40. Rasa de ovine Romney-Marsh este raspandita in urmatoarele zone:


a) Australia
b) Noua Zeelanda
c) America de Sud
d) primele 3 variante
e) America de Nord

41. Varietatile Stogoasa si Spanca apartin rasei de ovine:


a) Carabasa
b) Merinos
c) Romanov
d) Tigaie
e) Turcana

42. Selectati informatia incorecta despre varietatea de oi Spanca:


a) Rezultat din incrucisarea raselor Tigaie si Turcana
b) Rezultat din incrucisarea oilor Tigaie si berbecii Merinos
c) Apartine rasei Carabasa
d) Este un tip de ovine mixt
e) Toate cele de mai sus

43. Rasa de ovine Tigaie:


a) A aparut prin selectie naturala
b) E raspandita in zone de campie si munte
c) Conformatie caracteristica oilor de carne
d) Are o varietate de culoare mai buna pentru carne
e) Are aprox 250 de zile de lactatie

44. Ce rasa de ovine este folosita in Noua Zeelanda pentru obtinerea rasei Corriedale:
a) Border-Leicester
b) Romney-Marsh
c) Lincoln
d) Suffolk
e) Southdown

45. Rasa de ovine Merinofleisch:


a) Este o rasa mixta
b) Este crescuta si pentru pielicele
c) Are o dezvoltarecorporala mica
d) Are randament la sacrificare scazut
e) Prezinta carne de calitate slaba

46. De cati ani este Oaia Precoce de Teleorman crescuta in zona Teleormanului:
a) 150 ani
b) >150 ani
c) 120 ani
d) 140 ani
e) 145 ani

47. La varietatea Spancă, ce procent din producția de lapte este consumat de miel:
a) 20%
b) 65%
c) 80%
d) 50%
e) 100%

48.Carnea cu insusiri organoleptice deosebite apartine rasei de ovine:


a) Lincoln
b) Romanov
c) Ile de France
d) Dorper
e) Southdown

49. Din rasele de ovine romanesti, varietatea Stogosa a rezultat din incrucisarea
intamplatoare a raselor:
a) Tigaie si Turcana
b) Tigaie si Meritos
c) Spanca si Tigaie
d) Spanca si Meritos
e) Turcana si Spanca

50. Ce culoare are lana de pe corp la rasa de ovine Suffolk


a) negru
b) alba
c) brun inchis
d) brun deschis
e) rosiatica

51. Varietatea Stogoasa a rasei de ovine Carabasa:


a) Are perspective de imbunatatire a altor rase
b) Reprezinta incrucisarea dintre rasele Merisnos si Romanov
c) Lana de culoare bruna
d) A aparut prin selectie naturala
e) Prezinta insusiri morfo-productive ale raselor Tigaie si Turcana

52. Varietatea de oi Spancă a rasei Carabasa a rezultat din încrucișarea raselor:


a) Merinos cu Friză
b) Țigaie cu berbeci din rasa Merinos
c) Dorper cu Merinos
d) Nicio variantă nu este corectă
e) Dorper cu Friză

53. Ce calitate are carnea ce provine de la rasa de ovine Merinofleisch


a) nu este o rasa de carne
b) slaba
c) buna
d) medie
e) foarte slaba

54. Rasa Border-Leicester este răspândită în:


a) Australia
b) Noua Zeelandă
c) Africa
d) Europa
e) Variantele a, c si d
Intrebari curs 9:
1. Cate feluri de sisteme de exploatare exista?
a)sistem intensiv de exploatare
b)sistem extensiv de exploatare
c)sistem semiintensiv de exploatare
d)variantele a,b,c
e)variantele a,c

2. Care este varsta optima de reproducere pentru femelele de ovine de la rase mai precoce?
a)18 luni
b)15 luni
c)9-12 luni
d)6-7 luni
e)4-6 luni

3. Varsta pana la care se folosesc ovinele la reproductive este in functie de:


a)gradul de uzura al dentitiei
b)nivelul potentialului productive si starea de intretinere
c)necesitatea asigurarii efectivelor
d)variantele b,c
e)variantele a,b,c

4. Cat dureaza ciclul sexual la ovine?


a)10-13 zile
b)17-18 zile
c)14-15 zile
d)20-21 zile
e)5-6 zile

5. Cate feluri de sisteme de monta exista?


a)monta libera si monta dirijata
b)monta libera cu grupe de rotatie, monta in harem, monta dirijata la mana
c)monta dirijata in harem
d)variantele a,b,c,e
e)variantele a,b

6. Perioada de miel zburat dureaza:


a)0-7 zile
b)7-30 de zile
c)70-75 de zile
d)30-65 de zile
e)75-80 de zile

7. Care sisteme de monta necesita un consum redus de forta de munca?


a)Monta in harem + monta dirijata
b)Monta dirijata + monta dirijata la mana
c)Monta libera + monta libera cu grupe de rotatie
d)Monta libera + monta in harem
e)Niciun raspuns nu este corect
8. Cate metode de intarcare a puilor de oi se practica la noi?
a)1
b)2
c)3
d)4
e)Niciun raspuns nu este corect
9. Care este cea mai utilizată metodă de înțărcare a mieilor la noi în țară?
a)foarte precoce
b)timpurie
c)tardivă
d)precoce
e)variantele b și c
10. Ce rase sunt pretabile pentru alăptarea mieilor destinați îngrășării?
a)carne
b)lână-lapte
c)lapte
d)lână-carne
e)lapte-carne
11. Mieii se sacrifica la:
a)100-120 de zile
b)90 de zile
c)80-100 de zile
d)150-170 de zile
e)50-70 de zile
12. Monta in harem se utilizează de către crescătorii cu un efective de oi:
a)mari
b)de 350-400 de capete
c)de peste 300 de capete
d)de peste 200 de capete
e)mai mici, 100-150 de oi
13. Variantele de întreținere pentru sistemul intensiv de exploatare a ovinelor sunt:
a)pastoral clasic
b)stabulație permanentă
c)industrial
d)stabulație cu așternut permanent în perioada de iarnă și pe pășune vara
e)variantele b, c, d
14. Vârsta optimă de folosire la reproducție a ovinelor este condiționată de:
a)producția de lapte
b)aspectul învelișului pilos
c)sistemul de exploatare
d)apariția pubertății și dezvoltarea corporală
e)durata căldurilor
15.Sistemele de montă în fermele de ovine sunt:
a)monta liberă, monta liberă cu grupe de rotație, monta în harem și monta dirijată
b)monta liberă și monta în harem
c)monta dirijată la mână
d)inseminarea artificială
e)toate răspunsurile sunt corecte
16.Separarea sexelor la ovine este obligatorie:
a)la intarcarea mieilor sau cel mult la varsta de 5 luni
b)la 9 luni
c)la 3 luni
d)inainte de intarcare
e)mult dupa perioada de intarcare
17.Monta in harem:
a)se realizeaza prin intervinerea crescatorului
b)exista o grupa de berbeci care monteaza in turma si o grupa in refacere
c)se utilizeaza de crescatorii in efective mai mici de oi
d)se recomanda pentru oile din rasa Turcana
e)se poate aplica intr-un efectiv mare
18. La rasele tardive de ovine vârsta optima de reproducție este de:
a)18 luni
b)12 luni
c)24 de luni
d)20 de luni
e)36 de luni
19. Durata căldurilor la ovine este in medie de:
a)20-24 de ore
b)24-36 de ore
c)36-48 de ore
d)12 ore
e)52 de ore
20. Activitatea sexuala a ovinelor este mai intensa:
a)Iarna
b)Toamna
c)Vara
d)Primavara
e)Tot parcusul anului.

21. Gestatia la oaie dureaza:


a)150 de zile, cu variatii de 140-160 de zile.
b)100 de zile
c)110 de zile
d)90 de zile
e)105 de zile.

22. Ce se poate folosi pentru ingrasarea ovinelor adulte?


a)masa verde, cu adaosuri de concentrare.
b)concentrate
c)masa verde
d)suculente
e)fibroase

23. Stabilirea momentului optim pentru înțărcarea mieilor se va face după ce se analizează
mai multe elemente. Care din aceste variante este eronata ?
a)scopul creșterii
b)rasa
c)individualitatea
d)sistemul de exploatare al oilor
e)sexul
24. Durata creșterii și îngrășării mieilor, deci , “foțajul” animalelor din aceasta perioada, se
încadrează intr o anumită limita legată de :
a)vârsta
b)sexul
c)rasa
d)masa corporală
e)variantele a și d
25. In sisemul semiintensiv de exploatare se aplica urmatorul mod de intretinere:
a)in unitati cu efective medii si in unele gospodarii
b)pastoral clasic, cu variantele agricol local si pendular(transhumant)
c)pastoral imbunatatit, cu adaposturi de iarna
d)industrial, practicat in complexe de mari capacitati pentru ingrasarea berbecutilor
e)in stabulatie permanenta si hranirea pe baza de amestec unic sau diferentiata sezonier
26. Oile din rasa Karakul si in general exemplarele de mare valoare, se pot folosi pana la
varsta de:
a)5-6 ani
b)6-7 ani
c)8-9 ani
d)9-10 ani
e)10-11 ani
27. Efectuarea unei singure insamantari intr-un ciclu de calduri asigura o fecunditate de:
a) 50%
b)60%
c)70%
d)40%
e)80%
28. In ce consta sistemul intensiv de exploatare in cresterea ovinelor:
a)se aplica pe o singura varianta de intretinere
b)se aplica doar pe doua variante de intretinere (in stabulatie permanenta)
c)se aplica in mai multe variante de intretinere
d)se aplica pe o varianta industriala
e)variantele b si d sunt adevarate
29. In ce consta sistemul extensiv de exploatare in cresterea ovinelor:
a)in sistem pastoral clasic si pastoral imbunatatit
b)in sisteme pastorale clasice
c)in sisteme pastorale imbunatatite
d)in stabulatie la pasune
e)toate variantele sunt corecte
30. Care dintre urmatoarele rase de oi se poate folosi la reproductie o perioada foarte
indelungata?
a)Turcana
b)Romanov
c)Chios
d)Karakul
e)Suffolk
31. Caldurile la ovine se manifesta prin:
a)agitatie
b)slabe modificari de comportament
c)tendinta de a sari pe alte animale
d)lipsa apetitului
e)agresivitate
32. Care dintre urmatoarele sisteme de monta, la ovine, asigura cea mai ridicata fecunditate
(93-98%)?
a)monta dirijata
b)monta libera
c)monta in hare,
d)monta dirijata la mana
e)monta libera cu grupe de rotatie
33.Metodele de intarcare a puilor de oi, practicate in Romania:
a)foarte precoce
b)precoce
c)timpurie
d)tardiva
e)toate raspunsurile sunt corecte
34. Care dintre cele doua sisteme de monta la ovine necesita consum redus de forta de
munca:
a)monta libera
b)monta dirijata
c)monta libera cu grupe de rotatie
d)monta in harem
e)variantele a si c
35. Perioada de supraalimentatie trebuie inceputa cu:
a)1 saptamana inainte de monta
b)2 saptamani inainte de monta
c)3 saptamani inainte de monta
d)4 saptamani inainte de monta
e)5 saptamani inainte de monta
36. Perioada de supraalimentatie trebuie continuata:
a)1 saptamana dupa instalarea gestatiei
b)2 saptamani dupa instalarea gestatiei
c)3 saptamani dupa instalarea gestatiei
d)4 saptamani dupa instalarea gestatiei
e)5 saptamani dupa instalarea gestatiei
37. Perioada de miel crud dureaza:
a) 0-7 zile
b)7-30 zile
c)30-65 zile
d)65-80 zile
e)80-95 zile
38. Perioada de miel mijlociu dureaza:
a)0-7 zile
b)7-30 zile
c)30-65 zile
d)65-80 zile
e)80-95 zile
39. Mieii orfani sunt alaptati folosind laptele de:
a)oaie
b)capra
c)vaca
d)variantele a,c
e)variantele a,b,c
40. Mieii orfani sunt alaptati cu:
a)lapte fiert si racit
b)lapte proaspat
c)substituent de lapte
d)variantele b,c
e)variantele a,b si c
41. Pentru mieii intarcati foarte precoce se recomanda aportul de:
a)vitamina A
b)vitamina D3
c)vitamina B
d)variantele a,b
e)vitamina K
42. Intarcarea precoce se poate realiza cand mielul are:
a)5-10 zile
b)10-12 zile
c)15-20 zile
d)25-30 zile
e)30-35 zile
43. Intarcarea timpurie se poate realiza cand mielul are:
a)5-10 zile
b)10-12 zile
c)15-20 zile
d)25-30 zile
e)30-35 zile
44. In intarcarea tardiva(traditionala) oile incep sa fie mulse:
a)intai dimineata, apoi si seara
b)intai seara, apoi si dimineata
c)intai dimineata, apoi si la pranz
d)la pranz, apoi si seara
e)intai dimineata, apoi dupa masa
45. Mieii intarcati tardiv(traditional) sunt destinati:
a)reproducerii
b)vanzarii
c)ingrasarii
d)variantele a,b
e)variantele a,b,c
46. Pardosalea trebuie sa fie din argila batuta acoperita cu un strat de:
a)ciment
b)metal
c)nisip
d)fan
e)lemn
47. Carnea mieilor prezinta calitati organoleptice deosebite:
a)fragezime
b)suculenta
c)savoare
d)variantele a,c
e)variantele a,b,c
48. Durata de ingrasare a tineretului ovin este de:
a)150 zile
b)100 zile
c)80 zile
d)50 zile
e)200 zile
49. In tara noastra mieii sunt achizitionati la varsta de:
a)30-40 de zile
b)50-60 de zile
c)60-70 de zile
d)70-80 de zile
e)80-90 de zile
50. In tara noastra mieii sunt achizitionati cand au greutatea medie de:
a)5-10 kg
b)10-14 kg
c)14-18 kg
d)18-20 kg
e)20-23 kg
51. In ingrasarea intensiva a tineretului ovin se va urmari ca apa administrata sa fie:
a)proaspata
b)rece
c)cu grad de mineralizare scazut
d)variantele a,b
e)variantele a,c
52. Ovinele reformate sunt supuse ingrasarii o perioada de:
a)10-20 de zile
b)20-30 de zile
c)40-50 de zile
d)50-60 de zile
e)60-70 de zile
53. Finisarea mieilor se face dupa ce acestea ajung la:
a)10 kg
b)20 kg
c)30 kg
d)40 kg
e)50 kg
54. La introducerea in unitati a tineretului ovin supus la ingrasare intensiva se executa:
a)tratamente antiparazitare
b)cantarirea
c)lotizarea dupa provenienta si masa corporala
d)variantele a,b,c
e)variantele a,c
1. In cate categorii se clasifica lana in sistemul englezesc?
a) 1
b) 4
c) 3
d) 5
e) 2
2. In ce regiuni ale corpului se gasesce lana de buna calitate?
a) Spetei, greabanului si flancului
b) Spetei, coastelor si flancului
c) Abdonem, coaste si spata
d) Coaste, flanc si spata
e) Nici una dintre variante nu este corecta
3. Cate kg de lana se obtin la tuns de la Merinosul australian?
a) 5-6kg la oi si 8-12kg la berbeci
b) 4-5kg la oi si 8-11kg la berbeci
c) 4-7kg la oi si 7-10kg la berbeci
d) 3-5kg la oi si 6-11kg la berbci
e) 3-7kg la oi si 5-9 kg la berbeci
4. Cate kg de lana se obtin la tuns de la Merinosul sovietic?
a) 7-8kg la oi si 10-12kg la berbeci
b) 6-9kg la oi si 9-13kg la berbeci
c) 5-7kg la oi si 10-12kg la berbeci
d) 5-7kg la oi si 8-11kg la berbeci
e) Nici una dintre variante nu este corecta
5. Prin incrucisarea de absorbtie a caror rase s-a obtinut Merinosul de Groznensk?
a) A Merinosului mazaev cu Merinosului australian
b) A Merinosului australian cu Merinosul sovietic
c) A Merinosului mazaev cu Merinosul palas
d) A Merinosului palas cu Merinosul de Stavropol
e) Nici una dintre variante nu este corecta
6. Rasa Merinosul de Stavropol prezinsta insusiri caracteristice oilor?
a) Oilor de carne
b) Oilor de lana
c) Oilor de lapte
d) Raspunsurile a si b
e) Toate raspunsurile sunt corecte
7. Realizarea unei productii ridicate de lana este influentata de:
a) Factori interni
b) Factori externi
c) Doar prin metode de ameliorare
d) Varinatele a si b
e) Nici una dintre variante nu este corecte
8. Factorii interni care influenteaza realizarea productiei de lana sunt:
a) Tipul morfo-productiv
b) Rasa
c) Individualitatea
d) Variantele a si c
e) Variante a,b si c
9. Tipul morfo-productiv de lana se caracterizeaza printr-o dezvoltare foarte mare a:
a) A membrelor
b) A capului
c) A abdomenului
d) A pielii
e) A pielii de pe spate
10. Ce caracteristici referitoare lanii prezinta Merinosului Australian fata de celelealte rase?
a) Desime
b) Lungime
c) Uniformitatea lanii mai mare
d) Variantele b si c
e) Variantele a, b si c
11. Care sunt factorii externi care influenteza realizarea productiei de lana?
a) Alimentatia si igiena corporala
b) Igiena adaposturilor si starea de sanatate
c) Alimentatia si starea de sanatate
d) Variantele a si b
e) Nici una dintre variante nu este corecta
12. Din ce regiuni de pe glob provine lana de covoare?
a) Tari din sud-estul Europei
b) Asia
c) America de nord
d) Nordul Africii
e) Variantele a,c si d
13. Cat constituie din cantitatea lanii de pe glob, lana crossbred?
a) 1/3 din lana tunsa pe glob
b) Mai mult de 1/3 din luna tunsa pe glob
c) 1/4 din lana tunsa pe glob
d) Mai multe de 1/4 din lana tunsa pe glob
e) Mai putin din 1/3 din lana tunsa pe glob
14. Care este cea mai valoroasa lana de pe glob?
a) Lana de covoare
b) Lana crossbred
c) Lana de tip merinos
d) Variantele a si c
e) Nici una dintre variante nu este corecta
15. In cate calitati se imparte lana?
a) 1
b) 6
c) In nici o calitate
d) 3
e) 5
16. In ce zona de pe corp, lana are o calitate mai slaba?
a) Pe linia spinarii
b) In regiunea spetei
c) In extremitatea membrelor si pe cap
d) Pe abdomen
e) Variantele c si d
17. La ce greutate poate ajunge Merinosul Australian?
a) 45-52kg la oi si 70-90kg la berbeci
b) 40-48kg la oi si 60-85kg la berbeci
c) 30-45kg la oi si 55-80kg la berbeci
d) 40-48kg la oi si 70-90kg la berbeci
e) 45-52kg la oi si 60-75kg la berbeci
18. Rasa Merinos de Groznensk este o rasa de:
a) Carne
b) Lapte
c) Carne-lapte
d) Lapte-carne
e) Nici una dintre variante nu este corecta
19. Când are loc tunderea ovinelor?
a) O data pe an, în perioada 15 iulie-15 august
b) O data pe an, în perioada 15 mai-15 iunie
c) De doua ori pe an, în perioadele 1 iunie-1 iulie și 1 august-1 septembrie
d) O data pe an, în perioada 1 iunie-1 iulie
e) De doua ori pe an, în perioadele 15 mai-15 iunie și 15 august-15 septembrie

20. In câte padocuri se compartimenteaza un saivan pentru tunderea ovinelor?

a) 2 padocuri
b) 3 padocuri
c) 4 padocuri
d) 5 padocuri
e) 6 padocuri

21. Câte oi cu lână groasa pot fi tunse într-o zi în cazul tunsului manual?

a) 25-30 de oi
b) 35- 45 de oi
c) 45-60 de ori
d) 70-80 de oi
e) 80-100 de oi

22. Cu câte grame de lână creste productivitatea în cazul tunsului mecanic?

a) 100-150 grame pe oaie


b) 150-200 grame pe oaie
c) 250-300 grame pe oaie
d) Nu creste productivitatea
e) 500 grame pe oaie

23. Din ce motiv nu se utilizează tunsul chimic al ovinelor?

a) Este mai costisitor


b) Afectează negativ calitatea produsului obținut
c) Necesita mai mult timp pentru fiecare oaie
d) Are efecte negative asupra organismului
e) Se utilizează în tarile mai dezvoltate
24. Cum se poate evita instalarea “ bolii tunsului “?

a) Introducerea unei diete bogate în proteine în prealabil


b) Introducerea postului și odihnei cu cca 24-36 ore înainte
c) Creșterea cantității de hrana cu cca 24-36 ore înainte
d) Creșterea cantității de hrana cu cca o săptămână înainte
e) Diminuarea aportului de apa cu cca 5 ore înainte

25. Alegeți afirmația falsa referitoare la mituitul mieilor proveniți din fatari timpurii:

a) Are loc la vârsta de cca 5 luni


b) Poate rezulta o cantitate de lână de cca 0,8- 1,2 kg
c) Are loc la vârsta de cca 7 luni
d) Stimulează ritmul de creștere în lungime al fibrelor
e) Stimulează creșterea energiei mieilor

26. Câte oi cu lâna fina pot fi tunse într-o zi în cazul tunsului mecanic?

a) 40-50 de oi
b) 50-60 de oi
c) 40-80 de oi
d) 45-75 de oi
e) 60-100 de oi

27. Câte oi cu lână fina pot fi tunse într-o zi în cazul tunsului manual?

a) 20-25 de oi
b) 30-50 de oi
c) 15-25 de oi
d) 40-80 de oi
e) 45-55 de oi

28. Care dintre următoarele nu reprezinta un simptom al “ bolii tunsului “?


a) Respirație accelerata
b) Temperatura ridicata
c) Temperatura scazuta
d) Balonare
e) Enterita hemoragica

29. Care oi se tund separat?


a) Oile bolnave
b) Mioarele
c) Batalii
d) Berbecii pepinieri
e) Oile mame

30. În tarile cu climat mai cald sau oceanic, sezonul de tundere :

a) Rămâne la fel ( 15 mai-15 iunie)


b) Rămâne la fel ( 15 iulie – 15 august)
c) Este mai scurt
d) Este mai lung
e) Difera semnificativ ( 15 martie – 15 iunie)

31. Câte oi cu lână semifina pot fi tunse într-o zi în cazul tunsului manual?

a) 50-60 de oi
b) 30-45 de oi
c) 45-65 de oi
d) 20-30 de oi
e) 30-50 de oi

32. De care dintre următoarele elemente se tine cont pentru planificarea și organizarea
tunsului?

a) Numărul total de ovine


b) Rasa
c) Categoriile de vârstă
d) Echipamentul și personalul
e) Toate variantele sunt corecte

33. Despre tunsul mecanic este falsa afirmatia:

a) Productivitatea muncii creste de 3-4 ori


b) Un muncitor tunde în medie 60-100 de oi cu pana fina pe zi
c) Se utilizează pentru tundere ciclofosfamida, colchicina și colcemida
d) Creste producția de lână cu cca 150-200g pe oaie
e) Se reduc cazurile de ranire

34. Despre tunsul ovinelor este falsa afirmatia:

a) Locul unde se tund oile trebuie sa fie curat


b) Lana oilor trebuie sa fie uscata înainte de tuns
c) Lana oilor trebuie curățată de impurități vegetale
d) Trebuie îndepărtate eventualele urme de vopsea nelavabila
e) Mai întâi se tund berbecii pepinieri

35. Despre codinire este falsa afirmatia:

a) Reprezinta îndepărtarea lânii din jurul ugerului și cozii


b) Dacă nu s-a efectuat înainte de fătare, are loc în perioada de tundere
c) Lana obținută este de calitate inferioara
d) Lana obținută este de calitate superioara
e) Lana obținută se împachetează separat

36. Noțiunea de lâna se referă la:

a) îmbrăcămintea piloasa a oilor, formată din fibre cu proprietăți textile


b) îmbrăcămintea piloasa a oilor de pe cap, trunchi și extremități
c) fibrele de par fără proprietăți textile
d) Răspunsurile a și c
e) Niciun răspuns nu este corect

37. Una dintre insusirile lanii este:


a) Capacitate ridicata de umezire
b) Capacitate redusa de absorbtie a apei
c) Rezistenta la tractiune si torsiune
d) Capacitate scazuta de izolare termica
e) Puternica conducatoare de caldura

38. Una dintre insusirile lanii este:


a) Are greutate specifica mare
b) Retine razele ultraviolete
c) Isi pierde usor culoarea
d) Are rezistenta scazuta
e) Permite o buna aerisire a corpului

39. Din productia mondiala de lana, dintre urmatoarele, continentul cu cel mai mare procent il
reprezinta:
a) Africa
b) Oceania
c) Europa
d) Asia
e) America

40. Principalele tari producatoare de lana sunt:


a) Australia, India, Algeria
b) China, Noua Zeelanda, Mongolia
c) Maroc, Niger, Turcia
d) Ucraina, Republica Moldova, Rusia
e) Australia, China, Noua Zeelanda

41. La sortarea lanii, se ia in considerare:


a) Finetea
b) Culoarea
c) Uniformitatea
d) Randamentul la spalare
e) Raspunsurile a,b,c

42. Stratul cuticular al lanii:


a) Reprezinta invelisul fibrei de lana
b) Celulele sale sunt dispuse una langa alta, ca tiglele pe casa
c) Celulele sale apar la microscop ca tuburile telescopice de la masinile de semanat
d) Variantele a si b
e) Variantele a, b, c

43. Stratul medular(canalul medular) al fibrei de lana:


a) Apare sub forma unui canal in partea centrala
b) Are forma ovala, de disc sau de rinichi in sectiune longitudinala
c) Este discontinuu si cu diametru mic
d) La fibrele de par, canalul nu este intotdeauna prezent
e) Nu exista.

44. Care este componenta care imbunatateste proprietatile mecano-fizice si tehnologice ale
lanii, indeosebi rezistenta si elasticitatea?
a) Cheratina
b) Calciul
c) Azot
d) Hidrogen
e) Sulf

45. Referitor la lana, care dintre urmatoarele caracteristici este falsa?


a) Lana este rezistenta la solutii acide
b) Lana de camila, de lama si de capra Angora reprezinta 30% din intreaga productie
piloasa cu proprietati textile care se obtine de la animale
c) Turcia se afla printre primele 10 tari in productia de lana
d) In Romania, productia totala de lana a scazut considerabil din anul 2006 pana in 2018
e) Lana contine proteine

46. Cate categorii de fibre are lana?


a) 4
b) 8
c) 2
d) 6
e) 5

47. Jarul reprezinta:


a) Parul care acopera fata, urechile si extremitatile
b) Parul situat la baza suvitei
c) Exteriorul imbracamintei piloase
d) Parul cu rezistenta si extensibilitate redusa
e) Fibrele moarte

48. Lungimea fibrelor subtiri si scurte variaza intre:


a) 1-3 cm
b) 5-10 cm
c) 7-12 cm
d) 3-15 cm
e) 4-12 cm

49. Lungimea fibrelor groase si lungi variaza intre:


a) 10-20 cm
b) 15-25 cm
c) 14-35 cm
d) 17-40 cm
e) 22-26 cm
50. Fibrele care nu se deosebesc din punct de vedere histologic de firele groase sunt fibrele:
a) Uscate
b) Moarte
c) Subtiri si scurte
d) Intermediare
e) Niciuna dintre variante

51. Fibrele groase si lungi:


a) Reprezinta parul care formeaza puful la rasele de oi cu lana mixta
b) Au intre 42 si 80 de micron
c) Formeaza exteriorul imbracamintei piloase la rasele de oi cu lana mixta
d) Au rezistenta si extensibilitate redusa
e) Raspunsurile b si c

52. Carbonizarea lanii reprezinta:


a) Arderea prin flacara deschisa a lanii
b) Imbaierea lanii intr-o solutie slaba de Acid Sulfuric
c) Degajarea lanii de impuritatile vegetale
d) Raspunsurile b si c
e) Niciun raspuns nu este correct

53. Datorita complexului de insusiri, lana este folosita ca materie prima pentru industria textila
alaturi de:
a) Bumbac
b) Matase
c) Polyester
d) Alte materiale sintetice
e) Acest complex de insusiri nu este intalnit la alte fibre textile

54. Dupa Asia, care este urmatoarul continent in topul productiei de lana?
a) America de Sud
b) Africa
c) Oceania
d) Europa
e) America de Nord
1. Ce trăsătură unică are rasa de ovine Karakul?
A. Prezintă o gena recesivă care transmite culoarea neagra la urmași;
B. Prezintă o gena dominanta care transmite culoarea neagra la urmași;
C. Nu se adaptează la secetă;
D. Prezintă o gena dominantă care transmite culoarea cenușie la urmași;
E. Depozitează grăsime pe tot corpul.

2. Rasa de ovine Karakul se crește și se exploatează pentru:


A. Lapte
B. Carne
C. Pielicele
D. Mohair
E. Cașmir

3. Care este vârsta de sacrificare a ovinelor pentru obținerea celor mai valoroase blănuri?
A. 5-8 luni
B. 9-12 luni
C. 3 ani
D. 12 luni
E. 2 ani

4. Cele mai des prelucrate pielicele de la rasa Karakul provin de la ovine de culoare:
A. Brumarie
B. Roz
C. Sura
D. Alba
E. Neagra

5. Pielicele cu buclaj aplatizat ale rasei de ovine Karakul poarta numele de:
A. Swakara
B. Astrahan
C. Amur
D. Casmir
E. Nutriet

6. In ce tari Karakului este considerat o raritate?


A. Romania
B. Rusia
C. Asia
D. America si Canada
E. Germania

7. Rasa Karakul depoziteaza grasime in perioada de seceta la nivelul:


A. coapsei
B. abdomenului
C. falangelor
D. capului
E. cozii
8. Faimoasa licitatie de pielicele de ovine din rasa Karakul are loc in:
A. Copenhaga
B. Vilnius
C. Bratislava
D. Cape Town
E. Shanghai

9. Care este considerata cea mai veche rasa de ovine?


A. Lincoln
B. Karakul
C. Dorper
D. Ile de France
E. Tigae

10. Rasa Karakul are o prolificitate potentiala reala de:


A. 120%
B. 100%
C. 150%
D. 80%
E. 50%

11. Care dintre urmatorii factori e luat in considerare cand se alege calitatea pielicelei de la
rasa de ovine Karakul:
A. Cat de dese sunt firele de par
B. Diametrul firelor de par
C. Prezenta petelor de culoare
D. Mirosul specific
E. Lungimea firului de par

12. De la ce animal NU proveneau blănurile pretioase ianinte de dezvoltarea tehnologica a


industriei
A. hermină
B. bursuc
C. ovine
D. dihor
E. jder de copac

13. Ce regiune a produs cel mai mare procent de blănuri, piei și pielicele între anii 1993-
2018?
A. Asia
B. Africa
C. America
D. Europa
E. Oceania

14. Care dintre următoarele imitații ale invelișului pilos nu există?


A. nutrietul
B. tigru
C. zimbrul
D. zebră
E. focă

15. In comertul international se valorifica pielicele in procentele urmatoare:


A. 55% negre, 20% brumarii, 15% sur si restul de 10% roz, maro si albe
B. 57% brumarii, 20% negre, 13% sur si 10% roz, maro si albe
C. 90% negre, 5% brumarii, 4% sur si 1% roz, maro si albe
D. 70% negre,17% brumarii, 8% sur si restul de 5% roz, maro si albe
E. 70% brumarii,17% negre. 8% sur si restul de 5% roz, maro si albe

16. Pielie cromate de ovine se supun operației de:


A. Ardere
B. Șlefuire
C. Depilare
D. Electroliză
E. Piclare (agrăsire specială)

17. Creșterea și ameliorarea rasei de ovine Karakul se face in sensul obținerii:


A. Pielicelelor cu luciu intens si bucle aplatizate
B. Cantității mari de lână
C. Pielicelelor de culoare cenușie
D. Cantitatii mari de lapte
E. Cantității mari de carne

18. Rasa de ovine Karakul se foloseste la încrucișările cu ovine din rasa:


A. Dorper
B. Lincoln
C. Țurcană (varietățile neagră și brumărie)
D. Friză

19. In urma prelucrării învelișului pilos al pieilor brute de ovine se obțin:


A. Piei cromate
B. Blănuri valoroase gen imitații
C. Piei velurate
D. Sortimente reduse de blănuri
E. Produse de pielărie

20. Prin ce se caracterizează pieile obținute de la ovine din rasele de lapte?


A. Sunt subtiri si compacte
B. Sunt elastice
C. Sunt groase
D. Sunt buretoase
E. Au aspect uniform

21. Care dintre cei de mai jos reprezintă un factor care influențează calitatea pieilor de
ovine?
A. Temperatura mediului
B. Greutatea corporală
C. Înălțime animalului
D. Vârsta de sacrificare
E. Numărul de fătări

22. Sacrificarea mieilor din rasa Karakul pentru producția de pielicele se face la vârsta de:
A. 1-3 zile
B. 7 zile
C. 14 zile
D. 1 lună
E. Nu contează vârsta

23. Prelucrarea pe derma se aplica in special pieilor de oaie ale:


A. Rasei Romanov
B. Rasei Lincoln
C. Raselor Tigaie si Turcana
D. Rasei Appanzell
E. Rasei Nubian

24. Prin prelucrarea pe derma a pieilor de Turcana si Tigaie se obtin in principal imitatii de
tipul:
A. Zebra
B. Dihor
C. Urs alb
D. Ras
E. Nutriet

25. Imitatiile de piele de la rasa Merinos se caracterizeaza prin:


A. Friabilitatea materialului
B. Calitatile valoroase ale invelisului pilos
C. Desimea redusa a invelisului pilos
D. Pielea subtire si buretoasa
E. Pielea subtire si compacta

26. Un factor care nu influenteaza calitatea pieilor de ovine este:


A. Sezonul de sacrificare
B. Varsta de sacrificare
C. Rasa
D. Constitutia animalului
E. Factorii de clima

27. Sacrificarea in sezonul de iarna si primavara influenteaza pieile de ovine astfel:


A. Pieile sunt mai subtiri
B. Pieile sunt mai elastice
C. Aderenta fibrelor e mai crescuta
D. Pieile sunt mai uscate
E. Prezinta invelis pilos mai scurt

28. Din categoria de ovine folosite in industria de pielicele fac parte rasele
A. Border-Leicester, Friza si Lincoln
B. Friza, Karakul si Romney-Marsh
C. Karakul, Turcana brumarie si Merinos
D. Turcana brumarie, Karakul si metisii acestora
E. Friza, Romanov si Karakul

29. Alegeti varianta corecta:


A. Pielicelele de culoare neagra si brumarie sunt mai scumpe decat cele de culoare roz,
maro, sur si alba
B. Pielicelele de culoare sur sunt cele mai des valorificate
C. Oile din rasa Karakul beau apa mai sarata decat ce ar accepta alte animale
D. Confectiile rezultate din piele de oaie sunt calduroase, dar grele, nerezistente si
neplacute la purtat
E. Majoritatea pieicelelor din anii 1993-2018 provin din Africa.

30. La inceput, rasa Karakul a fost folosita pentru:


A. Pielicele, lana groasa
B. Carne
C. Lapte-carne
D. Pielicele, lana groasa, lapte, carne
E. Seu

31. Prelucrarea invelisului pilos:


A. este o operatie de innobilare a pieilor
B. reprezinta indreptarea firelor de lana
C. se folosesc acizi organici si vapori de apa
D. toate variantele sunt corecte
E. fixeaza ireversibil fibrele de lana
32. Alegeti varianta corecte referitoare la nutriet:
A. este blana de nutrie
B. este o imitatie de blana de nutrie obtinuta din lana prelucrata
C. se prefera pieile de animal adult
D. variantele A si C sunt corecte
E. nutriile folosite trebuie sa faca parte din tineret

33. Pieile asemanatoare celei de tip foca sunt prelucrate de la:


A. Spanca si Merinos
B. Karakul
C. Tigaie si Turcana
D. Resetilov din Rusia
E. Friza

34. Din invelisul pilos al Tigaiei cu lana deasa si spic se poate obtine imitatia :
A. urs alb
B. foca
C. ras
D. tigru
E. ligru

35. Pieile de la rasele de carne sunt:


A. Groase
B. Subtiri si buretoase
C. Subtiri si compacte
D. Groase si compacte
E. Neutilizate in industria pielariei

36. Pentru a spori numarul pielicelelor cu buclaj aplatizat, s-a folosit pentru ameliorare rasa:
A. Karakul
B. Romanov
C. Dorper
D. Lincoln
E. Tigaie

37. Rasa de ovine Karakul este faimoasa pentru:


A. Pielicelele negre cu aspect bucalat la mieii e 1-3 zile
B. Pielicele albe la adulti
C. Lapte, carne, lana
D. Cojoace de piele
E. Productia uriasa de lapte

38. Rasa Gotland a aparut din incrucisarea:


A. Tigaiei cu Dorper
B. Appenzell cu Lincoln
C. Gorki cu Romanov
D. Karaku cu Nubiana
E. Gute cu Karakul sau Romanov

39. Din tunderea de doua ori pe an a mieior de Karakul se confetioneaza:


A. Covoare de Bukhara
B. Casmir
C. Buhair
D. Astrahan
E. Mohair

40. Ultima fatare la rasa Karakul are loc la varsta de


A. 8-10 ani
B. 3-4 ani
C. 6-7 ani
D. 12-14 ani
E. 5-6 ani

41. Un fapt interesant legat de rasa Karakul este ca:


A. Nu tolereaza apa deloc apa sarata
B. Au o culoare alb laptoasa la nastere
C. Reprezinta cea mai noua rasa de ovine
D. Traiesc si in medii foarte reci
E. Se sperie de propria umbra in noptile cu luna

42. Miei din rasa Karakul folositi pentru pielicele mor deoarece:
A. Mamele adesea nu produc lapte
B. Sunt ucisi din considerente economice
C. Nu ar putea supravietui pana la tranzitia de la laptele mamei la iarba
D. Temperaturile variaza foarte mult in desert
E. Lipsa surselor de apa

43. Destinatia principala a pieilor este conditionata de:


A. Aspect
B. Culoare
C. Rasa
D. Nici o varianta nu este corecta
E. Textura

44. Pielea provenita de la tineretul ovin de 5-8 luni prezint urmatoarele caracteristici:
A. Aderenta solida
B. Suplete
C. Toate raspunsurile sunt corecte
D. Uniformeitate
E. Densitate accentuata

45. Pieile cromate se caracterizeaza prin:


A. Derm moale, plin la pipait
B. Derm ferm, plin la pipait
C. Derm moale, dur la pipait
D. Derm ferm, dur la pipait
E. Nici o varianta nu e corecta

46. Invelisul pilos din care se obtin astfel imitatii trebuie sa detina urmatoarele insusiri: (b)
A. Finete, luciu, suplete
B. Elasticitate, finete, matasaozitate
C. Elasticitate, uniformitate, volum
D. Luciu, volum, finete
E. Volum, elasticitate, matasaozitate

47. Imitatiile de blana de zebra se fac cu piele de:


A. Merinos si Tigaie
B. Spanca, Merinos si Tigaie
C. Tigaie si Turcana
D. Turcana alba netunsa
E. Tigaie cu lana deasa si spic

48. Produsele rezultate din prelucrarea pieilor de ovine imita pieile de:
A. Caprioara
B. Tigru
C. Lama
D. Ponei
E. Vulpe

49. Destinatiile pielilor ovine sunt:


A. Pentru prelucrarea de derma si invelis pilos
B. Pentru prelucrarea de derma si imbracaminte
C. Pentru prelucrarea imitatiilor de blanuri ale animalelor salbatice
D. Pentru prelucrarea de invelis pilos
E. Nici o varianta nu este corecta

50. Pieile velurate se obtin din:


A. Produse de pielarie
B. Piei prelucrate pe derm
C. Tunderea mieilor de doua ori pe an
D. Pielicele
E. Ovine din rasa Karakul

51. Produsele de pielarie obtinute de la rasele Turcana si Tigaie se dolosesc pentru


A. Imitatii de tip opozet
B. Imitatii de tip jder
C. Covoare de Bukhara
D. Articole de marochinarie, fete de incaltaminte, manusi
E. Astrahan
52. Intre avantajele rasei Karakul nu se incadreaza faptul ca:
A. Poate ea apa mai sarata decat celelalte animale
B. Nu distruge pajistile pe care paste
C. Isi poate controla ritmul respirator in functie de temperatura
D. Lapele nu prezinta gustu si nirosul specific
E. Lana de culoare neagra la miei

53. Inainte de dezvoltarea tehnologică, pielea de ovine se folosea mai ales pentru:
A. Prelucrarea cojocareasca si mai puțin pentru obinerea mouton d’ore-ului
B. Obtinerea imitatiilor exotice
C. Prelucrarea pentru covoare
D. Prelucrarea pentru incaltamine
E. Obtinerea casmirului

54. Originea rasei Karakul se afla in:


A. Desertul Buhara din Uzbekistan
B. Desetul Sahara din Africa
C. Desertul Gobi din Mongolia
D. Desertul Kalahari din Africa
E. Desertul Atacama din America de Sud
1. Greutatea rasei Alpină franceză este :
a) 50-60 kg la femele și 80-100 kg la masculi
b) 50-70 kg la femele și 80-120 kg la masculi
c) 50-70 kg la femele și 80-100 kg la masculi
d) 60-80 kg la femele și 100-150 kg la masculi
e) 70-90 kg la femele și 100-120 kg la masculi
2. Culoarea rasei Nubiană este :
a) negru
b) roșcat
c) alb
d) negru sau roșcat cu numeroase pete deschise pe trunchi
e) variantele a și b
3. Rasa Gorki se crește in:
a) America de Nord
b) B.Rusia
c) C.Albania
d) D.Africa
e) E.Japonia
4. Producția medie de lapte de lactație a rasei Gorki este de :
a) 200kg
b) 800kg
c) 500kg
d) 350kg
e) 100kg
5. Faţă de sistemul de înţărcare tardivă în sistemul extensiv de exploatare (2-3 luni şi
greutatea de 13-15 kg), se distinge înţărcarea timpurie la:
a) vârsta de o lună şi greutatea de 9-10 kg
b) vârsta de 3 luni şi greutatea de 30-40 kg
c) vârsta de 6 luni şi greutatea de 60-70 kg
d) vârsta de 12 luni
e) vârsta de 1 an şi 3 luni
6. Alăptarea iezilor cu substituenţi de lapte se face:
a) la găleată
b) la tetine fixate pe pereţii unor recipiente
c) cu ajutorul unor instalaţii automate în boxe speciale
d) toate variantele sunt corecte
e) toate variantele sunt greșite
7. Câte sisteme de exploatare a caprinelor există în România?
a) două
b) cinci
c) patru
d) șase
e) trei
8. În cadrul cărui sistem turmele se formează în primele 1-2 săptămâni?
a) de exploatare a caprinelor pe pășune în turme proprii
b) sistem de întreținere a caprinelor în turme comune
c) sistem de întreținere în gospodării individuale
d) sistem de exploatare intensiv pe păjiști cultivate
e) sistem de întreținere în adăposturi speciale
9. Cum se realizează creșterea natuarala a caprinelor?
a) consumul de lapte matern până la vârsta de două luni
b) administrarea de colostru
c) prin sistem mecanizat de administrare a hranei
d) cu ajutorul păscutului
e) prin consum treptat de furaje fibroase
10. Ce sisteme se folosesc pentru ridicarea eficienţei economice a exploatării caprinelor?
a) sisteme de exploatare intensiv pe pajişti cultivate
b) sisteme moderne de creştere semiintensivă şi intensivă
c) sistem de creştere artificială
d) sistem de întreţinere în gospodăriile individuale
e) sistemul de exploatare a caprinelor pe păşune în turme proprii
11. Dupa cate zile de la nastere se separa iedul de mama in cazul sistemului de crestere
artificiala?
a) Doua zile
b) O saptamana
c) Imediat dupa nastere
d) Patru zile
e) Trei zile
12. Consumarea treptata a furajelor fibroase de catre iezi ajuta la:
a) Dezvoltarea musculaturii
b) Formarea echipamentului enzimatic al stomacului
c) Formarea echipamentului enzimatic al tubului digestiv
d) Formarea echipamentului proteic al tubului digestiv
e) Dezvoltarea oaselor
13. Înțărcarea la rasele de caprine perfecționate exploatate în sistem intensiv se face la :
a) vârsta de 2 luni și greutatea de 9-10kg
b) vârsta de 1 lună și greutatea de 11-12kg
c) vârsta de 1 lună și greutatea de 9-10kg
d) vârsta de 2 luni și greutatea de 9-10kg
e) vârsta de 2 luni și greutatea de 12-14kg
14. In cate saptamani de la intarcare, se formeaza o turma ?
a) 1 saptamani
b) 1-2 saptamani
c) 2-3 saptamani
d) 4-5 saptamani
e) 5 saptamani
15. In care caz nu se recomanda sistemul de intretinere si exploatare al caprinelor?
a) Raselor ameliorate
b) Tineretului de caprine
c) Caprinelor gestante
d) Caprinelor de reproductie
e) Caprinelor pentru consum
16. Cati litri de lapte produce in general capra Carpatina ?
a) 300-350 litri
b) 500-550 litri
c) 240-275 litri
d) 110-112 litri
e) 222-325 litri
17. Care este greutatea corporala a caprei Carpatine?
a) 45-55 kg femele si 55-70 kg masculi
b) 42-50 kg femele si 50-65 kg masculi
c) 50-55 kg femele si 55-65 kg masculi
d) 60-65 kg femele si 66-69 kg masculi
e) 80-89 kg femele si 89-98 kg masculi
18. Productia medie de lapte la caprele din rasa Alba de Banat este de:
a) 297 litri
b) 400 litri
c) 500 litri
d) 650 litri
e) 902 litri
19. Din rasa Alba de Banat prezinta coarne doar … dintre indivizi:
a) 20%
b) 27%
c) 35%
d) 47%
e) 60%
20. Cum se realizează creșterea natuarala a caprinelor?
a) consumul de lapte matern până la vârsta de două luni
b) administrarea de colostru
c) prin sistem mecanizat de administrare a hranei
d) cu ajutorul păscutului
e) prin consum treptat de furaje fibroase
21. Ce sisteme se folosesc pentru ridicarea eficienţei economice a exploatării caprinelor?
a) sisteme de exploatare intensiv pe pajişti cultivate
b) sisteme moderne de creştere semiintensivă şi intensivă
c) sistem de creştere artificială
d) sistem de întreţinere în gospodăriile individuale
e) sistemul de exploatare a caprinelor pe păşune în turme proprii
22. Rasa Saanen este originara din:
a) Elvetia
b) Austria
c) Romania
d) Germania
e) Franta
23. Rasa Toggenburg este originara din:
a) Germania
b) Austria
c) Elvetia
d) Luxemburg
e) Danemarca
24. Hrana iezilor sacrificați pentru carne constă în :
a) lapte matern și porumb măcinat
b) cereale și hrană uscată
c) furaje de fân de pe câmpii sau de prin păduri
d) lapte matern și o cantitate redusă de nutrețuri fibroase și concentrate
e) măsă verde cultivată aproape de adăposturi cu adaus de furaje combinate
25. Rasa Saanen (Greensay) este rasa de:
a) Carne
b) Lapte
c) cashmere
d) angora
e) toate raspunsurile sun corecte
26. Culoare blanii la rasa Saanen este:
a) Alb
b) Negru
c) Roscat
d) Gri
e) Maro
27. Rase originare din Elvetia sunt:
a) Saanen
b) Appenzell
c) Alpina de Chamoisée
d) Toggenburg
e) Toate raspunsurile sunt corecte
28. La rasa Toggenburg talia tapilor ajunge la:
a) 70-80 cm
b) 110-120cm
c) 50-65cm
d) 40-50cm
e) 80-90cm
29. Rasa Alpina Franceza este originara din:
a) Muntii Alpi
b) Muntii Anzi
c) Platoul Parisului
d) Defileul Sennei
e) Muntii Pirinei
30. Rasa Carpatina are un continut mediu de substanta uscata de:
a) 5,23%
b) 20,78%
c) 13,27%
d) 1.05%
e) 7,76%
31. Rasa alba de Banat:
a) are o productie mai mare de lapte si iezi decat rasa Carpatina
b) are o productie mai redusa de lapte si iezi decat rasa Carpatina
c) are o fecunditate redusa
d) este mult mai raspandita decat rasa Carpatina
e) nu este o rasa ameliorata.
32. Rasa Boer este rasa de:
a) Lapte
b) Carne
c) Angora
d) carne-lapte
e) cashmere
33. Rasa Alba de Banat:
a) nu este folosita in procesul de ameliorare
b) este folosita in porcesul de ameliorare
c) este rasa de carne
d) raspuns corect a si c
e) Raspuns corect a si b
34. Carnea de ied crud se obtinr de la :
a) Iezi sacrificati la 2 luni cu greutatea de 20kg
b) iezi sacrificati la 11 luni cu greutatea de 40kg
c) iezi sacrificati la 2 luni cu greutate de 10 kg
d) iezi sacrificati la 3 luni cu greutatea de 10 kg
e) Nicun raspuns nu este corect
35. Carnea de tineret caprin ingrasat insensiv se obtine de la:
a) iezi de pana la 7 luni cu greutatea de 40-45kg
b) Iezi se peste 7 luni cu greutatea de >50kg
c) iezi de pana la 6 luni cu greutatea de 30-35kg
d) iezi de pana la 6 luni cu greutatea de 40-45kg
e) iezi de peste 6 luni cu greutatea de >50kg
36. Carnea de ied ingrasat se obtine de la:
a) Ied cu greutatea de 20kg si varsta de 4 luni
b) Ied cu greutatea de 14kg si varsta de 4 luni
c) Ied cu greutatea de 30kg si varsta de 7 luni
d) Ied cu greutatea de 4kg si varsta de 2 luni
e) Ied cu greutatea de 22kg si varsta de 6 luni
37. Capra miotonica:
a) este folosita pentru lapte
b) este folosita pentru carne
c) este folosita pentru blana
d) este folosita in ameliorare
e) nu este folosita deloc
38. Capra miotonica este cunoscut pentru:
a) fenomenul de lesin
b) talia sa imensa
c) productia de lapte
d) ochii mici si margelati
e) Niciun raspuns nu este corect
1. Din ce tara sunt originare curcile?
a. India
b. Anglia
c. America de Nord si America Centrala
d. Franta
e. Spania

2. Cate teorii exista cu privire la stramosul salbatic al curcilor?


a. o teorie
b. trei teorii
c. doua teorii
d. cinci teorii
e. patru teorii

3. Referitor la provenienta curcilor, cine era sustinatorul teoriei monofiletice?


a. autor necunoscut
b. Gregor Mendel
c. Louis Pasteur
d. Charles Darwin
e. Francis Darwin

4. Indoparea palmipedelor (rata si gasca) determina aparitia:


a. colesteatoza
b. hialinoza
c. amiloidoza
d. hepatosteatoza
e. steatonecroza

5. Cu ce este recomandata indoparea palmipedelor (rata si gasca) pentru producerea de ficat gras?
a. Grau
b. Porumb
c. Ovaz
d. Floarea soarelui
e. Grau

6. Cand s-a dezvoltat peste tot in lume avicultura?


a. Secolul 18
b. Dupa cel de-al doilea razboi mondial
c. Inaintea celui de-al doilea razboi Mondial
d. Secolul 19
e. Secolul 21
7. Cu ce se ocupa Avicultura?
a. Studiul metodelor de crestere, hranire, inmultire, exploatare si ameliorarea speciilor si
raselor de pasari in scopuri economice.
b. Studiul metodelor de crestere, hranire, inmultire, exploatare si ameliorarea speciilor si
raselor de bovine in scopuri economice.
c. Studiul metodelor de crestere, hranire, inmultire, exploatare si ameliorarea speciilor si
raselor de ovine in scopuri economice.
d. Studiul metodelor de crestere, hranire, inmultire, exploatare si ameliorarea speciilor si
raselor de suine in scopuri economice.
e. Studiul metodelor de crestere, hranire, inmultire, exploatare si ameliorarea speciilor si
raselor de ecvine in scopuri economice.

8. Datorita carui aspect paserea Archaeopteryx lithographica prezenta zborul greoi?


a. a.dimensiunilor marite ale carenei sternale
b. dezvoltarii slabe a membrelor pectorale
c. c.oaselor pneumatice
d. d.culorii negre
e. e.variantele a si c

9. Archaeopteryx lithographica prezinta trecerea:


a. a.de la mamifer la peste
b. b.de la pasare la peste
c. de la reptile la pasari
d. d.de la pasari la artropode
e. e.variantele b si d

10. Care sunt cei mai vechi reprezentanti ai clasei pasarilor?


a. Gallus bankiwa
b. Meleagris gallopavo silvestris
c. c.Ichtyornis victor
d. Hesperonis regalis
e. variantele c si d

11. Consumul de furaje este un parametru important pentru:


a. Nutritia avicola (corect)
b. Reproductie
c. Starea de intretinere
d. Sistemul nervos
e. Sistemul respirator
12. Semnalele care se produc in tubul digestiv dupa ingerarea furajului pot fi:
a. Mirosul
b. Gustul
c. Presiunea osmotica
d. Variantele b, c, e (corect)
e. Presiunea mecanica
13. Care dintre urmatoarele caracteristici are o influenta mai slaba asupra apetitului pasarilor?
a. a.mirosul
b. b.culoarea
c. c.textura
d. d.consistenta
e. e.apectul

14. Unde este localizat primul semnal legat de gustul furajului la pasari?
a. .a nivelul mucoasei gastrice
b. la nivelul papilelor gustative
c. la nivelul tubului digestiv
d. la nivelul intestinului
e. la nivelul esofagului

15. Ce gust este redus de catre pasari datorita sensibilitatii mai mici pe care o au in comparatie cu
mamiferele?
a. amar
b. dulce
c. sarat
d. puternic aromat
e. iute

16. Productiile medii de substante nutritive pe femela, sau pe unitate de greutate vie, in cazul
pasarilor domestice, sunt:
a. Inferioare fata de mamiferele domestice
b. Superioare fata de mamiferele domestice
c. De 5 ori mai mici fata de mamiferele domestice
d. La fel ca la mamiferele domestice
e. Niciun raspuns corect

17. Specia de pasari cu cea mai rapida capacitate de inmultire este:


a. Phasianus colchicus (fazanul)
b. Columba livia (pormbelul)
c. Cuculus canorus (cucul)
d. Picus viridis (ciocanitoare)
e. Psittacus canorus (papagalul)

18. Aproximativ cate specii de pasari exista in prezent pe glob:


a. 2000
b. 5000
c. 1000
d. 3000
e. 9000
19. Care dintre urmatoare specii de pasari crescute pentru productiile acestora prezinta o greutate
mai mare a femelei decat a masculului?
a. Rata si bibilica
b. Gasca si curca
c. Gasca si rata
d. Bililica si prepelita
e. Prepelita si curca

20. Care este stramosul gainii domestice?


a. Gaina de matase japoneza
b. Gaina salbatica de junga
c. Gaina de rasa Leghorn
d. Gaina de ras Sussex
e. Gaina combatanta

21. Care este locul pasarilor in scara zoologica?


a. Intre clasa pestilor si a reptilelor
b. In clasa pasarilor
c. Intre clasa reptilelor si a mamiferelor
d. Intre clasa reptilelor si a mamiferelor
e. Niciuna dintre variante

22. Din ce clasa fac parte pasarile?


a. Clasa Pisces
b. Clasa Mammalia
c. Clasa Animalia
d. Niciuna dintre variante
e. Clasa Aves

23. La adaptarea la zbor, au contribuit:


a. reducerea mobilitatii ochilor
b. lipsa vezicii urinare
c. marirea scoartei cerebrale si a retelei nervoase
d. Micsorarea ochilor
e. formarea succesiva a oualelor

24. La ce varsta incepe indoparea la mularzii de rata?


a. la 16 saptamani, cand ficatul cantareste in medie 50-55 de grame
b. la 12 saptamani, cand ficatul cantareste in medie 40-45 de grame
c. la 14 saptamani, cand ficatul cantareste in medie 45-50 de grame
d. la 18 saptamani, cand ficatul cantareste in medie 60-65 de grame
e. 24 saptamani, cand ficatul cantareste in medie 100-105 grame
25. Ce greutate a ficatului dupa ingrasare o dau rasele grele Toulouse, respectiv Emdem?
a. 800-1000 grame, respectiv 600-800 grame
b. 600-800 grame, respectiv 800-1000 grame
c. 700-900 grame, respectiv 500-700 grame
d. 600-900 grame, respectiv 700-800 grame
e. 800-900 grame, respectiv 700-900 grame

26. De ce se prefera pentru indopare produsii de incrucisare dintre rasele semigrele in cresterea
industriala pentru ficat gras?
a. sunt usor de procurat
b. au elemente nutritive
c. sunt putin sensibili la conditiile de indopare
d. sunt mai putin sensibili la conditiile de indopare si realizeaza un randament superior in ficat
gras in conditii de eficienta economica
e. au continut redus de proteine

27. Cu ce se hranea Ichtyornis victor ?


a. moluste
b. iarba
c. peste
d. rame
e. varianta a si c

28. Ce inaltime avea pasarea fosila Hesperornis regalis ?


a. cca 1m
b. cca 2m
c. cca 1,5m
d. cca 2,5m
e. cca 3m

29. Ichtyornis Victor avea o talie :


a. mica
b. mare
c. medie
d. foarte mare
e. foarte mica
30. Cine nu face parte din genul Gallus
a. Gainile
b. Strutii
c. Paunii
d. Curcanii
e. Fazanii

31. Gaina gri de jungla” este raspandita:


a. Sud-vestul Norvegiei
b. Sud-estul Asiei
c. Nordul Italiei
d. Nord-vestul Africii
e. Sud-vestul Indiei

32. Ce origine au gainile actuale, ca urmare a rezultatelor din ultimii ani?


a. Origine preistorica
b. Origine polifiletica
c. Origine indiana
d. Origina monofiletica
e. Origine parafiletica
33. Ce reprezinta "artileria" pe care oamenii o pot folosi in scopul asigurarii resurselor gospodaresti
de subzistenta?
a. Porcii
b. Vacile
c. Caprele
d. Pasarile (in special Gainile)
e. Oile

34. Originea polifiletica a gainilor actuale se datoreaza hibridizarii dintre:


a. gaina rosie de jungla
b. gaina de Sri lanka
c. gaina cenusie de jungla
d. nici un raspuns corect
e. raspunsurile a, b si c

35. Care este stramosul porumbelului domestic ?


a. a . Porumbelul cenusiu de stanca
b. b . Porumbelul cenusiu de padure
c. Niciun raspuns
d. Porumbelul alb
e. Porumbelul tarcat
36. Unde a avut loc domesticirea porumbelului ?
a. Asia Mica
b. Romania
c. Europa
d. Rusia
e. America

37. Unde a fost domesticit fazanul ?


a. Asia Mica
b. Romania
c. Europa
d. Rusia
e. America

38. Pe sub mesele locuitorilor din Pompei ce animal alerga impreuna cu pisica ?
a. Prepelita
b. Gaina
c. Rata
d. Gasca
e. Curca

39. Care sunt produsele de baza obtinute de la pasari?


a. Carne si oua
b. Pene
c. Gheare
d. Oua
e. Carne
40. Ce alte specii de pasari domestice prezinta interes?
a. Bibilici, fazani, porumbei,prepelite,stuti
b. Pescarusi
c. Uliu
d. Gaina
e. Vrabie
41. Care sunt produsele secundare rezultate din activitatea de crestere a pasarilor?
a. Productia de pene si de dejectii
b. Oua
c. Carne
d. Gheare
e. Piele
42. La palmipede, unele populatii specializate pentru carne poseda si insusirea de producere a:
a. Ficatul gras
b. Rinichi
c. Inima
d. Creierul
e. Ouale

43. De ce este data valoarea nutritiv-biologica a carnii de pasare?


a. bogatia ei in lipide
b. bogatia ei in peptide
c. coeficient scazut de digestibilitate
d. bogatia ei in proteine
e. bogatia ei in trigliceride

44. Fata de sarcolema fibrelor musculare la mamifere, cea de la pasari este:


a. mai moale
b. mai casanta
c. mai subtire
d. mai groasa
e. mai dura
Intrebari Curs 2 Grupa 3302

1. Rasele de gaini de oua fac parte din urmatorul criteriu:


a. Origine
b. Particularitati morfologice
c. Dezvoltare corporala
d. Aptitudini productive
e. Grad de ameliorare
2. Prezenta sau absenta cozii la gaini reprezinta:
a. Provenienta
b. Gradul de ameliorare
c. Aptitudinea productiva
d. Dezvoltarea corporala
e. Particularitate morfologica
3. Pentru ce sunt folosite gainile combatante:
a. Lupte
b. Productie de oua
c. Reproducere
d. Productie de carne
e. Ornament
4. Care este tipul reprezentativ al gainilor combatante?
a. Malaeziana
b. Cornish
c. Leghorn
d. Rhode-Island
e. Gat Golas de Transilvania
5. Ce rasa de gaini a rezultat din incrucisarea mai multor rase combatante ?
a. Cochinchina
b. Cornish
c. Brahma
d. Hamburg
e. Minorca
6. Ce caracteristica prezinta rasele combatante?
a. Sunt formate din incrucisari
b. Productia anuala de oua este mare
c. Sunt rase rustice, rezistente si cu o capacitate mare de adaptare
d. Sunt rase grele
e. Au comportament linistit
7. Ce rase intra in categoria raselor de carne ?
a. Cornish
b. Dorking
c. Brahma
d. Leghorn
e. Variantele a,b,c

8. Rasele de carne prezinta urmatoarele particularitati:


a. Musculatura pieptului dezvoltata
b. Trunchi masiv
c. Membre masive
d. Variantele a,b,c
e. Niciun raspuns corect
9. Au o intensitate de crestere ridicata rasele:
a. De oua
b. Combatante
c. Decorative
d. Mixte
e. De carne
10. Ce greutate aproximativa au rasele de carne ?
a. 1-2 kg
b. 2-3,5 kg
c. 4-5,5 kg
d. 6-7 kg
e. Peste 8 kg
11. Rasa Cornish:
a. Se mai numeste si Cornwall
b. Are origine franceza
c. Este rasa specializata pentru productia de oua
d. Coaja oului este alba
e. La baza formarii rasei sta rasa Brahma
12. Urmatoarea rasa de gaini are creasta nuciforma:
a. Cochinchina
b. Brahma
c. Cornich
d. Australorp
e. Rhode Island
13. Culoarea herminata este specifica rasei:
a. Cochinchina
b. Brahma
c. Cornich
d. Australorp
e. Rhode Island
14. Urmatoarele rase au origine asiatica:
a. Cochinchina
b. Brahma
c. Variantele a,b,d
d. Langshan
e. Rhode Island
15. Nu prezinta creasta dintata:
a. Cochinchina
b. Leghorn
c. Cornich
d. Langshan
e. Rhode Island
16. Creasta tripla putem intalni la rasa:
a. Cochinchina
b. Brahma
c. Cornich
d. Langshan
e. Australorp
17. Cochinchina:
a. Formata in zona Vietnamului
b. Are creasta nuciforma
c. Incepe ouatul la varsta de 5 luni
d. Coaja oului este inchisa la culoare
e. Nu exista varietate galbena
18. Formatul corporal lateral:
a. Patrat la rasa Brahma
b. Patrat la rasa Cornish
c. Dreptunghiular la rasa Cochinchina
d. Triunghiular la rasa Cochinchina
e. Niciun raspuns corect
19. Spinarea:
a. Oblica la rasa Cornish
b. Lunga la rasa Cochinchina
c. Ingusta la rasa Cochinchina
d. In forma de sa la rasa Cornish
e. Niciun raspuns corect
20. Nu este rasa de carne:
a. Cornish
b. Cochinchina
c. Brahma
d. Langshan
e. Leghorn
21. Rasele de oua prezinta urmatorul aspect:
a. Dezvoltare corporala mare
b. Musculatura pieptului foarte bine dezvoltata
c. Gatul scurt, gros si musculos
d. Constitutie fina
e. Consum specific crescut
22. Rasa Leghorn este o rasa originara din:
a. Rusia
b. China
c. Olanda
d. SUA
e. Anglia

23. Gramajul oului la rasa Leghorn este de?

a. 70 g
b. 40 g
c. 59 g
d. 55 g
e. 60 g

24. Rasa La Bresse Gauloise este originara din ?

a. Anglia
b. Germania
c. Franta
d. SUA
e. Italia
25. Gainile din rasa La Bresse Gauloise au o productie de oua de?
a. 180-260 buc
b. 250-300 buc
c. 150-200 buc
d. 200-250 buc
e. 100-200 buc
26. Rasa de gaini Hamburg este originara din ?
a. Anglia
b. Sua
c. Franta
d. Olanda
e. Danemarca
27. Rasa Hamburg are performante asemanatoare cu rasa?
a. La Bresse
b. Dominicana
c. Gaina de Brabant
d. Ancona
e. Leghorn
28. Care dintre rase apartine raselor de oua la gaini?
a. Cornish
b. Cochinchina
c. Brahma
d. Leghorn
e. Minorca
29. Cat cantareste masculul din rasa Leghorn ?
a. 1,5-2,3 kg
b. 1-2 kg
c. 3-4 kg
d. 2,3 -2,7 kg
e. 3,2-4 lg
30. Cat cantareste femela din rasa Leghorn?
a. 3-4 kg
b. 1,7-2,2 kg
c. 2-3 kg
d. 1-2 kg
e. 0,5-1,8 kg

31. Rasele de gaini mixte au dezvoltarea corporala:

a. Greoaie

b. Mica

c. Mijlocie

d. Mare

e. Usoara

32. Cat cantareste femela la rasele de gaini mixte?

a. 4,4-5,5 kg

b. 2,5-3 kg

c. 2,5-4,5 kg

d. 2,5-3,5 kg

e. 3,5-4,5 kg

33. Cat cantareste masculul la rasele de gaini mixte?

a. 4,5-5,5 kg

b. 3,5-4,5 kg

c. 2,5-3 Kg

d. 2,5-3,5 kg

e. 3,5-4,5 kg

34. Rasa Rhode-Island este originara din:


a. Spania

b. SUA

c. Franta

d. Romania

e. Transilvania

35. Ce culoare au ouale rasei Rhode-Island?

a. Galbena

b. Verzuie

c. Alba

d. Bruna

e. Brun-rosiatic

36. Productia de oua la rasa Rhode-Island:

a. 160-240 Buc/an

b. 180-240 Buc/an

c. 170-240 Buc/an

d. 240-250 Buc/an

e. 175-240 Buc/an

37. Rasa Minorca este originara din:

a. SUA

b. Italia

c. Spania

d. Romania

e. Franta

38. Productia de oua la rasa Minorca:

a. 150-160 Buc/an

b. 150-170 Buc/an

c. 170-240 Buc/an
d. 170-180 Buc/an

e. 150-160 Buc/an

39. Productia de oua la rasa Sussex:

a. 160-170 Buc

b. 160-180 Buc

c. 169-175 Buc

d. 165-180 Buc

e. 180-240 Buc

40. Rasa Gat golas de Transilvania-Turken este originara din?

a. Maramures

b. Transilvania

c. Banat

d. Moldova

e. Bucovina

41. Productia de oua la rasa Gat golas de Transilvania:

a. 120-130 Buc

b. 120-135 Buc

c. 120-170 Buc

d. 120-150 Buc

e. 120-140 Buc

42. Culoarea oului la rasa Gat golas de Transilvania:

a. Alba

b. Verzuie

c. Bruna

d. Roz

e. Galbena

43. Care dintre urmatoarele rase sunt rase motate?


a. Olandeza

b. Paduana

c. Minorca

d. Berc

e. Variantele a si b

44. Care dintre urmatoarele rase sunt rase fara coada?

a. Minorca

b. Olandeza

c. Sumatra

d. Berc

e. Paduana

45. Rasa Plymouth-Rock isi are originea in:


a. SUA
b. Europa
c. Asia
d. Australia
e. Africa
46. La rasele de pasari, mixte de carne, coaja de ou este de culoare:

a. Galbena

b. Rosie

c. Portocalie

d. Verde

e. Maro
47. Din rasele decorative fac parte:

a. Plymouth-Rock

b. New Hampshire Red

c. Orpington

d. Sussex

e. Houdan

48. Rasele decorative sunt alcatuite din:

a. 5 clase

b. 4 clase

c. 3 clase

d. 2 clase

e. 6 clase

49. Care dintre urmatoarele pasari de mai jos face parte din rasa cu penaj matasos:

a. Houdan

b. Pheonix

c. Yokohama

d. Sumatra

e. Gaina de matase (japoneza)

50. Care dintre urmatoarele pasari de mai jos face parte din rasa cu coada lunga:

a. Paduana

b. Olandeza

c. Houdan

d. Sumatra

e. Berc

51. Care dintre urmatoarele pasari de mai jos face parte din rasa fara coada:

a. Gaina de matase

b. Gaina frizata
c. Berc

d. Houdan

e. Paduana

52. Productia de oua a raselor mixte de carne este de:

a. 170-215 bucati

b. 120-170 bucati

c. 160-180 bucati

d. 140-150 bucati

e. 130-190 bucati

53. Rasele de pasari comune:

a. Sunt rezistente la boli

b. Nu sunt adaptabile

c. Productia de oua = 170-215 bucati

d. Greutatea masculului in medie este de 4,5-6 kg

e. Productie de oua = 120-170 bucati

54. Pasarea New Hampshire Red face parte din:

a. Rasa mixta de carne-oua

b. Rasa decorativa

c. Rasa comuna

d. Rasa de oua

e. Rasa de carne
INTREBARI CURS 3 GRUPA 3303

1. Ce se recomanda la inceputul ouatului?


a. Recoltare frecventa a oualor, de sase pana la opt ori pe zi
b. Nu se recomanda recoltarea oualor
c. Recoltarea ocazionala a oulaor
d. Niciun raspun nu e corect
e. Toate raspunsurile sunt corecte

2. Pentru cate pasari de repartizeaza un cuibar?


a. Pentru 2 pasar
b. Pentru o pasare
c. Pentru 9 pasari
d. Pentru 15 pasari
e. Pentru 4 pasari

3. Ce categorii de oua nu trebuie admise pentru a fi introduse la incubat?


a. Oua fisurata sau oua cu coaja foarte subtire
b. Oua incorect formate
c. Oua diforme
d. Oua foarte murdare sau incomplet spalate
e. Toate raspunsurile sunt corecte

4. Care din urmatoarele sisteme este unul de colectare rapida a oualor?


a. Cuibatul automat
b. Cuibatul direct
c. Cuibatul indirect
d. Toate raspunsurile sunt corecte
e. Niciun raspuns nu e corect

5. Cu ce este corelat gradul de patrundere a microorganismelor in interiorul oului?


a. Cu cantitatea cojii
b. Toate raspunsurile sunt corecte
c. Cu calitatea cojii
d. Toate raspunsurile sunt corecte
e. Cu calitatea si cantitatea cojii
6. Pentru formarea asternutului din cuibare nu se pot folosi diferite materiale cum ar fi:
a. talas industrial
b. coji de floarea soarelui
c. paiele de cereale tocate
d. puzderie de in
e. deseuri de palastic

7. Ouale se aduna in mod normal de:


a. 2 ori pe zi
b. cel mult 3 ori pe zi
c. cel putin 4 ori pe zi
d. o data pe zi
e. cel putin 5 ori pe zi

8. In sanitizarea oualor, ce se foloseste la spreierea oualor asezate pe cofraje din plastic, in


amestec cu apa calduta in doza de 200 ppm?

a. Amoniul Quaternar
b. Formaldehida gaz
c. Hidogen-peroxidul
d. Formol
e. Sodiu Zeolite A

9. Afirmatia falsa privind efectul temperaturii crescute asupra oualor este:

a. Intre 10 si 19 zile provoaca probleme la nivelul glandei pituitare


b. Intre 10 si 19 zile provoaca probleme la nivelul hipotalamusului
c. Nu afecteaza lustrul oualor
d. Sporeste frecventa anormalitatii activitatii cerebrale si a tractului neural
e. Sporeste frecventa anormalitatii activitatii viscerelor

10. In sanitizarea oualor, ce substanta este foarte eficace intr-o camera etans sau cabinet etans si
asigura o buna distrugere a bacteriilor la un numar mare de oua?

a. Hidrogen-peroxidul
b. Formaldehida gaz
c. Sodiu Zeolite A
d. Amoniul Quaternar
e. Formolul
11. Care este cauza mortalitatii timpurie dupa incubare?
a. Deficiente nutritionale
b. Oua tinute la temperaturi prea scazute
c. Temperatura prea ridicata in incubator
d. Variatii mari de temperatura in primele zile de incubatie
e. Gene ereditare locale
12. Ce nu trebuie admis pentru introducerea la incuabt?
a. Oua cu coaja foarte tare
b. Oua incorect formate
c. Oua cu coaja opaca
d. Oua cu forma ovala
e. Oua curate
13. Cate functii are ventilatia incubatorului?
a. 3
b. 1
c. 2
d. 5
e. 4
14. Care este temperatura de pentru pastrarea oualor peste 7 zile?
a. Termometru umed 10,6-11,7
b. Termometru uscat 18,3-21,1
c. Termometru umed 12,8-13-9
d. Termometru umed 15,6-18,3
e. Termometru uscat 18,4-20,8
15. Cate faze critice ale incubatiei exista?
a. 2 faze
b. 5 faze
c. 4 faze
d. 3 faze
e. O faza

16. Calitatea cojii este buna pentru urmatoarea greutate a oului:

a.1090

B.1070

C.1020

D.1080

E.1060

17. Ce temperatura trebuie asigurata in mijlocul de transport pentru transportul oualor?

A.15.2-17 grade C
b.12.8-15.6 grade C

C.17.4-19.1 grade C

D.8-10 grade C

E.4-6 grade C

18. Care sunt normele de temperatura si umiditate in incubator pentru curci?

A.temperatura 38,2 grade C;umiditatea 55-60%

B.temperatura 37.2 grade C;umiditatea 55-60%

c.temperatura 37.6 grade C;umiditatea 55-60%

D.temperatura 37.6 grade C;umiditatea 90%

E.temperatura 37.4 grade C;umiditatea 70%

19. Dupa cate zile isi cauta embrionul pozitia de ecloziune?

a. 18

b.20

c.17

d.25

e.19

20. In cate ore isi cauta embrionul pozitia de ecloziune?

a.32 ore

b.24 ore

c. 12 ore

d. 8 ore

e. 48 ore

21. Care este unghiul la care se realizeaza intoarcerea in cazul incubatoarelor de suprafata?
a. 45 grade

b. 90 grade

c. 180 grade

d. 60 grade

e. 120 grade

22.Dupa numarul de microorganisme ce se gasesc pe coaja oului la un moment dat, cele curate
sunt considerate cele care au intre:

a) 1000-2000
b) 500-1300
c) 3000-3500
d) 25000-30000
e) 390000-450000

23.Care este variabilitatea temperaturii corpului pasarilor:

a. 38.2-40.8
b. 36.5-38.4
c. 40.1-41.5
d. 40.6-41.7
e. 35.1-39.9

24.Ce conditioneaza in mare parte greutatea puilor in perioada de incubatie?

a. Greutatea closcai
b. Rasa pasarilor
c. Greutatea oului
d. Marimea galbenusului
e. Umiditatea relativa din incubator

25. Care este umiditatea recomandata pentru pastrarea oualelor timp de 3-7 zile?

a) 60%

b) 75%

c) 75-80%.

d) 80%

e) 65%
26. Dupa numarul de microorganisme ce se gasesc pe coaja oului la un

moment dat ouale murdare au:

a) 3000-3500 microorganisme;

b) 25000-30000 microorganisme;

c) 390000-450000 microorganisme;

d) 1400- 3000 de microorganisme;

e) 60000-70000 de microorganisme.

27. Temperatura optima de incubatie nu este aceeasi pentru toate ouale , ci variaza in

functie de urmatorii factori:

a) marimea oualor;

b) calitatea cojii oualor;

c) specia, rasa, linia, hibridul;

d) toate raspunsurile sunt false;

e) toate raspunsurile sunt adevarate;

28. Rata deteriorarii oualelor de incubatie depinde de:

a) Specia, rasa, linia


b) Varsta animalului
c) Depozitarea oualelor
d) Corectitudinea manipularii
e) Raspunsurile c) si d)

29. Daca se intrerupe accidental sursa de incalzire din incubator, embrionii pot rezista timp de :

a) 5-7 ore la temperaturi de 18-19֯ C

b) 10-11 ore la temperaturi de 21-22֯ C


c)10-12 ore la temperaturi de 20-21֯ C

d) 8-9 ore la temperaturi de 18-21 ֯ C

e) toate raspunsurile sunt gresite

30. In ce perioada a incubatiei se desfasoara a doua faza critica:

a) 2-3 zile

b) 4-7 zile

c) 3-5 zile

d) 6-7 zile

e) 8-9 zile

31. Cine are cea mai lunga perioada de dezvoltare embrionara?

A. Curca

B. Gaste

C. Lebede

D. Canari

E. Porumbei

32. De cate ori se aduna ouale in zilele foarte calduroase?

A.de 2 ori pe zi

B. O data pe zi

c.de 5 sau 6 ori pe zi;

D.de 4 ori

E.nu se aduna

33.Dupa numarul de microorganisme ce se gasesc pe coaja oului la un

moment dat ouale foarte murdare au:


A.25.000-30.000 microorganisme

B.2500-3000 microorganisme

c.39000-45000 microorganisme

D.4000-5000 microorganisme

E.1000-1100 microorganisme

34.Temperatura optima de incubatie variaza in functie de urmatorii factori,cu exceptia:

A.marimea oualor

B.calitatea cojii oualor

c.lipsa umiditatii aerului in timpul incubatiei

D.specia,rasa,linia,Hibridul

E.varsta oualor in momentul introducerii la incubat

35. Care sunt principalele subproduse rezultate in timpul perioadei de incubatie?

a)CO2 si O2;

b) CO2 si apa;

c) O2 si apa;

d) niciun raspuns nu este corect;

e) H2O2 si apa;

36. Pozitia corecta a oualor in timpul incubatiei este:

a)cu varful ascutit in jos;

b) culcate pe o parte;

c) cu varful ascutit in sus;

d) cu baza in sus;

e) cu baza in jos;
37. Moartea timpurie a embrionilor inainte de incubare se poate produce atunci cand:

a)apar anormalitati genetice;

b) ouale sunt pastrate la o temperatura crescuta- peste 4°C;

c)sperma este veche;

d) apar deficiente nutritionale;

e) niciun raspuns nu este corect;

38. Daca programul de sanitizare a oualor nu este corect aplicat imediat dupa depunerea oualor, In 15
minute patrund in ou aproximativ:

a. 5% din microorganismele ce se gasesc pe coaja oului

b. 10% din microorganismele ce se gasesc pe coaja oului

c. 18% din microorganismele ce se gasesc pe coaja oului

d. 20% din microorganismele ce se gasesc pe coaja oului

e. 15% din microorganismele ce se gasesc pe coaja oului

39.Metoda cea mai frecventa de sanitizare a oualor de incubatie este:

a. spreierea oualor

b. scufundarea intr-osolutie dezinfectanta

c. fumigarea lor

d. cu lampi UV

e. raspunsurile a,b si c

40. Limitele de temperatura intre care embrionul se poate dezvolta sunt:

a. 30-40 grade C

b. 25-45 grade C

c. 35-45 grade C
d. 35-40,5 grade C

e. 25-40,5 grade C

41.Umiditatea din interiorul mijlocului de transport va fi asigurata la nivelul de:

a)70-80%

b)30-40%

c)40-50%

d)50-60%

e)60-70%

42. In care faza critica a incubatiei pulmonul incepe sa functioneze:

a) prima

b) a doua

c) a treia

d) a patra

e) a cincea

43. Ce specie dintre cele enumerate mai jos are cea mai scurta perioada de dezvoltare embrionara:

a) gaste

b) curci

c) fazani

d) lebede

e) canari

44. Cat la suta aproximativ contine apa un ou in timpul perioadei de incubatie?

a) 57%
b) 71%
c) 68 %pana la 71%
d) 54 %pana la 67%
45. Daca se intampla sa fie intrerupta accidental sursa de incalzire in incubator,
embrionii pot rezista timp de ?
a) 16 ore
b) 11-14 ore
c) 10-12 ore
d) 10 ore

46.Care este norma de temperatura si umiditate ,in incubator ,a oualor de


gaina?
a) 37,8;55-60
b) 37,4;55-60
c) 37;55-60
d) 36,8;55-60
e) 35,9;55-60

47. Care este norma de temperatura si umiditate ,in eclozionator ,a oualelor de gaste?

a) 37,1;saturatie
b) 37,2;saturatie
c) 36;saturatie
d) 38;saturatje
e) 35,8;saturatie.

48.Cata apa contine aproximativ oul?

a) 68-71%
b) 60-70%
c) 61-71%
d) 67-77%
e) 58-68%

50. Care sunt principalele componente ale aerului in perioada de incubatie?


a) Oxigenul
b) Bioxidul de carbon
c) Vaporii de apa
d) Calciu
e) Raspunsurile a b c

51. Care este pozitia necesara tinerii oului in timpul incubatiei?


a) Cu varful ascutit in jos
b) Cu varful ascutit in sus
c) Pe lateral
d) Pe un suport
e) In orice pozitie

52. Cate faze critice are incubatia?


a) 1
b) 3
c) 5
d) 4
e) 2

53.Datorita cui galbenusul se ridica la nivelul superior al oului?

a) Aerului
b) Vantului
c) Luminii
d) Greutatii sale
e) Toate variantele corecte

54.Care este temperatura in timpul primelor 19 zile de incubatie?

a) 37,5-37,7 °C
b) 25,6-26 °C
c) 10,5-12,5 °C
d) 32-34°C
e) 36,5-37,2°C
Cursul 4 – Sugestii:

1. Alegeti afirmatia corecta referitoare la rasele usoare de curci:


A. O rasa reprezentativa de curci este Bronzata ameliorata americana.
B. Femelele pot atinge chiar si 15 kg.
C. Productia de oua este aprox. 140-150 buc/an.
D. Boilerii Mammoth fac parte din categoria raselor usoare.
E. Ouatul incepe la 10 saptamani.

2. Alegeti afirmatia corecta referitoare la rasele usoare de curci:


A. Ouatul incepe la 22 saptamani.
B. Femelele ating greutatea de 10-12 kg.
C. Masculii ating greutatea de 3-5 kg.
D. Productia de oua este aprox. 20 buc/an.
E. Rasele usoare prezinta curci cu penaj negru.

3. Alegeti afirmatia falsa referitoare la rasele usoare de curci:


A. Productia de oua este aprox. 140-150 buc/an.
B. Ouatul incepe la 22 saptamani.
C. Rasele usoare sunt recunoscute drept rase de carne.
D. La 12 saptamani, puii ating 2 kg (femele), respectiv 2,5 kg (masculii).
E. Rasele usoare includ curci cu penaj alb.

4. Alegeti afirmatia corecta referitoare la rasele comune de curci:


A. Nu reprezinta variabilitate in ceea ce priveste dezvoltarea corporala.
B. Carnea este gustoasa, suculenta, frageda.
C. Productia de oua este aprox. 140-150 buc/an.
D. Boilerii Mammoth fac parte din categoria raselor comune.
E. Toate afirmatiile sunt false

5. Ce factor influenteaza pozitiv numarul de oua si productia de carne?


a) rasa
b) varsta
c) prolificitatea
d) hibridul
e) sexul
Pagina 32 din 139
6. Cat produce anual, o gaina de reproductie care apartine raselor grele?
a)280-290 kg carne
b)150-180 kg carne
c)300-350 kg carne
d)80-90 kg carne
e)100-120 kg carne

7. Care este cantitatea de lipide din carnea de gaina dietetica?


a)6-7%
b)20%
c)5%
d)10-12%
e)14%

8. Specificati hibrizii de carne care realizeaza performante superioare hibrizilor


ouatori:
a)Broiler
b)Prima
c)Rora
d)Garo
e)Cornish

9. Care din urmatorii hibrizi de carne de curca este autohton?


a. RORA;
b. PRIMA;
c. GARO;
d. HUNGAVIS-KOMBI;
e. DIAMANT.

10. Care din urmatorii hibrizi de carne de curca este importat?


a. RORA;
b. PRIMA;
c. GARO;
d. HUNGAVIS-KOMBI;
e. DIAMANT.
Pagina 33 din 139
11. Care din urmatorii hibrizi de carne de rata este autohton?
a. RORA;
b. PRIMA;
c. GARO;
d. HUNGAVIS-KOMBI;
e. DIAMANT.

12. Care din urmatorii hibrizi de carne de rata este importat?


a. MULARD;
b. PRIMA;
c. GARO;
d. HUNGAVIS-KOMBI;
e. DIAMANT.

13. Care din urmatorii hibrizi de carne de rata este considerat cel mai valoros, cel
mai raspandit si este obtinut frecvent prin incrucisare mascul de leseasca cu femela de
Pekin?
a. MULARD;
b. PRIMA;
c. GARO;
d. HUNGAVIS-KOMBI;
e. DIAMANT.

14. Care din urmatorii hibrizi de carne de gasca este importat?


a. MULARD;
b. PRIMA;
c. GARO;
d. HUNGAVIS-KOMBI;
e. DIAMANT.

15. Care din urmatorii hibrizi de carne de gasca este autohton?


a. MULARD;
b. PRIMA;
c. GARO;
d. HUNGAVIS-KOMBI;
Pagina 34 din 139
e. DIAMANT.

16. Care din urmatorii hibrizi de carne de gasca este obtinut frecvent prin
incrucisare gascan Landaise cu femela Alba de Rin?
a. MULARD;
b. PRIMA;
c. GARO;
d. HUNGAVIS-KOMBI;
e. DIAMANT.

17. Dintre factorii care influenteaza productia de carne de pasare, ce culoare de


penaj este preferata, deoarece confera aspect comercial placut?
a. rosie;
b. neagra;
c. alba;
d. galben;
e. verde.

18. Dintre factorii care influenteaza productia de carne de pasare, ce nu


influenteaza clasificarea carcaselor in trei clase de calitate?
a. greutatea;
b. ponderea tesutului muscular si adipos;
c. prolificitatea;
d. aspect;
e. eventualele defecte.

19. Dintre factorii care influenteaza productia de carne de pasare, ce procent din
greutatea unei pasari este reprezentat de penaj?
a. 5-7%;
b. 24-30%;
c. 45-56%;
d. 63-67%;
e. 88-99%.

Pagina 35 din 139


20. Avantajele cresterii puilor de gaina de carne in sistem superintensiv(in baterii):
a. Scaderea mortalității cu 1-2%
b. Cresterea consumului specific ≈ 10-15 %
c. micsorarea sporului de creștere ≈ 10-12 %.
d. densitatea de creștere mai mare
e. cantitate mai mare de carne ex. 100-150 kg carne în viu/m2 hală.

21. Dezavantajele cresterii puilor de gaina de carne in sistem superintensiv(in


baterii):
a. creșterea mortalității cu 1-2%
b. majorarea sporului de creștere ≈ 10-12 %.
c. reducerea consumului specific ≈ 10-15 %
d. cantitate mai mare de carne ex. 200-250 kg carne în viu/m2 hală.
e. densitatea de creștere mai mare

22. In cazul cresterii puilor de carne de gaina in sistem superintensiv(in baterii),


care este diferenta dintre aceasta si cresterea puilor la sol:
a. se amenajeaza tarcuri
b. este folosit material absorbant;
c. în jgheabul de furajare apa este asigurată cu 3-4 adăpători tip picurare cu vas
colector/ cușcă,
d. hrănirea este administrată cu transportoare helicoidale
e. Evacuarea dejecțiilor zilnic –benzi colectoare; plug raclor cu colectare pe podea.

23. In cazul cresterii curcilor pentru productia de carne se prefera:


a. Rasele pure
b. Hibrizii: 1-2 linii paterne (rase usoare); 1-2 linii materne ( rase ușoare)
c. Hibrizii: 1-2 linii paterne (rase de carne); 1-2 linii materne ( rase ușoare)
d. Rase semipure
e. Nu exista preferinte.

24. Pentru cresterea si exploatarea curcilor pentru productia de carne se


diferentiaza urmatoarele sisteme:
a. Intensiv
b. Semiintensiv
Pagina 36 din 139
c. Traditional
d. Intensiv, semiintensiv
e. Intensiv, semiintensiv, traditional.

25. Iarna in perioada de indopare se introduc in tarc un numar de .


a)24boboci
b)10boboci
c)18boboci
d)14boboci
e)15boboci

26. Vara in perioada de indopare se introduc in tarc un numar de .


a)17boboci
b)22boboci
c)15boboci
d)11boboci
e)20boboci

27. Cel mai bun rezultat pentru ficatul gras este dat de rasa:
a)rasa Rouen
b)rasa Pekin
c)rasa Muscovy
d)rasa Moulard
e)rasa Gayuga

28. Care este stadiul de indopare atunci cand nu mai are loc digestia hranei,
dejectiile sunt moi si contin boabe nedigerate
a)inceputul procesului de indopare
b)jumatatea procesului de indopare
c)primul stadiu al procesului de indopare
d)finalul procesului de indopare
e)ultimul stadiu al procesului de indopare

Pagina 37 din 139


29. Durata fazei 1 a perioadei de crestere este de
a)1-10zile
b)5-15zile
c)1-7zile
d)5-10zile
e)1-6zile

30. Durata fazei 2 a perioadei de indopare este cuprinsa in intervalul


a)a8zi-14zile
b)a4zi-14zile
c)a7zi-14zile
d)a9zi-14zile
e)a10zi-14zile

31. Indoparea se realizeaza cu


a)grau
b)porumb
c)secara
d)soia
e)floarea-soarelui

32. Durata unei reprize de indopat manual este de


a)10-15minute
b)5-9minute
c) 1-10minute
d)5-10minute
e)6-13minute

33. Durata unei reprize de indopat mecanic este de


a)20secunde
b)1minut
c)30secunde
d)10secunde
e)2minute

Pagina 38 din 139


34. In ce perioada este recomandat tratamentul antistress cu vitamine
a)primele 10zile
b)ultimele 14zile
c)primele 14 zile
d)primele 5zile
e)ultimele 5zile

35. Sub eleveuza, la puii de carne, temperatura scade treptat pana la:
a) 25 oC
b) 27 oC
c) 21 oC
d) 22 oC
d) 24 oC

36. Umiditatea necesara a aerului, in cazul puilor de carne de gaina este:


a) 50-60%
b) 20-30%
c) 70-80%
d) 60-70%
e) 10-20%

37. Iluminarea artificiala la puii de carne de gaina, se poate realiza:


a) Continua 12h/zi
b) Continua 8h/zi
c) Continua 14h/zi
d) Continua 23h/zi
e) Continua 15h/zi

38. Intesitatea ventilatiei la puii de carne de gaina, pe timpul iernii, este:


a) 0,7m 3/ora/kg greutate vie
b) 1 m 3/ora/kg greutate vie
c) 2 m 3/ora/kg greutate vie
d) 0,5 m 3/kg/greutate vie
e) 0,4 m 3/kg/greutate vie

Pagina 39 din 139


39. Cate sisteme de crestere sunt in cazul cresterii puilor de carne de gaina
(BROILER):
a. industrial ( intensiv, superintensiv) , extensiv, semiintensiv
b. extensiv
c. semiintensiv
d. extensiv, semiintensiv
e. industrial

40. Dezavantajele sistemelor de creștere a puilor de carne ( BROILER) de găină:


a. Densitatea de creștere mai mare
b. Producție mai mare de carne
c. Reducerea consumului specific (10-15%)
d. Investiție masivă de bani
e. Uniformitatea buna a lotului

41. Fermele de tineret pentru producerea carnii de pasare(gaina)cresc tineretul:


a)de la o zi pana la 30 saptamani
b)de la o zi pana la 20 saptamani
c)de la o zi pana la 10 saptamani
d)de la o zi pana la 3 saptamani
e) de la o zi pana la 8 saptamani

42. Fermele de adulte exploateaza gainile de reproductie de la:


a) 10 saptamani
b) 20 saptamani
c) 15 saptamani
d) 40 saptamani
e) 25 saptamani

43. Carnea de pasare se obtine in unitatile specializate:


a) Integrate
b) Integrate si non-integrate
c) Non-integrate
d) Statii incubatoare
e) Hala

Pagina 40 din 139


44. Cresterea si exploatarea gainilor se face in:
a)hale simple
b)hale oarbe
c)hale cu deschidere doar pe partea stanga
d)hale cu deschidere doar pe partea dreapta
e) hale cu deschidere stanga /dreapta

45. Care dintre urmatoarele afirmatii este adevarata cu privire la factorii care
influenteaza productia de ficat gras?
a. Rasele grele sisemigrele au aptitudini de indopare mari
b. Ficatul nu poate sa fie palpat prin peretele abdominal
c. Durata indoparii este de 18 zile la rate, 11 zile la gaste
d. Gastele produc ficat in cantitate mai mare decat ratele
e. Masculii acumuleaza mai rapid tesut adipos in carcasa decat femelele cu circa
25%-30%.

46. Care din urmatoarele rase face parte din categoria de rase de rate grele?
a. Alergatoare indiana;
b. Campbell;
c. Pekin;
d. Pilgrim;
e. Landaise.

47. Care din urmatoarele rase face parte din categoria de rase de rate grele?
a. Alergatoare indiana;
b. Leseasca;
c. Campbell;
d. Pilgrim;
e. Landaise.

48. Care din urmatoarele rase face parte din categoria de rase de gaste grele?
a. Alergatoare indiana;
b. Toulouse;
c. Pekin;
Pagina 41 din 139
d. Pilgrim;
e. Landaise.

49. Care din urmatoarele rase face parte din categoria de rase de gaste usoare?
a. Chinezeasca;
b. Toulouse;
c. Pekin;
d. Pilgrim;
e. Landaise.

50. Care din urmatoarele rase face parte din categoria de rase de gaste semigrele?
a. Frizata danubiana;
b. Toulouse;
c. Pekin;
d. Pilgrim;
e. Chinezeasca.

51. Care din urmatoarele rase face parte din categoria de rase de gaste semigrele?
a. Frizata danubiana;
b. Toulouse;
c. Pekin;
d. Landaise;
e. Chinezeasca.

52. Care din urmatoarele rase face parte din categoria de rase de curci grele (de
carne)?
a. Bronzata ameliorata americana;
b. Alba de Olanda;
c. Alba de Moscova;
d. Landaise;
e. Chinezeasca.

53. Care din urmatoarele rase face parte din categoria de rase de curci grele (de
carne)?
a. Landaise;
b. Alba de Olanda;
Pagina 42 din 139
c. Alba de Moscova;
d. Bronzata ameliorata Moscova/Cambridge;
e. Chinezeasca.

54. Care din urmatoarele rase face parte din categoria de rase de curci grele (de
carne)?
a. Chinezeasca;
b. Alba de Olanda;
c. Alba de Moscova;
d. Landaise;
e. Mammoth.

Pagina 43 din 139


1. Factorii biologici care influențează produsele avicole sunt:
a) Alimentația
b) Microclimatul
c) Greutatea ouălor
d) Igiena
e) Densitatea

2. Precocitatea ouatului la rasa Lehgorn este de:


a) 110-120 zile
b) 130-150 zile
c) 140-160 zile
d) 100-120 zile
e) 140-150 zile

3. Procesul de perpetuare a speciei poartă denumirea de:


a) Năpârlire
b) Creștere
c) Dezvoltare
d) Clocit
e) Reformare

4. Metoda de întreținere folosită pe scară largă la peste 50% din hibrizii ouători este:
a) Întreținerea păsărilor ouătoare în captivitate strânsă
b) Întreținerea păsărilor ouătoare în captivitate largă
c) Întreținerea păsărilor ouătoare în captivitate medie
d) Întreținerea păsărilor ouătoare în captivitate mixtă
e) Întreținerea păsărilor ouătoare în captivitate extinsă

5. Umiditatea mică NU are ca și consecințe următoarele afirmații:


a) Încetinirea creșterii
b) Apariția canibalismului
c) Îmbracarea lentă cu penaj
d) Îmbrăcarea rapidă cu penaj
e) Apriția afecțiunilor respiratorii

6. Selectați afirmația adevărata despre lumină:


a) influențează producerea oului
b) determină pigmentarea oului
c) nu influențează greutatea oului
d) acționează prin rezistență
e) influențează sexul puiului

Pagina 44 din 139


7. Care este umiditatea optima din halele de creștere a puilor /bobocilor?
a) 80-90%
b) 60-70%
c) 50-60%
d) 70-80%
e) 40-50%

8. Oul este bogată sursă de săruri minerale mai ales în:


a) Fier
b) Calciu
c) Fosfor
d) Magneziu
e) Potasiu

9. Avantajele intreținerii păsărilor ouătoare în captivitate strânsă sunt, cu exceptia:


a) Producție de ouă mai mare / m2/ hală
b) Diminuarea cheltuielilor cu tratamentele și medicamentele necesare
c) Prin limitarea mișcării, scade consumul de furaj cu circa 5-25 g nutreț combinat/pasăre/zi
d) Crește calitatea microbiologică a ouălor
e) Crește calitatea microbiologică a ouălor

10. Oul are o digestibilitate:


a) Ridicata
b) Medie
c) Scazuta
d) Foarte ridicata
e) Foarte scazuta

11. Pe ce pozitie se claseaza Uniunea Europeana la productia de oua?


a) Prima
b) A doua
c) A treia
d) A patra
e) A cincea

12. Care este procentul de mortalitate (%) a gainilor outoare din Romania?
a) 4,4
b) 8,0
c) 7,0
d) 6,0
e) 5,0

Pagina 45 din 139


13. De la 7-8 săptămâni, puii vor fi hrăniți după rețeta:
a) starter
b) creștere 1
c) creștere 2
d) preouat

14. Câte tone de ouă produce UE anual?


a) Sub 3 milioane de tone
b) 4,8 milioane de tone
c) Peste 10 milioane de tone
d) 6.9 milioane de tone
e) 7,4 milioane de tone

15. Ce vârstă are embrionul de rață când este gata de consumat?


a) 10 zile
b) 4 săptămâni
c) 18 zile
d) 6 săptămâni
e) 27 de zile

16. Factorul biologic care nu influențează numărul de oua este:


a) specia
b) individul
c) culoarea penajului
d) hibridul ouator

17. Durata de medie a naparlirii naturale totale este de:


a) 2-4 saptamani
b) 7 saptamani
c) 10-12 saptamani
d) 6-8 saptamani (la palmipede)
e) 4 saptamani
*8-10 sapt la gaini si curci!!

18. In ce metodă de năpârlire artificială, dejecțiile sunt apoase?


a) Zootehnice
b) Hormonale
c) Chimice
d) În niciuna
e) În toate

Pagina 46 din 139


19. Factorul biologic care influențează în ansamblu produsele avicole este :
a) culoarea ouălor
b) mărimea ouălor
c) compozitia ouălor
d) forma oualor

20. In tehnologia exploatării (în baterii) a găinilor pentru ouă consum perioada I tine:
a) pana la 4 saptamani
b) pana la 19 saptamani
c) pana la 32 saptamani
d) pana la 15 saptamani
e) pana la 25 saptamani

21. In tehnologia exploatării (în baterii) a găinilor pentru ouă consum perioada II este:
a) dupa saptamana 4
b) dupa saptamana 19
c) dupa saptamana 32
d) dupa saptamana 15
e) dupa saptamana 25

22. In ce ordine se desfasoara fazele Curbei de ouat :


a) faza platou, faza descendenta si faza ascendenta
b) faza descendenta, faza platou si faza ascendenta
c) faza ascendenta, faza platou si faza descendenta
d) faza ascendenta, faza descendenta si faza platou
e) faza platou, faza ascendenta si faza descendenta

23. In tehnologia exploatării (în baterii) a găinilor pentru ouă consum microclimatul are
temperature optima:
a) Temperatura optimă 15-17 grade C, asigurată prin căldura biologică
b) Temperatura optimă 30-35 grade C, asigurată prin căldura biologică
c) Temperatura optimă 17-20 grade C, asigurată prin căldura biologică
d) Temperatura optimă 22-25 gradeC, asigurată prin căldura biologică
e) Temperatura optimă 18-23 grade C, asigurată prin căldura biologică

24. In tehnologia exploatării (în baterii) a găinilor pentru ouă consum microclimatul are
umiditatea optima:
a) 20-30%
b) 30-40%
c) 50-60%
d) 60-70%
e) 80-90%

Pagina 47 din 139


25. In tehnologia exploatării (în baterii) a găinilor pentru ouă consum hrana este administrata:
a) de 1-2 ori pe zi în funcție de consum în jgheaburile de furajare de la fiecare nivel al
bateriilor ( bandă transportatoare helicoidală/ lanț)
b) de 3-6 ori pe zi în funcție de consum în jgheaburile de furajare de la fiecare nivel al
bateriilor ( bandă transportatoare helicoidală/ lanț)
c) de 6-9 ori pe zi în funcție de consum în jgheaburile de furajare de la fiecare nivel al
bateriilor ( bandă transportatoare helicoidală/ lanț)
d) de 2-5 ori pe zi în funcție de consum în jgheaburile de furajare de la fiecare nivel al
bateriilor ( bandă transportatoare helicoidală/ lanț)
e) de 5-7 ori pe zi în funcție de consum în jgheaburile de furajare de la fiecare nivel al
bateriilor ( bandă transportatoare helicoidală/ lanț)

26. In tehnologia exploatării intensive (la sol pe așternut permanent) a găinilor pentru ouă
consum intr-un cuibar se dispun:
a) 1-2 gaini
b) 2-3 gaini
c) 3-4 gaini
d) 4-5 gaini
e) 5-6 gaini

27. Cate categorii de hibrizi comerciali de gaina pentru oua de consum exista:
a) 2 categorii
b) 1 categorie
c) 5 categorii
d) 3 categorii
e) 4 categorii

28. Cele 2 categorii de hibrizi comerciali de gaina pentru oua de consum sunt:
a) cu coaja alba si coaja neagra
b) cu coaja neagra si coaja pigmentata
c) cu coaja alba si coaja pigmentata
d) cu coaja roz si coaja pigmentata
e) cu coaja alba si coaja roz

29. Un exemplu de hibrid autohton cu coaja alba este:


a) hyline
b) hysex
c) lohman-white
d) robar
e) safir

Pagina 48 din 139


30. Un exemplu de hibrid autohton cu coaja pigmentata este:
a) hyline
b) hysex
c) lohman-white
d) robar
e) safir

31. In Tehnologia de creștere și exploatare industrială a tineretului și găinilor de reproducție


(rase ușoare) există creștere și exploatare:
a) intensiva
b) intensiva si superintensiva
c) superintensiva
d) supraintensiva si intensiva
e) supraintensiva

32. Cresterea si exploatarea intensiva se face:


a) la sol, folosită frecvent
b) în baterii de cuști, rar folosită
c) în baterii de cuști, , folosită frecvent
d) la sol, rar folosită
e) concomitent la sol si in baterii de custi

33. Cresterea si exploatarea superintensiva se face:


a) la sol, folosită frecvent
b) în baterii de cuști, rar folosită
c) în baterii de cuști, , folosită frecvent
d) la sol, rar folosită
e) concomitent la sol si in baterii de custi

34. In fluxul tehnologic ciclul de crestere la ferma tineret tine:


a) 24 săpt.( fara vid)
b) 40 săpt.( inclusiv vid)
c) 30săpt.( fara vid)
d) 30 săpt.( inclusiv vid)
e) 24 săpt.( inclusiv vid)

35. In fluxul tehnologic ciclul de crestere la ferma adulte tine:


a) 20 săpt. ( inclusiv vid+ 1 săpt)
b) 20 săpt. ( inclusiv vid)
c) 48 săpt. ( inclusiv vid+ 4 săpt)
d) 48 săpt. ( inclusiv vid)
e) 50 săpt. ( inclusiv vid+ 6 săpt)

Pagina 49 din 139


36. Tehnologia de creștere și exploatare pentru pasari adulte se face:
a) idem tineret
b) idem tineret si gaini pentru oua de consum
c) idem gaini pentru oua de consum
d) idem gainilor de reproductie, dar sunt crescuti si masculi
e) idem tineret si gaini pentru oua de consum, dar sunt crescuti si masculi

37. Ce vitamina lipsește din ou?


a) Vitamina b
b) Vitamina a
c) Vitamina c
d) Vitamina d
e) Vitamina e

38. Care sunt factorii care influentează producția de oua?


a) Factorii biologici
b) Factorii de mediu
c) Variantele a și b sunt corecte
d) Nicio varianta nu e corecta
e) Viabilitatea și prolificitatea

39. Care sunt factorii biologici care influentează numărul de ouă?


a) Specia
b) Rasa
c) Hibridul ouător
d) Individul
e) Toate variantele sunt corecte

40. Naparlirea naturala totala se declanseaza la:


a) Varsta de 6 luni
b) La inceputul ouatului
c) La varsta de 1 an
d) La sfarsitul ouatului
e) La schimbarea anotimpurilor

41. Naparlirea naturala totala se realizeaza in urmatoarea ordine:


a) Cap, gat, piept, spinare, laterale, abdomen, coada, remigele
b) Cap, abdomen, remigele, spinare, piept, laterale,coada, gat
c) Abdomen, laterale, coada, remigele, gat, spinare, piept,cap
d) Remigele, coada,abdomen, laterale, spinare, piept, gat, cap
e) Piept, laterale, abdomen, gat, cap, spinare, remigele, coada

Pagina 50 din 139


42. Care este cel mai mare exportator de oua si produse din oua?
a) U.E.
b) China
c) S.U.A
d) Australia
e) Brazilia

43. Care dintre urmatoarele nu este un factor de mediu ce influenteaza productia de oua?
a) Igiena adapostului
b) Alimentatia
c) Greutatea oualor
d) Densitatea de crestere
e) Microclimatul

44. Care este varsta producerii primului ou la prepelita japoneza?


a) 1 an
b) 6 luni
c) 5 luni
d) 6 saptamani
e) 10 saptamani

45. Cand are loc reformarea la gainile de reproductie?


a) 70-74 saptamani
b) 50-56 saptamani
c) 64-68 saptamani
d) 43-49 saptamnai
e) 80-83 saptamani

46. Care este durata unui ciclu de ouat la gaini?


a) 60-85 saptamani
b) 55-70saptamani
c) 50-55 saptamani
d) 40-64 saptamani
e) 45-65 saptamani

47. De cata ori clocesc pe an majoritatea pasarilor?


a) O data pe an
b) De doua ori pe an
c) De trei ori pe an
d) De patru ori pe an
e) De cinci ori pe an

Pagina 51 din 139


48. In ce regiuni pe corpul pasarilor se realizeaza naparlirea naturala partiala
a) Laterale
b) Coada
c) Abdomen
d) Cap si gat
e) Aripi

49. Care sunt dezavantajele naparlirii artificiale?


a) Cresterea numarului de oua
b) Cresterea greutatii oualor
c) Cresterea greutatii pana la data reformarii
d) Scaderea consumului specific
e) Cresterea mortalitatii

50. Care este temperature optima la nivelul custii pentru puii de cateva zile?
a) 18-20 oC
b) 22-24
c) 36-38
d) 14-16
e) 32-35 oC

51. Care este temperatura optima la nivelul custii pentru puii de 5-7 saptamani?
a) 18-20 oC
b) 22-24
c) 36-38
d) 14-16
e) 32-35 oC

52. Care este regula generală in legatura cu lumina:


a) durata luminii nu trebuie să crească
b) durata luminii trebuie sa creasca constant
c) durata luminii trebuie sa creasca putin
d) durata luminii trebuie sa creasca la inceput, urmand apoi o scadere
e) durata luminii trebuie sa fie aceeasi mereu

53. Rețeta "PREOUAT" are continut ridicat de:


a) calciu
b) vitamina B6
c) vitamine D3
d) fosfor
e) magneziu

Pagina 52 din 139


54. Frecvența meselor in primele 6 saptamani (pui):
a) de 6 ori pe zi
b) de 8 ori pe zi
c) de 2-3 ori pe zi
d) de 5-6 ori pe zi
e) data pe zi

55. Adaparea:
a) se realizeaza de 2 ori pe zi
b) se realizeaza in functie de consum
c) se realizeaza de 3 ori pe zi
d) este asigurata la discretie indiferent de categorie
e) se realizeaza doar seara

56. In cazul cresterii puicutelor de inlocuire, la sol, pe asternut permanent, numarul maxim de
pui introdusi in tarc este:
a) 200
b) 250
c) 600
d) 300
e) 320

57. Cate adapatori vacuumatice sunt distribuite la 100 de puicute:


a) 5 adăpători vacuumatice /100 puicuțe
b) 10 adăpători vacuumatice /100 puicuțe
c) 3 adăpători vacuumatice /100 puicuțe
d) 3-4 adăpători vacuumatice /100 puicuțe
e) 1-2 adăpători vacuumatice /100 puicuțe

58. Idem cresterii tineretului in baterii este:


a) microclimatul
b) hranirea
c) adaparea
d) raspunsurile a, b si c sunt corecte
e) raspunsurile a si c sunt corecte

59. Cum se evacueaza dejectiile?


a) mecanizat, după depopularea halelor ( cu buldozerul)
b) manual
c) nu se face
d) mecanizat, fara depopularea in prealabil a halelor
e) printr-un sistem hidraulic

Pagina 53 din 139


60. Exploatarea gainilor pentru oua consum (in baterii)
a) se face in hale oarbe fara ferestre
b) se face pe o suprafata de 1000-2000 m 2 cu 5-6 linii de baterii
c) se face pe o suprafata de 2000-4000 m 2 cu 2-3 linii de baterii
d) se face in hale cu ferestre
e) a si b sunt raspunsurile corecte

61. Care este diferenta intre cresterea gainilor in baterii si cresterea tineretului in baterii?
a) nu exista nicio diferente
b) halele nu sunt incalzite in cazul tineretului
c) halele nu sunt incalzite in cazul gainilor
d) halele sunt incalzite in ambele cazuri, dar doar in cazul gainilor hala este închisă 4-7 zile(se
asigură odihna halei) până la trei săptamani
e) halele sunt incalzite in cazul gainilor, dar doar in cazul tineretului hala este închisă 4-7
zile(se asigură odihna halei) până la trei săptamani

62. Care este varsta optima a puicutelor pentru transferarea acestora in baterii?
a) 15 saptamani indifferent de hybrid
b) 16-18 in functie de hibrid
c) 17-19 saptamani
d) 12-14 saptamani

63. Care sunt categoriile care se diferentiaza odata cu transferul si lotizarea(gaini in baterii):
a) Conformație și greutatea corespunzătoare
b) Conformație corectă greutate necorespunzătoare
c) Conformație și greutate necorespunzătoare
d) Conformație și greutatea corespunzătoare si conformație și greutate necorespunzătoare
e) Conformație și greutatea corespunzătoare, conformație corectă greutate
necorespunzătoare si conformație și greutate necorespunzătoare

64. Din ce categorie fac parte puicutele care nu vor fi transferate?


a) Conformație și greutatea corespunzătoare
b) Conformație corectă greutate necorespunzătoare
c) Conformație și greutate necorespunzătoare
d) Conformatie necorespunzatoare si greutate corecte
e) Toate puicutele sunt transferate indiferent de categoria din care fac parte

Pagina 54 din 139


Grile PA – Curs 6

1. Pe ce loc se situeaza suinicultura din punct de vedere al importantei cresterii


animalelor?
a) Pe primul loc
b) Pe locul 2, dupa cresterea taurinelor
c) Pe locul 3, dupa cresterea taurinelor si pasarilor
d) Pe locul 4, dupa cresterea taurinelor, pasarilor si ovinelor
e) Nu exista un clasament, toate fiind la fel de importante

2. Din ce motiv se impune reabilitarea si cresterea in continuare a suinelor?


a) Posibilitatile reale de asigurare a unei baze furajere bogate si variate
b) Cerintele din ce in ce mai mari pentru carnea de porc pentru export
c) Cerintele din ce in ce mai mari pentru carnea de porc pentru consum intern
d) Traditia si experienta in domeniu
e) Toate variantele sunt adevarate

3. Inspre ce produs obtinut de la porc s-au indreptat preferintele consumatorilor in


ultimii ani?
a) Slanina
b) Soriciul
c) Carnea slaba
d) Untura
e) Ficatul

4. Care din urmatoarele nu este considerat produs secundar provenit de la porc?


a) Urechile
b) Limba
c) Ficatul
d) Carnea
e) Plamanii

5. Ce procent din productia totala de carne este furnizat de cresterea suinelor?


a) 15%
b) 25%
c) 38%
d) 50%
e) 68%
6. Printre isusirile biologice ale suinelor se numara:
a) valorificarea unei game restranse de de furaje
b) ritmul greoi de dezvoltare
c) adaptabilitatea la conditiile de mediu
d) prolificitate scazuta
e) durata gestatiei mare

7. Suinele pot fi crescute in zone de:


a) campie
b) in toate zonele tarii

Pagina 55 din 139


c) munte
d) delta
e) deal

8. Suinele pot fi crescute:


a) numai in libertate
b) numai in sistem extensiv
c) in sistem extensiv sau in libertate
d) in sistem extensiv, in libertate sau in sistem intensiv-industrial
e) numai in sistem intensiv industrial

9. In gama furajelor valorificate de suine se numara:


a) nutreturile concentrate
b) nutreturile verzi
c) resturile de bucatarie
d) subprodusele industriei alimentare
e) toate cele de mai sus

10. Suinele sunt caracterizate de:


a) productie de carne scazuta;
b) reproducere precoce;
c) reproducere intensa;
d) reproducere si productie de carne precoce;
e) ritm scazut de dezvoltare.

11. Ritmul de dezvoltare al purceilor presupune:


a) la 7-8 zile purceii isi dubleaza greutatea corporala de la fatare;
b) la 6 luni ating 80% din greutatea unui adult;
c) la 8 luni ating greutatea optima;
d) varsta optima pentru reproducere este la 7 luni;
e) cresterea se incheie la varsta de 18 luni.

12. Prolificitatea suinelor:


a) este scazuta;
b) la o fatare se pot obtin 8-12 purcei;
c) scroafa poate avea pana la 4 fatari pe an;
d) la o fatare se obtin maximum 6 purcei;
e) intr-un an, poate avea loc o singura fatare de la o scroafa.

13. Suinele:
a) crescute in sistemul intensiv, pot fi valorificate la varsta de 230- 250 de zile;
b) au o productivitate de 12- 15 produsi pe an per scroafa;
c) ce apartin raselor ameliorate, ating varsta optima la 8- 9 luni;
d) au o durata de gestatie relativ mare;
e) sunt valorificate la o greutate de 140-160 kg.

Pagina 56 din 139


14. Care dintre urmatoarele specii de animale de ferma au durata gestatiei mica?
a) Bovinele
b) Caprinele
c) Suinele
d) Ecvinele
e) Ovinele

15. In cadrul carui sistem de crestere fecunditatea suinelor este cea mai ridicata?
a) Gospodariile taranesti
b) Fermele mici
c) Fermele mari
d) Nu exista diferente in functie de sistemul de crestere
e) Fermele mijlocii

16. In fermele mari valorile mici ale fecunditatii suinelor sunt compensate prin:
a) Tratamente hormonale
b) Efectivele mari intretinute
c) Valorile mari ale fecunditatii altor specii
d) Intensitate mai mare de folosire a masculilor la reproductie
e) Achizitia de animale de la gospodariile taranesti

17. Din punct de vedere al valorificarii hranei, suinele sunt intrecute de:
a) Taurine
b) Ovine
c) Pesti
d) Caprine
e) Nu sunt intrecute de nici o alta specie

18. La ce masa corporala optima se realizeaza un randament de sacrificare ridicat in cazul


suinelor?
a) 100-105kg
b) 95-100kg
c) 105-110kg
d) 110-115kg
e) 115-120kg

19. Care este capacitatea calorica a carnii de porc/kilogram?


a) 2000-2500 de calorii/kg
b) 1700-2000 de calorii/kg
c) 3000-3500 de calorii/kg
d) 2500-3000 de calorii/kg
e) 1000-1500 de calorii/kg

20. Conservarea carnii de porc pentru un timp indelungat este posibila datorita?
a) proportiei crescute de apa
b) proportiei scazute de apa
c) capacitatii calorice
d) continutului ridicat de grasime
e) nu este posibila conservarea pentru un timp indelungat

Pagina 57 din 139


21. Urmatoarele subproduse provenite din carcasa unui porc se folosesc in alimentatia
omului, cu exceptia:
a.urechi
b. fainii de oase si a fainii de sange
c.picioare
d.vezica urinara
e.oase

22. Urmatoarele subproduse provenite din carcasa unui porc se folosesc in industria
farmaceutica, cu exceptia:
a.glandelor suprarenale
b.glandelor sexuale
c.timusului
d.hipofizei
e.soriciului

23. Dejectiile obtinute de la suine pot fi folosite :


a.ca ingrasaminte naturale
b.ca material pentru chirpici
c.in industria farmaceutica
d.ca sistem de protectie impotriva daunatorilor
e.nu se pot folosi

24. Selecteaza afirmatia gresita:


a.valorificarea porcilor se face indiferent de varsta
b. valorificarea porcilor se face indiferent de greutate
c.valorificarea porcilor se face atat ca animale vii, cat si sub forma de carcacasa
d.valorificarea porcilor se face doar sub forma de carcasa
e. valorificarea porcilor se face indiferent de anotimp

25. Selecteaza afirmatia gresita:


a.grasimea de porc are valoarea energetica de 8100 de kcal/kg
b.grasimea de porc se poate consuma sub forma de slanina sau untura
c.grasimea de porc nu se poate folosi pentru obtinerea nutretului combinat
d.grasimea de porc se foloseste in industria fabricarii sapunului
e.grasimea de porc se poate inlocui cu grasimea vegetala

26. Datorita conditiilor pedoclimatice favorabile din tara noastra , obtinerea cerealelor in
cantitati mari , avantajeaza cresterea numerica si calitativa a :
a. caprinelor
b. ovinelor
c. suinelor
d. rumegatoarelor
e. pasarilor .

27. Rasa materna a suinelor este :

Pagina 58 din 139


a. Marele Alb
b. Duroc
c. Hampshire
d. Pietrain
e. Mangalita

28. Rasa paterna a suinelor este :


a. Wessex
b. Landrace
c. Marele Alb
d. Hampshire
e. Urzhum

29. Hibridul trirasial PERHIB are :


a. viteza de crestere mica
b. strat de grasime crescut
c. carne de calitate inferioara
d. viteza de crestere medie
e. procent mare de carne macra in carcasa

30. Cresterea carei specii poate fi o activitate care da posibilitatea permanetizarii fortei de
munca si a perfectionarii profesionale a lucratorilor?
a. suine
b. caprine
c. ovine
d. carnivore
e. reptile

31. Cresterea suinelor asigura o recuperare rapida a investitiilor si cheltuielilor, datorita:


a. a.productiilor mici de carte obtinute pe m2 de adapost constuit
b. b.productiilor mari de carne obtinute pe cm2 de adapost construit
c. c.investitiei minime
d. productiilor mari de carne obtinute pe m2 de adapost construit.

32. Porcul-cerb este reprezentant al subfamiliei:


a. Suinae
b. Phacochoerinae
c. Babirusinae
d. Familia Suidae
e. Niciun raspuns corect

33. Babirusinele sunt animale inalte si masive, cu o greutate de :


a. 200 kg
b. 350 kg
c. 500kg

Pagina 59 din 139


d. 250 kg
e. 300 kg

34. Cat timp dureaza gestatia la porcul-cerb :


a. 9 luni
b. 5 luni
c. 10 luni
d. 2-3 luni
e. 4-6 luni

35. Prolificitatea femelelor de porc-cerb este de:


a. 12 purcei
b. 3-4 purcei
c. 1-2 purcei
d. 10 purcei
e. Niciun raspuns corect

36. In prima parte a secolului al 19-lea in urma numeroaselor incrucisari efectuate, au


rezultat:
a. rasele actuale de bovine
b. rasele actuale de suine
c. rasele actuale de ecvine
d. rasele actuale de ovine
e. rasele actuale de caprine

37. Rasele actuale de suine au rezultat in urma numeroaselor incrucisari efectuate in


prima parte a secolului al 19-lea, intre:
a. rasele americane si rasele africane
b. rasele asiatice si rasele americane
c. rasele europene si rasele asiatice
d. rasele europene si rasele americane
e. rasele asiatice si rasele africane

38. Din punct de vedere zoologic, suinele apartin ordinului:


a. Ungulate
b. Artiodactyla
c. Perisodactile
d. Carnivora
e. nici una dintre variante

39. Rasele actuale de suine au rezultat in urma numeroaselor incrucisari efectuate in


prima parte a seolului:
a. al 17-lea
b. al 15-lea
c. al 19-lea
d. al 18-lea
e. al 16-lea

40. Porcul african cu negi (Phacochoerus africanus) este reprezentantul genului:


a. Potamochoerus

Pagina 60 din 139


b. Sus
c. Hylochoerus
d. Phacochoerus
e. Suidae

41. Phacochoerus africanus traieste in majoritatea tarilor din:


a. centrul si S-E Africii
b. Europa
c. S-V Asiei
d. centrul si S-E Europei
e. nordul Africii

42. Indivizii genului Phacochoerus la maturitate ajung la o greutate de:


a. 900 - 950 kg
b. 50 - 75 kg
c. 75 – 100 kg
d. 150- 200 kg
e. 450 – 500 kg

43. Cum se mai numeste Phocochoerus africanus?


a. porcul african cu negi
b. porcul cerb
c. porcul rosu de rau
d. porcul alb
e. porcul negru

44. Scroafele din genul Phocochoerus africanus nasc:


a. 10-12 purcei/fatare
b. 2-4 purcei/ fatare
c. doar in sezonul rece
d. doar in sezonul cald
e. un purcel /an

45. Indivizii genului Phacochoerus au calusuri la membrele anterioare deoarece:


a. alearga mult
b. prezinta sensibilitate
c. pasc in genunchi
d. nu au genunchi
e. dorm in picioare

46. Indivizii genului Phacochoerus:


a. au 32 dinti, canini mari si ascutiti
b. dau nastere la 2-4purcei/ fatare
c. furnizeaza carne comestibila
d. prezinta negi deasupra narilor si pe partea laterala a ochilor
e. toate raspunsurile sunt corecte

47. Familia Suinae cuprinde:


a. 2 genuri

Pagina 61 din 139


b. 5 genuri
c. 6 genuri
d. un gen
e. 3 genuri

48. Cum se mai numeste Potamochoerus porcus?


a. porcul african cu negi
b. porcul cerb
c. porcul rosu de rau
d. porcul alb
e. porcul negru

49. Indivizii Genului Potamochoerus


a. sunt de talie mica 35-75cm
a. b.au greutatea la maturitate ajunge la 60-80kg
b. au proloficitate redusa (2-4 purcei)
c. toate raspunsurile sunt corecte
d. au carne de foarte buna calitate

50. Cum se mai numeste Hylochoerus meinertzhageni?


a. porcul african cu negi
b. porcul cerb
c. porcul de jungla
d. porcul alb
e. porcul rosu de rau

51. Genul Sus include:


a. formele salbatice care au dat nastere suinelor actuale
b. porcul de jungle
c. porcul rosu de rau
d. Potamochoerus porcus
e. porcul african cu negi

52. Dintre subgenurile genului Genul Sus face parte urmatorul gen:
a. subgenul Phacochoerus
b. subgenul Hylochoerus
c. Sus scrofa ferus
d. subenul Potamochoerus
e. Nici un raspuns correct

53. Dintre subgenurile genului Genul Sus face parte urmatorul gen:
a. subgenul Phacochoerus
b. subgenul Hylochoerus
c. Sus vittatus
d. subgenul Potamochoerus
e. Nici un raspuns correct

54. Cat timp dureaza gestatia la Mistretul European:


a. 4-5 luni

Pagina 62 din 139


b. 6-7 luni
c. 10 luni
d. 8-9 luni
e. 2-3 luni

55. La ce varsta sunt apte pentru reproductie femelele de mistret European:


a. 12 – 18 luni
b. 44 – 45 luni
c. 25 luni
d. 2 ani
e. 3 ani

56. Pana la ce varsta purceii de mistret au particularitati de culoare:


a. 12 luni
b. 1an
c. 6luni
d. 3-4 saptamani
e. 3-4 zile

57. Mistretul asiatic este raspandit mai ales in tarile, CU EXCEPTIA:


a. Franta
b. China
c. India
d. Taiwan
e. Japonia

58. Ce prolificitate au femelele de Mistretul Asiatic:


a. 3 – 4 purcei.
b. 6 – 10 purcei.
c. 12 purcei
d. 15 purcei
e. Nici un raspuns corect

59. Cate fatari pe an are o femele da Mistret Asiatic:


a. O singura fatare pe an.
b. 2 fatari pe an.
c. 4 fatari pe an.
d. Nici un raspuns correct
e. Nu fata

60. Despre Genul Sus NU este adevarata afirmatia:


a. include formele salbatice care au dat nastere suinelor actuale
b. Este divizat in 3 subgenuri
c. Cuprinde subgenul Sus scrofa ferus ( mistretul european )
d. Cuprinde subgenul Sus vittatus ( mistretul asiatic).
e. Cuprinde subgenul Potamochoerus

Pagina 63 din 139


Pagina 64 din 139
1.Rasele moderne:

a. grupeaza toate rasele de formatie noua precum si pe cele moderne caracterizate prin insusiri de
productie superioare

b. cuprind porcii asupra carora nu s-au efectuat lucrari de ameliorare

c. cuprind rase care nu sunt amelioratoare si nu poseda insusiri productive deosebite

d. cuprind rasele de formatie veche sau unele rase aparute ulterior

e. cuprind rase care sunt foarte apropiati ca exterior si productie de porcii rezultati in urma
domesticirii

2. Prolificitatea medie a rasei Stocli este de:

a. 3-4 purcei

b. 5-6 purcei

c. 6 purcei

d. 6-7 purcei

e. 5 purcei

3. Printre rasele specializate pentru muschi se numara:

a. Meishan

b. Landrace

c. Hampshire

d. Marele Alb

e. Jianxing

4. Dupa insusirile de exterior, nu se numara urmatoarea culoare a parului:

a. rase albe

b. rase baltate

c. rase roscate

d. rase negre

Pagina 65 din 139


e. rase brune

5. Rasele materne:

a. sunt folosite in incrucisari birasiale reciproce, pentru obtinerea vierului hibrid F1

b. sunt folosite in incrucisari birasiale reciproce, pentru obtinerea scroafei hibride F

c. sunt folosite in incrucisari birasiale reciproce, pentru obtinerea scroafei hibride F2

d. sunt folosite in incrucisari birasiale reciproce, pentru obtinerea scroafei hibride F1

e. sunt folosite in incrucisari birasiale reciproce, pentru obtinerea vierului hibrid F2

6. Datorita calitatilor rasei Stocli, aceasta a fost folosita in formarea porcului:

a. Negru de Strei

b. Mijlociul Alb

c. Alb de Rusetu

d. Marele Negru

e. Mangalita

7. Rasa Stocli a rezultat din incrucisarea:

a. porcilor primitivi europeni cu porcii primitivi indieni

b. porcilor primitivi din aceeasi zona

c. porcilor primitivi europeni cu porcii primitivi asiatici

d. porcilor primitivi asiatici cu porcii primitivi belgieni

e. porcilor primitivi europeni cu porcii primitivi africani

8. Mangalita se preteaza foarte bine la preparare:

a. salamului de Sinaia

b. salamului Banatean

Pagina 66 din 139


c. salamului Ardelenesc

d. salamului Sarbesc

e. salamului de Sibiu

9. Mangalita realizeaza sporuri medii zilnice cu un consum de:

a. 4 - 5 kg. U.N./kg. spor.

b. 5 - 6 kg. U.N./kg. spor.

c. 6 kg. U.N./kg. spor.

d. 6 - 7 kg. U.N./kg. spor.

e. 5 kg. U.N./kg. spor.

10. Rasa Bazna s-a format prin incurcisarea nesistematica intre:

a. scroafe Mangalita si vieri Stocli

b. scroafe Landrace si vieri Berk

c. scroafe Alb de Banat si vieri Micul Alb

d. scroafe Mangalita si vieri Berk

e. scroafe Duroc si vieri Marele Negru

11. Prolificitatea rasei Bazna este de:

a. 9-10 purcei

b. 10 purcei

c. 4-5 purcei

d. 7-8 purcei

e. 8 purcei

12. Rasa Bazna s-a format in conditiile micii gospodarii din:

a. Sibiu

Pagina 67 din 139


b. Arad

c. Banat

d. Ardeal

e. Rusetu

13.Unde a fost formata rasa Marele Alb(Great White):

a.Anglia

b.Turcia

c.Rusia

d.Iran

e.China

14. In ce an a fost importata rasa Marele Alb in tara noastra:

a.2000

b.1990

c. inainte de anul 1900

d.dupa anul 1900

e. dupa anul 2000

15.Porcinele din rasa Marele Alb au pielea si parul de culoare:

a.neagra

b.alba

c.bruna

d.roscata

e.gri

16. Varsta la care porcinele din rasa Marele Alb ating greutatea de introducere la reproductie este
de:

Pagina 68 din 139


a.6 luni

b.8,5-9 luni

c.10 luni

d.5 luni

e.7,5-8 luni

17.Greutatea de sacrificarea a tineretului din rasa Marele Alb este de:

a.105-115kg

b.200-215kg

c.90-100kg

d.225-250kg

e.300-315 kg

18. Randamentul la sacrificare la rasa Marele Alb este de:

a.60-69%

b.70-71%

c.75-76%

d.90-95%

e.10-15%

19. In medie cati purcei sunt fatati de o femela din rasa Marele Alb:

a.3-4 purcei

b.10-11 purcei

c.12-13 purcei

d.1-2 purcei

e.5-7 purcei

Pagina 69 din 139


20. In ce tara a fost formata rasa Landrace:

a.Anglia

b.Mexic

c.Danemarca

d.Suedia

e.Japonia

21. Suinele Landrace au parul de culoare:

a.alb

b.negru

c.gri

d.roscat

e.brun

22.Rasa Landrace este “specializata” pentru productia de:

a.bacon

b.lebar

c.pateu

d.slanina

e. sunca

23.Rasa Duroc s-a format in:

a.Rusia

b.Argentina

c.S.U.A

d.Australia

e.Bulgaria

Pagina 70 din 139


24.Rasa Duroc a fost formata prin incrucisarea raselor:

a. Jersey-Red si Tamworth

b.Tamworth si Great White

c. Jersey-Red si Landrace

d.Pietrain si Hampshire

e.Basque si Hampshire

25. Rasa Duroc are parul de culoare:

a.alb

b.negru

c.gri

d.brun

e.roscat

26.Despre rasa Duroc este FALSA afirmatia:

a. S-a format in partea de N-E a SUA


b. Are la baza porcinele de culoare rosie incrucisate cu Jersey-Red si Tamworth
c. Are la baza porcinele de culoare rosie incrucisate cu Essex si Wessex
d. Produsii obtinuti au fost supusi selectiei pentru obtinerea unui porc de pasune
e. Sunt de talie mijlocie spre mare

27.Despre porcinele din rasa Duroc este CORECTA afirmatia:

a. Au pielea pigmentata si parul negru


b. Au capul mare cu urechi mari ce atarna inainte
c. Linia spinarii este concava
d. Au pielea pigmentata si parul de culoare roscata de diverse nuante
e. Au capul mic cu urechi mari ce atarna inainte

28.Despre porcinele din rasa Duroc este FALSA afirmatia:

a. Convexitatea spinarii confera o lungime mare muschiului lungul Lungul Dorsal


b. Crupa este oblica si musculoasa
c. Suncile sunt bine dezvoltate insa nu descind pana la jaret

Pagina 71 din 139


d. Capul este mic si cu urechi mici, atarnand inainte
e. Porcinele din aceasta rasa sunt de talie mijlocie spre mare

29.Membrele porcinelor din rasa Duroc sunt:

a. Potrivit de lungi si de rezistente


b. Scurte, cu o buna osatura
c. Lungi si prezinta “ mers in pense”
d. Potrivit de lungi, insa avand o osatura neadecvata
e. Potrivit de lungi, avand si chisita mai mare

30.Referitor la rasa Duroc este FALSA afirmatia:

a. Au prolificitatea buna, obtinandu-se in medie 8-9 purcei la o fatare


b. Au precocitatea foarte buna, la varsta de 6 luni atingand greutatea de 105-110 kg
c. Grosimea medie a stratului de slanina este de 13-15 mm
d. Ponderea carnii in carcasa este de 55-56%
e. Au prolificitatea redusa, obtinandu-se in medie 4-5 purcei la o fatare

31.Rasa Duroc se foloseste:

a. Ca “ vier primar” in incrucisarile pentarasiale


b. Pentru obtinerea de hibrizi pentru monta
c. Pentru producerea vierusilor hibrizi F1 ( Hampshire X Duroc) importanti in incrucisari
birasiale
d. Pentru producerea vierusilor hibrizi F1 utilizati la incrucisarile tetrarasiale
e. In incrucisarile birasiale cu scroafe F1

32.Despre rasa Hampshire este FALSA afirmatia:

a.S-a format in statul Kentucky din SUA

b.S-a format in statul Florida din SUA

c.Are la baza porcinele din rasele Essex si Wessex

d.A fost recunoscuta ca rasa in anul 1904

e.Este apreciata pentru stratul subtire de slanina

33.Despre rasa Hampshire este FALSA afirmatia:

Pagina 72 din 139


a.Pentru obtinerea rasei s-a facut selectie pentru reducerea grosimii stratului de slanina

b.Pentru obtinerea rasei s-a facut selectie pentru cresterea procentului de carne in
carcasa

c.In tara noastra a fost importata pentru prima oara in 1968

d.A fost recunoscuta ca rasa in anul 1904

e.Are la baza rasele Jersey-Red si Tamworth

34. Suinele din rasa Hampshire:

a.Sunt de talie mare

b.Au membrele scurte si rezistente

c.Au chisita scurta si dreapta

d.Nu au “ mers in pense”

e.Sunt de talie mica si sunt rezistente

35.Suinele din rasa Hampshire:

a.Au corpul lung si cilindric, cu linia superioara convexa

b.Au corpul scurt, cu linia superioara convexa

c.Au capul mare, cu urechile atarnand inainte

d.Crupa nu are musculatura dezvoltata

e.Suncile nu sunt bine dezvoltate

36.Suinele din rasa Hampshire:

a.Au urechile atarnand inainte si capul mic

b.Au crupa usor tesita si bine imbracata in musculatura

c.Au culoarea neagra, cu brau de culoare roscata

d.Nu sunt animale pretentioase la hranire

e.Sunt animale pretentioase la hranire doar in cazul aportului de calciu

Pagina 73 din 139


37.Suinele din rasa Hampshire :

a.Au suncile slab dezvoltate, ce nu descind pana la jaret

b.Au culoarea neagra cu brau de culoare alba care insa nu cuprinde si membrele
anterioare

c.Au culoarea neagra, cu brau de culoare alba ce cuprinde si membrele anterioare

d.Nu sunt animale pretentioase la hranire

e.Au corpul scurt si cilindric

38.Despre rasa Hampshire este FALSA afirmatia :

a.Are prolificitatea mai redusa decat rasa Duroc

b.Are o foarte buna precocitate

c.Purceii suporta mai usor stresul de intarcare

d.Purceii sunt sensibili la conditiile de hranire si intretinere

e.Au viteza de crestere in perioada de tineret mai scazuta decat rasele materne

39.Despre rasa Hampshire este FALSA afirmatia :

a.Are o foarte buna precocitate

b.Purceii suporta greu stresul de intarcare

c.Purceii prezinta un procent mare de pierderi in perioada de crestere

d.In urma sacrificarii rezulta carcase cu multa grasime si cu un procent mic de carne

e.Se foloseste ca vier terminal in incrucisari trirasiale cu scroafe F1

40.Despre rasa Pietrain este FALSA afirmatia:

a.S-a format in Belgia, din rase locale incrucisate nedirijat cu rasele Berkshire si Yorkshire

b.Unii considera ca rasa a aparut ca urmare a unei mutatii pozitive aparuta in populatia
locala

c.S-a format din rase locale incrucisate cu Jersey-Red si Tamworth

d.S-a raspandit mai ales dupa 1950

e.In tara noastra a fost importata in 1960

Pagina 74 din 139


41.Porcinele din rasa Pietrain :

a.Sunt de talie mica si au culoarea alba

b.Sunt de talie mare si au culoarea alba baltata cu negru

c.Sunt de talie mijlocie si au culoarea alba baltata cu negru

d.Au parul aspru si des

e.Capul este foarte mare in raport cu corpul

42.In cazul rasei Pietrain, procentul de carne in carcasa este de:

a. 66.7%

b. 60%

c. 64%

d. 73%

e. 71,3

43.Porcinele din rasa Pietrain:

a.Au capul mare, cu profil usor convex

b.Au capul mic, cu profil usor convex

c.Au capul mic, cu profil usor concav

d.Au suncile putin dezvoltate

e.Au suncile dezvoltate insa nu sunt descinse pana la nivelul jaretului

44.Porcinele din rasa Pietrain:

a.Au calitatea carcasei medie, cu randament de 60% la sacrificare

b.Au calitatea carcasei foarte buna, cu randament de 60% la sacrificare

c.Au calitatea carcasei foarte buna, cu randament de 78-80% la sacrificare

d.Au calitatea carcasei scazuta, cu randament de 45-50% la sacrificare

e.Au cea mai buna calitate a carcasei, cu randament de 87-90% la sacrificare

45.Porcinele din rasa Pietrain:

Pagina 75 din 139


a.Comparativ cu alte rase sunt foarte rezistente la factorii de stres

b.La eforturi manifesta deficiente respiratorii si de circulatie soldate uneori cu pierderi prin
mortalitate

c.Au pulmonii foarte dezvoltati in raport cu organismul si necesitatile sale

d.Prezinta rezistenta la stres datorita unei gene recesive

e.Datorita prezentei unei gene recesive ce determina rezistenta crescuta s-au obtinut si alte
rase prezentand aceeasi gena.

46.Afirmatia FALSA referitoare la gena recesiva halotan este:

a.Determina sensibilitatea la stres in cadrul rasei Pietrain

b.In stare homozigota determina aparitia sindromului de stres porcin

c.In cazul formei homozigote, musculatura scheletica din carcase este palida, moale si
exprima exsudat

d.Majoritatea tarilor europene si din America de Nord au incercat fara succes eliminarea
acestei gene

e.Au fost obtinute linii de Vieri hibrizi Pietrain care sunt lipsiti de aceasta gena

47. Poland China prezinta urechi:

a. usor lateral si in fata

b. cu varful indoit

c. subtiri

d. cazute

e. orientate usor lateral

48. Cel mai greu porc vreodata inregistrat a fost:

a. Basque

b. Hereford

c. Poland China

Pagina 76 din 139


d. Meishan

e. Hampshires

49. Rasa Berkshire exceleaza in:

a. natalitate

b. crestere

c. procent de carne in carcasa ridicat

d. raport carne/grasime net in favoarea carnii

e. capacitate de alaptare mare

50. Rasa Tamworth este de tip:

a. carne

b. grasime

c. bacon

d. mixt

e. sunca

51. Rasa de porci vietnamezi Potbelly au fost initial creati in:

a.Vietnam

b.Anglia

c.China

d.Rusia

e.Japonia

52. . Rasa de porci vietnamezi Potbelly ating cresterea completa la varsta de:

a.6 ani

b.10 ani

Pagina 77 din 139


c.5 ani

d.3 ani

e.2 ani

53. Rasa de porci vietnamezi Potbelly au fost initial adusi in:

a. Suedia

b. Mexic

c. China

d.Spania

e. Norvegia

54. Rasa de porci vietnamezi Potbelly au fost initial adusi in:

a. Canada

b. Mexic

c. China

d.Spania

e. Norvegia

Pagina 78 din 139


1. In sist de crestere extensiv, suinele sunt intretinute in:

A. ferme mijlocii

B. complexe intensiv industriale

C. adaposturi simple si ieftine

D. ferme mici

E. saivane

2. In sistemul de crestere semiintensiv, hranirea si adaparea suinelor se

fac:

A. mecanic

B. manual

C. pe pasune

D. cu racleti

E. cu hranitori

3. Procesul de productie in firmele intensiv-industriale a suinelor se desfasoara in

A. 4 sectoare

B. 1 sector

C. 3 sectoare

D. 5 sectoare

E. 2 sectoare

4. Eficienta economica in sistemul de crestere extensiv este:

A. superioara celui din sistemul intensiv

B. ridicata

C. variabila

D. redusa

Pagina 1 din 139


E. nicio varianta

5. Pentru sectoarele maternitate si cresa din fermele de crestere a suinelor intensiv-industriale,


unitatea functionala este

A. boxa

B. compartimentul

C. grupele de scroafe

D. grupele de vieri

E. hala

6. Vierusii folositi prea devreme, la varsta de aparitie a maturitatii sexuale:

A. se epuizeaza repede

B. raman nedezvoltate morfologic

C. dau nastere la purcei slab dezvoltati

D. perioada scurta de exploatare

E. produsii lor au viabilitatea crescuta

7. Aparitia maturitatii sexuale este precedata de aparitia instinctului genezic, care la suine apare la
varsta de:

A. 1 an

B. 4-5 luni

C. 6-7 luni

D. 2-3 luni

E. 3-4 luni

8. Cate monte se efectueaza in cadrul montei repetate?

A. 1

Pagina 2 din 139


B. 2

C. 2-3

D. 4

E. 5

9. Scroafele in calduri sunt:

A. agitate.

B. linistite.

C. se odihnesc.

D. consuma hrana.

E. stau ridicate cu membrele anterioare pe peretii boxei.

10. In cate variante se poate efectua monta dirijata:

A. doua

B. una

C. trei

D. cinci

E. patru

11. Perioada embrionara dureaza:

A. 10-15 zile

B. 20 zile

C. 23 zile

D. 45 zile

E. 60 zile

12. Ovulatia se produce in:

Pagina 3 din 139


A. 20-25 de ore

B. 10-25 de ore

C. 30 - 40 de ore

D. 35-45 de ore

E. 40-45 de ore

13. In examinarea spermei se iau in vedere urmatoarele aspecte, cu exceptia:

A. Culoarea

B. Mirosul

C. Volumul ejaculantului

D. Elasticitatea

E. Concentratia in spermatozoizi

14. Monta simpla:

A. se efectueaza mai multe monte in decursul unui ciclul de calduri.

B. presupune utilizarea unor vieri de foarte buna calitate

C. contactul sexual trebuie sa aiba loc inainte de inceputul estrului

D. consta in efectuarea a doua monte de catre doi vieri, din aceeasi rasa sau din rase diferite.

E. da rezultate superioare montei duble si celei repetate

15. Expulzarea purceilor se face la intervale de:

A. 10 minute

B. 10-15 minute

C. 20 de minute

D. 5 minute

E. 5-10 minute

16. Cum se mai numeste sistemul de monta in harem?

Pagina 4 din 139


A. In grup
B. Libera
C. Dirijata
D. Dubla
E. Repetata

17. Actul sexual dureaza:

a) 5-7 min

b) 15-20 min

c) 10-15 min

d) 30 min

e) 10 min

18. Monta dirijata se poate efectua in :

A. 2 variante

B. 3 variante

C. 4 variante

D. 5 variante

E. o varianta

19. Perioada puerperala care se suprapune peste lactatie, cuprinde mai multe procese cum ar fi:

A. involutia uterului

B. eliminarea

C. disparitia proceselor infiltrative

D. reluarea activitatii ovarelor

E. toate cele de mai sus

Pagina 5 din 139


20.In timpul lactatiei la scroafa, nu apar calduri deoarece prolactina actioneaza antagonic cu:

A. LH

B. estrogen

C. testosteron

D. FSH

E. ACTH

21. La ce varsta ating vierusii maturitatea sexuala?

A. 5 luni

B. 4 luni

C. 6-7 luni

D. 8 luni

E. 9 luni

22. Cat dureaza ovulatia de la aparitia reflexului de imobilitate:

A. 2-3 ore

B. 1-6 ore

C. 4-7 ore

D. 2-5 ore

E. 5-7 ore

23.Cat dureaza fatarea la scoafa:

A. intre 2-4 ore, mergand pana la 6 – 8 ore

B. 2-3 ore

C. 4-5 ore

D. 6 ore

E. o ora

Pagina 6 din 139


24. La ce temperature se depoziteaza sperma de vier?

A. 1-3 grade Celsius

B. 0-4 grade Celsius

C. 0-2 grade Celsius

D. -1-3 grade Celsius

E. 0-1 grade celsius

25.Dintre montele dirijate, cea care nu poate fi folosita in fermele de selectie este:
A. Simpla
B. Repetata
C. Dubla
D. In harem
E. Libera

26. Diluarea spermei de vier se face cu diluanti pe baza de:

A. glucoza

B. citrat de sodiu

C. galbenus de ou

D. lapte proaspat

E. toate variantele de mai sus

27. La cate ore se poate repeta monta dubla dupa prima incercare?

A. 24 ore

B. 36 ore

C. 6 ore

D. 14 ore

E. 12 ore

Pagina 7 din 139


28.Care este durata de pastrare a spermei?

A. 36 de ore
B. 24 de ore
C. 48 de ore
D. 54 de ore
E. 30 de ore

29. Cate reflexe cuprinde actul sexual:

A. 2
B. 6
C. 3
D. 4
E. 5

30. La cate zile dupa intarcarea purceilor se poate reincepe ciclul sexual?

A. 5 zile
B. 7-10 zile
C. 15 zile
D. 20 zile
E. 24 ore

31. In conditii de crestere intensiv-industriale, presiunile asupra suinelor pot duce la:

A. Cresterea prolificitatii
B. Cresterea fecunditatii
C. Intarcarea intarziata
D. Dereglarea mecanismelor de reproductie
E. Autoreglarea mecanismelor de productie

32. Folosirea la reproductie a scroafelor prea tinere

A. au o perioada scurta de exploatare

B. se dezvolta fiziologic

C. dau nastere la purcei normali

D. au o perioada de exploatare lunga

E. duc la cresterea eficientei economice a exploatatiei.

33. Animalele de reproductie folosite la o varsta inaintata

A. se ingrasa

B. manifesta caldurile mai pronuntat

C. cresc fecunditatea si prolificitatea

Pagina 8 din 139


D. cheltuielile cu intretinerea tineretului de reproductie scad

E. cresc eficienta economica a exploatarii

34. Scroafa manifesta sindromul de imobilitate pentru vier:

A. in prima parte a caldurilor

B. in a doua parte a caldurilor

C. cand masculul executa saltul sau este apasata de ingrijitor in regiunea salelor

D. de de doua ori pe zi: dimineata si dupa-amiaza

E. se repeta pe toata durata anului

35. Care sunt avantajele insamantarii artificiale?

A. reducerea de circa 10 ori a numarului de vieri

B. nu mai exista incompatibilitate de varsta, greutate si talie intre parteneri

C. posibilitatea controlului calitativ al materialului seminal

D. se previne difuzarea unor boli transmisibile prin monta

E. toate variantele sunt corecte

36. Care este cea mai expeditiva, cea mai simpla si cea mai ieftina metoda nehormonala prin care se
poate diagnostica gestatia?

A. inspectia

B. palpatia

C. examenul transrectal

D. metoda cu vieri incercatori

E. toate variantele sunt gresite

37. Cate minute dureaza ejacularea la suine?

A. 7

Pagina 9 din 139


B. 1

C. 2

D. 3

E. 4-8

38. Monta dirijata prezinta avantajele:

A. nu se cunoaste paternitatea purceilor

B. nu se cunoaste data probabila a fatarii

C. permite dirijarea imperecherilor

D. nu se cunoaste starea de sanatatea scroafei si a vierului

E. se ajunge la epuizarea acestora vierilor.

39. Pe ce se bazeaza metodele hormonale?

A. dozarea hormonilor tiroidieni

B. dozarea hormonului aldosteron

C. dozarea hormonilor STH

D. dozarea hormonilor estrogeni si tiroidieni

E. dozarea hormonilor estrogeni si a progesteronului

40. Care este numarul de spermatozoizi intr-o doza de insamantare?

A. 4– 5 miliarde de spermatozoizi

B. 1- 2 miliarde de spermatozoizi

C. 3- 4 miliarde de spermatozoizi

D. 7- 8 miliarde de spermatozoizi

E. 9- 10 miliarde de spermatozoizi

Pagina 10 din 139


41. Cate ore trebuie introdus zilnic un vier in compartimentul unei scroafe aflate in calduri?

A. 4-6 ore

B. 2-5 ore

C. 3-5 ore

D. 6-8 ore

E. 1-2 ore

42. In a cata zi apar modificari citohistologice in timpul gestatiei?

A. In prima zi

B. In a 10-a zi

C. In a 14-a zi

D. In a 20-a zi

E. In a 5-a zi

43. La cate ore dupa aparitia reflexului de imobilitate este recomandat ca monta sa se efectueze?

A. 12-36 ore

B. 5-10 ore

C. 24-36 ore

D. 36-48 ore

E. 1-5 ore

44. Care este timpul necesar pentru ascensiunea spermatozoizilor in aparatul genital al scroafei?

A. 2 ore

B. 5 ore

C. 6 ore

D. 10 ore

E. 8 ore

Pagina 11 din 139


45. Cate doze se pot obtine pe an prin insamantarea artificiala de la un vier

A. 5000 doze

B. 1000 doze

C. 900 doze

D. 2000 doze

E. 7000 doze

46. Pentru scurtarea intervalului intarcare-estru:

A. cresterea nivelului de hranire in timpul lactatiei si a doua zi dupa intarcare

B. intarcarea scroafelor in sezonul calduros

C. utilizarea prolactinei impotriva FSH-ului

D. intarcarea scroafelor in sezonul calduros

E. adapostirea scroafelor in grupuri

47. Perioada puerperala care se suprapune peste lactatie, nu implica:

A. involutia uterului

B. eliminarea losiilor

C. disparitia proceselor infiltrative

D. reluarea activitatii ovarelor

E. aparitia caldurilor

48. Semne prodromale sunt:

A. glanda mamara si valvula sunt edematiate

B. dispare secretia de lapte

C. nu sunt schimbari

D. contractia ligamentelor sacroischiatice

Pagina 12 din 139


E. bradicardie si bradipnee

49. Introducerea zilnica timp de 1 – 2 ore a unui vier in tarcul scroafelor are rolul de a:

A. cresterea timpului de lactatiei

B. apare secretia de prolactina

C. creste calitatea carnii

D. ajuta vierul sa aiba o productie de sperma mai buna

E. poate determina, la o parte din acestea, aparitia caldurilor inainte de intarcarea purceilor

50. Durata ciclului sexual nu este influentata de:

A. individualitate

B. rasa

C. starea de intretinere

D. sanatate

E. calitatea hranei

51. Pentru inocularea spermei se foloseste instrumentul:

A. eprubeta

B. semineta din material metalic

C. aparat pentru insamantare fractionata

D. cateter din cauciuc drept

E. semineta din cauciuc

52.Care dintre urmatoarele reflexe nu este corespunzator actului sexual :

A. apropiere

B. erectie

C. atacul

Pagina 13 din 139


D. imbratisare

E. ejaculare

53. Ce greutate trebuie sa aiba vierusii din rasele precoce pentru a fii introdusi la reproductie?

A. 100-110 kg

B. 90-110 kg

C. 120-130 kg

D. 150-160 kg

E. 80-90 kg

54. La ce varsta scrofitele din rasele precoce sunt selectate pentru prima monta?

A. 9-10 luni

B. 7 luni

C. 8 luni

D. 10 luni

E. 6 luni

Pagina 14 din 139


1. Gasiti raspunsul gresit: Durata de exploatare depinde de:

a.rasa

b.intensitatea folosirii la monta

c.varsta

d.regimul de miscare

e.alimentatie

2. Pana la ce varsta sunt folositi vierusii pentru reproductie?

a.3-4ani

b.1-2ani

c.5-6ani

d.4-5ani

e.2-3ani

3. La ce varsta se introduce vierusii la reproductie?

a.5-6luni

b.8-9luni

c.6-7luni

d.9-10luni

e.3-4luni

4. Ce greutate trebuie sa aiba vierusii pentru reproductie?

a.100 – 110 kg

b.90-100 kg

c.150 – 160 kg

Pagina 15 din 139


d.190 – 200 kg

e.120 – 130 kg

5. Ce procent aproximativ de scroafe aflate intr-o ferma se afla in gestatie?

a.10%

b.20%

c.40%

d.55%

e.70%

6. Dupa ce varsta este obligatorie furajarea suplimentara a purceilor cu alte nutreturi?

a) 9 zile

b) 11 zile

c) 14 zile

d) 17 zile

e) 21 zile

7. Cand se realizeaza intarcarea traditionala a purceilor?

a) 5 saptamani la cca 8-9kg

b) 7 sapt la cca 11-15kg

c) 8 sapt la cca 15-20kg

d)6 sapt la cca 9-10kg

e) 8 sapt la cca 11-14 kg

8. Cand se realizeaza intarcarea semiprecoce a purceilor?

Pagina 16 din 139


a) 4-5 sapt , 8-9 kg

b) 7-8 sapt, 14-17kg

c) 5-6 sapt, 10-13kg

d) 6-7 sapt 14-17kg

e) 3-4 sapt, 6-7 kg

9. Care dintre urmatorii factori nu este un factor endogen care influenteaza cresterea purceilor pentru
carne?

a) varsta

b) rasa

c) alimentatia

d) sexul

e) individualitatea

10. Alegerea vierusilor de reproductie se face tinand cont ca vierii sa fie:

a) Doar sanatosi

b)Sa fie sanatosi, cu dezvoltare corporala corespunzatoare varstei si sa prezinte organe genitale
normal dezvoltate

c)Doar sa prezinte organe genitale normal dezvoltate

d) Doar sa prezinte o dezvoltare corporala corespunzatore varstei

e) Toate variantele sunt corecte

11. In sectorul monta, gestatia:

a) se cazeaza si se exploateaza efectivul matca, scroafele de reproductie si vierii

b) se cazeaza si se exploateaza efectivul matca, dintre care doar scroafele fac parte din acest efectiv

c) se cazeaza si se exploateaza efectivul matca, dintre care doar vierii fac parte din acest efectiv

Pagina 17 din 139


d) scroafele sunt intretinute si hranite fara sa fie mutate in alt sector,inclusiv pana in ziua fatarii

e)Nicio varanta de raspuns este corecta

12. Cazarea in boxele colective :

a) Boxele pot fi situate doar in compartimentele speciale pentru vieri

b)Boxele pot fi situate doar in compartimentele comune pentru vieri

c)Boxele pot fi situate in compartimente speciale pentru vieri sau in compartimente comune

d) Nu se cazeaza vierii in astfel de boxe

e) Nu se cazeaza scroafele in astfel de boxe

13.In ingrasatorie se aduc purcei cu o greutate medie de:

a) 15 - 20 kg

b) 10 - 15 kg

c)30 - 40 kg

d) 25 - 35 kg

e)Peste 50 kg

14. Printre factorii exogeni care influenteaza cresterea pentru carne se numara:

a) Rasa animalului

b) Varsta animalului

c)Densitatea animalelor in boxa

d) Coloritul animalului

e)Tipul de invelis pilos

15.Care este durata medie de folosire la reproductie a scroafelor in fermele de tip intensiv industrial?

a)1 an

Pagina 18 din 139


b)2 ani

c)Aproximativ 3 ani

d)Aproximativ 4 ani

e)Niciun raspuns corect

16. Care sunt cele mai folosite tipuri de boxe?

a)boxa de fatare de tip danez ( cu bec infrarosu )

b)boxa de fatare cu pardoseala din gratar total si incalzireelectrica in zona de odihna a purceilor

c)boxa de fatare simpla

d)raspunsurile a si b

e)niciun raspuns correct

17. Alegerea scrofitelor de reproductie se poate face in functie de:

a)Rezultatele obtinute in urma testarii performantei proprii, dupa conformatie recum si


dupa tipicitatea rasei.

b)Rezultatele obtinute in urma cantaririi

c)Examenul clinic

d)Varzra

e)Rasa

18. Din punct de vedere biologic, pentru suine, boxele colective:

a)Limiteaza spatiul de miscare

b)Maresc spatiul de miscare

c)Limiteaza posibilitatea ingrijirii indivizilor

d)Ofera posibilitatea hranirii individuale

e)Ofera posibilitatea observarii fiecarui individ

Pagina 19 din 139


19. Microclimatul care trebuie asigurat in compartimentele cu scroafe de reproductie are o
umiditate cuprinsa intre:

a)60-70%

b)70-80%

c)70–75%

d)45-50%

e)50-70%

20. Cand apar caldurile ovulatorii la scroafa?

a)18-31 zile de la intarcare

b)11-21 zile de la intarcare

c)20-31 zile de la intarcare

d)10-11 zile de la intarcare

e)20–21 zile de la intarcare

21. Cand se formeaza grupa de scroafe montate?

a)1-6 zile

b)1-9 zile

c)1-4 zile

d)1 zi

e)1-12 zile

22. Care este rolul vierilor de reproductie?

a)Ameliorarea efectivelor si obtinerea unei fecundari ridicate si a unei prolificitati mari

b)Obtinerea unor descendenti cu acelasi fenotip

Pagina 20 din 139


c)Obtinerea unor descendenti cu acelasi genotip

d)Obtinerea unor fecundari scazute

e)Obtinerea unor effective scazute

23. Care sunt cele mai folosite tipuri de boxe in cadrul intretinerii scroafelor dupa fatare?

a)Boxa de fatare de tip danez si boxa de fatare cu pardoseala din gratar total si incalzire
electrica in zona de odihna a purceilor

b)Boxa de fatare si boxa purceilor

c)Boxa de intretinere si boxa de fatare

d)Boxa de intretinere si boxa purceilor

e)Boxa de hranire si boxa purceilor

24. Ce influenteaza durata de exploatare a vierilor de reproductie?

a)Rasa, intensitateafolosirii la monta, regimul de miscare, alimentatie

b)Rasa

c)Alimentatie

d)Folosirea la monta

e)Greutatea

25. Curatenia in boxe se realizeaza cu ajutorul:

a)Maturii, lopetii si harletului

b)Aspiratorului, lopetii

c)Maturii, razului si lopetii

d)manusilor si harletelui

e)toate variantele

Pagina 21 din 139


26. Cate monte efectueaza vierii adulti pe luna in unitatile de productie cu flux continuu?
a) 15- 20 monte pe luna
b) 3-4 monte pe luna
c) Niciuna
d) 1-2 monte pe luna
e) Varianta c

27. Caldurile ovulatorii nu apar mai devreme de:

a)10-12 zile

b)20-21 zile

c)23-24 zile

d)14-15 zile

e)8-10 zile

28. Dupa regruparea a doua se reformeaza din efectivul de scrofite:

a)20-30%

b)10-15%

c)5-10%

d)20-25%

e)50-55%

29. Becurile cu infrarosii au puteri de:

a)50-75 W

b)100-125 W

c)150-175 W

d)175-200 W

e)75-100 W

Pagina 22 din 139


30. Vierii tineri de 12-15 luni , efectueaza :
a) 1 monta pe zi cu doua zile de repaus
b) 2 monte pe zi cu doua zile de repaus
c) 1 monta pe zi cu o zi de repaus
d) 2 monte pe zi cu o zi de repaus
e) niciun raspuns nu este corect

31. Intensitatea de folosire a vierilor la reproductive difera in functie de urmatoarele, cu exceptia:

a) de sistemul de exploatare practicat in ferma

b) de individualitatea animalelor

c) de starea de intretinere

d) de varsta

e) de alimentatie

32. Alegeti afirmatia corecta:

a) zona de furajare este situate spre central boxei colective

b) boxa colectiva are 3 zone diferite: de furajare, de odihna, de defecare

c) zona de defecare este formata din pardoseala plina

d) zona de odihna este formata din gratar de beton armat

e) scrofitele se cazeaza in aceleasi boxe cu scroafele multipare

33. Durata medie de folosire la reproductie a scroafelor este de:

a) 2 ani

b) circa 3 ani

c) 5 ani

d) 6 ani

Pagina 23 din 139


e) peste 6 ani

34. Zonele din boxa colectiva sunt:

a) zona de defecare, zona de odihna, zona de furajare

b) zona de defecare, zona de furajare, zona de miscare

c) zona de miscare, zona de furajare, zona de odihna

d) zona de furajare, zona de odihna

e) zona de furajare, zona de defecare

35. Productia de lapte a scroafei:

a) creste progresiv de la fatare pana in a 3-a saptamana

b) scade progresiv pana in a 4 -a saptamana

c) este constanta pe in primele 3 saptamani

d) creste progresiv dupa a 3-a saptamana

e) scade usor dupa a 6-a saptamana

36. In timpul gestatiei, in organismul scroafei predomina:

a) catabolismul

b) metabolismul

c) anabolismul

d) anabolismul si catabolismul

e) nicio varianta corecta

37. Cand se face o hranire stimulativa a scroafelor gestante?

a) in prima luna de gestatie

Pagina 24 din 139


b) in a doua luna de gestatie

c) in primele 3 luni de gestatie

d) in prima si ultima luna de gestatie

e) pe tot parcursul gestatiei

38. Afirmatia incorecta referitoare la etapele pregatirii comportamentului de maternitate este:

a) curatirea mecanica a acestuia

b) dezinfectare riguroasa

c) spalare

d) reparatii ale boxelor si utilajelor de furajare

e) incalzirea compartimentului la temperatura de 40C

39.De ce anume se tine cont in alegerea vierusilor de reproductie?

a)origine

b)conformatie

c)constitutie

d)capacitatea reproductiva

e)toate raspunsurile sunt corecte

40. Durata de exploatare a viteilor de reproductie variaza in functie de:

a)rasa

b)intensitatea folosirii la monta

c)regimul de miscare

d)alimentatie

e)toate variantele sunt corecte

Pagina 25 din 139


41. Alegerea scrofitelor de reproductie se face dupa:

a)origine

b)rasa

c)varsta

d)sex

e)greutate

42.Igiena corporala a vierilor se mentine prin spalarea periodica a acestora cu apa calduta

a) peste 20 grade C

b) sub 20 grade C

c) peste 25 grade C

d) sub 25 grade C

e) peste 30 grade C

43. In fermele de tip gospodaresc se poate face plimbare vierilor

a)1 ora/zi

b)2 ore/zi

c)3 ore/zi

d)4 ore/zi

e)5 ore/zi

44. Vierii foarte valorosi, pot fi exploatati pana la varsta de

a)2-3 ani

b)3-4 ani

Pagina 26 din 139


c)4-5 ani

d)5-6 ani

e)6-7 ani

45. Scrofitele alese pentru reproductie trebuie sa aiba

a)Cel putin 10 mameloane pentru scroafele din rasele paterne si cel putin 12 mameloane la scroafele
din rasele materne

b)Cel mult 10 mameloane pentru scroafele din rasele paterne si cel putin 12 mameloane la scroafele din
rasele materne

c)Cel putin 9 mameloane pentru scroafele din rasele paterne si cel putin 11 mameloane la scroafele din
rasele materne

d)Cel putin 8 mameloane pentru scroafele din rasele paterne si cel putin 10 mameloane la scroafele din
rasele materne

e)Cel putin 6 mameloane pentru scroafele din rasele paterne si cel putin 9 mameloane la scroafele din
rasele materne

46. Alegeti afirmatia gresita referitor la alegerea definitiva a scrofitelor este

a)Numarul de purcei fatati

b)Greutatea acestora la fatare

c)Capacitatea de alaptare a scroafei

d)Comportamentul matern

e)Numarul de purcei fatati sanatosi

47. Vierusii in crestere, in varsta de 9-11 luni, efectueaza:

a) 2-3 monte in interval de 12 ore

b) 10 monte pe luna

c)1 monta pe zi cu 3 zile de repaus

Pagina 27 din 139


d) 1 monta pe saptamana

e) 2 monte pe zi

48.Fatarea dureaza:

a) 3-4 ore

b) 5 ore

c) 1-2 ore

d) 2-8 ore

e) 10 ore

49. Ombilicul se scurteaza la:

a) 4-5 cm
b) 2-3 cm
c) 1-2 cm
d) 3-5 cm
e) 4-6 cm

50. Greutatea purceilor la fatare este cuprinsa intre :

a) 0.8 si 2 kg

b) 0.5 si 2 kg

c) 0.7 si 3 kg

d) 1 si 3 kg

e) 0.8 si 2.5 kg

51. La populare, in centrul compartimentului se lasa :

a) 1-2 boxe goale


b) 2-3 boxe goale
c) 3-4 boxe goale
d) Nicio boxa libera

Pagina 28 din 139


e) 1 boxa liber

52. Ce procent din efectivul total de suine reprezinta scroafele de reproductive in fermele cu
circuit inchis si cu flux tehnologic stabilizat?

a)20%

b)10%

c)15%

d)30%

e)5%

53. Cat dureaza fatarea?

a)17 ore

b)5 ore

c)2-8 ore

d)20 ore

e)24 ore

54. Incarcarea semiprecoce la o masa corporala medie de:

a)15 kg

b)5 kg

c)10 kg

d)9 kg

e)20 kg

Pagina 29 din 139


1. Tracțiunea mijlocie din efortul cailor se consideră:
a. între 300.000 și 450.000 kg/m
b. între 150.000 și 600.000 kg/m
c. între 1.500.000-2.100.000 kg/m
d. între 250.000-500.000 kg/m
e. între 1.000.000- 1.500.000 kg/m
2. Care este țara cu cel mai mare număr de cai din UE și UK conform
datelor din 2018:
a. Germania
b. Spania
c. Regatul Unit
d. România
e. Ungaria
3. Subprodusele producțiilor cabalinelor sunt:
a. tracțiune
b. păr
c. carne
d. lapte
e. energie
4. Regiunea cu cea mai mare producție de cai:
a. America
b. Oceania
c. Europa
d. Asia
e. Africa
5. Regiunea cu cea mai mică producție de cai:
a. Africa
b. America
c. Oceania
d. Asia
e. Europa

6. Ce animal domestic a evoluat de la Eohippus?

a. Vaca
b. Pegas
c. Oaie
d. Pisica
e. Caine

Pagina 30 din 139


7. Ce este Eohippus?
a. O creatura cu par lung
b. O creatura cu talie de iepure
c. O creatura cu talie de vulpe
d. O creatura cu coada lunga
e. O creatura cu craniul scurt
8. Ce este Equus Asinus?
a. Oaie
b. Cal
c. Magar
d. Pisica
e. Iepure
9. Unde a disparut in urma cu 8000 ani Equus?
a. In emisfera nordica
b. In emisfera sudica
c. In enisfera vestica
d. In emisfera estica
e. In America
10. Unde este raspandit Pliohippus?
a. Africa
b. Antartica
c. Rusia
d. Romaina
e. Italia
11. Unde a evoluat Merychippus?
a. In America de Sud
b. In Europa
c. In Asia
d. America de Nord
e. Australia
12. In ce an a reaparut Equus Caballus?
a. In 1300
b. 1532
c. 1444
d. 1400
e. 1441
13. Cand a fost descoperit Equus Przewalski?
a. In 1900
b. In 1880
c. In 1879
d. In 1803
e. In 1999

Pagina 31 din 139


14. Ce este Equss Burchelli?

a. Zebra Aficana
b. Leu
c. Elefant
d. Tigru
e. Pantera

15. Ce tip de dungi are Zebra Africana?

a. Verticale inguste
b. Verticale late
c. Orizontale inguste
d. Verticale late si orizontale inguste
e. Verticale inguste si orizontale late

16. Cat % consuma organismul animal pentru lucrul mecanic util?


a. 70%
b. 50-65%
c. 15-25%
d. 30-35%
e. 10%

17. Cine a domesticit pentru prima data calul?

a. Americanii
b. Romanii
c. Chinezii
d. Francezii
e. Italienii

18. Dupa cati km de activitate fizica este recomandata pauza cailor?


a. 10 km
b. 2 km
c. 7-8 km
d. 12 km
e. 4-6 km

19. Tracțiunea usoara din efortul cailor se consideră:


a. între 300.000 și 450.000 kg/m
b. între 150.000 și 700.000 kg/m
c. între 700.000-1.500.000 kg/m
d. între 300.000-500.000 kg/m
e. între 1.000.000- 1.500.000 kg/m

Pagina 32 din 139


20. Tractiunea grea din eforturile cailor se considera:

a. între 300.000 și 450.000 kg/m;


b. între 2.100.000-3.000.000 kg/m
c. între 500.000-1.500.000 kg/m;
d. între 100.000-500.000 kg/m
e. între 1.000.000- 2.000.000 kg/m.

21. Tractiunea foarte grea din eforturile cailor se considera:

a. sub 3.000.000 kg/m


b. între 2.000.000-2.500.000 kg/m
c. peste 1.500.000 kg/m
d. între 100.000-300.000 kg/m
e. peste 3.000.000 kg/m

22. Subprodusele producțiilor cabalinelor sunt:


a. tracțiune
a. lapte
b. carne
c. pielea
d. energie
23. Subprodusele producțiilor cabalinelor sunt:
a. tracțiune
b. carne
c. gunoiul de grajd
d. lapte
e. energie
24. Ce herghelie avea ca obiectiv creșterea și promovarea raselor Pur Sânge
Englez și Gidran?
a. Herghelia Dor Mărunt, Localitatea Dor Mărunt jud. Călărași
b. Herghelia Izvin Localitatea Recaș jud. Timiș
c. Herghelia Lucina Localitatea Lucina, jud. Suceava
d. Herghelia Rușețu Localitatea Rușețu, jud. Buzău
e. Herghelia Cislău Localitatea Cislău, jud. Buzău

Pagina 33 din 139


25. Ce herghelie este destinată creșterii și ameliorării rasei Trăpaș Românesc
dar și producției vegetale?

a. Herghelia Dor Mărunt Localitatea Dor Mărunt, jud. Călărași


b. Herghelia Slatina Localitatea Slatina, jud. Olt
c. Herghelia Sâmbăta de Jos Localitatea Sâmbăta de Jos, jud. Brașov
d. Herghelia Rădăuți Localitatea Rădăuți, jud. Suceava
e. Herghelia Jegălia Localitatea Perișoru, jud. Călărași
26. Ce herghelie este destinată creșterii și ameliorării materialului genetic
pentru rasa Cal de Sport Românesc și Semigreu?
a. Herghelia Mangalia Localitatea Mangalia, jud. Constanța
b. Herghelia Jegălia Localitatea Perișoru, jud. Călărași
c. Herghelia Rădăuți Localitatea Rădăuți, jud. Suceava
d. Herghelia Rușețu Localitatea Rușețu, jud. Buzău
e. Herghelia Slatina Localitatea Slatina, jud. Olt

27. Ce herghelie este destinată creșterii și ameliorării raselor Semigreu


Românesc și Lipițan varietatea colorată (negru și murg)?
a. Herghelia Lucina Localitatea Lucina, jud. Suceava
b. Herghelia Beclean Localitatea Beclean pe Someș, jud. Bistrița – Năsăud
c. Herghelia Slatina Localitatea Slatina, jud. Olt
d. Herghelia Izvin Localitatea Recaș, jud. Timiș
e. Herghelia Dor Mărunt Localitatea Dor Mărunt, jud. Călărași

28. Ce herghelie este destinată creșterii și ameliorării cailor din rasele Nonius
și Ardenez?

a. Herghelia Rușețu Localitatea Rușețu, jud. Buzău


b. Herghelia Mangalia Localitatea Mangalia, jud. Constanța
c. Herghelia Cislău Localitatea Cislău, jud. Buzău
d. Herghelia Izvin Localitatea Recaș, jud. Timiș
e. Herghelia Tulucești Localitatea Tulucești, jud. Galați
29. Ce herghelie are ca obiectiv creșterea și ameliorarea cailor din rasele
Huțul și Cal de Bucovina?

a. Herghelia Dor Mărunt Localitatea Dor Mărunt, jud. Călărași


b. Herghelia Rădăuți Localitatea Rădăuți, jud. Suceava
c. Herghelia Slatina Localitatea Slatina, jud. Olt
d. Herghelia Rușețu Localitatea Rușețu, jud. Buzău
e. Herghelia Lucina Localitatea Lucina, jud. Suceava

Pagina 34 din 139


30. Ce herghelie este destinată creșterii și ameliorării materialului genetic
pentru rasa Pur Sânge Arab?
a. Herghelia Rușețu Localitatea Rușețu, jud. Buzău
b. Herghelia Mangalia Localitatea Mangalia, jud. Constanța
c. Herghelia Cislău Localitatea Cislău, jud. Buzău
d. Herghelia Izvin Localitatea Recaș, jud. Timiș
e. Herghelia Tulucești Localitatea Tulucești, jud. Galați
31. Ce herghelie este destinată creșterii și ameliorării cabalinelor din rasa
Shagya cailor de rasă prin sportul ecvestru?
a. Herghelia Dor Mărunt Localitatea Dor Mărunt, jud. Călărași
b. Herghelia Slatina Localitatea Slatina, jud. Olt
c. Herghelia Sâmbăta de Jos Localitatea Sâmbăta de Jos, jud. Brașov
d. Herghelia Rădăuți Localitatea Rădăuți, jud. Suceava
e. Herghelia Jegălia Localitatea Perișoru, jud. Călărași

32. Ce herghelie este destinată creșterii și ameliorării cailor din rasa Semigreu
varietatea de câmpie?

a. Herghelia Dor Mărunt, Localitatea Dor Mărunt jud. Călărași


b. Herghelia Izvin Localitatea Recaș jud. Timiș
c. Herghelia Lucina Localitatea Lucina, jud. Suceava
d. Herghelia Rușețu Localitatea Rușețu, jud. Buzău
e. Herghelia Cislău Localitatea Cislău, jud. Buzău

33. Primul monodactil (ungulat) a fost:

a. Pliohippus
b. Merychippus
c. Eohippus
d. Oligohippus
e. Equus caballus
34.Este pe primul loc la productia de magari:

a. Ethiopia
b. Nigeria
c. Pakistan
d. Sudan
e. Mexico
35.Ce regiune are 55,1% din productia de catari din 1994 pana in 2018?

a. Asia

Pagina 35 din 139


b. Africa
c. Europa
d. America
e. Oceania
36. Ce rase de cai se gasesc in depozitul de armasari Drumbrava?

a. Pur Sânge Arab


b. Cal de Sport Românesc
c. Pur Sânge Englez
d. Lipițan
e. Toate cele de mai sus
37. Herghelia Lucina are ca obiectiv:

a. perfecționarea efectivului de cabaline de rasă pură


b. Creșterea și ameliorarea cailor din rasele Huțul și Cal de Bucovina
c. Promovarea cailor de rasă prin sportul ecvestru
d. Herghelia este destinată creșterii și ameliorării materialului genetic pentru rasa
Pur Sânge Arab
e. Armăsari de montă publică destinați stațiunilor comunale de montă publică
pentru ameliorarea cabalinelor din marea creștere

38. Depozitul de Armăsari Râmnicelu are ca scop:

a) Promovarea cailor de rasă prin sportul ecvestru;

b) Creșterea, ameliorarea, calificarea și perfecționarea efectivului de cabaline de rasă


pură;

c) Dresajul și antrenamentul cailor autohtoni din rasele de sport;

d) Depozit de armăsari de montă publică pentru ameliorarea cabalinelor din marea


creștere;

e) Este destinată creșterii celui de al doilea nucleu de Cal de sport românesc.

39. Herghelia Slatina nu are ca obiective:

a)promovarea cailor de rasă prin sportul ecvestru;

b) armăsari de montă publică destinați stațiunilor comunale de montă publică

pentru ameliorarea cabalinelor din marea creștere;

c) producție vegetală;

Pagina 36 din 139


d) destinată creșterii și ameliorării cailor din rasa Semigreu varietatea de câmpie (de
Rușețu);

e) creșterea și ameliorarea materialului genetic pentru varietatea Furioso -North Star.

40. Ce herghelie este destinată creșterii și ameliorării materialului genetic pentru


rasa Lipițan?

a. Herghelia Dor Mărunt Localitatea Dor Mărunt, jud. Călărași


b. Herghelia Slatina Localitatea Slatina, jud. Olt
c. Herghelia Sâmbăta de Jos Localitatea Sâmbăta de Jos, jud. Brașov
d. Herghelia Rădăuți Localitatea Rădăuți, jud. Suceava
e. Herghelia Jegălia Localitatea Perișoru, jud. Călărași

41. In ce an a fost infintat Clubul Hipic ”Romsilva”?

a. 2005
b. 2002
c. 2003
d. 2007
e. 2010

42. Din ce an efectivele de cai de rasă cresc numeric și calitativ?

a. 1965
b. 1971
c. 1999
d. 1948
e. 1968

43. Dupa ce an au aparut in Romania primele herghelii specializate pentru


producerea de cai de rasa?

a. 1888
b. 1975
c. 1870
d. 1968
e. 1883

44. Ce herghelie este destinată creșterii celui de al doilea nucleu de Cal de sport
românesc?

a. Herghelia Rușețu Localitatea Rușețu, jud. Buzău

Pagina 37 din 139


b. Herghelia Mangalia Localitatea Mangalia, jud. Constanța
c. Herghelia Cislău Localitatea Cislău, jud. Buzău
d. Herghelia Izvin Localitatea Recaș, jud. Timiș
e. Herghelia Tulucești Localitatea Tulucești, jud. Galați

45. Care este puterea de tractiune normala pe suprafata orizontala?

a. 13-15% din masa corporala a animalului


b. 17-19% din masa corporala a animalului
c. 12% din masa corporala a animalului
d. 25% din masa corporala a animalului
e. 5-6% din masa corporala a animalului

46. Ce este hipologia ?


a. știința care se ocupă studiul cu cailor
b. știința care se ocupă cu studiul magarilor
c. știința care se ocupă cu studiul vacilor
d. știința care se ocupă cu studiul porcilor
e. știința care se ocupă cu studiul oilor

47. In cazul transporturilor pe distante mari (4-6km) este recomandata o


pauza pentru odihna de?
a.20-30 de minute
b. 30-40 de minute
c. 5-10 minute
d. 10-15 minute
e. 50-60 de minute

48. In ce an apar hergeliile specializate pentru producerea de cai de rasa?


a.1890
b.1870
c.1900
d.1970
e.1790

49. Trăpașul Românesc face parte din grupul raselor de?


a.trăpași
b.tractiune
c.araba
d.turcesti
e.monta

Pagina 38 din 139


50.Ce rasa de cal nu s-a putut domesticii?
a.Equus przewalski
b.Equus caballus
c.Equus grevyi
d.Equus burchelli
e. Equus asinus

51. Eohippus (Hyracotherium) are?


a. craniu alungit, coada lunga,3 degete functionale la membrele anterioare si 2 la
cele posterioare.
b. craniu alungit, coada scurta, 2 degete functionale la membrele anterioare si 3
la cele posterioare.
c.Craniu alungit, coadă scurtă, 4 degete funcționale la membrele anterioare și 3
la cele posterioare
d. craniu scurt,coada lunga, 3 degete functionale la membrele anterioare si 4 la
cele posterioare
e. craniu scurt, coada scurta, 4 degete functionale la membrele anterioare si 2 la
cele posterioare.

52. Unde a evoluat Merychippus?


a.America de Sud
b.America de Nord
c.Anglia
d.Spania
e. Italia

53.Care este primul monodactil (ungulat)?


a.Eohippus
b.Merychippus
c.Equus hemionus
d.Pliohippus
e.Equus grevyi

54.Care este tara cu cea mai mare productie de muli(mules)?


a.Brazilia
b.Romania
c.Italia
d.Mexic
e.China

Pagina 39 din 139


55. Dupa parcurgerea unei distante de aproximativ 18-20 km, timpul de
odihna, hranire si adapare este de:
a. 10-15 minute
b. 2h-2h si ½
c. 3h
d. 1h
e. 30 min-1h

Pagina 40 din 139


1. Tipul morfolofic al calului Arab este :
a. Breviform
b. Mezomorf
c. Dolicoform
d. Uscativ
e. Niciuna dintre variante

2. Mersul la calul Arab este:


a. Caracteristic , elegant de parca danseaza
b. Caracteristic , de parca defileaza
c. Nu prezinta mers caracteristic
d. Caracteristic , de parca merge “ pe cioburi”
e. Caracteristic, cu un mers leganat

3. Calul de sport romanesc poate fi antrenat pentru:


a. Anduranta
b. Tractiune grea
c. Tractiune usoara
d. Calarie, obstacole
e. Probe de alergari

4. Calul de sport romanesc s-a format in:


a. Herghelia Nucet (jud. Dambovita)
b. Herghelia Jegalia (jud. Ialomita)
c. Herghelia de la Radauti
d. Herghelia Sambata de Jos
e. Herghelia de la Izvin (jud. Timis)

5. Care sunt defectele frecvent intalnite la rasa de cabaline Bondita?


a. Genunchi stersi si copite mari
b. Sale scurte
c. Piept larg
d. Greaban scurt si sters
e. Frunte larga

6. La Rusetu, tipul mare este caracterizat prin:


a. format dreptunghiular
b. dezvoltare corporala eumetrica
c. dezvoltare corporala mai mica
d. gatul bine prins de trunchi
e. greutate corporala de 520kg

7. Care este originea calului de rasa Hutu?


a. origine tarpano-mongolica
b. origine engleza

Pagina 41 din 139


c. origine austro-ungara
d. herghelia de la Lipizza
e. insulele Shetland
8. In ce an s a deschis Registrul genealogic al rasei Pur Sange Englez ?
a. 1765
b. 1789
c. 1793
d. 1890
e. 1845

9. Pentru ce este specializata rasa Pur Sange Englezesc ?


a. carne
b. viteza
c. calarie
d. varianta a si c
e. varianta a si b

10. Calul considerat “jumatate sange” anglo-arab este:


a. Pursange englez
b. Frizon
c. Percheron
d. Gidran
e. Morgan

11. Calul Gidran s-a format intr-o herghelie din:


a. Arabia Saudita
b. Austro-Ungaria
c. Belgia
d. Anglia
e. Rusia

12. Importanta rasei Trakehner este:


a. dispune de insusiri excelente pentru disciplinele hipice de o complexitate mai
accentuata
b. este un cal folosit pentru tractiune usoara
c. Este un cal rezistent si rustic
d. Se foloseste ca ameliorator al calului autohton din zona de campie
e. La formarea calului, s-a practicat o consangvinizare moderata

Rasa Achal-Tekkin este o rasa tipica de calarie, care provine din :

a. Siria
b. Turkmenistan
c. Irak
d. Israel
e. Cipru

13. RASA ARDENEZA este utilizata pentru:


a. calarie
b. transporturi, precum si la unele munci agricole

Pagina 42 din 139


c. performantelor productive deosebite
d. tractiune usoara
e. capacitatea sa energetica

14. Rasa care participa la consolidarea unui tip de cal din nordul Moldovei denumit „CALUL DE
BUCOVINA” este:
a. RASA ARDENEZA
b. RASA PINZGAU (NORIKER)
c. RASA HUTUL
d. RASA TRAPAS ROMANESC
e. RASA LIPITANA

15. Cat timp a fost crescut Calul Arab pana ce a fost obtinuta rasa actuala?
a) 13 secole
b) 4 secole
c) 10 secole
d) 5 secole
e) 16 secole

16. Din punct de vedere genealogic cate grupari deosebim?


a) 1
b) 2
c) 3
d) 4
e) 5

17. Cum sunt membrele in rasa Ardeneza?


a) Scurte, musculoase, puternice
b) Lungi, musculoase
c) Scurte, copite mici
d) Nemusculoase
e) Lungi, slabe

18. De unde provine nummele rasei Pinzgau ( NORIKER)?


a) Din provincia daca
b) Din provincia romana Noricum
c) Sudul Europei
d) Sud-Vestul Europei
e) America de Nord

19. Caii rasei Pur Sange Englez:


a. Sunt de talie mare, cu format corporal inalt
b. Cu gatul scurt, musculos
c. Cu membre subtiri, scurte, cu fluier scurt si gros
d. In tara noastra a fost introdusa din Germania
e. Au copite mici cu cornul moale

Pagina 43 din 139


20. Caii rasei Pur Sange Englez:
a. Au aplomburi incorecte
b. Nu intalnim deloc exostoze
c. La noi in tara nu au existat curse de galop ale acestei rase
d. Prima herghelie de la noi din tara a fost in Jud. Neamt
e. Se pot intalni defecte precum: chisita moale, genunchi arcati, exostoze.

21. Forma paterna a rasei Pur sange englez este:


a. Rasa Araba
b. Trapas American
c. Trapas Romanesc
d. Rasa Trakehner
e. Rasa Ardeneza
22. Rezistenta deosebina a rasei Pur Sange Englez a fost transmisa de:
a. Herod
b. High-Flyer
c. Woodpecker
d. Darley Arabian
e. Byerley Turk
23. Aramasarul pepinier de la herghelia Yorkshire din Anglia a fost:
a. Flying Childers
b. Byerley
c. Darley Arabian
d. Woodpecker
e. Herod
24. Recordul pentru viteza de 57”/km pana in anul 1924 a fost detinut de:
a. Eclipse
b. Woodpecker
c. Darley Arabian
d. Herod
e. Flying Childers

25. Intemeietorii a aprox. 50 de linii de sange sau de armasari care se regasesc astazi sunt:
a. Herod, Woodpecker, Eclipse
b. Matchem, Herod, Eclipse
c. Woodpecker, Darley, Marchem
d. Darley, Byerley, High-Flyer
e. Byerley,Flying Childers,Godolphin Arabian

26. Se creste la herghelia de la Radauti:


a. Rasa Lipitana
b. Rasa Araba
c. Calul Gidran
d. Rasa Trapas American
e. Rasa Trapas Romanesc

27. S-a format la herghelia de pe platoul muntilor Karst in apropiere de Triest:


a. Rasa Trapas American
b. Rasa Trakhner
c. Rasa Achal-Tekkin

Pagina 44 din 139


d. Rasa Lipitana
e. Rasa Ardeneza

28. In efectivele actuale de Trapas American acest armasar se gaseste in ascendenta in procent
de peste 95%:
a. Morgan
b. Bell Founder
c. Norfolk
d. Hambletonian
e. Eclipse

29. Apartinatorii carei tulpini de Cal Pur Sange Arab prezinta articularii mai fine, musculature
mai dezvoltata si eleganta deosebita in miscare:
a. Syklavy
b. Kuheilan
c. Kiheylan
d. ElSam-Sa
e. Kuhlani

30. Tipul classic al rasei Pur Sange Arab este formata din:
a. Tulpina Koheylan
b. Tulpina Syklavy
c. Tulpina Darley
d. Raspunsul a si b
e. Raspunsul a si c

31. Cu performanta carei rase se doreste echivalarea vitezei la alergat a calului Romanesc de
sport?
a. Rasa Araba
b. Rasa Lipitana
c. Rasa Trapas American
d. Rasa Pur Sange Englez
e. Rasa Trapas Romanesc

32. Unde isi are originea Rasa Shetland?


a. Insula Arran
b. Insulele Scilly
c. Insula Irlanda
d. Insulele Shetland
e. Insula Anglesey

33. Unde s-a format Rasa Falabella?


a) Argentina
b) Peru

Pagina 45 din 139


c) Brazilia
d) Mexic
e) Chille

34. Ce rasa este crescuta si ameliorata in hergheliile Falabella si Kliverton?


a. Shetland
b. Araba
c. Falabella
d. Kliverton
e. Pinzgau
35. RASA TRAKEHNER este o rasa utilizata:
a. a.numai pentru calarie
b. b.pentru transporturi
c. in scopul maririi capacitatii energetic
d. in scopul cresterii cerintelor la export
e. pentru agreement

36. Motivul refacerii efectivului rasei TRAKENHER se datoreaza:


a. performantelor productive deosebite
b. capacitatii extraordinare de adaptare la conditii noi de mediu
c. armoniei corporale a acestei rase
d. capacitatii energetic
e. variantele a, b si c

37. O trasatura esentiala a rasei TRAKENHER este:


a. Gatul este scurt
b. Are o conformatie tipica de calarie
c. rasa de dimendiuni mici
d. Utilizata pentru agricultura
e. Nu se adapteaza usor conditiilor de mediu

38. Rasa TRAKEHNER ofera:


a. performante productive deosebite
b. insusiri excelente pentru calarie
c. o buna capacitate energetic
d. variantele a si b
e. variantele a si c

39. Care este ponderea de sange a rasei Pur Sange Englez astfel incat sa existe o imbunatatire
semnificativa a vitezei la alergari?
a. 92,5%
b. B. 87,5%

Pagina 46 din 139


c. 90%
d. 80%
e. 78,5%

40. Unde isi are originea Rasa Shetland?


a. Shetland
b. America de Nord
c. Vermont, SUA
d. Kentucky
e. Cleveland

41. 41.Cand a fost infiintata Asociatia Crescatorilor Rasei Shetland si cand a fost deschis
registrul genealogic al rasei?
a. 1893, 1894
b. 1911, 1915
c. 1890, 1891
d. 1916, 1919
e. 1887, 1889
42. Rasa calului romanesc de sport contine grupele/grupa:
a. 1/4 sange Plevna, 1/4 sange Arab
b. 1/4 sange Furioso North-Star
c. 1/2 sange Arab, 1/2 Pur Sange Englez
d. 1/4 sange Trapas Romanesc
e. 1/6 sange Plevna
43. Defectele intalnite la calul romanesc de sport:
a. Gambele scurte, jarete deschise
b. Chisite moi, gambele lungi, jarete deschise
c. Chisite tari, gambele scurte, jarete deschise
d. Chisite tari
e. Gambele scurte

Pagina 47 din 139


1.Dezvoltarea glandei mamare la ecvine incepe:

a.dupa nastere

b.inainte de nastere

c.dupa pubertate

d.dupa moarte

e.inainte de castrare

2.In perioada pubertatii glanda mamara se dezvolta rapid,se intensifica inainte de:

a.prima fatare

b.a doua fatare

c.a cincea fatare

d.a opta fatare

e.a zecea fatare

3.Nasterea primului produs la ecvine coincide cu:

a.incompleta dezvoltare a glandei mamare

b.moartea animalului

c.completa dezvoltare a glandei mamare

d.completa dezvoltare a incisivilor

e.incompleta dezvoltare a incisivilor

4.La ecvina exista o stransa legatura intre activitatea glandei mamare si:

a.reproductie

b.digestie

c.respiratie

d.mictiune

e.defecatie

Pagina 48 din 139


5.Manzul devine independent de laptele mamei sale dupa:

a.nastere

b.moarte

c.inainte de nastere

d.dupa intarcare

e.inainte de intarcare

6.Din punct de vedere morfologic glanda mamara e constituita din:

A.numai sistem de secretie

b.numai sistem de evacuare

c.sistem de secretie si evacuare

d.sistem de depozitare

e.sistem de depozitare si evacuare

7.Sistemul de secretie a glandei mamare este alcatuit din:

a.alveole glandulare

b.alveole pulmonare

c.acini mucosi

d.acini serosi

e.capilare

8.Sistemul de evacuare a glandei mamare este format de:

a. o retea de canale ,care se deschid in sinusul galactafor

b.o retea de capilare

c. o retea de canale ,care se deschid in sinusul coronar

d.alveole glandulare

e.acini mucosi

9.Substanta minerala din lapte este:

Pagina 49 din 139


a.plumb

b.crom

c.arsen

d.cenusa

e.staniu

10. Intre substante sunt diferente cantitative de la:

a.individ la individ

b.nu exista diferente

c.de la sex la sex

d.de la o specie la alta

e.de la gen la gen

11.La iapa se remarca o crestere de cate zile pentru dublarea greutatii la nasterea manzului:

a.30 de zile

b.60 de zile

c.80 de zile

d.100 de zile

e.45 de zile

12.Exista o stransa corelatie intre compozitia laptelui si:

a.intensitatea hranitului

b.intensitatea respiratiei

c.intensitatea de crestere

d.intensitatea mictiunii

e.intensitatea miscarilor cozii

13.Laptele de iapa este consumat cel mai des de:

a.popoarele africane

Pagina 50 din 139


b.popoarele asiatice

c.popoarele europene

d.popoarele americane

e.nu este consumat

14.Forma fermentata de lapte consumata de popoarele asiatice se numeste:

a.kumas

b.kooomes

c.sake

d.moxie

e.sunset sasparilla

15. Kumas este recomandat in:

a.tratarea impotentei

b.tratarea unor afectiuni gastrice

c.tratarea insomniei

d.tratarea cancerului

e.tratarea unor boli cornice

15.In Germania rasa cea mai folosita pentru procurarea laptelui de iepe este:

a.Appaloosa

b.Cob

c.Lipizzan

d.Haflinger

e.Jennet

16.O iapa bine hranita poate sa fie mulsa de:

a.100 de ori pe zi

b.5-6 ori pe zi

Pagina 51 din 139


c.10 ori pe zi

d.20 de ori pe zi

e.2-3 ori pe zi

17.Laptele este necesar manzului in perioada:

a.celor 6-9 luni de lactatie

b.celor 8 luni dupa lactatie

c.celor 12 luni dupa pubertate

d.celor 3 luni de lactatie

e.nu ii este necesar

18.Iepele preferate pentru productia de lapte sunt cele:

A.hipometrice apartinand raselor natural

b.iepele hipermetrice

c.iepele de orice rasa

d.iepele hipermetrice din rasele natural

e.iepele din rase combinate

19.O magarita produce:

a.10 litri de lapte pe zi

b. 0,2-0,3 litri de lapte pe zi

c.30 de litri de lapte pe zi

d.0,1 litri de lapte pe zi

e.5 litri de lapte pe zi

20. Acest lapte poate servi drept alternative pentru:

a.laptele de flamingo

b.laptele de porumbel

Pagina 52 din 139


c.laptele de oaie

d.laptele de scroafa

e.laptele de vaca

21.Laptele de magarita a fost folosit de la inceputul secolului al XX-lea ca substituent pentru:

a.laptele de cal

b.laptele de vaca

c.laptele uman

d.laptele de scroafa

e.laptele de porumbel

22.Carnea de cal are un:

a.continut slab lipid-proteic

b.continut favorabil de protein

c.continut favorabil lipid-proteic

d.continut favorabil de glucide

e.continut nefavorabil de lipide

23.Grasimea in carnea de cal contine:

a.procent mai mic de acizi grasi saturati

b. procent mai mic de acizi grasi nesaturati

c.procent mai mare de lipide

d.procent mai mare de acizi grasi saturati

e. . procent mai mare de acizi grasi nesaturati

24.Principalul consumator de carne de cal din Uniunea Europeana este:

a.Franta

b.Romania

c.Italia

Pagina 53 din 139


d.Grecia

e.Austria

25.Cantitatea totala de cai comercializati importati in UE de italia este de:

a.29%

b.3%

c.31%

d.61%

e.88%

26.Ferme de magarite exista in:

a.Turcia

b.Japonia

c.Serbia

d.Argentina

e.Suedia

26.Ferme de magarite exista in:

a.Turcia

b.Japonia

c.Slovenia

d.Argentina

e.Suedia

27. Randamentul de obtinere de lapte de la o magarita pentru un kg de lapte este:

a.10 litri

b.25 de litri

c.1 litru

d.11 litri

Pagina 54 din 139


e.12litri

28.Laptele de magarita se deosebeste de cel de vaca prin:

A.mai putina lactoza

b.mai putina lactoza si mai multa grasime

c.mai multa lactoza si mai multa grasime

d.mai putina lactoza si mai putina grasime

e.mai multa lactoza si mai multa grasime

29.Carnea de cal scadea riscul:

a.aterosclerozei

b.cancerului pulmonary

c.diabetului zaharat

d.sindromului Cushing

e.insuficientei renale

30. Ce se realizeaza din pielea de manz?


a. Curele de foarte buna calitate
b. Genti de umar
c. Haine deosebit de calduroase si rezistente
d. Harnasamente extrem de rezistente
e. Portofele foarte rezistente

31. La ce nu se utilizeaza parul de cabaline?

a. La producerea instrumentelor muzicale cu corzi


b. Tapiterie
c. Producerea de tesaturi
d. Producerea de site
e. La producerea de tevi

32. La ce nu sunt folosite oasele, sangele si cornul copitei de cabaline?

Pagina 55 din 139


a. Pentru producerea unor uleiuri speciale
b. Pentru producerea cleiului
c. Pentru producerea gelatinei
d. Pentru producerea fainurilor animale
e. Pentru producerea hartiei

33. Cat reprezinta volumul sangvin al cabalinelor din greutatea corporala?

a. 10-14%
b. 12-15%
c. 15-18%
d. 20-23%
e. 25-29%

34. Cati litri de sange se pot recolta saptamanal de la cal?

a. 2-5 litri
b. 5-7 litri
c. 5-10 litri
d. 9-10 litri
e. 3 litri maxim

35. Cu ajutorul sangelui cabalinelor nu se realizeaza:

a. Seruri normale
b. Seruri imune
c. Preparate pentru serodiagnostic
d. Ser gonadotrop
e. Antibiotice

36. Se gasesc cantitati mari de gonadotropina serica la cabaline in:

a. In primul stadiu de gestatie, pana in ziua 110


b. Inainte de fatare, cu aproximativ 2 saptamani
c. In afara perioadei de gestatie
d. Dupa fatare
e. In perioada de monta

Pagina 56 din 139


37. Ce perioada se utilizeaza cabalinele pentru productia de seruri si vaccinuri?

a. O perioada de un an maxim
b. Nu exista o anumita perioada
c. O perioada de 4 ani
d. O perioada de 8 ani
e. Se poate recolta doar de 3 ori de la acelasi individ

38. Care dintre urmatoarele nu reprezinta unul din cele mai cunoscute seruri realizate datorita
cabalinelor?

a. Serul anticarbonos
b. Serul antirujetic
c. Serul antidizenteric
d. Serul antidifteric
e. Serul antigangrenos

39. Ce productie anuala de balegar realizeaza in medie un cal cu o dezvoltare corporala eumetrica?

a. 3 tone
b. 500 kg
c. 850 kg
d. 6 tone
e. 10 tone

40. Cum se recomanda utilizarea ingrasamantului organic?

a. Proaspat
b. Pulbere macinata
c. Inainte de fermentare
d. Dupa o fermentare prealabila
e. Uscat la soare

41. Comparativ cu balegarul provenit de la alte specii, gunoiul cabalinelor contine o cantitate mult mai
mare de:

a. Fosfor

Pagina 57 din 139


b. Calciu
c. Fier
d. Potasiu
e. Azot

42. Purinul contine o cantitate insemnata de:

a. Azot si potasiu
b. Azot si calciu
c. Azot si fier
d. Potasiu si magneziu
e. Potasiu si vitamina C

43. Care este un potential de utilizare a gunoiului de grajd pentru protejarea mediului?

a. Combustibili nucleari
b. Productia de hartie
c. Productia bauturilor alcoolice
d. Productia de combustibili bioenergetici
e. Productia de imbracaminte

44. Despre hippoterapie este falsa afirmatia:

a. Reprezinta o metoda speciala de tratament


b. Se bazeaza pe animal ca pe un obiect viu pentru exercitii terapeutice
c. Se utilizeaza in anumite imbolnaviri sau accidentari ale aparatului locomotor
d. Se utilizeaza in anumite imbolnaviri sau accidentari ale aparatului digestiv
e. Se utilizeaza in psihiatrie

45. La ce nu ajuta calaria terapeutica in pedagogie si psihologie?

a. Impregneaza pacientilor increderea in sine


b. Dezvolta concentrarea
c. Disparitia fricii
d. Disparitia antipatiei si a agresiunii
e. Ajuta in cazul schizofreniei

Pagina 58 din 139


46. Ce frecventa pot avea impulsurile tridimensionale transmise de catre cal in timpul calariei?

a. Alura de pas de 90-110/ minut


b. Alura de pas de 50-70/ minut
c. Alura de pas de 100-120/minut
d. Alura de pas de 150-170/ minut
e. Alura de pas de 40-60/minut

47. Turismul cu cai este deosebit de bine stabilit in:

a. Irlanda si Islanda
b. America si Rusia
c. Germania si Franta
d. Austria si Norvegia
e. Olanda si Polonia

48. Care este tara in care consiliile de dezvoltare economica ale sectorului de cai au evoluat cel mai
rapid?

a. Norvegia
b. Franta
c. Italia
d. Belgia
e. Olanda

49. In ce an a fost infiintata Organizatia Europeana de Trap ( UET) ?

a. 1973
b. 1982
c. 1993
d. 1978
e. 2000

50. Care este tara care a organizat cele mai multe curse cu harnasamente?

a. Austria
b. Belgia
c. Vatican

Pagina 59 din 139


d. Italia
e. Canada

51. Din ce perioada incepe istoria curselor de cai?

a. Grecia Antica
b. Evul mediu
c. Epoca bizantina
d. Egiptul antic
e. Epoca moderna

52. Care sunt cele 2 forme ale curselor de cai pur-sange?

a. De trap si cursa cu jaloane


b. Dresaj si de trap
c. Dresaj si cu jaloane
d. De galop si de sarituri
e. De sarituri si de dresaj

53. In care tara organizarea pietei pariurilor este foarte diferita fata de celelalte tari?

a. Vatican
b. Japonia
c. Mongolia
d. Marea Britanie
e. Ucraina

54. In ce perioada au fost consemnate schimbarile majore de politica care influenteaza industria calului?

a. 2007-2013
b. 2000-2002
c. 2013-2017
d. 1950-1967
e. 1200-1203

Pagina 60 din 139


Pagina 61 din 139

S-ar putea să vă placă și