In curand, proteine sintetice!

Una dintre cele mai promitoare cai de combatere a flagelului foametei a aparut, ca in alte cazuri, de-a lungul istoriei stiintei, ca rezultat al unei intamplari. Incercand sa aplice, la sfarsitul anilor 50, un procedeu biologic de epurare a rezidurilor petroliere, inginerul francez Alfred Champagnat a constatat ca acestea constituie un mediu de cultura extrem de adec at pentru cresterea si inmultirea microorganismelor. !in deseurile poluante se puteau obtine, rapid si ieftin, proteine. Ideea, ca orice idee noua, s-a impus la inceput cu oarecare greutate. "otusi, cercetarile efectuate in laborator dadeau rezultate din ce in ce mai promitatoare. #u numai ca se obtineau, cu a$utorul diferitelor specii de microorganisme, fainuri proteice, in cadrul unor procese de mare iteza si randament, dar aceste fainuri au dat rezultate excelente in urma testarii pe animale. Astefel incercarile efectuate pe pui de gaina si porci au aratat ca, in comparatie cu martorii de control, fura$ati cu faina de soia, proteinele obtinute din petrol erau foarte bine asimilate si suportate. %ai mult chiar, circa &0' ditre animalele de experienta au prezentat sporuri de greutate superioara celor realizate de matori. In urma acestor constatari s-a trecut la realizarea unor procese semiindustriale de obtinre a pretioaselor fura$e din petrol. In (&)( si (&)* au fost realizate, la +a era, in sudul ,rantei, si in localitatea scotiana -rangemouth, primele instalatii cu o capacitate de productie mai importanta. In prezent, asemenea procedee sunt aplicate in mai multe tari ale lumii.

Care este insa calea de obtinere a proteinelor din petrol. /-au impus pana in 0rezent in aceasta directie doua procedee. 1rimul foloseste ca materie prima o fractiune de la distilarea la 200 3 240 grade C a titeiului, asa 3 numitul 5petrol greu6, care contine parafine normale, neramificate, cu un numar de (5 3 20 atomi de carbon in molecula. 1etrolul in amestec cu apa, saruri minerale, amoniac si specia cea mai indicata de dro$die sunt introduse in tancul de fermentatie. Acesta este alimentat, prin partea sa inferioara, cu aer, care aduce oxigenul necesar culturii si, in acelasi timp, asigura un amestec intim al mediului de cultura. 1rin intermediul uneisupra egheri atente a temperaturii, a alorii p7-ului 8cu a$utorul amoniacului9 si a concentratiei solutiei se obtin conditiile optime care asigura dez oltarea exclusi a a speciei de ciuperca monocelulara aleasa. In acest fel se poate renunta la sterilizarea prealabila a instalatiei si a solutiilor. 1rodusele de fermentatie sunt supuse centrifugarii, in urma separarii solutiei nutriti e ramanand un amestec apos ce contine cca (5' substante celulare solide. /palat si apoi drumul combinatelor de crestere industriala a animalelor. Cea de-a doua metoda de obtinere a proteinelor utilizeaza parafine normale de puritate inalta 8&),5 ' 9, cu (0 3 *2 de atomi de arbon in molecula. ,ermantatia are loc in tancuri inchise ermetic, in care se introduc, in afara parafinelor, apa, amoniac, aer, potasiu, magneziu, sulfati si fosfati, componente care sunt in prealabil supuse unei termostelirizari. Apoi sunt insamantate celulele de cultura, care se inmultesc intr-un proces continuu. !intr-o tona de parafina se obtine circa o tona de substanta celulara. A anta$ele esentiale ale acestor procedee, considerate pe buna dreptate re olutionare, tin pe de o parte de iteza extraordinara de crestere in greutate a masei de cultura. Astfel, in timp ce egetalele au ne oie de una pana la doua saptamani pentru a-si dubla greutatea, iar bo inele la doua saptamani pentru a-si dubla greutatea, iar bo inele, de exemplu, de 5-4 saptamani, culturile de microorganisme ating dublul greutatii initiale in numai *:-(*0 de minute. 1e de alta parte, calitatea nutriti a a proteinelor obtinute prin cilturi celulare este deosebita; continutul de proteine este 50-40 la suta in produsul finit 8uscat9, cifre care nu sunt atinse decat soia, carnea de peste sau cea animala. %ai mult, proteinele obtinute sunt formate in proportie de peste &0 ' din aminoacizi< dintre acestia esentiali 8in grame la (= g azot9 al fainurilor obisnuite prin cultura de microorganisme, faina de peste si de soia.

,ainuri proteice Aminoacizi esentiali Izoleucina +eucina ,enilalanina "irazina "reamina "riptofan >alina Arginina 7istidina Cristina %etionina 1roteina bruta8' in substanta uscata9 1rocedeul 5normal parafinic 5 5,( ),: :,2 2,= :,& (,: 5,4 5,( *,( (,( (,4 =0,0 1rocedeul 5petrol greu6 5,2 ),4 :,4 : 5,: (,2 5,4 5,0 *,( 0,& (,= =4.0 ,aina !e 1este :,= ),= :,* 2,: :,2 (,* 5,* 5,4 *,: 0,& *,& =5,0 ,aina !e /oia 5,= ),= 5,( 2,( :,0 (,2 5,( ),( *,) (,5 (,: :5,0

Concentrandu-si eforturile in directia sintezei industriale a proteinelor, cunoscuta firma $aponeza 5!ainipon In?. Corporation6 a realizat un procedeu de cultura a microorganismelor pe fractii petroliere, mai precis pe normal parafine cu un numar de (2 3 *0 de atomi de carbon in molecula. !atorita ni elului tehnologic ridicat atins in ultimii ani, industria chimica romaneasca a fost capabila sa asimileze procedeul elaborat de specialistii niponi. @ezultatul aceste cooperari il constituie /ocietatea mixta romano$aponeza @A#I1@A", care a construit la Curtea de Arges o instalatie de producere a proteinelor pe baza de normal parafine cu o capacitate de =0000 tBan.Ca a intrat in functiune in luna iunie (&40. A and la baza un procedeu de inalta tehnicitate, fabrica de fura$e din petrol asigura obtinerea continua de proteine in fermentatoare de mare capacitate. 1rocesul este condus cu a$utorul calculatorului electronic, iar productia este erificata pe tot parcursul ei, de la analiza puritatii materiilor prime si pana la calitatea produsului finit, cu a$utorul celor mai moderne metode de analiza si control.

1roteinele din normal parafine au nu numai a anta$ul unei foarte mari iteze de obtinere in comparatie cu cele egetale sau animale, ci si al unei compozitii extrem de a anta$oase. Aceste fura$e au un continut ridicat de proteine apropiat de cel al fainii de peste si deplasandu-l pe cel al sroturilor de soia. %ai mult proteinele din normal parafine au un continut mai ridicat de aminoacizi si itamine. !atorita acestei compozitii, aplicarea lor in hrana animalelor a dus in mai multe tari din lume, ca si in tara moastra, la obtinerea unor rezultate spectaculoase. ,ata de loturile martor, carora li s-au administrat fura$e agricole clasice, animalele hranite cu petroproteine au a ut sporuri de greutate net superioare; in medie 54,2 g la pui si :=,5 g la porci. %arii producatori de fura$e naturale se opun insa introducerii proteinelor sintetice, asa cum, la remea lor, producatorii de gaz de iluminat au combatut becul cu incandescenta, iar mai tarziu fabricantii acestuia din urma au atacat lampile fluorescente. Argumentul adus de ei consta in faptul ca petroproteinele ar produce cancerului. 1reocupate de elucidarea acestei probleme, organismele specializate A.#.U. au organizat un mare experiment. !intre produsele cancerigene ce sar putea gasi in petroproteine cel mai periculos a fost apreciat a fi, de departe, benzpirenul. Ar, analizele cele mai atente efectuate pe baza unor metode extrem de perfectionate au aratat ca salata erde contine 0,24 parti per miliard benzpiren, cafeau (,2, arza (5,=,spanacul ),:(, uleiul de floareasoarelui *0,* carnea afumata *2, iar aerul unor mari orase infinit mai mult 8+ondra *2, /apporo5409, in reme ce normal parafinenle insesi nu contin decat 0,50 parti per miliard benzpiren. /tudii internationale minutioase au demonstrat ca proteinele pe baza de normal parafine nu produc nici un fel de imbolna ire de-a lungul a (& generatii succesi e de sobolani si a *4 de generatii de prepelite. /e pare ca situatia proteinelor sintetice este perfect asemanatoare cu cea a energeticii nucleare. Chiar daca ele sunt incriminate ca fiind periculoase pentru mediu ambiant, chiar daca obtinerea lor este 3 sub aspect tehnologic 3 complexa, iar sub aspect economic destul de costisitoare inca, ele se or do edi, in iitor, singura alternati a posibila. 1entru tara noastra este un a anta$ deosebit acela de a-si asigura inca de pe acum un bun start in asemenea tehnologii ale iitorului. In prezent, cercetatorii isi concentreaza atentia asupra unor noi cai de obtinere a concentratelor proteice prin culturi de microorganisme. %ult mai a anta$oasa pare a fi cresterea in combinate industriale a bacteriilor. Intr-ade ar, fata de dro$dii, ele au a anta$ul de a produce o cantitate net superioara de proteine. /e cauta, de asemenea, folosirea unor noi medii de cultura, cum
:

ar fi, de exemplu, alcoolul metilic, prin intermediul carora sa se obtina o calitate din ce in ce mai ridicata a concentratelor proteice. In perspecti a, o data cu 5rafinarea6 procedeelor de obtinere si a produselor finale, proteinele obtinute prin culturile din microorganisme or depasii, dupa parerea specialistilor, stadiul limitat al folosirii ca fura$e, patrunzand in alimentatia directa a amului. In cercetarile lor menite sa duca la identificarea de noi medii de cultura pentru microorganismele capabile de a produce proteine sintetice, specialistii s-au orientat chiar si spre D deseuri.Astfel, oamenii de stiinta au do edit prin experimente de laborator deplina alabilitate a posibilitatilor de utilizare a deseurilor de hartie pentru obtinerea a numeroase substante utile in chimia organica de sinteza, antibiotice si chiar fura$e.7artia, care nu este altce a decat o pasta celulozica, poate fi degradata pe cale chimica, cu obtinerea unor solutii bogate in zaharuri. Aceste solutii pot ser i ca medii de cultura pentru microorganisme, proces prin care se obtin concentrate proteice cu o aloare nutriti a ridicata.deosebit de indicate pentru a fi culti ate in aceste medii nutriti e par a fi algele, in special cele filamentoase, al caror continut in substante cu rol biologic important este ridicat, procedeele pentru asigurarea asimilarii acestora in proportii cat mai mari de catre organism sunt simple, iar indeplinite atat de tarile calde, cat si de cele temperate. A utilizare similare isi pot gasi deseurile de materiale plastice. A echipa de cercetatori de la departamentul de biochimie medicala al Uni ersitatii din %anchester, %area Eritanie, apus la punct un porcedeu de degradare a polimerilor din care sunt constituite deseurile de plastic, in urma carora rezulta o materie prima adec ata folosirii ca mediu de nutritie pentru cultura microorganismelor. Acelasi procedeu de cultura a organismelor monocelulare pentru obtinerea de proteine fura$ere poate fi aplicat cu multa eficienta, sustin specialistii, pentru alorificarea deseurilor de grasimi si uleiurilor din diferite domenii industriale. "ot un grup de cercetatori englzi a in estigat posibilitatea de a spori aportul alimentar in grasimi prin intermediul folosirii unei specii de dro$die, numita Candida. Aceasta are propietatea de a se inmulti rapid pe deseurile de ulei si grasimi,precum si de a acumula, in interiorul celulei, o insemnata cantitate de grasimi nutriti e, al caror consum pe locuitor se cifreazain unele tari, conform rapoartelor Arganizatiei %ondiale a /anatatii, la numai $umatate din cantitatea socotita ca minimul necesar unei alimentatii normale. /pecialistii de la Uni ersitatea din 7ull au gasit doua metode de crestere a continutului si,in acelasi timp, de a imbunatati calitatea grasimilor cuprinse in celulele de Candida
5

1rimul dintre ele presupune adaugarea in mediu nutriti a unor substante chimice ce faciliteaza acumularea anumitor grasimi in microorganisme. Cel de-al doilea se bazeaza pe suprimarea apro izionarii cu azot a culturii de celule. /e stie ca orice proteina contine azot, iar orice organism care este pri at de acest element isi transforma proteinele proprii in grasimi. ,olosind acest din urma procedeu, echipade cercetatori amintita a reusit sa creasca pe deseuri de uleiuri egetale netratate chimic, celulele de Candida care sub microscop apreau ca ade arate micropicaturi ii de grasime. #ici apele reziduale organice nu au fost uitate. 1entru pre enirea poluarii, apele uzate de la fabricarea hartiei, de la abatoarele si fabrici de conser e de peste ori legume sunt filtrate, rezidurile organice fiind retinute cu a$utorul unor tehnici de mare randament, cum ar fi s himbul ionic sau ozmaza. !aca pana in prezent aceste reziduri organice filtrate pro ocau, prin acumularea lor,probleme extrem de dificil de solutionat, in prezent se contureaza cu tot mai multa fermitate perspecti a folosirii lor ca medii de cultura pentru microorganisme in scopul obtinerii de mase proteice fura$ere. 1etroproteinele pot fi 5crescute6 chiar si pe D gaz metan. Intr-ade ar, metanul pare sa de ina o promitatore sursa de carbon pentru obtinerea unei productii industriale de proteina microbiana. !ealtfel, unii cercetatori apreciaza ca gazul natural este cea mai economica sursa pentru producerea de hrana proteica in comparatie cu metanolul, petrolul sau n-alcanii. +a o recenta conferinta a gazului natural, -. 7amer de la 5/hell6 a aplicara unui astfel de procedeu. Cl a aratat ca proteinele produse prin aceasta tehnologie ar putea sa fie, din ambele puncte de edere, nutritional si microbiologic, superioare tuturol alimentelor traditionale ce se consuma astazi. Concluzii similare au fost prezentate si de catre A.#.-rigorian de la Institutul de biosinteza proteinelor din %osco a care a cuti at amestecuri bacteriene. Cultura bacteriana a ost crescuta in fermentoarele cu un olum ariind intre = si :0 litri, cu rata de scurgere a amestecului natural de gaz, oxigen si azot de =0 litri pe ora< procesul a decurs la un p7 de =,) si o temperatura de 22 grade C. Aperand cu acesti parametri, -rgorian a obtinut o biomasa cu un continut de =5' proteina bruta. C aluarea economica a cestei metode de producere a proteinei din gaz natural se do edeste competiti a cu aceea din alte surse.