PROFILUL PERSONALITATII

INFRACTORULUI
7.1. CARACTERISTICILE PERSONALITATII INFRACTORULUI
Cercetarea complexa a fenomenului infractional !u" toate a!pectele !ale
#e!c$i#e lar%i per!pecti&e explicatiei !tiintifice a mecani!melor !i factorilor cu
rol fa&ori'ant permitan# o fun#amentare reali!ta a ma!urilor %enerale !i
!peciale orientate catre pre&enirea !i com"aterea manife!tarilor anti!ociale.
(7l)1lr
Per!onalitatea infractorului e!te fon#ul pe care !e inter!ectea'a in ca#rul
#uelului *u#iciar functiile acu'arii !i apararii pentru ca in ultima in!tanta
pe#eap!a e!te impu!a infractorului iar efectele !ale !unt con#itionate #e
acea!ta per!onalitate. Elementele po'iti&e ale per!onalitatii &or putea con#uce
!pre o pe#eap!a mai u!oara pe can# cele ne%ati&e &or tre"ui infrante printr+o
pe#eap!a mai a!pra. Exi!ta !i !ituatii in care pe#ep!ele !unt in!uficiente
ace!tea %eneran# #e o"icei fenomenul reci#i&ei !au al o"i!nuintei
infractionale carora !ocietatea nu le+a %a!it reme#ii propice.
Conceptul #e per!onalitate e!te e!ential pentru o *u!titie ce !e fun#amentea'a
pe a#e&ar !tiinta !i #reptate in care primea'a i#eea #e recuperare !ociala a
infractorului. ,e aceea *u!titia i!i racor#ea'a acti&itatea la !er&iciile p!i$olo%iei
*u#iciare.
Factorii externi nu actionea'a #irect nemi*locit !i uni&oc a!upra in#i&i#ului ci
prin filtrul particularitatilor !ale in#i&i#uale particularitati ale caror ra#acini !e
afla in mica ma!ura in elementele inna!cute ale per!onalitatii !i in cea mai mare
ma!ura in antece#entele !ale in i!toria per!onala. Toate ace!tea ii #etermina un
anumit tip #e comportament #i!functional un anumit mo# #e a actiona !i
reactiona in !patiul p!i$olo%ic in mo#ul #e a re'ol&a !ituatiile conflictuale care
apar mereu in ace!t !patiu.
Infractorul !e pre'inta ca o per!onalitate #eformata ceea ce ii permite comiterea
unor actiuni atipice cu caracter anti!ocial !au #i!ocial.
Infractorul apare ca un in#i&i# cu o in!uficienta maturi'are !ociala cu
#eficiente #e inte%rare !ociala care intra in conflict cu cerintele !i!temului
&alorico+normati& !i cultural al !ocietatii in care traie!te. Pe acea!ta "a'a !e
incearca !a fie pu!e in e&i#enta atat per!onalitatea infractorului cat !i
mecani!mele interne -mo"iluri moti&atii !copuri. care #eclan!ea'a trecerea la
actul infractional ca atare -/anciu 100)..
Stu#iin#u+!e #iferite cate%orii #e infractori !u" a!pectul particularitatilor
p!i$olo%ice !+a reu!it !a !e !ta"ilea!ca anumite caracteri!tici comune care !e
re%a!e!c la ma*oritatea celor care incalca in mo# frec&ent le%ea1
7.). INA,APTAREA SOCIALA.
E!te e&i#ent ca orice infractor e!te un ina#aptat #in punct #e &e#ere !ocial.
Ina#aptatii cei %reu e#uca"ili #e un#e !e recrutea'a intot#eauna #e&iantii !unt
elemente a caror e#ucatie !+a reali'at in con#itii neprielnice !i in mo#
ne!ati!facator. Anamne'ele facute infractorilor arata ca in ma*oritatea
ca'urilor ace!tia pro&in #in familii #e'or%ani'ate -parinti #ece#ati #i&ortati
infractori alcoolici etc.. un#e nu exi!ta con#itii pricepere !au preocupare
nece!ara e#ucarii copiilor. Acolo un#e ni&elul !ocio+cultural al parintilor nu
e!te !uficient #e ri#icat un#e nu !e #a atentia cu&enita normelor re%imului
'ilnic !e pun implicit "a'ele unei ina#aptari !ociale. Atitu#inile anti!ociale care
re'ulta #in influenta necore!pun'atoare a me#iului #uc la inra#acinarea unor
#eprin#eri ne%ati&e care in #iferite oca'ii nefa&ora"ile pot fi actuali'ate
con#ucan# la #e&ianta !i apoi la infractiune.
Actiunea infractionala repre'inta etiolo%ic un !imptom #e ina#aptare iar
comportamental e!te o reactie atipica.
7.2. ,UPLICITATEA CO3PORTA3ENTULUI.
Con!tient #e caracterul !ocialmente #i!tructi& al actului infractional infractorul
lucrea'a in taina o"!er&a planuie!te !i executa totul ferit #e oc$ii oamenilor in
%eneral !i ai autoritatilor in !pecial. Repre'entan# o #ominanta puternica a
per!onalitatii #uplicitatea infractorului e!te a #oua lui natura care nu !e
ma!c$ea'a numai in perioa#a in care comite fapta infractionala ci tot timpul.
El *oaca rolul omului corect cin!tit al omului cu preocupari #e o alta natura
#ecat cele ale 4!pecialitatii5 infractionale. Ace!t 4*oc5 artificial ii #enaturea'a
actele !i faptele coti#iene facan#u+l u!or #epi!ta"il pentru un "un o"!er&ator.
Nece!itatea tainuirii a 4&ietii #u"le5 ii formea'a infractorului #eprin#eri care il
i'olea'a tot mai mult #e !ocietate #e a!pectul normal al &ietii.
7.6. I3ATURITATEA INTELECTUALA. Acea!ta con!ta in incapacitatea
infractorului #e a pre&e#ea pe termen lun% con!ecintele actiunii !ale
anti!ociale. Exi!ta ipote'a ca infractorul e!te !trict limitat la pre'ent acor#an#
o mica importanta &iitorului. Ar"ut$not -1077. conclu'ionea'a faptul ca ace!ta
e!te centrat pe pre'ent !i nu #i!criminea'a cert #elinc&enta #e non#elinc&enta.
Imaturitatea intelectuala nu !e !uprapune cu rata !ca'uta a coeficientului #e
inteli%enta -8.I.. ci in!eamna o capacitate re#u!a #e a !ta"ili un raport rational
intre pier#eri !i ca!ti%uri in proiectarea !i efectuarea unui act infractional
trecerea la comiterea infractiunii efectuan#u+!e in con#itiile unei pru#ente
minime fata #e pra%urile #e toleranta a con#uitelor in fapt -/o%#an 9 cola".
1072..
7.:. I3ATURITATEA AFECTI;A. Con!ta in #ecala*ul per!i!tent intre
proce!ele co%niti&e !i afecti&e in fa&oarea celor #in urma. ,atorita
#e'ec$ili"rului p!i$o+afecti& imaturitatea afecti&a #uce la o ri%i#itate p!i$ica
la reactii #i!proportionate pre#ominan# principiul placerii in raport cu cel al
realitatii. Imaturul afecti& recur%e la comportamente infantile -acce!e #e plan!
cri'e etc.. pentru o"tinerea unor placeri ime#iate minore !i uneori
ne!emnificati&e. Nu are o atitu#ine con!ec&enta fata #e pro"lemele reale !i
importante e!te lip!it #e o po'itie critica !i autocritica autentica e!te nereali!t
in!ta"il emotional. Imaturitatea afecti&a a!ociata cu imaturitatea intelectuala
pre#i!pune infractorul la manife!tari !i comportamente anti!ociale cu urmari
#eo!e"it #e %ra&e.
7.:.1. INSTA/ILITATEA E3OTI;+ACTIONALA. ,atorita experientei
ne%ati&e a e#ucatiei #eficitare primite in familie a #eprin#erilor !i practicilor
anti!ociale in!u!ite infractorul e!te un in#i&i# in!ta"il #in punct #e &e#ere
emoti&+actional un element care in reactiile !ale tra#ea'a #i!continuitate
!alturi nemoti&ate #e la o extrema la alta incon!tanta in reactii fata #e !timuli.
Acea!ta in!ta"ilitate e!te o tra!atura e!entiala a per!onalitatii #i'armonic
!tructurata a infractorului a#ult !au minor o latura un#e tr aumati'area
per!onalitatii !e e&i#entia'a mai "ine #ecat pe planul componentei co%niti&e.
In!ta"ilitatea emoti&a face parte #in !tarile #e #ere%lare a afecti&itatii
infractorilor care !e caracteri'ea'a prin1 lip!a unei autonomii afecti&e
in!uficienta #e'&olatre a autocontrolului afecti& !la"a #e'&oltare a emotiilor !i
!entimentelor !uperioare in#eo!e"i a celor morale etc. Toate ace!tea #uc la
lip!a unei capacitati #e autoe&aluare !i #e e&aluare a#ec&ata la lip!a #e
o"iecti&itate fata #e !ine !i fata #e altii.
7.:.). SENSI/ILITATEA ,EOSE/ITA. Anumiti excitanti #in me#iul am"iant
exercita a!upra lor o !timulare !pre actiune cu mult mai mare ca a!upra omului
o"i!nuit ceea ce confera un caracter atipic reactiilor ace!tora. Pe infractor il
caracteri'ea'a lip!a unui !i!tem #e in$i"itii ela"orat pe linie !ociala acea!ta
#ucan# la canali'area tre"uintelor !i intere!elor in #irectie anti!ociala.
Atin%erea intere!elor per!onale in#iferent #e con!ecinte #uce la mo"ili'area
exce!i&a a re!ur!elor fi'ice !i p!i$ice.
7.:.2. FRUSTRAREA. Repre'inta !tarea celui care e!te pri&at #e o !ati!factie
le%itima care e!te in!elat in !perantele !ale. E!te un fenomen complex #e
#e'ec$ili"ru afecti& ce apare la ni&elul per!onalitatii in mo# tran'itoriu !au
relati& !ta"il ca urmare a o"!tructionarii !ati!facerii unei tre"uinte a #epri&arii
!u"iectului #e ce&a ce ii apartinea anterior. Fru!trarea e!te #e fapt experienta
afecti&a a e!ecului trairea mai mult !au mai putin #ramatica a nereu!itei. Una
!i aceea!i !ituatie poate fi re!imtita ca fa&ora"ila #e catre o per!oana !i poate fi
traita ca fru!tranta #e catre alta.
Starea #e fru!trare !e manife!ta printr+o emotionalitate marita !i in functie #e
temperamentul in#i&i#ului #e !tructura !a afecti& #e formula ec$ili"rului
afecti& -!ta"ilitate +< in!ta"ilitate emotionala. !e poate a*un%e la un
comportament #e&iant in#i&i#ul nemaitinan# !eama #e normele !i &alorile
in!tituite #e !ocietate -Pre#a 1007..
Proce!ul #e fru!trare implica trei elemente1 a. cau'a !au !ituatia fru!tranta in
care apar o"!tacole !i relatii pri&ati&e printr+o anumita corelare a con#itiilor
interne cu cele externe< ". !tarea p!i$ica -trairi conflictuale !uferinte cau'ate #e
pri&atiune etc..< c. reactiile comportamentale efectele fru!trarii -Pope!cu+
Ne&eanu 1077.. Fru!trarea !e #e'&olta #in conflict %eneran#u+l la ran#ul !au
mai ale! atunci can# !tarea #e fru!trare e!te re'ultatul unui act #e atri"uire
ne*u!tificata !u"iecti&a a unei intentii rau&oitoare. Conflictul repre'inta #oar o
con#itie %enerala care poate #uce la in!talarea !tarii #e fru!trare. Pentru a !e
pro#uce fru!trarea tre"uie !a ai"a loc 4pri'a #e con!tiinta moti&ationala4 prin
care i !e atri"uie per!oanei fru!trate o intentie rau&oitoare -Ru#ica 107:.. La
infractori acea!ta apare ca o proiectie a moti&arii unor fapte anti!ociale pe care
le+au !a&ar!it. Impo!i"ilitatea #e a pune in acor# tre"unitele interne cu
exi%entele me#iului !ocial #uce la aparitia unor conflicte emotionale !i !tari #e
fru!trare.
Reactiile la fru!trare !unt &aria"ile ele #epin# #e natura a%entului fru!trant !i
#e per!onalitatea celui !upu! ace!tui a%ent. In ca'ul infractorului fru!trarea
apare atunci can# ace!ta e!te pri&at #e unele #repturi recompen!e !ati!factii
etc. care con!i#era ca i !e cu&in !au can# in calea o"tinerii ace!tor #repturi !e
interpun unele o"!tacole. Fru!trarea infractorului e!te re!imtita in plan afecti&+
co%niti& ca o !tare #e cri'a -o !tare critica #e ten!iune. care #e'or%ani'ea'a
pentru momentul #at acti&itatea in!tantei corticale #e coman#a a actiunilor
%eneran# !imultan !ure!citarea !u"corticala.
Fru!trarea pre!upune in%u!tarea campului #e actiune. In ca#rul unui %rup
!u"iectul !e confrunta cu intentiile celorlalti. Reactia la acea!ta !ituatie poate fi
acti&a #eci a%re!i&a pentru ca !u"iectul !a+!i impuna intentiile !au pa!i&a
can# ace!ta i!i reprima actele pentru a limita a%re!i&itatea celorlalti.
Infractorii reactionea'a #iferentiat la !ituatiile fru!trante #e la a"tinere
-toleranta la fru!trare. !i amanare a !ati!factiei pana la un comportament
a%re!i&. Cei puternic fru!trati au ten#inta !a+!i piar#a pe moment autocontrolul
actionan# $aotic incon!tant atipic a%re!i& !i &iolent cu urmari anti!ociale
%ra&e. Trairea ten!iunii afecti&e %enerate #e conflict !i #e fru!trare #epin#e nu
atat #e natura !i forta #e actiune a factorilor fru!tranti cat mai ale! #e %ra#ul
maturi'arii afecti&e !i morale a infractorului !i #e !emnificatia acor#ata
factorilor conflictuali !i fru!tranti prin proce!ul #e e&aluare !i interpretare.
7.:.6. CO3PLE=UL ,E INFERIORITATE. ,e!emnea'a o totalitate #e trairi
!i #e tra!aturi per!onale cu un continut afecti& foarte inten! fa&ori'ate #e
!ituatii e&enimente relatii umane etc. care au un caracter fru!trant. Complexul
#e inferioritate repre'inta o !tructura #inamica incon!tienta in'e!trata cu
mecani!me #e autore%lare repre'entan# reactia impotri&a exi!tentei la ni&elul
intre%ii !tructuri a per!onalitatii a unei !ur!e permanente #e #e'ec$ili"ru
-Pope!cu+Ne&eanu 1077.. ,in punct #e &e#ere comportamental complexul
e!te un alt%oritm o !trate%ie a !u"iectului can# ace!ta nu reu!e!te !a re#uca o
ten!iune p!i$ica ci o fixea'a.
Pentru infractor complexul #e inferioritate repre'inta o !tare pe care ace!ta o
re!imte ca un !entiment #e in!uficienta #e incapacitate per!onala. Uneori
complexul #e inferioritate !e cri!tali'ea'a in *urul unor caracteri!tici per!onale
con!i#erate neplacute a unor #eficiente infirmitati reale !au ima%inare fiin#
potentate !i #e catre #i!pretul #e'apro"area tacita !au exprimata a celorlalti.
Complexul #e inferioritate incita a#e!ea la comportamente compen!atorii iar in
ca'ul infractorilor la comportamente #e tip inferior orientate anti!ocial.
>.Pinatel -1071. arata ca la ma*oritatea marilor #elinc&enti exi!ta un nucleu al
per!onalitatii ale carui elemente componente !unt1 e%ocentri!mul la"ilitatea
a%re!i&itatea !i in#iferenta afecti&a. Alaturi #e ace!te tra!aturi ale nucleului
per!onalitatii criminale !unt mentionate !i a!a+numitele &aria"ile care !e
raportea'a la aptitu#inile fi'ice aptitu#inile intelectuale !i te$nice la
tre"uintele nutriti&e !i !exuale ale in#i&i#ului. In timp ce nucleul central #e
tra!aturi e!te ra!pun'ator #e trecerea la actul criminal %u&ernan#u+l &aria"ilele
#etermina #irectia %enerala %ra#ul reu!itei !i moti&atia con#uitei criminale.
7.:.:. E?OCENTRIS3UL repre'inta ten#inta in#i&i#ului #e a raporta totul la
el in!u!i el !i numai el !e afla in centrul tuturor lucrurilor !i !ituatiilor. Atunci
can# nu+!i reali'ea'a !copurile propu!e #e&ine in&i#io! !i !u!cepti"il
#ominator !i c$iar #e!potic. E%ocentricul nu e!te capa"il !a &a#a #incolo #e
propriile #orinte !copuri intere!e. E!te un in#i&i# incapa"il !a recunoa!ca
!uperioritatea !i !ucce!ele celorlalti !e cre#e permanent per!ecutat con!i#era
ca are intot#eauna !i in toate !ituatiile #reptate. I!i minimali'ea'a #efectele !i
in!ucce!ele i!i maximi'ea'a calitatile !i !ucce!ele iar atunci can# %re!e!te in
loc !a+!i recon!i#ere po'itia ataca &irulent.
7.:.@. LA/ILITATEA e!te tra!atura per!onalitatii care !emnifica fluctuatia
emoti&itatii capricio'itatea !i ca atare o accentuata #e!c$i#ere !pre influente.
Infractorul nu+!i poate in$i"a !au #omina #orintele a!tfel ca actiunile !ale !unt
impre&i'i"ile. In!ta"ilitatea emotionala pre!upune o in!uficienta maturi'are
afecti&a in#i&i#ul fiin# ro"ul influentelor !i !u%e!tiilor neputan# !a+!i in$i"e
pornirile !i #orintele in fata pericolului pu"lic !i a !anctiunii penale. Nu
reali'ea'a con!ecintele pe care le a#uce actul criminal.
7.:.7. A?RESI;ITATEA repre'inta un comportament &iolent !i #e!tructi&
orientat !pre per!oane o"iecte !au !pre !ine. A%re!i&itatea !e refera la toate
actiunile &oluntare orientate a!upra unei per!oane !au a!upra unui o"iect
actiuni care au #rept !cop pro#ucerea intr+o forma #irecta !au !im"olica a unei
pa%u"e *i%niri !au #ureri -Ran!c$"ur% 1070.. A%re!i&itatea re'i#a in acele
forme #e comportament ofen!i& con!umate pe plan actional !au &er"al care in
mo# o"i!nuit con!tituie o reactie #i!proportionata la o opo'itie reala !au
ima%inara -/o%#an 1072.. ,e!i exi!ta !i o a%re!i&itate non&iolenta #e cele mai
multe ori a%re!i&itatea pre!upune atac #eli"erat ofen!i&a #irecta cu a#re!a
tintita punere in pericol etc. A%re!i&ul nu a!teapta ca !ituatia conflictuala !a
apara ci cauta !a o pro&oace uneori c$iar printr+o actiune #e a&erti!ment. El
ataca inten! !i numai la un pericol iminent fu%e. A%re!i&itatea e!te un fenomen
#e con&ertire comportamentala !pre o actiune automata neela"orata per!oana
#eca'an# #in ni&elul auto#eterminarii morale -Pamfil 9 O%o#e!cu 107@..
La infractor a%re!i&itatea apare fie in !ituatii fru!trante fie atunci can# ace!ta
comite infractiuni prin &iolenta. A%re!i&itatea !i &iolenta nu pot fi !eparate #e
alte tra!aturi ale per!onalitatii infractorului. A!tfel a%re!i&itatea e!te !tran!
le%ata nu numai #e intoleranta la fru!trare ci !i #e forta exacer"ata a
tre"uintelor polari'ate in placerea #e a #omina - 3ucc$ielli 1071..
A%re!i&itatea !i &iolenta infractorilor e!te #eclan!ata u!or !i #atorita lip!ei
!entimentului #e culpa"ilitate !i ten#intei #e a con!i#era actele lor #rept
le%itime.
Cele mai cuno!cute forme #e a%re!i&itate !unt1 autoa%re!i&itatea !i
$eteroa%re!i&itatea. Autoa%re!i&itatea con!ta in in#reptarea comportamentului
a%re!i& !pre propria per!oana expriman#u+!e prin automutilari tentati&e #e
!inuci#ere !au c$iar !inuci#ere. Aeteroa%re!i&itatea pre!upune canali'area
&iolentei !pre altii manife!tan#u+!e prin forme multiple cum ar fi1 omuci#erea
tal$aria &iolul tentati&a #e omor &atamarea corporala etc.
>.Pinatel mai #i!tin%e #oua forme #i!tincte ale a%re!i&itatii1 oca'ionala !i
profe!ionala. A%re!i&itatea oca'ionala !e caracteri'ea'a prin !pontaneitate !i
&iolenta fiin# mai #e! intalnita in crimele pa!ionale. A%re!i&itatea profe!ionala
!e caracteri'ea'a printr+un comportament &iolent #ura"il care !e rele&a ca o
con!tanta a per!onalitatii infractorului ace!ta manife!tan#u+!e a%re!i& in mo#
#eli"erat con!tient.
7.:.7. IN,IFERENTA AFECTI;A e!te !tran! le%ata #e e%ocentri!m. Ea !e
caracteri'ea'a prin lip!a emotiilor a !entimentelor !i a empatiei re!pecti&
incapacitatea infractorului #e a intele%e ne&oile !i #urerile celorlalti prin
!ati!factia re!imtita fata #e pro"lemele altora. In#iferenta afecti&a re#a in fon#
!tarile #e in$i"are !i #e'or%ani'are emotionala. Acea!ta latura a per!onalitatii
infractorului !e formea'a #e la &ar!te timpurii fiin# una #intre principalele
carente ale proce!ului !ociali'arii un rol important #etinan#u+l in ace!t plan
functionarea #efectuoa!a a !tructurii familiale precum !i !tilul e#ucational
a#optat in ca#rul ace!tei micro!tructuri. ,e o"icei infractorul nu e!te con!tient
#e propria+i !tare #e in$i"are emotionala ceea ce explica atat calmul cat !i
!an%ele rece cu care !unt comi!e o !erie #e infractiuni #e o &iolenta extrema.
Le%atura !tran!a #intre in#iferenta afecti&a !i e%ocentri!m con!ta in faptul ca
infractorului ii e!te !train !entimentul &ino&atiei al culpa"ilitatii.
,upa cum !pune Pinatel acea!ta e!te or#inea intrarii in actiune a tra!aturilor
#in nucleul per!onalitatii criminale atunci can# !e trece la actul infractional
a%re!i&. ,intre ace!te tra!aturi la"ilitatea !i %ra#ul a%re!i&itatii par a influenta
cel mai mult pra%ul #elinc&ential.
Ace!te componente ale per!onalitatii criminale !e pot intalni !i la celelalte
per!oane in!a la ace!tea nu !unt elemente #ominante ale per!onalitatii nu au
con!i!tenta !i frec&enta intalnita la #elinc&enti. ,iferenta #intre ne#elinc&enti !i
#elinc&enti re'i#a in pra%ul #elinc&ential. A!tfel #elinc&entul format
reci#i&i!tul in opo'itie cu ne#elinc&entul !au cu #elinc&entul oca'ional nu
a!teapta i&irea unei !ituatii propice a unei incitatii exterioare ci pro&oaca el
in!u!i oca'iile in care apoi operea'a. Cu cat tra!aturile per!onalitatii criminale
!unt mai inten!e cu atat facilitea'a trecerea la actul infractional.
Infractorul are o per!onalitate p!i$o+morala #eficienta. Ca urmare a orientarii
axiolo%ice a !i!temului #e &alori pe care il po!e#a infractorul e!te incapa"il
#in punct #e &e#ere p!i$ic !a #e!fa!oare o munca !ociala !u!tinuta. Acea!ta
incapacitate e!te #u"lata #e atitu#inea ne%ati&a fata #e munca fata #e cei ce
#e!fa!oara o acti&itate or%ani'ata pro#ucti&a. Nu !e poate !pune in!a ca
acea!ta atitu#ine ca acea!ta incapacitate fi'ica e!te %enerata #e #eficiente ale
&ointei. Proce!ele &oliti&e functionea'a la ei in mo# normal continutul lor !e
in#reapta !pre actiuni conflictuale in raport cu !ocietatea !pre actiuni
anti!ociale. Atitu#inea ne%ati&a fata #e munca lip!a unor preocupari !u!tinute
care !a #ea un !cop mai con!i!tent &ietii pro&oaca la ei o !tare #e continua
nelini!te #e nemultumire #e !ine o continua !tare #e ira!ci"ilitate. Acea!ta
nelini!te alimentea'a ten#inta ela"orata in cur!ul &ietii lor !pre &a%a"on#a* !i
a&enturi ceea ce le con&ine foarte mult #eoarece le fa&ori'ea'a acti&itatea
infractionala. Faptul ca in #ecur!ul acti&itatilor infractorii i!i con!tituie un !til
!pecific #e lucru poate !u%era uneori !aracie #e i#ei !au lip!a ima%inatiei
creatoare #ar in acela!i timp mai pro"a"il o !peciali'are !uperioara fapt ce
contra'ice teoria #e!pre inteli%enta nati&a !pecifica a infractorilor. Anali'an#
mo#ul lor #e lucru a*un%em !a recuno!tem ca e!te &or"a in cea mai mare parte
a ca'urilor #e i#ei !imple cu mici &ariatii pe acela!i moti& fun#amental. Cu
toate ace!tea maie!tria lor poate o%lin#i uneori in%enio'itate in&enti&itate
fante'ie precum !i o #exteritate #eo!e"ita ce !e #o"an#e!te pe "a'a unui
antrenament in#elun%at.
Train# in conflict cu !ocietatea !i actionan# mereu impotri&a ei prin !ucce!ele
o"tinute in acti&itatea infractionala #e&in incre'uti or%olio!i !upraapreciin#u+
!e !i a*un%an# la manife!tari #e &anitate a#e!eori puerile. Infractorul !e !imte
mereu in continua aparare le%itima fata #e !ocietatea care refu'a !a ii ofere #e
"una &oie ceea ce capriciul lui #e moment pretin#e. Elementul lui &ital !i in
acela!i timp !i o tra!atura fun#amentala a caracterului !au e!te minciuna.
Lip!a unui microclimat afecti& e!c$i&area #e con!tran%eri !ocial+morale lip!a
unor &alori etice catre care !a tin#a il fac pe infractor in#iferent fata #e &iitor ii
imprumuta o atitu#ine #e totala nepa!are fata #e propria+i !oarta. ,in ace!t
moti& aparentul cura* #e care #a #o&a#a repre'inta #e fapt in!en!i"ilitate
in#iferenta in urma ten!iunii continue in urma o"i!nuintei #e a fi mereu in
pericol. E%oi!mul elimina complet orice urma #e compa!iune !i ca urmare
poate #uce la acte #e mare cru'ime. Se remarca !entimentali!mul ieftin al
infractorului care are o forta mo"ili'atoare ma*ora con!tituin# re!ortul care il
impin%e !pre actiune.
Profilul p!i$ocomportamental al infractorului a fo!t pre'entat la mo#ul %eneral
cuprin'an# acele elemente care !e pot #e!prin#e #in anali'a tra!aturilor
fun#amentale ale unui numar mare #e infractori. Ima%inea pre'entata e!te mai
#e%ra"a una !tati!tica ea permite un numar ne!far!it #e exceptii un *oc mare
#e #epla!ari cau'ate fie #e elemente temperamental+caracteriale fie #e
exercitarea unei !pecialitati infractionale #eo!e"ite. Pon#erea cu care apar
ace!te caracteri!tici #ifera foarte mult #e la un infractor la altul in functie !i #e
%enul #e infractiune pe care il reali'ea'a.