SEDINTA TERAPEUTICA CU FOCALIZARE PE

MODELUL ABC COGNITIV

In cadrul acestei sedinte s!a c"n#enit cu $acientul ca sa se anali%e%e
$r"&le'a de la ser#iciu de relati"nare cu de(ul)
Daca $acientul $re%inta A * adica e#eni'entul acti#at"r $r"&le'a $ractica+
atunci incerca' sa identi(ica' C * $r"&le'a e'"ti"nala +)
Tera$eut, Ce $r"&le'e a#eti-
Pacient, A' $r"&le'e cu se(ul
T, Ce si'titi in le.atura cu aceasta-
P, Furie)
O er"are c"'una (acuta de n"#ici este ca $rin intre&area $usa sa su.ere%e
le.atura dintre A si C * de e/e'$lu Si cu' te (ace sa te si'ti aceasta
$r"&le'e-+ Aceasta er"are $une la risc intre.ul de'ers tera$eutic care se
&asea%a $e (a$tul ca nu A cau%ea%a C ci B care se i'$une intre ele) Daca
$acientul $re%inta C atunci incerca' sa identi(ica' A )
T, Ce $r"&le'e sunt-
P, Sunt ("arte (uri"asa )
T,In le.atura cu ce anu'e esti (uri"asa-
P, A' $r"&le'e cu se(ul 'eu)
Asadar lasa' $acientul sa ne descrie A atat cat sa a#e' " i'a.ine .enerala
des$re ce se inta'$la si cat si'te $acientul sa #"r&easca)V"' re#eni la A
atunci cand #"' a&"rda $r"&le'a $ractica ) Daca $acientul intra in $rea
'ulte detalii re(erit"are la A il "$ri' intr!" 'aniera c"nstructi#a,
T , Bun 0ai sa ne "$ri' de"ca'data din descrierile interactiunil"r cu se(ul
tau)V"' re#eni asu$ra l"r 'ai inc"l" )S$une!'i c"nsiderand aceste
$r"&le'e cu se(ul * A+ ce si'ti * C + in le.atura cu ele-
Ceea ce il aduce $e $acient la tera$eut nu era de (a$t $r"&le'e $ractica
* $r"&le'e cu se(ul + ci e'"tia * $r"&le'a e'"ti"nala + care a$are in
le.atura cu aceasta $r"&le'a $racticaDu$a identi(icarea lui C tre&uie sa
#ede' structura sa s$re e/e'$lu $"t sa a$ara 'ai 'ulte C!uri)
T , Ce altce#a 'ai si'titi in situatia res$ecti#a in a(ara de (urie-
P, Tristete))
A$"i este i'$"rtant sa identi(ica' 'atenutia * care $"ate sau nu sa a$ara + )
T , Ce si'ti in le.atura cu (uria ta -
P , Ma si't #in"#ata)
Asadar din anali%a de $ana acu' a acestui e/e'$lu $r"&le'a de $e lista
tera$eutica 1 $r"&le'a cu se(ul 1 $"ate (i desc"'$usa clinic in ,
O $r"&le'a $ractica 1 interactiunea cu se(ul
D"ua $r"&le'e e'"ti"nale $ri'are (uria si tristetea si " $r"&le'a
e'"ti"nala secundara * 'eta$r"&le'a + #in"#atia * 'etae'"tia +)
T, Din ceea ce 'i!ai s$us eu #ad 'ai 'ulte $r"&le'eUna as nu'i!"
$ractica in sensul ca ea se 'ani(esta in #iata de %i cu %i in interactiunile $e
care le ai si se re(era la $r"&le'a de interacti"nare cu se(ul tau) As"ciate
acestei $r"&le'e $ractice a$ar 'ai 'ulte $r"&le'e e'"ti"nale unele $e
care n"i $si0"l".ii le nu'i' $ri'are (uria tristetea iar altele le.ate de ele
adica secundare #in"#atia as"ciata starii de (urie) A' inteles &ine- Este
ce#a ce ne!a sca$at- Ve%i lucrurile alt(el-
P , Nu) Este ("arte clar asa) C0iar asa stau lucrurile )
T , E#ident ca t"ate aceste $r"&le'e sunt i'$"rtante ) Din $acate du$a cu'
cred ca iti dai sea'a nu $"t (i a&"rdate t"ate si'ultan) O sa le lua' $e
rand) Cu ce $r"&le'a d"resti sa ince$e'-
P , Pai sa #ede' cu' $"t sa i'i re%"l# $r"&le'a cu se(ul 'eu sa il (ac sa
(ie 'ai intele.at"r)
T , Bine 0ai sa ne centra' $utin asu$ra d"rintei tale de a!ti i'&unatatii
interactiunea cu se(ul ) Banuiesc ca si $ana acu' ai 'ai incercat sa (aci asta
nu!i asa-
P , Da c0iar de 'ai 'ulte "ri )
T , Asta insea'na ca ce#a nu a 'ers &ine din '"'ent ce $r"&le'a $ersista
si ai adus!" in discutie la intalnirile n"astre)
P , A 'ers $r"st de (iecare data )
T, In ce sens a 'ers $r"st- S$re e/e'$lu ce s!a inat'$lat ulti'a "ara-
P , Pai a' incercat sa!i s$un ca 'a deran2ea%a el '!a re$e%it iar eu '!a'
in(uriat si i!a' ras$uns ca' ne$"tri#it) Pe ur'a '!a' si'tit #in"#ata ca a'
(acut asta)
T , Sa intele. ca daca nu te in(uriai situatia cu se(ul ar (i 'ers ce#a 'ai
&ine-
P , Da $r"&a&il ca da) As #rea sa (ac ce#a sa ne intele.e' 'ai &ine)
T , Vad ca acest lucru este ("arte i'$"rtant $entru tine) O sa il a&"rda' la
un '"'ent dat dar acu' cred ca ar (i &ine sa re%"l#a' intai $r"&le'a
e'ti"nala si a&ia a$"i sa ne ("cali%a' $e $r"&le'a $ractica ) Iti s$un de ce
este 'ai &ine asa) Daca reusi' sa c"ntr"la' starile de (urie tristete si
#in"#atie $e care le ai atunci #"' .asi 'ai us"r s"lutii la $r"&le'a $ractica)
Ast(el starile res$ecti#e ne #"r i'$iedica sa .asi' cele 'ai &une s"lutii
$entru re%"l#area $r"&le'ei $ractice) Re$et #"' re#eni au$ra ei dar intai
0ai sa #ede' ce (ace' cu e'"tiile acestea ne.ati#e $e care le ai ) Care este
'ai $resanta $entru tine -Cu care d"resti sa ince$e'-
P , Starea de (urie i'i (ace 'ai 'ult rau)
T , Bun 0ai atunci sa ince$e' cu ea)
Cu' se 'ani(esta aceasta stare de (urie-
P , Pai nu 'a 'ai $"t sta$ani si s$un lucruri $e care $e ur'a le re.ret
T , Asadar te a2uta aceasta stare de (urie-
P , Nu t"c'ai de aceea sunt aici)
T , Bun a' #rut sa (iu si.ur ca esti '"ti#ata $entru sc0i'&are)
Du$a aceste clari(icari se (ace " c"nce$tuali%are c".niti#a s$eci(ica a
ca%ului in care il in#ata' $e $acient ca nu e#eni'entele de #iata ii
cau%ea%a reactiile ci '"dul in care el le inter$retea%a)
T , Daca 344 de "a'eni ar (i in situatia descrisa de tine cre%i ca t"ti 344 s!ar
in(uria-
P , Da ) T"ti
T , Eu 'a ind"iesc ca a&s"lut t"ti $"ate ca 'ulti dar nu t"ti ) Uite s$re
e/e'$lu eu nu cred ca '!as in(uria asa tare)
P , Bine d#s sunteti alt(el) Iar alt"ra $"ate nu le!ar $asa)))))
T , Din ceea ce i'i s$ui intele. ca $ute' reacti"na di(erit la acelasi
e#eni'ent in (unctie de cu' ne ra$"ta' la el5 "a'eni di(eriti reacti"nea%a
di(erit) Un"ra nu le $asa altii sunt di(eriti de tine etc) Alt(el s$us ' nu
e#eni'entele res$ecti#e ne in(urie ci '"dul in care ne ra$"rta' la el)
P , Da asa este )
T , Asa cu' a' discutat 'ulti "a'eni cred ca ceea ce li se inta'$la le
$r"duce di#erse reactii a(ecti#e) Or sti' de2a ca nu ceea ce ni se inta'$la
ne a(ectea%a ci cu' inter$reta' si cu' .andi' n"i asu$ra a ceea ce se
inta'$la ) In ca%ul s$eci(ic descris de tine 'a intre& atunci cand se(ul s!a
c"'$"rat asa la ce te!ai .andit as(el incat acel .and te!a in(uriat-
P , M!a' .andit ca nu il 'ai su$"rt)
T , La aceasta $r"&a&il te!ai .andit cand erai de2a (uria"sa ) Ma interesea%a
sa a(lu la ce te!ai .andit inainte sa te ener#e%i as(el incat acel .and a dus la
(urie -
P , M!a' .andit ca nu este c"rect ceea ce (ace))
T A' inteles) Aici sa $resu$une' de"ca'data ca intr!ade#ar nu se
c"'$"rta c"rect cu tine ) Ce insea'na asta $entru tine-
P , Pai nu este &ine)
T , Mai $recis-
P , Nu este c"rect)
T , Si daca nu este c"rect-
P , Ei na aceasta este de neacce$tat)
T , Su'a ca si cu' ar tre&ui sa se c"'$arte c"rect sau a' inteles eu .resit-
P , E#ident ca tre&uie sa se c"'$"rte c"rect ) Eu 'a c"'$"rt c"rect cu el
este n"r'al ca si el sa se c"'$"rte c"rect cu 'ine)
T , A' inteles ) Dar 'er.and un $ic 'ai de$arte daca nu se c"'$"rta asa
cu' cre%i ca ar tre&ui sa se c"'$"rte atunci))))-
P , Atunci nu $"t su$"rta acest lucru)
T Si .andul acesta te in(urie)
P , E/act)
Iata asadar ca $rin intre&ari succesi#e lant in(erential a' a2uns sa
identi(ica' B!ul care se a(la intre A si C , se(ul discuta 'ai 'ult cu
su&"rd"natii ei decat cu ea5
B , descrieri si in(erente, 6 nu este c"rect ce (ace7 e#aluari , 6 tre&uie sa se
c"'$"rte c"rect alt(el nu $"t t"lera acest lucru 6 C
C, (urie) Ur'ea%a acu' sa ne asi.ura' ca $acientul intele.e aceste relatii)

T , Alt(el s$us de ce a$are starea de (urie-
P , Pai din cau%a se(ului ))))))El 'a ener#ea%a )
T , Si $e altii de ce nu ii ener#ea%a -
P , A intele. ce s$uneti)Nu el 'a ener#ea%a ci ceea ce .andesc eu des$re el
si anu'e ca nu este c"rect ca tre&uie sa (ie c"rect)
T , Si cand nu este c"rect asa cu' ar tre&ui sa (ie ))))))
P , I'i este .reu sa su$"rt )
T , Ceea ce te (ace acu'-
P , Furi"asa )
T , Bun asadar aceste .anduri iti $r"duc (urie (urie care nu este
("l"sit"are)Care cre%i ca ar (i reactia e'"ti"nala de d"rit in aceasta situatie-
P , Sa (iu cal'a)
T , Ce se #a inta'$la daca #ei (i cal'a-
P , Nu " sa i'i 'ai $ese)
T , Si e &ine-
P , Nu stiu)
T , Si atunci -
P , P"ate 'ai $utin (uri"asa-
T , Pr"&a&il ca 'ai aserti#a) Daca este ne'ultu'ita (aci ce#a ca sa sc0i'&i
situatia) La ur'a ur'ei cu' reacti"nea%a cei 'ai 'ulti "a'eni atunci cand
nu "&tin ceea ce #"r-
P , Sunt ne'ultu'iti )
T , C"rect) Unii sunt (uri"si unii sunt ne'ultu'iti iar altii $asi#i)Cei 'ai
'ulti reacti"nea%a cu stari de ne'ultu'ire iar unii care sunt (uri"si si8sau
$asi#i a2un. sa de%#"lte $r"&le'e su$li'entare) Deci care este "&iecti#ul
n"stru-
P, Sa trans("r'a' starea de (urie in una de ne'ultu'ire )
Asadar se incearca sta&ilirea "&iecti#ului tera$eutic si anu'e acela de a
trans("r'a starea de (urie in una de ne'ultu'ire)
T , Acu' n"i sa re#eni' la starea aceasta de (urie si sa ne ("cali%a' un $ic
$e cau%ele ei adica $e acele .anduri ) Sa le lua' $e rand)
T , El tre&uie sa se c"'$"rte c"rect) Acesta este .andul tau in situatia
res$ecti#a ) Gandul acesta deter'ina starea de (urie) Acu' sunt ("arte curi"s
cu' ai a2uns sa .andesti ast(el-Nu 'a ind"iesc ca iti d"resti ("arte 'ult ca el
sa se c"'$"rte c"rect dar este " di(erenta de la a!ti d"ri ("arte 'ult la a
s$une ca daca iti d"resti si tre&uie sa se inta'$la ) Ve%i aceasta di(erenta-
P , Da adica daca i'i d"resc ce#a nu tre&uie nea$arat sa se inta'$le)
T , C"rect) Dar in situatia descrisa tu nu .andesti ca ar (i &ine sa se c"'$"rte
c"rect ci ca tre&uie cu necesitate sa se c"'$"rte c"rect $entru ca si tu te!ai
c"'$"rtat c"rect cu el )
P , Asa este)
T , Unde scrie ca daca tu te c"'$"rti c"rect cu cine#a si $ers"ana
res$ecti#a tre&uie sa se c"'$"rte c"rect cu tine-
P , In c"dul &unel"r 'aniere)
T , P"ate ca da dar unde scrie ca se(ul tau tre&uie sa ai&a &una 'aniere-
P , Acu' intele. ce s"uneti9
T , Si anu'e-
P , Si'$lul (a$t ca eu i'i d"resc ca se(ul 'eu sa se c"'$"rte c"rect nu
insea'na ca si tre&uie sa " (aca )
T , E/act 9 Si daca ai .andi asa cu' cre%i ca te!ai si'ti atunci cand el nu se
c"'$"rta c"rect-
P , P"ate 'ai $utin (uri"asa))))))
T , Ne'ultu'ita dar nu (uri"asa)
P , E/act)
T , Daca te .andesti ca el tre&uie sa se c"'$"rte c"rect si nu " (ace atunci
tu te in(urii)Daca iti s$ui ca ar (i &ine sa se c"'$"rte c"rect dar "a'enii nu
se c"'$"rta 'ereu asa cu' ar (i &ine si el nu se c"'$"rta c"rect atunci #ei
(i ne'ultu'ita $"ate ("arte ne'ultu'ita dar nu (uri"asa si a.resi#a)Iar
aceasta ne'ultu'ire t"lera&ila ne #a a2uta sa .asi' s"lutii la $r"&le'a
$ractica si iti #a $er'ite sa te &ucuri de alte lucruri (ara a (i 'ereu
incrancenata din cau%a $r"&le'el"r de la ser#iciu )
P , Intele.)
T , Ce $ute' (ace $entru ca nu d"ar sa intelea.a asta aici ci sa a2un.i sa
cre%i acest lucru si sa!l ("l"sesti in #iata de %i cu %i-
P , Nu stiu)
Acu' se ela&"rea%a te'e $entru acasa in ("r'a un"r $rescr$tii c".niti#!
c"'$"rta'entale care sa intareasca relatia dintre c".nitiile ada$atati#e si
relati"nale si e'"tiile (uncti"nale si care sa inl"cuiasca c"'&inatia
anteri"ara de c".nitii dis(uncti"nale si irati"nale si e'"tii dis(uncti"nele)
T , Ce ar (i ca $ana la sedinata #iit"ra sa incerci sa iti aduci a'inte si sa!ti
i'a.ine%i #ii :!; situatii in care te!ai si'tit e/tre' de (uri"asa $e se(ul tau )
A$"i in (iecare dintre acestea sa identi(ici .andul care te!a in(uriat * s$re
e/e'$lu 6 tre&uie sa se c"'$"rte c"rect 6 + si sa incerci sa il inl"cuiesti cu
unul 'ai rati"nal * De $ilda 6 'i!as (i d"rit sa se c"'$"rte c"rect dar nu
$"t sa $retind sa se $"arte int"tdeauna cu' 'i!ar $lacea 'ie sau cu' ar (i
c"rect7 +) T"t"data #ei ur'ari cu' se '"di(ica * calitati# si ca intensitate +
e'"tiile tale) Cre%i ca ai $utea (ace asta-
P , Da si.ur
T , Cre%i ca e/ercitiul acesta te!ar $utea a2uta sa identi(ici si sa!ti sc0i'&i
'ai us"r .andurile in situatii de acest .en-
P , Desi.ur ) Cred ca 'i!ar (i 'ai .reu sa ince$ direct cu situatii c"ncrete $e
6 #iu7 )
T , Care cre%i ca ar $utea (i lucrurile ne$re#a%ute care sa te i'$iedice sa (aci
e/ercitiul $ana data #iit"are-
P , Pai stiu si eu )))Sa nu a' ti'$))
T , Ca' cat cre%i ca ti!ar lua (iecare dintre cele ; situatii -
P, 34 13; 'in
T , Ti se inta'$la (rec#ent sa ai %ile in care nu ai nici 3; 'in li&ere $entru
tine-
P , Nu $rea)
T , Sa intele. deci ca $r"&a&ilitatea ca asta sa se inta'$le $ana la sedinta
#iit"are este ("arte 'ica-
P , Da si.ur ca #"i a#ea ti'$ )))) $"t (ace e/ercitiul)
Du$a a'eli"rarea acestei $r"&le'e in aceasi sedinta si8 sau in sedintele
ur'at"are se a&"rdea%a celelalte $r"&le'e e'"ti"nale ) Atentie, starea de
tristete s!ar $utea sa (ie una (uncti"nala ca% in care nu #a (ace "&iectul
inter#entiei tera$eutice ) Du$a a'eli"rarea $r"&le'el"r e'"ti"nale
$acientul #a a#ea " stare t"lera&ila de e'"ti (uncti"nale si ne.ati#e #i%a#i de
relatiile de la ser#iciu * de e/e'$lu ne'ultu'ire tristete+ care s$re
de"se&ire de starile e'"ti"nale dis(uncti"nale si ne.ati#e anteri"are * (urie
#in"#atie + ii $er'it se se i'$lice creati# in alte situatii de #iata care sa!i
$r"duca e'"tii $"%iti#e)In acesta (a%a #"' inter#eni si asu$ra re%"l#arii
$r"&le'ei $arctice $rin te0nica de antrena'ent aserti# * de $ilda te0nici de
c"'unicare ne."ciere+ si8sau de re%"l#are de $r"&le'e ceea ce $"ate
reduce c0iar intensitatea e'"tiil"r ne.ati#e (uncti"nale )