Copyright

www.ReferateOnline.com Cel mai complet site cu referate

TABELUL PERIO

IC AL

ELE!E"TELOR

Au e#istat in $ecursul timpului mai multe tentati%e ale chimistilor $e clasificare a elementelor chimice& in metale si nemetale' aci(i si )a(e' in functie $e %alenta sau $e alte proprietati. Aplicarea acestor meto$e facea insa ca o serie $e elemente sa se regaseasca in mai multe grupe concomitent. O clasificare mai $etaliata si mai utila s*a )a(at la inceput pe greutatea atomica si apoi pe numarul atomic. Aceasta clasificare a con$us la ceea ce cunoastem asta(i su) $enumirea $e sistemul perio$ic' inclus in ta)elul perio$ic care ilustrea(a grafic legaturile $intre $iferite elemente. Notatia atomica
Notatia atomica este o modalitate de de a descrie doua proprietati principale ale unui element numarul atomic si numarul de masa. Elementele se scriu de obicei sub forma baX, unde X este simbolul chimic al elementului, a este numarul sau atomic iar b este numarul de masa.

IN
N

V E L IS U L D E

LEC TR O N I SI

O T A T IA
N u c le u l

T O M IC A

u m a r u l a t o m ic a l u n u i e le m e n t ( r im u l r e p r e z in t a n u m a r u l d e p r o t o n i d in tra t n u c le u l fie c a r u i a to m . A c e t a e te a c e la i c u n u m a r u l d e e le c tr o n i c a r e o r ! i t e a z a i n "u r u l n u c l e u l u i . E l e c t r o n i i n u e m i c a p e o r ! it e ! in e d e fin ite # c i fo r m e a z a u n n o r d e e le c tr o n i c a re i n c o n "o a r a n u c l e u l . C u t o a t e a c e t e a # fie c a r e e le c tr o n a r e u n n i$ e l e n e r % e t ic ! in e d e fin it . A c e te n i$ e le e n e r % e t ic e u n t % r u p a te in t r a t u r i. In fie c a r e tr a t e le c tr o n ii u n t d i t r i! u iti p e u n u l a u m a i m u lt e o r ! it a le . N u m a ru l d e m a a e te e % a l cu n u m a ru l in tr e % c e l m a i a p r o p ia t d e $ a lo a r e a m a e i a t o m ic e r e la ti$ e c a r e a r a t a d e c ite o r i m a a a t o m u lu i e t e m a i m a r e d e c it u n it a t e a a t o m ic a d e m a a .

A l d o ile a tra t

A l t r e ile a tra t

E & e m p lu ' in v e lis u l d e el ec t r o n i a l c lo r u l u i

1. Scurt istoric Clasificarea initiala a elementelor cunoscute in metale si nemetale a con$us mai $eparte la $iferentieri in functie $e reacti%itate. +*a o)ser%at ca unele elemente au proprietati interme$iare intre metale si nemetale' acestea primin$ $enumirea $e metaloi(i. In ,-.-' /.0. 1)ereiner a remarcat ca la unele elemente e#ista aceeasi $iferenta intre greutatea lor atomica 2termenul actual utili(at este masa atomica relati%a3 atunci cin$ sunt aran4ate in grupe $e cite trei. e e#emplu' a o)ser%at aceeasi $iferenta intre greutatea atomica a elementelor clor 5 )rom si )rom 5 io$. Pe aceeasi )a(a a gasit si alte grupari asemanatoare care au $e%enit cunoscute su) $enumirea $e 6triadele lui Dbereiner7. /ohn "ewlan$s a aratat in ,-89 ca aceste clasificari sunt parte integranta $intr*o schema mai generala. "ewlan$s a grupat elementele pe linie in or$inea masei lor atomice si atunci cin$ a o)ser%at aparitia unor elemente cu proprietati similare la inter%ale regulate' a regrupat elementele si in in coloane&

"ewlan$s a o)ser%at ca proprietatile primelor sapte elemente reapar si la urmatoarele sapte' astfel incit primul si al optulea' al $oilea si al noulea si asa mai $eparte' apartin aceluiasi grup sau familii. El a numit acest fenomen 6legea octavelor7. :a(ele no)ile care nu fusesera $escoperite pina in anul ,-;<' si*au gasit locul in aceasta schema la sfirsitul fiecarei linii. Aceasta teorie nu a fost luata in serios la acea %reme mai mult $atorita alegerii termenului mu(ical $e 6octa%a7 $e catre "ewlan$s. I$eile lui "ewlan$s au fost $e(%oltate si reformulate mai clar $e catre chimistul rus Dmitry Mendeleyev. !en$eleye% a formulat legea perio$icitatii care se )a(ea(a pe ipote(a ca proprietatile elementelor sunt intr*o $epen$enta perio$ica in functie $e masele lor atomice. El a aran4at elementele intr*un ta)el' lasin$ spatii li)ere acolo un$e nu e#istau elemente cunoscute cu masa atomica sau proprietati fi(ice si chimice corespun(atoare po(itiei respecti%e. Primele opt elemente $upa hi$rogen si heliu sunt litiu' )eriliu' )or' car)on' nitrogen' o#igen' fluor si neon 2neonul inca nu fusese $escoperit la %remea aceea3. Aceste elemente au fost grupate $e catre !en$eleye% pentru a forma prima linie sau perioa$a $in ta)elul perio$ic. Celelalte elemente cunoscute au fost aran4ate su) aceasta prima linie in or$inea masei lor atomice astfel incit sa re(ulte un ta)el in care elementele $e pe coloane pre(inta proprietati similare.

!en$eleye% a aran4at $e asemenea si elementele pe care le cunoastem asta(i su) $enumirea $e metale tran(itorii in perioa$e mai lungi astfel incit sa nu se regaseasca in ta)el in regiunea ocupata $e nemetale. eci(ia lui !en$eleye% $e a lasa anumite locuri li)ere in ta)el a fost confirmata ulterior prin $escoperirea $e elemente ale caror proprietati fusesera astfel anticipate. e e#emplu' el a progno(at $escoperirea unui element pe care l*a numit e=a*aluminiu si ale carui

R U PA R EA

LEM EN TELO R D m it r y M e n d ele y e v (1 8 3 4 - 1 9 0 7 )

proprietati le*a intuit printr*un stu$iu al ten$intelor si similitu$inilor $intre elementele $in ta)elul sau. Patru ani mai tir(iu a fost $escoperit galiu ale carui proprietati corespun$eau pe $eplin cu cele progno(ate $e catre !en$eleye%. Ta)elul perio$ic al elementelor este instrumentul cel mai %aloros in stu$iul chimiei anorganice. A a4utat la estimarea masei atomice relati%e reale a elementelor si la $escoperirea $e noi elemente. Un stu$iu mai riguros al sistemului perio$ic )a(at pe masa atomica scoate insa in e%i$enta si o serie $e anomalii> $e e#emplu' argonul si potasiul' io$ul si telluriumul' co)altul si nichelul' 4u$ecin$ $upa proprietatile lor' ar tre)ui sa fie plasate incorect in functie $e masele lor atomice. Aceasta anomalie a ramas o lunga perioa$a $e timp nee#plicata' $ar acum se cunoaste ca masa atomica a unui element are o importanta mai mare $ecit masa atomica relati%a. Aceste anomalii $ispar atunci cin$ elementele sunt aran4ate in functie $e numarul atomic.

2. Gruparea elementelor in tabelul periodic Ta)elul perio$ic al elementelor este aran4at astfel incit sa scoata in e%i$enta similitu$inea $intre anumite elemente. Elementele $intr*o anumita (ona a ta)elului au proprietati asemanatoare in timp ce elementele situate la o $istanta semnificati%a au un comportament $iferit. Intre aceste e#treme e#ista o %ariatie gra$ata a proprietatilor fi(ice si chimice ca re(ultat al masei atomice relati%e si configuratiei electronice a elementelor care inter%in in aceasta (ona interme$iara.

TA B

!" ! P

# $% D $& A !

' T

!% #

M e ta le a lca lin e M e ta le a lca lin o p a m in to a s e G a z e n o b ile

M e ta lo iz i N e m e ta le M e ta le b lo c -p

M e ta le tra n z itio n a le L a n ta n id e A c tin id e

2.1 Perioade Elementele $intr*o perioa$a au acelasi numar $e straturi electronice in atom' numar care coinci$e si cu numarul stratului e#terior. In ca$rul aceleasi perioa$e elementele sunt aran4ate in ordinea crescatoare a numerelor atomice. In aceeasi perioa$a fiecare element contine un electron in plus pe ultimul strat comparati% cu elementul anterior. Aceasta

con$uce la o crestere a masei nucleului si sarcinii elementelor $e la stinga spre $reapta in ca$rul fiecarei perioa$e' fara a a%ea insa si o crestere a numarului $e straturi $e electroni. Re(ulta in acest fel o crestere a fortei $e atractie e#ercitata $e catre nucleu asupra electronilor $in ultimul strat numit si strat de valenta. O alta consecinta este si contractarea stratului $e %alenta $e la stinga spre $reapta' cu electronii $in acest strat or)itin$ mai aproape $e nucleu 2scade ra(a atomica3. Acest fenomen reflecta o ten$inta $e crestere a atractiei atomului pentru electroni pe masura ce ne $eplasam $e la stinga spre $reapta in ca$rul aceleasi perioa$e. Metalele alcaline si alcalino)pamintoase care sunt situate la capatul $in stinga al perioa$elor pre(inta o sla)a atractie pentru electronii $in stratul e#terior $e %alenta' electroni pe care ii ce$ea(a usor formin$ astfel ioni po(iti%i. +punem ca aceste elemente sunt electropo(itive' spre $eose)ire $e elementele situate la $reapta perioa$elor care sunt electronegative. *alogenii' situati la e#tremitatea $in $reapta a perioa$elor' sunt elemente puternic electronegati%e si' pose$in$ o afinitate mare pentru electroni' formea(a usor ioni negati%i cu metalele sau cu hi$rogenul prin atragerea unui electron in stratul $e %alenta. 2.2 Grupe eplasin$u*ne $e sus in 4os in coloanele 2grupele3 ta)elului perio$ic' fiecare element %a a%ea un strat $e electroni in plus fata $e cel $e $easupra lui. Chiar $aca sarcina nucleului creste pe aceasta $irectie' straturile suplimentare si $istanta $in ce in ce mai mare a nucleului fata $e electronii $e pe ultimul strat face ca acesti electroni sa fie mai putin legati. Una $intre cau(e o constituie influenta straturilor interioare $e electroni care au un efect $e ecranare' re$ucin$ astfel forta $e atractie e#ercitata asupra electronilor $e %alenta' ceea ce con$uce la formarea $e cationi. Influenta com)inata a acestor factori con$uce la o ten$inta puternica a elementelor metalice $in coltul $in stinga 4os al ta)elului perio$ic 2metalele alcaline grele3 $e a forma cationi' in timp ce elementele nemetalice $in coltul $in $reapta sus 2halogenii usori3 formea(a anioni. 2.+ !egaturi pe diagonala Ca urmare a celor $oua ten$inte importante $in ta)elul perio$ic 5 contractia straturilor $e electroni $e la stinga la $reapta perioa$elor 2cresterea electronegati%itatii3 si cresterea numarului $e straturi $e electroni in grupe $e sus in 4os 2$escresterea electronegati%itatii3 5 se intimpla $eseori ca un element sa ai)a o ra(a atomica si ra(a ionica apropiate $e ale elementului po(itionat mai 4os pe diagonala $ecit elementele $in propria grupa. eoarece e#ista o serie $e proprietati care sunt $epen$ente $e aceste ra(e si $e %alorile

electronegati%itatii' comportarea elementelor situate pe $iagonala poate fi uneori asemanatoare. e e#emplu' litiu se aseamana ca proprietati chimice cu magne(iu mai mult $ecit ne*am astepta. Astfel $e asemanari pot fi o)ser%ate si in ca(ul altor perechi $e elemente po(itionate similar.

Exemple de legaturi pe diagonala in tabelul periodic +. Blocurile de elemente de tip s, p, d si -

Este cunoscut ca su)straturile $e electroni sunt formate $in or)itali $e acelasi tip si care au aceeasi energie> acestia sunt notati cu sim)olurile s, p, d, f. Tipuri de orbitali Elementele chimice se pot clasifica in grupuri sau )locuri' $upa tipul $e or)ital in care intra electronul $istincti%. +.1 lemente de tip bloc s Toate elementele $in )locul s sunt metale si se regasesc in grupele , si . ale ta)elului perio$ic. Blocul s contine metalele alcaline si metalele alcalino)pamintoase. Aceste metale sunt puternic reacti%e' pier(in$ cu usurinta electronii lor $e %alenta pentru a forma compusi ionici cu numere $e o#i$are ?, sau ?. 2"umarul $e o#i$are este un numar care

in$ica citi electroni tre)uie sa primeasca sau sa ce$e(e atomul $intr*un compus pentru a forma un atom neutru.

A%in$ numai unul sau $oi electroni $e %alenta' legatura metalica $in structura metalelor $in )locul s este relati% sla)a' astfel incit acestea sunt metale cu temperaturi $e topire sca(ute.

ETA LELE

L C A L IN E

M e ta le le a lc a lin e fo r m e a z a % r u p a ) in ta ! e lu l p e r io d ic . A c e te e le m e n te u n t m e t a le i t o a t e a u u n e le c t r o n p e c a r e il c e d e a z a u o r. T o a t e m e t a le le a lc a lin e # c u e & c e p tia litiu m *u lu i# tr e ! u ie a fie p a tr a te in u le i d e o a r e c e r e a c tio n e a z a r a p id c u o & i% e n u l d in a e r i $ io le n t c u a p a . M e ta le le a lc a lin e u n t n e o ! i n u ite c a m e ta le # fiin d m e ta le m o i i a $ in d p u n c te d e to p ir e i fie r ! e r e c a z u te . + ru p a ) M e ta le a lc a lin e D a c a s e in t r o d u c e p o ta s iu in a p a , s e elib erea z a o c a n tita te a s a d e m a r e d e en e r g ie in c it id r o g e n u l p r o d u s in t im p u l r e a c t ie i s e a p r in d e!

M ETALE A LCALINO-P AMINTOASE

M e ta le le a lc a lin o *p a m in to a e u n t e le m e n te le d in % r u p a a d o u a d in ta ! e lu l p e r io d ic . C , ia r d a c a n u u n t la fe l d e r e a c ti$ e c a i m e ta le le a lc a lin e d in % r u p a ) # i a c e te a u n t e le m e n te c a r e e c o m ! in a u o r c u a lte e le m e n te . A c e te e le m e n te u n t u tiliz a te in in d u tr ia a e r o n a u tic a p e n tr u f a ! r i c a r e a d e a l i a "e u o a r e . + ru p a M e ta le a lc a lin o * p a m in to a e A l i a "e u o a r e " tru ctu ra acestu i a v io n e s t e r e a liz a t a d in tr - u n a lia # d e m a g n e z iu s i a l u m in iu

+.2 lementele de tip bloc p Elementele $e tip )loc p sunt cele $in grupele ,@*,- $in ta)elul perio$ic. Blocul inclu$e un amestec $e metale de tip bloc p si nemetale. Metaloi(ii 2sau semi*metalele 5 germaniu' arsenic' antimoniu3 se gasesc si ei in acest )loc. Toate aceste elemente au or)italii $e tip p partial ocupati. Aceste elemente pre(inta o %ariatie mai mare a

E TALE

IP

LO C

! e t a le le $ e t ip ) lo c p p r e ( in t a u n e le p r o p r ie t a t i s p e c ific e m e t a le lo r c u m a r fi lu c iu ' c o n $ u c t i) ilit a t e t e r m ic a s i e le c t r ic a s i m a le a ) ilit a t e . A u s i c it e % a p r o p r ie t a t i t ip ic n e m e t a lic e . e e # e m p lu ' p o t fo r m a io n i c o m * p le c s i c u o # ig e n u l' la A r m u r a d in s e c .X III fe l c a n e m e t a * a c o p e r ita c u u n s tr a t le le ' c u m a r fi s u b tire d e S n p e n tr u fo s fo r u l s i a fi p ro te ja ta im p o s u lfu l. tr iv a r u g in ii.

E T A L O IA I

! e t a lo ( ii a u a s p e c t m e t a lic $ a r $ in p u n c t $ e % e $ e r e c h im ic s e c o m p o r t a a t it c a m e t a le le c it s i c a n e m e t a le le . A n t im o n iu l' g e r m a n iu l s i a r s e n ic u l s u n t c la s ific a t i c a m e t a lo i( i. U n e o r i s i n e m e t a le c a t e lu r iu s a u s ilic iu s u n t in c lu s e in a c e a s t a c la s a . ! e t a lo i( ii s i* a u $ o % e $ it im p o r t a n t a in in $ u s t r ia s e m ic o n $ u c t o r ilo r . C r ista l d e s ilic iu C h ip d in s ilic iu

proprietatilor fi(ice si chimice comparati% cu cele $in )locul $e tip s. Blocul p inclu$e si .alogenii puternic reacti%i si un numar $e nemetale e#trem $e importante cum ar fi carbonul, nitrogenul si o/igenul. Aceste elemente tin$ sa forme(e intre ele compusi co%alenti. Tot in )locul p se regasesc si ga(ele nobile.

ALO : E " I

C a lo g e n ii fo r m e a ( a g r u p a a , D * a $ in t a ) e lu l p e r io $ ic . T o a t e a c e s t e e le m e n t e a u u n e le c t r o n lip s a . In fo r m a p u r a a u u n m ir o s in t e p a t o r s i p o t a r $ e p ie le a . + e c o m ) in a u s o r c u a lt e e le m e n t e * m e t a le in g e n e r a l * fo r m in $ s a r u r i c h im ic e . + a r u r ile h a lo g e n e s u n t u t ili( a t e in m e $ ic a m e n t e ' a n t is e p t ic e s i p e n t r u a c o p e r ir e a film e lo r fo t o g r a fic e .

F a p p

ila m e n t u l la m p ii a f o s t c o p e r it c u io d p e n t r u a r o d u c e o lu m in a m a i u t e r n ic a

Lam pa c u h a lo g e n

+.+ lemente de tip bloc d Blocul d contine metalele tran(itionale care au partial ocupat or)italii d. Energetic' acesti or)itali sunt asemanatori cu cei situati ime$iat $easupra lor. Ca urmare a energiei tran(itionale sca(ute' electronii $in or)italul d pot trece usor pe un ni%el energetic mai inalt prin a)sor)tia $e ra$iatii electromagnetice $in $omeniul %i(i)il. Unele $intre elementele cele mai grele $in )locul d pre(inta o puternica insta)ilitate nucleara' moti% pentru care nu se gasesc in forma naturala ci tre)uie pro$use numai pe cale sintetica. +.0 lemente de tip bloc f Elementele $in )locul f sunt lantanidele si actinidele. Acestea au or)italii 9f sau Bf ocupati partial sau total si uneori au or)italul B d sau 8d ocupat pe 4umatate. Ca urmare a $iferentelor mici intre ni%elele energetice $in aceasta regiune a ta)elului perio$ic' lantani$ele au proprietati asemanatoare.

O contractie pronuntata apare in seria lantanidelor $in blocul -. Ca re(ultat al acestei contractii' elementele care urmea(a in ta)el ime$iat $upa lantani$e au ra(e atomice si ionice similare cu elementele $in grupa situata ime$iat la stinga lantani$elor. 2EEEEEEEEEEEEEE3 Ten$inta generala pentru elementele cu electronegati%itate puternic $iferita intre ele este $e a forma legaturi ionice. Atomii metalelor tin$ sa forme(e cationi 2ioni po(iti%i3 a%in$ o ra(a ionica mare. 'emetalele tin$ sa forme(e legaturi co%alente intre ele. 2EEEEEEEEEEEEEEEEEE3 Oricare $intre elementele $in grupa metalelor tran(itionale' inclusi% lantani$ele si actini$ele pre(inta o mai mare asemanare intre ele $ecit e#ista in alte (one ale ta)elului perio$ic. +imilitu$inea re(ulta ca urmare a faptului ca stratul $e electroni care este completat $e*a lungul unei perioa$e nu este stratul e#terior' astfel incit $iferentele $in ca$rul acestei serii $e elemente sunt mai putin e%i$ente ca in alte (one' stratul e#terior fiin$ similar.
Copyright

www.ReferateOnline.com Cel mai complet site cu referate