Sunteți pe pagina 1din 310

!

i

II

\

Emil Verza

Florin Emil Verza

PSI HOLOGIA VA~STELO~

. ..

EDITURA PRO HUMANITATE BUCURE~TI - 2000

Plamadirea fiintei umane este un fenomen unic prin irnportanta ~i conditla pastrarii echilibrului in natura. Odata ce a fost depusa sarnanta, ea creste ~i se dezvolta pe un teren fertil. lnrnuqureste ~i apoi rasare, lesind la lumina ~i la parcurgerea unui stadiu de transfigurare. Se dezvolta, mai departe, prin inflorire ~i creeaza 0 cromatlca incantatcare ~i un parfum imbietor ce aduce fericire suprema prin curatenle ~i prospetirne. Mai tarzlu, face fructe care ulterior se coc datorita ploii binefacatoare ~i a soarelui arzator.

Fructele devin hranitoare, dar ~i datatoare de o noua viata. Prefacerile se accentueaza ~i ciclul natural al vietii este tot mai rascolltor. Cad fructele ~i raman frunzele. Cu timpul, acestea se ingalbenesc ~i se usuca. Cad ~i ele ingra~and pamantul vietii ~i forrnand un ciclu al devenirii umane intr-o natura ce-i poate fi favorablla sau vitrega. Dar, oricum viata este continua ~i vesnlca,

De aici sfiala celor ce 0 cerceteaza ~i neputinta cuprinderii ei totale. Dar raman in memoria generatiilor prezente ~i viitoare pentru indrazneala de a 0 aborda ~i prin ceea ce au creat.

ISBN 973-99734-4-2

Prof. univ. dr. Emil Verza Asistent univ. drd. Florin Emil Verza

Psihologia varstelor

Editura Pro Humanltate Bucurestl 2000

L

Coordonator serie:

Prof. dr. CONSTANTIN RUSU Redactori: EMil CAN DEL

AUREl TAFLAN Tehnoredactare:

Eugen-Mlhal Oabuleanu

Toate drepturile sunt rezervate Editurli "PROHUMANITATE" Tlparul executat la

Tlpografla SEMNE '94

ISBN

CUPRINS

Argument 15

Capltolull

Oblectul " metodologla studleril in pslhologla

viirstelor 19

1. Con\inutul §i importanta teorettco-pracnca a

pSihologiei vilrstelor 19

2. Metodologia studierii In psihologia vilrstelor 22

Capltolul"

Stadlalltatea ,I evolutla umana 27

1. Procesualitate psihogenetica §i psihodinamica 27

2. Strategii de abordare global a ~i analilica a

stadiilor dezvoltarii psihice 33

Capitolullll

Perloada de debut a vietii 41

1. Cadrul general al perioadei §i conceperea mntei

umane .41

2. Embriologia ~i fazele intrauterine 44

3. Debutul vietii psihice .48

CapltoJul IV

Perloada sugara 51

1. Nasterea ~i cond~iile de normalizare 52

2. Dezvoltarea psihica timpurie 55

3

Capltolul v

Perloada antepreplara (prima copllarle) 71

1. Contextul general al evolutiei oopilului. 71

2. Caracteristici bio-psihice genera Ie 72

3. Comunicarea §i inva!area spontana 75

4. Conduita emotlonal-atectiva 80

5. Activitlitile ludice §i de socializare 84

6. Constituirea elementelor bazale ale presoanlitatii..88

Capltolul VI

Perloada pre,colara (a doua copllarle) 91

1. Contextul general al evolu!iei copilului. 91

2. Dezvoltarea blofizica §i consolidarea autonomiei .. 93

3. Dezvoltarea psihica §i conturarea Insusirilor

de personalitate _ 97

4. Conduita verbala §i afirmarea personalitatii 111

5. Jocul §i manilestarea personalitatii. 120

Capitolul VII

Perioada ,colara mica (a treia copilarie) 129

1. Contextul general al evolupei copilului. 129

2. Dezvoltarea blo-tizica 133

3. Dezvoltarea pslhlca.. 134

3.1. Evo/u!ia orientiirii genera/e 134

3.2. Evo/u{ia procese/or §i activitii{i/or de cunoestere 138

3.3. Oezvo/tarea capacitii{ilor pentru succesul

activitiiJilor 154

4. Evolu\ia structurilor de personalitate 156

Capitolul Viii

Perioada puberta\ii 163

1. Contextul general al evolu\iei pubertl:l\ii 163

2. Dezvoltarea blo-fizica §i electele ei in plan

comportamental 165

3. Dezvoltarea psihica 168

4. Comportamentul in grup 179

4

Capltolul X

Perloada tineret" 209

1. Dezvoltarea generala ~i extinderea identitalilor 209

2. Dezvoltarea psihica ~i expectatia valorii 213

3. Integra rea socio-profesionalii ~i restructuriirile

persenalitiilii 216

Capltolul XI

Perloada varstel adulte 223

1. Caracteristici generale ale perioadei 223

2. Relatia dintre identitiiti §i subidentitiiti 227

3. Stabilitate ~i declin in perieada adultii 231

4. Invatarea permanentii ~i adaptarea adultului. 234

Capitolul XII

Perloada viirstel a treia 239

1. Cadrul general atiludinal lalii de varsta a Ireia 239

2. Identitate ~i regres la emul batran 242

Capitolul Xiii

Stagiul terminal 255

Capitolul XIV

CondiW bi~siho-sociale ale devenirii umane 261

CapltoullX

Perloada adolescentei 185

1. Caracteristici generale ale evoluliei adolesoentuluL 185

2. Dezvoltarea biologicii ~i restructurarea conduitelor 186

3. Dezvoltarea psihicii 189

4. Expansiunea personalitatii ~i comportamentului 200

5

CapHoIulXV

FlI}Il de cunoa~re ,I evaluare a copllulul ••.••••.••••..•••........• 271

Obiectivele fi~i de cunoastsre l1i evaluare a copilului 271

Sectiunea I - Date generale eu privire la copil ~i la

familia din care face parte 274

Seejiunea a II-a - Date eu privire la starea sanatajii

~i la dezvoltarea fizica a copilului 276

Sectiunea a III-a - Date eu privire ta dezvoltarea ~i partieularitalile eomportamentului predominant

motor ~i ale activitajii liziee 276

Sectiunea a IV-a - Dezvoltarea comportamentului ~i

aclivitalii intelectuale: 277

Sectiunea a V-a - Dezvoltarea aetivitatilor praxiee ~i

de tip artistic - creativ 288

Secliunea a VI-a - Integrarea socio-atectiva a copilului

~i insusir! ale perscnalitati]. 295

Sectiunea a VII-a - Diagnoza l1i prognoza subiectului. 303

Blbllografle seleetlva 305

6

CONTENTS

Argument. 15

Chapter I.

The object and the methodology of the study

in the psychology of ages 19

1. The content and the theoretical and practical

importance of the psychology of ages 19

2. The methodology of study in psychology of ages 22

Chapter II.

The stages of the human evolution 27

1. The psychogenetic and psychodynamic process 27

2. Global and analitic strategies of psychological

development levels 33

Chapter III.

The beginning period of life 41

1. The general aproach of the beginning of the human

beeing 41

2. Embriology and the intrauterin fases 44

3. The beginning of psychic life .48

Chapter IV.

The new-born period 51

1. The birth and the conditions of normalisation 52

2. Early psychic development 55

7

ChapterV.

The first childhood period 71

1. The general context of the child evolution 71

2. General bio-psychological characteristics 72

3. The communication and the spontaneous learning 75

4. The emotional behaviour 80

5. Playing and socialization activities 84

6. Construction of the basic elements of personality 88

Chapter VI.

The preschool period (the second childhood) 91

1. General context of the child evolution 91

2. Bio-physical development and the strengthening of

the autonomy 93

3. Psychic development and the first signs of the personality 97

4. Verbal behaviour and the assertion of the personality .. 111

5. Playing and the personality features 120

Chapter VII.

The first school period (the third childhood) 129

1. General context of the child evolution 129

2. Bio-physical development.. 133

3. Psychic development 134

3. 1. The evolution ofthe general orientation 134

3.2. The evolution of the processes and the know/edge

activities 138

3.3. Development of capacities for obtaining success

of activities 154

4. The evolution of the personality structures 156

Chapter VIII.

The puberty period 163

1. General context of the puber evolution 163

2. Bio'physical development and his effects in the

behaviour field 165

. 3. Psychic development 168

4. The behaviour in the group 179

B

Chapter IX.

The teen-age period 185

1. General caracteristics of the teen-aged evolution 185

2. Biological development and the structuring behaviour .. 186

3. Psychic development ...........................•....................... 189

4. The expansion of the personality and behaviour 200

ChapterX.

The youth period •••.....•.....•••..•••...•••...•••.••••••..••••••.....•...••••...•• 209

1. General development and the extension of identities ... 209

2. Psychic development and the expectation of the

value 213

3. Social and vocational integration the personality

reorganization 216

Chapter XI.

The adult period 223

1. General caracteristics of the period 223

2. The relation between identities and subidentities 227

3. Stability and decreasing in the adult period 231

4. Permanent learning and the adult adaptation 234

Chapter XII.

The elder period .•••...•.••....••....•....••.•••••..•••••••..••..••••••...•.•••••.••. 239

1. Th'e attitude before the elder period 239

2. Identity and regress at the old man 242

Chapter XIII.

The terminal phase 255

9

Chapter XIV.

The blo-psycho-social conditions of the human

becomlng 261

Chapter XV.

The protocol of knowledge and assessment

of the child 271

10

SOMMAIRE

Avant - propos 15

Chapltre I

L'objet et la methodologie de "etude dans la

psychologle du developpement.. 19

1. Le contenu et I'importance theorique et practique

de la psychologie du developpement.; 19

2. La rnetnodoqle de l'etude dans la psychologie

du developpement, 22

Chapltre II

Les etapes du developpement et l'evolutlon humalne 27

1. Le processus psychoqenetique et psychodynamique 27

2. Quelques strategies d'approche globale et analitique

des eta pes du developpernent psychique 33

Chapitre III

La perlode du debut de la vie 41

1. Le cadre general de la periode et la conception de

I'etre humain 41

2. L'embryologie et les etapes lntra-uterines 44

3. Le debut de la vie psychique .48

Chapitre IV

La periode du nourrison (l'entance tendre) 51

1. La naissance et les conditions c'adaptation 52

·2. Le developpement psychique precoce 55

11

12

ChapitreV

La premiere enfance (Ia periode de I'enfant entre

1-3 ans) .........•.. : 71

1. Le contexte general de I'evolution de I'enfant 71

2. Des caracteristiques biopsychiques generales 72

3. La communication et I'apprentissage spontane 75

4. Le comportement emotionnel et affecti!... 80

5. Les aetivites ludiques et de socialisation 84

6. L'etablissement des elements de base de la

personalitate 88

ChapitreVI

La deuxleme enfance (Ia peri ode prescolalre) 91

1. Le contexte general de l'evotution de rentant.. 91

2. Le developpernent biophysique et la consolidation de

l'autonornie 93

3. Le developpement psychique et Ie crayonnage des

traits de la personnalite 97

4. La conduite verbale et I'affirmation de la personnatite .. 111

5. Le jeu et la manifestation de la psrsonnalite 120

ChapitreVIl

La trolsleme enfance (Ia perlode de I'enselgnement

prlmaire) , , 129

1. Le contexte general de l'evolution de I'enlanl.. 129

2. Le devstoppernent biophysique 133

3. Le developpement psychique : 134

3. 1. L 'evolution de la tendance generale 134

3.2. L 'evolution des processus et des ectivites de

connaissance 138

3.3. Le developpement des cepecites pour Ie succes

des ectivites 154

4. L'evolution des structures de la personnalite 156

................. -

ChapltreVIII

La periocte de puberte 163

1. Le contexte general et I'evolution du pubsre 163

2. Le developpement biophysique et ses effets au niveau

du comportement 165

3. Le developpement psychique 168

4. Le comportement dans Ie groupe 17~

Chapltre IX

La perlode de I·adolescence 185

1. Les caractsristlques generales de I'evolution de

I'adolescent 185

2. Le dsveloppement biologique et la structuration des

conduites 186

3. Le developpernsnt psychique 189

4. L'expansion de la personnalite et du comportement.. 200

ChapitreX

La peri ode de la jeunesse 209

1. Le dsveloppement general et I'extension des

ldentltes 209

2. Le developpernent psychique ell'attenle de la valeur .. 213

3. L'integration socio-protessionnelle et /a reorganisation

de la personnahte 216

ChapitreXI

La periode de I'age adulte 223

1. Les caracleristiques generales de la perlode 223

2. La relation d'entre les ldentites el sousidentttes 227

3. La stabilite et Ie dec/in dans la periode adulte 231

4. L'enseignement permanent et I'adaptation de I'adulte .. 234

Chapltre XII

La perlode du trolsleme age 239

1. L'attitude generale envers Ie trolsieme age 239

2. L'identite et Ie regres de I'homme vieux 242

13

14

ChapltreXIll

La phase termlnale 255

Chapltre XIV

Les conditions blo-psycho-soclales de Ia

transformation humaine 261

Chapltre XV

La fiche pour la connalssance et I'evaluatlon de

l'entant 271

ARGUMENT

Prezenta lucrare, Psiho!ogis varste!or, este structurata pe ideea unui curs universitar pri? care incerdlm s~ raspundem nevoii studen/ilor de a se pregat, $1 cunoa$te pnnClpalele domlnante ale activita/ii psihice pe tot parcursul existentei umane, cu progrese, achizitii, stagnari $i regrese in palierele psihice, facilitand, in felul acesta, posibilitatea de a patrunde in interiorul formarii, dezvoltarii, evolutiei, a devenirii umane ca fiinta, cu toate atributele bio-psiho-social-culturale. Prin contlnutul ei $i prin modul de tratare a problematicii adiacente apreciem dl este utita studen/itor in psihologie, sociologie, psihopedagogie speciala, pedagogie, asistenta sociala $i specialita/ilor din domeniu, cadrelor didactice $i tuturor celor care, intr-un fel sau altul, sunt interesati de zamis/irea $i formarea omului cu trecerea prin toate palierele vielii psihice.

Am incercat ca in eceeste lucrare sa nu omitem nimic din ceea ce am considerat dl poate constitui un argument important pentru explicarea omului, pentru determinarile $i caracteristicite devenirii sale umane. Am insistat pe acei factori interni $i externi care se constituie Intr-un tot unitar pentru influenlele exercitate $i receptate de fiinta umene de la zamislirea ei pana la finalul eXistenlei, cu fazele pe care Ie strabate in funclie de stadiile de varsta cronologidl, dar mei cu seama in functie de nivelul achizitiilor din planul psiho/ogic $i al maturizarii psinosocia/e. Am incercat un exerciliu al contro/u/ui $i al precizarii magnitudinii valentelor unor variabite care intervin in determinari/e pa/ierelor psihice $i a devenirii umane in general.

o asemenea lucrare este 0 premier a in tara noastra $i la baza ei a stat cartea .Psihologia varste/or", apiiruta tn 1981, scrisa de catre primul autor impreuna cu prof. univ. dr. Ursula ~hiopu care, de asemenea, a fost prima de acest gen $i care '$' demonstreaza viabititatea $i in prezent. Ulterior (1995, 1997).

1S

au apaM alte doua editii, revizuite $i adaugite, ale aeestei I criiri ce s-eu bucurat de un mare succes de librarie. in aeel timp, am valorificat eercetiiri/e contemporane ale autori/or 10- mAni $i straini, evidentiind contributia original a a acestora kt problematica psihologicii a traseului parcurs de om de kt debutul vietii pana la stagiul terminal. Desigur, investigatiile noastre desfa$urate in timp, interpretarea unor date $i modul de tratare a intregii problematici confera luerarii 0 nota personaJil, care, speriim sa fie apreeiata de eititor. in ansamblu, am incep. cat sa exprimam 0 viziune sistemicii pentru a putea contura imaginea probabilisticii a ,omului total', introduciind, eurent, modalitatea analiticii de preluerare a materialului informativ cu privire la .omu! coneret" sau la .omul in situatie". Astfel, am

- 'recurs 'te raportari ale fiintei umane la varsta eronologica, fa nivelul evotutie! biologiee $i mai ales, psihice, la tipul de relalil ocupetionsle $i societe, la nivelurile de doMndire a identitatilor caracteristice $i la afirmarea stilului personal in elaborarea formelor specifice comportamentale $i adaptative. Acest demers ne-e permis sa operiim cu departajari relativ precise ale cielurilor vietii, in interiorul cerore am analizat principalele perioade sau stadii $i subperioade sau substadii care incep $i inehid elapele varstelor omului. Dihotomia cicluri-stadii, perioade-subperioade constituie modalitatea ptin care se pot evidentia ecumulerile cantitative $i calitative, salturile $i regresele posibile cu trasaturile de specificitate pentru 0 etapii sau alta de varsta.

in economia spa/iului pe care it avem la dispozi/ie $i evena in vedere comimnu! $i sfera domeniului respectiv, am trecut eu buna $tiin/ii peste aspectele biologice care nu sunt absolut necesare, dar Ie-am relevat pe cete semnificative pentru evolutia psihicii a omului. Contextul general, cultural $i ocupational este, de asemenea, precizat in intercondi/ionarea umana, deoarece influenteazii structureres identita/ilor speeifice personale $i intregul sistem psihic uman.

La incheierea aeestor randuri, facem cuvenita precizare cii indiferent de conceptele ee se vehiculeaza pentru domeniu/ pe care tt abordam (psih%gie evo/utiva, dezvo/tare umana. pSihologia omu/ui de la nsstet« /a senectute etc.) sunt subsu-

16

mate sau echivalente termenului generic ~i consacrat de psiho-

/Ogia varstelor. '

psihologia varstelor s-a constituit ca ~tiinta relativ recent, mai exact, in a doua jumatate a secolului xx. de¢ 0 serie de ramuri ale acesteia, psihologia copilului sugar, antepre~/ar, pre~/ar indeosebi, a ~colarului, a adolescentului, a omului varstnic au avut 0 dezvoltare mai accentuata ineli de la tnceputul secolului amintit. Este adevarat eli au ramas ~i raman ~i in prezent mai pupn conturate psihologia stadiului tinerepi ~i a stadiului omului adult deoarece aceste etape de varsUI au constituit 0 buna perioada de timp apanajul psihologiei sociale ~i, respectiv, a psihologiei genera Ie. Dar trebuie subliniat eli psihologia varstelor nu se reduce la nici una din aceste ramuri, ea Ie inglobeaza pe toate ~i sintetizeaza unitar caracteristicile de specificitale ale fieclirui stadiu sau perioada traversata de om, relevand, totodata, ceea ce este comun in plan psihologic pentru ca fiinta umana sa ajunga la un model al personalita!ii in cadrul multiplelor determinari subiective ~i obiective, psihologice ~i socia/e. Viziunea noastra marcheaza evolutia continua a omului cu dezvoltari ~i fragilizari, cu progrese ~i regrese din care rezulta unicitatea pSihocomporiamentala ~i a personalitatii. Credem cli, ast/el, ne aducem contribu/ia la consolidarea statutului de ~tiinta a psiho/ogiei varstelor.

AUTORII

17

Capitolull

OBIECTUL ~I METODOLOGIA STUDIERII iN PSIHOLOGIA V ARSTELOR

Psihologia varstelor este 0 rarnura a ~tiin1elor psihologice izvoratii din necesitatea de a in\elege modul cum se constituie caracteristicile, functiile, procesele psihice de la cele mai fragede varste ~i evolutia lor pe tot parcursul existentei umane, cu progresele ce caracterizeaza fiecare varsta. Astlel, activitatea psihicii este privita in mod unitar cu relevarea semniflcaflllor posibile pentru un anumit palier al varstei ~i evidenlierea specificului de ansamblu in dezvoltarea structurilor psihice. Din aces! punct de vedere, tHn\a urnana este ananzata longitudinal ~i vertical in contextul exlstentei sale sociale, a modificiirilor psiho-fizice ce se produc sub influenla conditiilor de mediu, a educapei, a culturii ~i profesiei, a statute lor ~i rolurilor socia Ie ce Ie indepline~te.

1. CONTINUTUL !?IIMPORTANTA TEORETICOPRACTICA A PSIHOLOGIEI VARSTELOR

Fiecare etapa are anumite caracteristici bio-psihice care reflecta unitatea dezvoltarii de ansamblu a personalita\ii ~i se manifesta in comportamente generale ~i specifice, mai mull sau mal putin adaptabile. in evolutla psihica se pot desprinde anu-

19

mite legi ~i principii general valabile, dar ~i structuri specifice pentru 0 etapa sau alta de vArstli.. Psihologia Vlirstelor esle $tiinta care studiaza caraeteristicile constituirii activitalii PSihice umane, modificiirile acesteia de la inferior fa superior, a regre.. selor ce au loc in anumite elape de varsiB, a evoluliei personaJ.. tiltii $i manifesiBrii aetelor de conduitil in relalie cu determinarile socio-culturale ale eXistenlei fiinlei umane.

Confinutul §i sfera pSihologiei varstelor depa~esc pe celli psihologiei copilului prin aceea ca reanzeaza 0 cuprindere pentru toate varstele umane, departaiand stadii §i substadii fn cadrul acestora, cu specific ~i comun intre ele, dar tara sa fie 0 psihologie gen~rala, cacl activitatea psihica pe care 0 studiazi aeeasta esta raportata la eonditia da 0 anurnita taeturii ~ struetora bio-fizica. Psihologia varstelor sa fcloseste de datale psihologiei copilului ~i ale psihologiei generale ca §i ale celorlalte ramuri ale psihologiei carora Ie tumlzeaza, la randul ai, cuno~tinte pertinente despre dezvoltarea ~i evolutia psihlca a omului de la conceperea sa pAna la stagiul terminal (al mortii). Sintetie, psihologia varstelor sE1 ocupa de studiul genezei, dezvoltarii $i evoluJiei aclivitalii psihice, a structurarii personalitaJii $I conduitelor umane. Psihologia varstelor nu se limiteazil. numal la studlul conduitelor de crestere (domeniu al psihologiei coptlului, cum afirmil. J. Piaget ili M. Debesse), niei la abordarea generalil. a activitatii psihice ili a esentel de fundamentare a' personaJitatii (domeniul psihologiei generale) ~i niei la caracteristicile de regresie in evolutia pslhica (domeniu al psihologief: varstelor inaintate), dar Ie cuprinde pe toate intr-o tratare unitara cu relevarea specificului pentru fiecara stadiu de varstil. rI consemnarea elementelor comune ce unifica activitatea psihici

De remarcat ca psihologia varstelor nu se eonfunda n' cu .sociologia varstelor', domeniu ce este, dupa parer noastra, pUlln conturat ~I pe care Sorin Radulescu' 0 define ca avand in principal drept obiect de studiu .evidentierea dif rantelor sociale ~i culturale existents intre variate Ie catego

1 Radulescu S., Socio/ogia vtirslelor, Bucuresti, Ed. Hyperion 1994, p. 25.

20

grupuri ~i etape de vArslll, ~i idenlificarea problemelor distincte cu care sa confruntli aeestea in orice societate". $i mai departe, sociologia vArstelor considerll varsta ca un atribut ~i status ~al asocial unei ierarhii de drepturi, datorii ~ responsabilitllti care-~i gasa~te corespondentul in structura social!!.'. Autorul citat recunoa~!e eli. psihologia vArstelor constituie 0 .sursll teoreticli importantli pentru SOCiologia vArstelor" deoareee, printre altele, este nevoita sa tina seama de procesele psihice, de caracteristicile pSihocomportamentale ~i ale personalitatii ce sunt analizate de psmotoqie. Pentru a se constitui pe deplin ca ~tiinta, sociologia varsteior trebuie sa-l?i delimiteze cu precizie lenomenologia anahzata ~i sa-~i demonstreze utilitalea alaturi de psihologia varstetor cu care, nu numai eli. se relatloneaza, dar sa ~i pot completa reciproc.

Studiul omului, de la debutul vietii ~i, mai insistent, de la nastera ~i pana la moarte, cu ceea ce este comun ~i semnificativ pe toata durata vietii, dar ~i cu relevarea specificilatii in etapele distincte ale evolutiei umane, oontera psihologiei varstelor un statu! solid ~i central in cadrul disciplinelor psihologiee. Constituirea pSihologiei varstelor a fost posibila ca urmare a.progreselor realizate la nivelul ~tiintelor biologice ~i sociale, a acumullirii de cunol?tinte in psihologia generala l?i intr-o serie de ramuri care vizau studiul ornului in anumite perioade de varsta. Din aceste ultime ramuri mai importante sunt: psihologia copilulUl, care studiaza conditia activitatii psihice a omului pe toata durata copilariei, iar pentru 0 patrundere mai adancli in fenomenolog.ia respectiva s-au diterentlat psihologia copilului sugar, PSlhologla antepre~colarului, psihologia prescotarului s.a.m.d. ~i a~ ramas mai putin conturate psihologia tineretului, psihologia varstst a treia etc.; 0 serie de discipline nu difera atat prin conti- nutul la care se relera cat prin terminologia de denumire a acestora. Astfel, psihologia genelica, psihologia dezvoltiirii umane etc. fac parte din psihologia varststor care sxonma similaritate. dif . PSlhologia vArstelor evila fragmentiirile sau ambiguitatile Pli~;telor rarnun ale acesteia provenite chiar din titulatura disciace I r:pecllve ~l reu~e~te sa realizeze 0 cuprindere larga prin

ea analizeaza psihicul uman in mod unitar, cu accentua-

21

22

rea aspectelor de evolU\ie l}i dezvoltare, dar §i de continuitate l}i disfunC\ionalltate de la 0 v<'lrsta la alta. cunoasierea psihologiei varstelor of era posibilitati de elaborare a strategiilor educationaIe §i de dirijare ~Iiintjfica a procesului de pregatlre profesionala l}i de integrare sociala a omului.

in sans extins, 0 psihologie nu sa limiteaza numai la stu-

diul proceselor, starilor, lunqiilor etc., ce iI privesc pe omul normal deoareee acestea au 0 anumita structura §i factura ei l}i in cazul unor deteriorari sau retaroan, la bolnavi l}i la handicapati. Dar, av<'lnd in vedere diferentierea unor domenii cum ar Ii eel al psihologiei ~i al psihopedagogiei speciale, psihologia varstelor aste centrata pe cunoa~terea umana preponderent in limitele normalitBtii. Totu~i, 0 psihologie a varstelor la persoanele handicapa!e este perfect posibila, dar continutul domeniului respecliv este acoperit de psihopedagogia spectala, de unde l}i inlerferenta ~i completarea unor probleme complexe, mai ales a celor de gran ita, la care i~i aduc contributla eele

doua discipline.

2. METOOOLOGIA STUOIERII iN PSIHOLOGIA VARSTELOR

Este l}tiut ca activitatea psihica nu poate fi studiala in mod nemijlocit deoarece continutul l}i forma ei de manifestare este atat de cornp'exa incat numai concretizarea acesteia intr-o situalie data, poate Ii supusa dacelarii, Apar, astfel, 0 serie de variabile care exprima caracteristici de personalitate l}i de condulta umana. Cunoa§terea variabilelor respective dau dimensiunea umana de ansamblu. Aceste variabile pot Ii provocate (experimental) sau pot Ii surprinse in diferite tipuri de activitate urnana (de joe, de invalare, de rnunca, de creatie etc.). Exista doua categorii de variabile: dependente, care depind direct de caracteristici/e persona/italii ~i independente, constituite din reactiiie psihice provocate. intre variabilele respective sa efectueaza lanturi de corelajii pentru a inlesn! analiza ~i apoi sintelizarea datelor in vederea constituirii de profiluri sau tipologii specifice unui stadiu de varsta §i chiar a conditiei umane gene-

rale. In urma acestui demers, se ajunge Ia modele ale unor functii sau process psihice (al inleligentei, aJ gandirii, al imaginaliei, al limbajului, at afectivitatii etc.) ori ale unor categorii umane (al normalului, al handicapatului, al anormalului, al supradotatului, al subdotatului etc.). Mode/eJe respective sum raportate uneJe la altele prin utl7izarea modalitaplor de invesligare din care se desprind: 1. metodica genetico-longitudinaJii, ce urmare;;te dezvo/tarea psihica a subieetuiui pe 0 perioadii mai /unga de limp; 2. meloda transversa/ii, prin care se surprind carseteristiciie psihice Intr-un sladiu anumit de varstil; 3. melodlca mixtii, genetico-longitudinaliHransversalii deslinatli surprinderii evo/uliei activitalii psihice in diferife sladii!.

Pentru realizarea cunoasteru Iji a cercetaru diverselor aspecte ale activitalii psihice prin valorificarea metodelor enumerate mai sus, specialistul apeleaza la metode, ca: observana, experimentul, testul, analiza produselor activitlltii, anamneza etc., metode asupra carora nu insistam deoarece ele sunt comune Iji altor ramuri ale psihologiei. Se impune, totusl, 0 precizare: toate aceste metode se folosesc prin adaptarea lor la varsta subiectilor !?i la conditiile concrete de activitate. Alaturi de metodele de cercetare, in psihologia varstelor sunt vehiculate !?i metode ;;i tehnici de pSihoterapie in scopul unor interventii calificale pentru a determina rnodificari pozitive ale activitatii psihice !?i conduite adaptative tot mai eficiente'.

Tinfmd seama ca la nivelul psihicului uman are loc 0 schimbare lenta a caracteristicilor sale, ca urmare a transformarilor conditiilcr de viata !?i a relatiilor interumane, s-a produs 0 distantare intre psihologie !?i paradigmele ei, iar .omul concrer devine subiectul central al studiului in psiholoqia varstelor, In felul acesta, se olrnlnueaza domeniul speculativ al psihologiei !?i se evidenliaza conduitele de adaptare cu marcarea insertiei social-profesionale a personaJiUitii. Tratarea .omului concrer se

2 ~hiopu U., Verza E, Psihologia Y;irste/or, Bucuresti, E.D.P., 19B1.

J Verza E., Metodologia recuperarii in defectologie, in E. Verza, .Matodologii contemporane in domeniul defectologiei ~i loqopeolel", Tip. Unlv. Bucuresti, 19B7, pag. 7-19.

23

24

raporteaza la mu"iple conditionari din care eele mai importante privesc pe eea biologico-ereditara, sociel-econorruca, sociacutturala, educationala ~i profesionala. Astfel, problematica viirstelor 0 privim din perspectiva psihologica, psihosociala §i biologica, conturand un cadru metodologic unitar.

in abordarea ciclurilor vietii, psihologii au avut in vedere mai cu seams viirstele de crsstere §i de dezvoltare. Contextul in care se desfs~oara analiza vlzeaza, pe de 0 parte, natura ~i educatia subiectului, iar pe de alta parte, maturizarea ~i invatarea. Speciali~tii sunt de acord ca atat natura, cat ~i educatia, sunt esentiale pentru dezvoltare, iar interacliunea dintre eei doi factori reprezinta influenta cruciala asupra fiecarui individ. Aliil maturizarea, ciit §i invalarea determina numeroase schimbari in dezvoltare, in timp ce diferentele individuale imprirna un grad mai mare de complexitate problemei, deoareee factorii genetici pot juca un rol major in nivelul de achizi\ie al unei persoane, pe cand invatarea influenteazii acelasi nivel, in cazul altei persoane.

Desigur, modul de relaticnare si influentare a persoanei de catre acesti factori se raporteaza la calitatea lor ~i la varsta fiecaruia. Unii psihologi suspn ca prima copilarie este cea mai importanta perioada care influenteaza formarea persoanei adulte, iar altii sustin ca unii indivizi se schimbii radical in copiliiria mijlocie, adolescenta §i maturitate. La aeestea se adauga mediul in care are loc dezvoltarea individului. Pentru un asemenea demers, se iau in consideratie cele patru niveluri de structuri ambientale:

1. microsistemul, care reprezinta tnteractiunea dintre persoana §i mediul restrans apropial;

2. mesosistemul, ce semnifica interelatiile dintre arnurajele diverse ale persoanei, diferite de la 0 varsta la alta in ~coala, loc de rnunca, grupe de prieteni etc.;

3. exosistemul, ce sa refera la structurile sociale majore care influenteaza individul prin mass media, mijloacelor de Iran sport, retelele socia Ie etc.;

4. macrosistemul, care prive~te modelele institutionale ale culturii sau subculturii ~i, totodata, sistemele economice, sociale, educationale, legale ~i politice'.

Toate aceste aspecte determina 0 anum ita evolutie a omului ~i forme de consolidare sau fragilizare pentru unele etape ~i pentru unele persoane. Societatea este interesata sa adopte atitudini diferentiate fatii de asemenea persoane. A rezultat ideea protejarii pertinente a varstelor fragile ~i a crearii unui cadru adecvat de dezvoltare. 0 asemenea protejare s-a extins ~i la nivelul viirstelor de regresie ~i a persoanelor handicapate. in acest context, cercetiirile de specialitate au lost orientate in principal spre:

a) geneza ~i evolutia relatiilor adaptative, a statutelor ~i rolurilor sociale, a naturii ~i lactorilor care inlluenteaza progresul ori regresul in relatii adaptative;

b) factorii ~i fortele implicate in structurarea personalitatii in copilarie, contradlctlile ce caracterizeaza personalitatea la un anumit moment dat ~i posibilitatile de interventie psihologieli pentru realizarea efectelor ameliorative.

Varstele tineretii ~i maturitiitii sunt mai investigate prin raportare la normalitate, dar prezintii interes mai mare in conditiile planului pSihopatologic. De 0 tratare mai larga s-au bucurat aceste varste din unghiul pslhosocioloqiei, prin invocarea domeniului atitudinilor in societate ~i in vtata profesionalii sau a psihopatologiei, in scopul descrierii caracteristicilor anormale ~i de interventie in tratarea acestora. in schimb, pentru varstels ~opilariei accentul a cazut pe fenomenul educational care a mglobat, din punct de vedere pSihologic, sarcini in directia cu~oa~terii, masurarii, programiirii ~i tormarf sublectllor. S-a stabiht eli aeeste sareini pot Ii realizate optim numai tinandu-se ~ama de numeroasele relatii interpersonale ce au loc intre coP", pe de 0 parte, intre copii ~i edueatori, pe de alta parte. Astfel de re~atii - functionale, comunicative, cognitive, simpatelice _ pot stimula sau atenua procesul instructiv-educativ, dar canoes-

25

• ~gen, K.S., The Developing Person, Bronx Community CoUege ty Univeristy of New York, Worth Publishers, Inc, 1980.

Autoevaluare

terea §i stapanirea lor de catre educator faeiliteaza contrOlul asupra evolU\iei psihice sau, asa cum arata J. Bruner, de modelare a dezvoltMi §i de organizare a mediului.

Fiinta umana cunoaste 0 serie de modificari care due, mai eu seamll, in perioada copilariei la dezvoltM pe directiile bioJogice cu transformiiri tizlce, morfologice §i biochimiee, psihologice cu optimiziiri calitative ale proceselor, functiilor §i insu§irilor psihiee !li socials care due la eoeehilibrarea eonduitei umane in rela\iile eu mediul social. intre aeeste trei forme ale dezvoltiirii umane se stabilese legaturi striete §i intr-un timp dat, dar care pe pareursul evolu\iei contureaza §i structureazll personalitatea din punet de vedere bio-psiho-social.

Analizand dezvoltarea psihlca din perspectiva psihologiei varstelor, ea trebuie privita ca un proces complex, dinamic §i cu multiple determini'iri in care se intersecteazi'i caracteristici ale filogenezei (ce tin de specie), ontogenezei (cu particularita\ile psihoindividuale), psihosocialului (eu raportarea persoanei la colectivitate). Astfel, dezvoltarea psihica are un caracter plurid;mensional i?i multifactorial ce faciliteaza 0 multitudine de prefaceri cu echilibri'iri i?i adaptari de 0 anumita tactura calitativa

i?i cantitativll.

1. Descrieti continutul pSiholOgiel viirstelor ~i subUniati locul acesteia in contextul ~tiintelor psihOlogice.

2. Prectzat! tmportanta cunoa~terii psihologiei var-

stelor.

l. stabiliti relatia dintre metodele ~i metodolo

studierii in psihologia varstelor.

26

, l

CAPITOLUL "

STADIALITATEA ~I EVOlUTlA UMANA

in literatura de specialitate se lac simlite 0 serie de controverse pe marginea perioadelor, etapelor, stadiilor ce cerectenzeeza ciclurile vielii umane. Aceste dispute provin din diferenlele conceperii .ornulut concret" cu exiSlen\a lemporara ~i .ornulu! in situa\ie" cu un anumit potential psihic raportat la statutul de varsta. TotU~i, aceste dispute nu contrazic sinonirma dintre termenii etaps, perioade ~i stadii, respectiv subperioade ~i substadii, la care se adauga, adeseori, cel de ciclu. Astfel, omui traverseazlf trei ciciuri mari in decursu! vierH sale: al copill1riei, al (ineretii $i al adultului, ier din cedtut fieclfreia se desprind perioade, stadii ssu substadii $i euopenoea« relativ distincte. Tratarea noastril sa reauzeaza prin prisma particularitil\ilor structurale cu dinamisrnu! ce caracterizeaza evolu\ia, dar conceputa. in ordine sistemicil pentru a crea 0 imagine probabilisticii a "omului total".

1. PROCESUAlITATE PSIHOGENETICA l?1 PSIHODINAMICA

. Pentru Inlelegerea problematici; psihologiei varstelor se

Slmte nevoia opera.rii, pe de 0 parte, CU criteriile dupa. care se

27

realizeaza impartirea in perioade, stadii ale dezvoltiirii psihice iar pe de atta parte, co insu~irile esentiale ~i reprezentative ~ caracterizeaza fiecare cidu de varstA delimitat dupa acceptiile respective.

in acest context, analiza reperelor psihogenetice l?i psi/kr dinamice este opornma, dar co precizarea unor diticoltiiti ce sa datoresc §i taptului eli multi autori decupeaza, spre analiza, numai unul din ciclurile vietii omului §i incearca sa reconstituie pe baza lui intreaga viata a dezvoltaril psihice umane. Trebuie remarcat eli cele mai semnilicative contributii la elucidarea problemelor reperelor Ie-au adus specialistii in psihologia copilului. Ca atare, ponderea studiilor s-a axat pe reperele pSihogenetice. Dar nu pot Ii neglijate nici reperele psihodinamice ce se exprimli in conduite, caracteristici l?i trasaturi psihice pe tot parcursul vielii. Acestea au 0 latura lnstrumentala irnportanta pentru sesizarea momentelor de schimbare din ciclurile vietii ~i 0 latu care Iaciliteaza descrierea probabihstica §i prospectiva a dezvoltarii !iecarei persoane.

Din aceasta. perspecliva, A. Gessel a diterential in! comportamentele maturizani, punil.nd accent pe achizitiile perioadele timpurii, dar lara a neglija acumulanle ulterioare care Ie raporteaza la varsta cronoloqica, Ca urmare, el surpri de un tapt semniticativ pentru caracteristicile generale ale dez voltarii psihice §i anume succesiunea continua ~i tot complexa de stadii de echilibru in alternanta cu stadii critice sunt mai putln echilibrate. in acelasitimo, Gessel a atras aten asupra .copilului concret", cu conduitele vietii sale de fiecare crsand perspectiva tratarii longitudinale in psihologie. La intef sectia dintre conceptia lui A. Gessel 9i cea a lui A. Binet, contura! analiza distan!elor dintre varsta cronologica 9i .va de dezvoltare· (0.0.). in timp ce Gessel a considerat variabilitatea trebuie raportata la vil.rsta cronoloqica, A. Bi acoma variabilitatii psihice 0 mai mare dependenta de vil.rsta dezvoltare.

Opus autorilor cita!i, J. Piaget se retera la repere psihice, creano 0 leorie mtelectuala originala. Dupa Pia structurile, relatiile cu mediul se construiesc In mod dinamic

28

formA de actiuni, operalii, grupAri de operatii mai inlAi concrete apoi formal-Iogice.

, 0 serle de psihologi i-au reprosat lui J. Piaget aceasta incheiere a cictului de dazvollare psihicA intelectuala odatA cu adolescenla, fllcand 0 diferentiere exageratA intre copil ~i adult ca ~i faptul cA sistemul sA.u ~sihologic este accentuat individualist ~i ignorA fattorul social In devemrea urnana.

Referindu-se la evolulia individuala, Claparedes a aratat cA sunt parcurse trei stadii principale:

1. Stadiul de achiz~ionare ~i experimentare in interiorul carula se pot distinge cateva etape, cum ar fi, cea de formare a intereselor perceptive din primul an, cea de interese glosice formate in al doilea lii al treilea an, cea de interese generale, cand se activeaza intelettul ~i este specificA pentru varsta de la 3 la 7 ani ~i, in final, 0 etapii de interese speciale ~i obiective, definitivate intre 7 lii 12 ani;

2. Stadiul de organizare ~i evaluare in care se elaboreaza ~i se cnstahzeaza 0 penoada sentimentala la lntersecua in!ereselor etice lii sociale, interese specializate ~i interese raportate la sex, ce domina intre 12 ~i 18 ani ~i ulterior;

3. Stadiul de prooucue.speclnc varstei adulte, cand diferitele interese se suoordoneaza unui interes superior legat de ideal sau de conservarea personata, ca urmare a activitalii curente desfa~urata de om.

Din alta perspectiva, H. Wallon a axat structura reperelor PSihogenetice pe constructia afectiva a eului lii personalltatii in care are lac, intr-o prima etapa, diferen\ierea·impulsivita\ii emotlonale de impulsivitatea rnotone-pnrnara dupa care se constitUle con~tiinla de sine. Ulterior, prin achizitiile de rol, se contureaza independenta eului ~i in fine, se constituie sincretismuJ personalitatii (10-11 ani) prin include rea afectivitalii in comporlamente sociale ~i inlelectuale.

~a,r:ri!de, Ed., Psychologie de /'en'snt et de /'sdo/escent, Geneva,

29

Cu toate aeestea, Wallon6 pastreaza cadrul general enun\8t de Claparede, dar accentueaza unitatea comportamentulUi ~i continuitstea nivelurilor 00 sa succed.

Astfel, pentru primele luni de vllrsta dominants majorA este a trebuintelor biologioo ~i tiziologice. ~i activitatea motric6 sa subordoneaza nutrqiei ~i somnului. Ulterior ~ mai ales din luna a treia, mi~rile lncep sa sa organizeze ~i sa se generalizeze. ~i reactiile atective sunt legale, la tncepet, de trebuintele biologice, dar cu limpul (luna a sasea) ele sa diferentiaza . se exprima mat variat. Acestea se asociaza cu gesturile ~ mimica adecvata exprimarii. Spre sfllr~ilul primului an se manl· tesla tot mai mult coordonarea senzorial-motricii 1li prin exp rientele de cunoastere se ajunge la diferentierea lucrurilor Comportamentul se modificii substantial ooata cu eel dedoilea an, ca urmare a dezvoltarii mersului ~i limbajului. P mers ~i in contact cu mediul ~i prin limbaj se largesc rela\iiie cei din jur. intr-o etapa urmatoare de la Irei ani, apare cnza opozitie ~i 0 capacitate mai mare de limitare, ca la patru ani adopte atitudini mai clare fata de cei din jur ~i sa devina rece la amuzamenl. Apar torme incipiente de deta~are tata de cretul imediat. Odata cu varsta ~colara, copilul i§i deplase interesul de la eu la lumea exterioara. Obiectivitatea inlocuie spune Wallon, sincretismul, facand loe unei cunoasten lar9i. Translormari majore in toate perioadele activitalii psih' au loe odata cu pubertatea §i ulterior acestei varste. H. Wallon lost preocupat de conouttete usor critice pentru care a in sa gaseasca solutii in vederea echllibrarli lor.

in aceasta ordine de idei nu pot Ii neglijate I freudisle care pun accentul pe energia instincluala (bioi ce se exprima pe trei cal: sexualitatea (Iibidinala), conserv vietii (foame, sete ~i agresiune) ~i instinctul rnortii.

S. Freud' opereaza cu 0 structura id, care expri reglementeaza imediat dupa nastere energia disponi Energia lncorporata in gandire adauga alte doua structuri,

• Wallon, H., L'evofution psycholgique de I'enfant, Paris. Colin, 194 7 Freud, S., Cinq tecons sur fa psychanalyse, Paris; Payot.

~ superegoul. Egoul slralifica dorinle invalat~, team~, de~rinderi limbajul, simlul de sme. SUlJE"regoul sa oozvolt4 10 penoadB pre~lara lIi. reprezint4 ce~zura C?n~ii~lei. ~ceste structuri ar trebui sa aC\loneze armomos. Elusl4, InsA, 10 mod curent conflicte (inevitabile) intre cele trei structuri. Aceste conflicte lIi tensiuni stau la baza anxielalii.

Stadiile dezvollarii psihice, dupa Freud, au la baza aceste schimbari. Astfel, primul sladiu, oral, este dominat de placerea activitalii de supliune (foamea, absorbna), AI doilea stadiu, anal, este determinat de evacuarea anala. Ca urmare a relaliilor cu parinlii, in perioada prascotara, sa constituie un stadiu de identificare a unui statuto Dupa acest stadiu, urmeaza a scurta pauza a saxualitalii, stadiul lalic, apoi sa constituie stadiul genital (coincident cu adolescenta). Exacerbarea instinctului sexual inlantil, tendintele pansexualiste excesive, exprimate de S. Freud, diminueaza din lmportanta teoriei sale.

A. N. leontiev'l apreciaza dezvoltarea psihica prin prisma modificarii de la compartamente Simple primare cu a mativalie reousa, la compartamente complexe intrelinute de a motlvatie coerentli socializata. in acest sens, A. N. leantiev torrnuieaza ideea ca influenla conditillor externe se reanzeaza prin intermediul condiliilor interne (subiective). EI delimiteaza periaada copilului mic, pana la 3 ani, perloada de insullire a deprinderilar elementare de autaservire ~i a instrumentelar independentst, mersul ~i varbirea. Apei, periaada pre~colara, de la 3 ani panli la Intra rea copilului in ~aala, ce se caracterizeaza prin punerea bazelar persanalitalii. Perioada ~colara mica echivaleaza cu tar.marea de strategii de invalare organizatA. Perioada lIcalara millocle (10-14 ani) esle conslderata de Leontiev ca a psrloada de . accelerare a dezvoltarf ~i malurizArii in toate sterele actlvltiilii psihice. Ultima penoada este cea a adolescentel, ce se caractenzeaza prin dezvoltarea psihlca ~i orienta rea socioprotesionala.

;----~:~~~-=--------

L~ntlell, A. N., Conlribufii Ja leoria dezvoltilrii psihice a copiJuJui, in • Obleme ale dezlloMrii psihlcului", Bucure~tI, Ed. i;>tiin\ificli, 1964.

31

Erik ErikSOl)9 creeazirl 0 perspectivirl psihosocialil'l in analiza stadiilor de dezvoltare umanirl. subliniind ca fiecare stadiu sa remarcl\ printr -un progres fatill de eel anterior. EI distinge opt

stadii fundamentale:

1 .. Stadiul prunciei, in care dominantirl este viata in familie

~i dezvoltarea increderii in pMnti ~i in lume, iar ulterior ~ increderea in sine;

2. Stadiul copilMei timpurii. cand copilul rirlmane domi-

nant amplasat in familie. Se ca§tigirl autonomia spre ru~ine ~i indoialirl in paralel cu dezvoltarea simlului de autocontrol ~i a aulostimei;

3. Stadiul de la 4 la 5 ani. in care domina tol amplasarea

in familie cu dezvoltarea iniliativei spre ru~ine ~i lndoiala, 'odats cu invatarea directiei §i scopului activitiitilor;

4. Stadiul de la 6 ani pana ta instalarea pubertalii. caracterizat prin dominarea vietii copilului de catre veeini §i 9coal1l. Apare sarguinla de depa9ire a inferioriUitii §i. in paralel. se dobande!?te simlul iseusin\ei 9i al competenlei;

5. Stadiul adolescentei cando subiectul este amplasat in grupurile de prieteni 9i domina. inventiVitalea cu rol spre contuzia de rol. Totodata se dezvolta identitatea eulu; ca simI coerent

al sinelui;

6. Stadiul prematuritAtii in care atnplasarea de baza sste

la nivelul pretentiilor de prietenie ~i sex. Ca trlisatura dominantao este intimitatea spre izolare. in timp ce se dezvolta capacitatea de a exercita 0 cariera specifica ~ dorin\a de a se implica intr-o relalie intima de durata;

7. Stadiul adult cand amplasarea domn'tanta este in noua

familie ~i ta nivelul muncii. Criza soclala se manifesta prin trasirltura productivitalii spre stagnare. dar se dezvolta preocupari ce depagesc familia apropiata 9i care vizeaza generaliile viitoare ~i

societatea;

8. Stadiul biitninetii. in care subiectul traie9te. predomi-

nant. pensionarea §i rnoartea iminenta. Criza sociala sste determinatli. de sarguin\3 spre disperare ce poate fi atenuata de

• Erikson, E., Childhood and Society. New York, Norton, 1953. 32

dobilndirea santimentului de satisfactie tala de realiziirile individuale pe durala vielii.

Intr-un context mai larg, procesualilatea psihogenetiai ~i psihodinamial sa desfa~ra prin considerarea ~ analiza vielii psihice raportata la:

- tipurile fundamenlale de activitate, tncepand de Ia cele mai simple (Iudice) Iii terminand cu cele ocupa\ionale complexe Iii creatoare;

- tipurile de relatii in cadrul socio-cultural, care duc la structurarea unui intreg sistem de atitudini ce dinamizeaza, orienteaza ~i reglementeaza statutul ~i rolul subiectului in viata soclala:

- tipurile de cerinte ce se forrnulsaza tala de subiect Iii posibilitalile pe care acesta Ie are pentru a Ie satislace optim, ca Iii expectathle pe care Ie are liecare Iii condiliile socia Ie de evolutie individuals.

2. STRATEGII DE ABORDARE GLOBALA!il1 ANALITICA A STADIILOR DEZVOL TARII PSIHICE

in analiza varstelor umane s-au conturat doua directll: prima este deterrninata de faptul ca nurnerosi autori au fost preocupati de 0 abordare secvenliala a anumitor varste Iii au utilizat repere psihogenetice dilerite, iar a doua considera ca psihologia generala Iii cea expsnrnentala au ca obiect de studlu caracteristiclie psihice ale adultului ~i se ignorau condi\ii1e cezvcnarn in ciclurile vietH.

Adesea, s-a pierdut din atentie ca atat din punct de vedere cantitativ, cat Iii calitativ, copilul se diferentiaza net de adult. Din studiu/ adultu/ui se ajunge cu dificulta/i $i chiar eronat la cunoa§terea copilu/ui. Dar terenul se dovedeste fecund atunei cand se pleaca de la studiul copilului pentru a se ajunge /a competen/a adulta. Pentru eoucaue, in general, Iii pentru ~nstructie, in special, acest aspect are 0 importanta deosebita. Inlelegerea metamorfozelor din copilarie lace posibila cunoasterea condultelor infantile, a specilicului acestora in comparape cu comportamentele adulte. Copilul nu poate Ii considerat "un

33

adult in miniatura" deoarece am ajunge la 0 reductie inoperanta pentru lntelegerea specificitlitii aeestei etape ~i a moclului cum se prefigureazli 0 serie de caracteristici ee preglitesc eielurile urrnatoere. Copilul este "un adult In devenire", dar pentru aeeasta strabate un lung proces de prefaceri, de acomuian, transformiiri ~i asimiliiri, se realizeaza lntr-un mediu favorabil sau mai Putin favorabil de calitatea canna depind, in buna rnasura, structurile sale psihice care Ii dau identitatea propria de fiinta umca §i irepetabila. A§8dar, copilul evolueaza spre maturitate, numai ' eli rapiditatea eu care ajunge la aceasta este dependenta de ereditatea sa. de mediu, de condi\iile de via\ii, de edueatie etc. P. Guillaume'? atlrrna ca "dupa ce mult timp nu s-a recunoseut originalitatea mentalita/ii infantile, se poate ca uneori sa 0 Ii exagerat. Problema esle de a ;;ti daca numeroase caractere deserise mai intai ca specific infantile nu au, in realitate, 0 extensie mai mare ;;i daca deserierea e/asiea a gandirii adultului nu a fast falsificata de un rationament excesiv in ese masura incat nu s-et mei potrivi decat unor anumite forme de gandire foarte evotuste',

o viziune integralista a ciciurilor vietii au adus-o reprezentanpi psihologiei abisale. Oe§i S. Freud acorda copilliriei 0 valoare deosebita, considera ca celelalte cicluri ale vietii reediteaza la un alt nivel tazele copllartei. Mai centrat pe psihologia varstelor este Carl Gustav Jung care. tara a minimaliza cop ilaria, aduce in centrul atenliei lii varsta aoulta, caraotenzata printr-un proces de individualizare ce da specifieitate ciclului respeetiv. Ulterior, Erick Erickson emite ideea ell. dupe. stadiile (reudiste de dezvoltare (oral. anal, fallic §i genital) urmeaza stadiile psihosociale ale dezvoltani Eului in care varsta adulta continua svolutia umana, EI descrie opt stadii sau eicluri ale vietii in care primul incepe odatll. cu nastsrea copilului, iar ultimul cuprinde varstele batriinelii lii !iecare se caracterizaaza prin elemente duale pozitive §i negative aflate in opoziJie. AlII autori reduc nurnarul stadiilor, dar rnenpn descrierea psihologicli Iji conditionarea sociala ce caracterizeaza (iecare etapa.

10 Guillaume, P., La psichologie de I'enfanl, Paris, 1949, p. 4.

34

Astlel, O. Super vorbeste de cinci stadii, O. Miller ~i W. Form tot de cinci, iar H. Moers de ~se etc.

Din punctul de vedare al analizei noastre, ne referim, a~ cum am sublinlat la trei mari cicluri ale vietii: copilaria, tinerelea ~i ciclul adult (maturitatea ~i batranelea) care se pot subdivide in mai multe stadii sau perloade ~i substadii sau subperioade, ce poarta fiecare 0 amprentli psihofizica bine conturatli. 0 prezentare sucelnta a eelor trei cicluri va perrnita, in capitolele urrnatoare, analiza detaliata a sladiilor sau parioadelor cuprinse in ele (fig. 1).

A trail u:hlmb.,. corpor.1I

II dou. schllftb.,.

corpor.1I

\ll"~' .. '''\

! Cic'd Cichrl \. j

/,Imnazr., 1ie .. 1

ell 1 • S , 1 t t II II a U U IS II t1 1. 1G

"

"

"

..

Fig. 1. Stadiile dezvottartl psihice.

a. Primu/ ciclu este eel al copilariei ~i se caracterlzeaza, mal eu seama, prin crestere ~i dezvoltare. EI cuprinde subiectul de la nastere pana la adolescenta inclusiv. Subliniem ea in copilarie are loe constltuirea ~i apoi dezvoltarea conduitelor fUndamentale adaptative, se constituie ~i se structureaza insu~irile personalitalii, se dezvoltli earacteristicile eognitiei ~i a

35

celor intelectuale. a afectivititii §i mowatiei, a atitudinilor §i sociabilitiltii.

Accesul mai important la cultum sa realizeaza odata cu procesul alfabetirlirii. proces ce in societatea modema lncepe, de cele mai mutte ori, inaintea intrarii copilului in §COBIa. in ciclul primar se traverseaza 0 etapa intensa de elaborare a deprinderilor intelectuale §i de formare a motiva\iei epislemice.

Pubertatea §i adolescenta se caractenzeaza prin elaborarea mecanismelor intime ale integrari; §oolare lji sociale a copiilor, a conduitelor complexe legate de debordantul dlmorfism sexual §i stabilizarea aspiratiilor ljOOlar-profesionale.

Sensibilitatea psihica a puberului §i a adolescentului, aflati in plin proces de dezvoltare a eului §i a con§tiinlei de sine, poate duce la dezechilibre comportamentale §i la instalarea unei tragilitatii tata de influentele educative pozilive. Existenta un or caracteristici psihice cu 0 stabilitate redusa a determinat pe unii autori sa numsasca aceasta penoada ca fiind de trecere. Transformante ce au loc in perioada copilariei nu sunt lineare, uniforme ci !ji cu oscilatii, dar tara sa afecteze caracterul continuu al devenirii umane. Dupa cum afirma E. Planchard, • CopiJul cu toate cil spare ca 0 fiinJfl suigeneris, nu poate ramane cu totul strain de adult, lucru exprimat foarte bine prin cuvintele unui adult in devenire. Este, deci, necesar ss-! studiem nu din punct de vedere static, ci in lenta sa escensiun spre maturitafe. Chiar de la inceputul ecestei aseensiuni observa, in eomportamentul psihie infantil, un caraeter uman, cere-t deosebe$te de oricare altul, $i care explicil continuitafea speciei. Copilul nu poate deveni altceva decaf oat' .

b. in ciclul tinere/ii se produce un intens proces de integrare soctal-profeslonata !ji constituirea familiei proprii. In aceste conditii se structureaza mai profund subidentitati'e profe sionale, subidentitatUe legate de structurarea familiei personal !ji subidentitatii parentale in cadrul noii familii. Aceste dimen

" Planchard, E., Pedagogie ~colara contemporanll, Bucur~ti, E.D.P. 1992, pag. 167.

36

siuni pot avea grade de concordanta sau discordanta rezultate din modul in care tfmii.rul trii.ie§te responsabilitatea ce ii revine §i demersurile ce Ie face pentru indepllnirea ei. Apar orientii.ri pregnante spre un anumit mod de viata §i se stabilizeazii. atitudinile comportamentale.

c. in ciclul al treiiea, de adult (maturltatea §i Mtranetea), cu ascensiunile §i regresele caracteristice ce determina antrenarea in TOluri §i statute, in care adeseori crizele de limp due Ia frii.miintiiri §i tensiuni cu explozii ce se pot regreta ulterior.

Perioadele biitriinelii, considerate §i ca post-adulte, se caracterizeazii printr-o acumulare de obosealii. §i uzura intema ce modifica functionalitatea psihica, scii.ziindu-i productivitatea. le§irea din campul muncii, ca §i plecarea copiilor din casa piirinteascii., oreeaza modificari complexe in carnpu! preocuparilor, intereselor a stilului vietii. Subidentitatea profesionalii §i matrimonlala se estompeazii sau intra in crize. Bolite de degenerescenta fac din aceasta perioadii fragilii. 0 etapa de tnstrainare §i aceasta cu atiit mai murt cu cat se triiie§te sentimentul inutilitatii sociale §i a "abandonului".

in adoptarea ciclurilor vielii pot Ii luali in consideratie §i alti factori legali fie de aspectele preponderent biologice, fie de cele psihologice sau de activitatea specifica desfii§uratii de indlvid pe 0 durata mai lunga ori mai scurtii. de timp. Din aceastii perspectiva, se poate vorbi de un ciclu de cre!}tere ce corespunde perioadelor de la debutul vietii, apoi a copiliiriei §i adolescentei, ca ciclu al maturitatii ce cuprlnde perioadele tinere!ii §i ale adultului Iii un ciclu al regresieiin care se incadreazii varstele senectu!ii sau ale biitranelii. Dar am preferat sa ope ram cu clasificarea data mai inalnte deoarece ni se pare cii are 0 precizie sporitii Iii oontureaza, totodata, mai exact etapele varstelor umane dupa criterii relativ riguroase.

in concluzie la cele de mal sus, se pot desprinde doua aspecte:

1. Dezvoltarea psihica este impulsionatA de forme de ?Ondilionare tot mai complexe care duc la imbogii!irea vieVi Interioare Iii de exprimare a conduitelor adaptative ce semnifica stratificari progresive ale personalitatii.

37

2. Evolutia psihica presupune intelegerea unei relative raportiri a varstei psihologice la varsta cronologiC<\. Cu toate ca ele nu coincid deplin, constituie repere importante pentru psihologia varstelor. Astlel, varsta cronologica peate Ii privita ca o constanta, variabila relativ egalitara pentru toate persoanele nascute la aceia~i data. Teate rolurile ~i statutele din viata sociala se raporteazii, tntr-un lei sau altul, la aceasta. A~a se intampla cu ~colarizarea, majoratul civil, pensionarea etc. ce se raporteaza la varsta cronologica.

Varsta pSihologica se relen!! la avansul in dezvoltare sau Ia intarzierile acesteia ~i subliniaza stratificarea personalitiitii prin manifestarea adaptar» ~i a contributiei acesteia in plan social.

Pe baza relaiiel dintre varsta cronologlca ~i diferite unitali conventlonale, folosite ca expresii ale varstei psihologice (varsta inteligentei, a creativitatii, a memoriei, a afectivitatii, a sociabilitii\ii etc.), se poate ajunge la aprecieri ce privesc dezvoltarea, evoluiia patologici!i, dezordinile de dezvoltare, intarzierile (retardurile), supradezvoltarea etc., lapt important pentru dorneniul psihodiagnozei ~i al interventiilor educational-terapeutlce.

Referindu-se la aspectele generale ale stadializarii, P.

Osterrieth 12 apreciaza ca fiecare etapa semnifica 0 serie de caracteristici inchegate ;;i structurate ce se dezvolta calitativ §i cantitativ §i care sunt supuse unor noi rnodlficari ~i restructurari prin trecerea la stadiul urmator. Este un proces dinamic cu 0 evolutie permanents. atat la nivelul activitatii psihice, cat §i in palierul biologic, ceea ce dsnota continuitatea vielii umane. In plan teoretic, 0 astlel de abordare a stadializarii are 0 natura slstermca §i rsspecta, in principal, cateva conditii:

- ciclurile, stadiile sau perioadele §i substadiile sau subperioadele respective sunt marcate de 0 ordine logicil. §i au 0 succesiune in timp;

- ele evidentiaza structura unitara a vietii psihice §i nu s limiteaza la 0 simplli juxtapunere de fenomene psihice;

12 Oslerrie\h P. A., Introducere in psihologia copilului, Bucurestl E.D.P., 11)76.

38

- ele sugereaza caracterul integrator al !unctiilor psihice, ca urmare a laptului eli, fiecare structura antenoara sa integreazii in cea urmatoare, supenoara;

- in interiorul fieelirui ciclu, stadiu etc. au loe momente caracteristice de dezvoltare !inita pentru etapa respectiva ~i totodata apar~ia de noi eiemente ce pregatesc, cu rol preparator specific stadiului urmator;

- in fiecare ciclu, stadiu etc. se constituie un relativ echilibru pentru structurile psihice caracteristice.

Autoevaluare

1. Analizatt conceptele de dezvoltare, progres, regres ~i evolutie umaria prin raportare la varsta cronologica ~i varsta mlntala,

2. in ce consta relatia dintre ctclurt, stadii/perioade ~i substadii/superioade in evolutia umaria?

1. Facep analiza stadUlor dezvolt.irii psihlce din perspectlva globala ~i analitica.

39

4. Enumerati partfcularttatile care semnifidi. caracterul sistemJc al stadiaUtli.tii umane.

CAPITOLUL '"

PERIOADA DE DEBUT A VIETII

1. CADRUL GENERAL AL PERfOADEI $f CONCEPEREA FIINTEI UMANE

De~i in literatura de specialitate se vorbeste de debutul vietii, ca fiind 0 etapa a vietii omului deosebit de lmportanta, atat pentru constituirea fiinlei umane cat ~i pentru evolutia sa utterloara, ea nu este tratata ca un stadiu sau penoada de varsta distincta. Dupa cum vom vedea, avem suficiente argumente. pentru a 0 considera ca un stadiu sau perioadii inchegata, cu elemente ~i caracteristici biologice ~i psihice specifice, semnilicative. Din pacate, se cunosc multe aspecte legate de planul biologic ~i mult mai puline de natura pSihologicii. Noi vom incerca sa evidenliem cat mal multe din aceste caracteristici psihologice ~i mai ales sa subliniem importanta structurilor anatomo-morfologice pentru geneza funcliilor psihologice.

Pana la nasters, fiinta urnana parcurge un lung preces de formare. Acesta este un proces natural de care depinde evoIUlia ~i dezvoltarea ulterioarii a vietii. Viala intrauterina este perioada cu cea mai intensa dszvonare a fiinlei umane. Din aceasta perspecnva, psihologia abisalii considera etapele primare ale vietii omului (stadiile intrauterine ~i primii trei ani de

41

via~) ca fiind fundamentale pentru dezvoltarea Ili constituirea integrabilita\ii organismului. Dupa cum afirma Paul A. Oslerrielh'3. viata nu incepe odata cu na~terea ci cu cateva luni inainle. fapl semnificaliv pentru formarea omului.

Putem vorbt de debutul fiintei umane odata cu asigurarea conceppei ce se realizeazi:l prin fecundatie. adica prin unirea celulei masculine cu celula feminini:l. Astfel. prin unirea spermatozoidului cu ovulul are drept rezultal aparitia oului ce esle un organism care contine doua jumi:ltati de seturi cromozomiale diferite. Spermatozoizii depu~i la nivelul onficiului extern al eolulul uterin. in timpul aetulul sexual. urea spre cavitatea utenni:! ~i ulterior In Irompa. Numa; un singur spermatozoid va reu~i sa patrunda in celula sexualii femininii. in momentul cand are toe penetrarea ovulului nu mal este posibll ca un alt spermatozoid sa penstreze ovulul. Astlel ia fiinla celula unui nou Individ uman - oul - ce ulterior incepe sa intre inlr-un proces de dividere. in condltiile cAnd spermalozoidul este purtalor al unui crornozom Y. noua fiinla va avea un cromozom Y de la tata ;;i un cromozom X. de ta mama. Ca atare, cornbinatia XV va determina nastsrea unui batat, lar daca spermalozoidul este purtator al unui cromozom X. noua mnta va avea doi cromozomi X ~i sa va naste 0 falita ce are combinatia XX.

Imediat dupa tecundatie, oul incepe sa se dezvolte Ili s creasca, Prin acest proces, oul se va difereniia in doua pa pnnclpaie: 0 parte constiluie embrionul, ce se va numi mai tAr ziu fiit. iar csatalta parte va forma anexele felale din care fa parte ~i placenta, prin inlermediul careia se vor asigura ne sitiitile fiilului in timpul sarcinii. Dezvoltarea liii cresterea fiitul in condiliile normals se reanzeaza ulterior. in mod spectacul in functie de varsta de sarcina (fig. 2). Dupa cum se vede ;;i dl figura respectiva, dezvoltarea este semnificativa chiar de la saptamana la alta. Astlel. rn primele tre! luni. dezvoltarea intra terina este rnarcata de fenomenul organogenezei (dezvollare

'3 Osterrieth, P. A .• tmrooucere in psihologia copilului, Bucure ED.P., 1976.

42

Fig 2Ma'

. nmea fatului in funct'

Ie de varsta d

e sarclna

43

organelor) in paralel cu creljterea generala. in prima luna, apare aparatul cardio-vascular lji eel al circulatiei, iar spre sfarljitul ei, embrionul masoara, in medie, 1 mm. in a doua lunA, apar mugurii membrelor, sa contureazi:i ficatul, sistemul nervos, ochiullji ulterior urechea, embrionul ajungand la aproximativ 3 em. Toate eelelalte organe, inclusiv sexul, sa diferentiaza in luna a treia, iar embrionul masoara 10 cm. Dupa aceasta luna, el va purta urmele de fat. in luna a patra apare parul, debuteaza functille glandulare, renale, intestinale, iar fatui ajunge sa rnasoare 20 de cm. Luna a cineea sa remarca prin aparitia miljciirilor pereepute de mama, iar flitul masoara 30 de cm lji cantiireljte 1000 g. Luna a lJaptea este semnificativii pentru continua rea maturarf sistemului nervos lji al aparatului respirator, iar ultimele doua luni se caracterizeazii printr-o crestere generala, in inaltime, in greutate lji a diferitelor organe.

2. EMBRIOLOGIA !?I FAZELE INTRAUTERINE Odata cu patrunderea spermatozoidu!ui tn peretH ovulului se eubereaza eei 23 de cromozomi complementari altor 23 emilji de ovul. Cromozomii sunt formati din gene lji Tmpreunli alcatutesc codul genetic al individului. Genele tormeaza segmente de acid dezoxiribonucleic (A.D.N.). Oriee abatere de la aceste reguli prezinta importan\a pentru depistarea lactorilor ee pot duce la 0 dezvoltare aberanta in stadiile intrauterine lji cu electe In evolu\ia ulterioara a omului.

Embrionul se dezvolta foarte repede. Chiar din primele zile, volumul sau crsste de 8.000 de ori, lar diametrul de aproximativ 20 de ori lji paralel, se extinde masa celulara. Deosabl de rapid se dezvolta celula nervoasa. Astlel, in primele sapta rnani, celula nervoasa are un ritm de multiplicare' de circa 20 de neuroni pe minut lji ajunge sa creasca, in luna a treia, 30000 de neuroni pe minut. Creljterea masei eelulare se real zeaza prin produce rea a doua tipuri de eelule - celulele primar (germinale) lji eelule exterioare de protectis.

in timpul sarcinii, proportiile lji infatiljarea fiintei umane modifldi continuu lji la intervale de limp relativ mici (fig. 3).

44

Sa desprinde 0 subperioadtJ feta/a timpurie in care au Ioc numeroase moditicari ce due Ia fonnarea calor trei straturi: ectodenn, mezodenn ~i endodenn. in continuare, procesul de diferentiere continuA. Astlel, din ectodenn se vor fonna calulele pielii," sistemul glandular, parul ~i unghiile, organele senzoriale ~i sistemul nervos. Din mezodenn iau nastere rnuschll, straturile interne profunde ale pielii, sistemul circulator ~i eel excretor. Endodermul formeaza stratul de constituire a majoriti!.lii organelor interne: plamAnii, traheea, ficatul, pancreasul, intestinele, glandele salivare, glandele Uroide etc.

Prin cresterea inlerna a placenlei se reanzeaza lunctiile de protectie a embrionului ~i de compatibilitate a nutriliei, oxigeni'i~ii ~i hidrolizi!.rii. Dezvoltarea embrionar1i se realizeaza prin Irel stadii, descrise in tabelul nr. 1.

Fig. 3. Dezvoilarea embrionara urnana

45

'r" I
I
Tabelul nr. 1
Stadiiie dezvoltirliintrauterine
Clftartl SlIIdlllnlnlU1ertne
o..a lunl Hlunl 6-9lunl
I 1 2 3
Organizarea ,i Faza embrionari Faza embrionarii Faza letali tatdivl!,
dWeren~eraa germinalli, cario- precoce, organo- delVoitaree inlensi
sislemelor chineza, d~eran- geneza intensa funct1onall! ii
organismului tieraa primarli a (inima, stomae, pla- eonsolidare
organelor, lorma- mAni, Intesfine, fleat, aomauca, poate
rea slstemulul rinichi etc.). surveni ~Ierea
nervos, formarea Dezvoitarea siste- prema!IJta sau
prlmara a ence- mului osos (puncte imaturitate.
falului. de osificalie ~i de
-Vezicolele consisten!ii cartilagi-
primare noasa).
- Vezicolele Dezvollarea lesu-
secundare. turilor (mu~chi, tesut
adipos). Oezvoltarea J
sislemului nervos ~i a
encefalului.
II 1 2 3
Pozitia ~i modul P. Histerotroht. Perioada de treeere. Perioada hemotroH
de a se hmnl al CAteva zile oul in Piitrundere in uter, Hranire complexli
embrionului ii tromp", hrinire prin mucoasa prin coriOn, ce esta
flitului. cereocnineza, ulerina (trotoblast], o formallune de
formarea apoi prln substanta vilozltii\1 ectooer-
straiumor sacului vitelin. mice ale liilului ill>'
embrionare. plantate Tn perelii
mucoasei uterine
strabatute de vast
sanguine.
in asa numita subperioada-fetal tardiva are loe 0 cre~te~
intansa in martme a fatului ca ~i dezvoltarea organelor de sirY
~i a motilitatii,
In contextul organogenezei intereseaza, in mod deosebl
dezvoltarea sistemului nerves. Aceasta esle de proveruers
46
IIIL_ I; ectodermicit. in a 15-a zi dupii. conceppe, sa formeaza pe fata dorsala a embrionului 0 ingro~re numiIA placa neurala. Aceasta posed8 0 portiune cu perep mai gr~i din care se va dezvolta encefalul, iar din partea ce are forma unui ~nt invaginat ia na§tere tubul neural ce sa afundil in mezoderm.

Se poate aprecia cit la 14 saptamani creierul uman este relativ mare ~i proporponat dezvoltat. Aglomerarile de celule devin tot mai mari ~i neuronii tormeaza prelungiri (axoni ~i dendrite) care, apoi, se vor structura in contacte (sinapsa) functionale legand zone ~i parti ale forma\iunilor nervoase. Prin dezvoltarea tubului neural se ajunge la alcatuirea intregului sistem.

Maduva spinarii este protejata de coloana vertebrata ~i pe la 4-6 luni incepe mielinizarea intensa a terminapilor sale neuronale. Spre sfar~itul lunii a treia se dezvolta evident ~i cerebelul (vermix). in luna a cincea se tormeaza pe supratata emisferelor primele ~anturi; in luna a 7-a, scoarta cerebrala dispune de 6 straturi celulare pe cea mai mare parte. Ca urmare a dezvoltarii sistemului nervos ~i a organismului in ansamblu apar 0 serie de reaclii inca din vlata intrauterina. Spre exemplu, reactiile motorii difuze apar pe la 9 s1iptamani, b1itaile cordului la 10 saptlimani, mi~carile respiratorii, la 12 saptamani, mi~citri ale traiectului digestiv, la 16 saptamani, mi~c1iri ale pleoapelor. buzelor ~i picioarelor la 16-20 saptamani. reactii vocale Ili comunicative. la 32 saptamani etc. Asemenea reactii se produc cu intarziere sau sunt inhibate in condiliile actiunii unor factori nocivi asupra gravidei sau atunci cand fetusul nu are un mediu favorabil dezvoltarii. Factorii nocivi interni sau externi. ~nlluenteaza negativ dezvoltarea copilului Ili dupa nastere.

In genere. dezvoltarea arnbrionara se supune unei ordini Specifice. in primul rand sa dezvolta mecanisme Ie Ili organele ce deservesc funcliile biologice fundamentale. inima. plamanii. aparatul digestiv. (viala vegetativa). iar ulterior, nervii care partlClpa la funcpile de aparare centripeda, aparatele menlinerii echilibrului. organele senzoriale ~i in final. mecanismele nervoase ale mlmicii Ili ale expresiilor smotlonate.

47

3. OEaUTUL VIET" PSIHICE

Odata au dezvoltarea organelor de simt a mi~rilor §i a sisternului nervos apar primele reaqii cu caracter psihic, concrelizale in taplul ca tAtul poale raspunde la unii stimuli din mediul inlern sau din eel extern. Asllel, sa conslata ca inca de la 24 de sAptamani apar unele reactii vocale, manifestale sub forma unor tipete slabe, tar de la aproximativ 32 de saptaman au fost puse in evidenta reaeJii cu caraeter comunicativ. Ests §Iiut faptul ca gravida 'vorbe§te" in mod afectuos cu falul, ineearca slH lini§teasca, sa-I transmita starile ce Ie are, poa un monolog cu mare incarcatura emotionala §I, adeseori retateaza cu uimire ca fatui "asculta" ~i "intelege" apelul lacut Buna sau proasta dispozitie a mamei este §i ea resimtita de f prin 1ini~tire sau dimpotriva, printr-o crestere u~oara a agitatie! In acelasi context, 0 rnuztca melodioasa, rnmata ~i de 0 intens tate redusa produce efecte pozitive asupra mamei, ca ~i asupr fatului. Noi am intreprins un experiment interesant asupra m multor femel gravide ~i anume: au fost selectate drept subie femel gravide (affate in evidenta maternitatii) care nu cunosta nici 0 limba straina ~i in intervalul de timp de la luna a ~saa a opta inclusiv (trei luni) Ie-au fost prezentate, in medie de do ori pe siiptamana, serii de cuvinte, apoi propozitii scurte limba rranceza sau engleza. Copiii acestor femei au fost tes la aproximativ trei ani (odatll cu intrarea in colectivitatea gra nilei) pentru a se vedea daca nu cumva prezinta 0 receptivit mai mare la inva\area limbii strlline respective. lpoteza noas s-a confirma!: in proportle de 75% din acesti copii au manile o mai mare receptivitate in invalarea limbii straine, potenp psihic a aparut mai evident comparativ eu alti copii, auzul fo matie mai dezvoltat §i ulterior, chiar motive mai pronunt pentru 0 astfel de invalare.

o serie de autori au reu~it sa obtina reactii conditionats fa!. Printre acestia, D. K. Spell (1938) a conditional mi fatului la vibratiile tactile urmate de sunete. Reactii §i co \ionari chiar mai numeroase se produc §i la varia\iile de tern ratura, Obi~nuirea gravidsi ~i, indirect a fatului, cu 0 tern

48

tura mai ridicata, prin schimbarea brusca a acesteia cu 0 anumita durata de timp deterrnina 0 serie de reactii din partea fatulul. ~i invers, trecerea brusca de la 0 temperatura sca.zuta la una prea ridicata provoaca 0 serie de mi§CAri §i agita~e la fat. Similar, se produc 0 serie de lenomene ce pot Ii evaluate ca trairi ale placerii sau ale nepliicerii din partea fatului in conditiile cand gravida i~i duce viata intr-un mediu poluant (zgomote prea intense, mediu inlectat) ~i prezenta unor lactori stresanti, in instalarea unor boli, a prezentei traumelor fizice ~i psihice etc., sau cand, dimpotrivii, esle prezenl un climat psihic confortabil ferit de emolii putemice, de lini§tea §i tihna gravidei etc.

Toate aceste fapte ~i date oblinute pe baza de observatie sau prin experiment atesta existenta unui psihism la fift ce se dezvolta pe intreaga perioadii intrauterinii, in lunctie de 0 serie de factori de mediu favorabili sau mai pulin favorabili ce actioneaza asupra gravidei de la care nu trebuie exclusl nlei cei cu caracter ereditar sau cei care dau 0 anumila rezistentii organismului uman. in lunctie de avansul in dezvoltare al fatului, imediat dupa nastere, copilul va manifesta un grad de adaptabilitate mai mare sau mai mic !1i ulterior va inregistra un anumit potential pe linia dinamicii dezvoltiirii.

49

Autoevaluare

1. Evidentiati caracteristlcile prlnctpale ale perioadei de debut al vietti.

2. Descriett achlztttlle din planul biologic in functte de fazele intrauterine ale fllnte! umane.

3. Subliniatl caracterlstlcile de debut ale v1etii psihice Ia fat.

CAPITOLUL IV

PERIOADA SUGARA

Perioada sugara, cuprinsa intre zero ~i un an, presupune modificari substantiale de viata care se produc odata cu trecerea de la mediul intern la cel extern, de la mediul Iichid la cel gazos. Mediul extern este cu totul allfel lala de eel intern, el este dominat de 0 multitudine de stimuli la care copilul este nevoil sa se adapteze imediat dupa nastere. La inceput, sunl 0 serie de dificultati ~i copilul nu dispune de echipamentul biologic ~i psihologic necesar pentru a-si asigura in mod independent viala. EI ramane 0 buna perioaoa de timp cu 0 dependen\a accentuata fala de mama. Pentru copil, mama reprezintil. 0 necesitate a existentei sale fizice ~i in acetasl timp, cea care ii asigura lormarea ~i dezvoltarea planului psihologic. literatura de specialitate coniine numeroase date cand dintr-un motiv sau altu! copilul a fost abandonat de mama pe perioade diferite de limp, ca ~i atunci cand copilului ii lipse~te aleC\iunea mamei cu electe negalive ~i penlru evolutia unenoara, concretizate in cre~te!ea labililatii ~i fragilitil.~i biologice ~i psihice.

In condi\iile lavorabile, pe tot parcursul perioadei sugare, are Icc 0 continua dezvoltare profunda a vielii psihice cand se COnslituie ~i consolideaza 0 serie de funC\ii ~i Insusiri, se orga~Izeaza conduite cu un caracter tot mai specializat ~i adaptarea Inreglstreazii. progrese evidente de la 0 perioada de timp la alta.

51

1. NA~TEREA ~I COND1111LE DE NORMALIZARE

Na§terea constituie un eveniment Important iii presupune depA§irea unor dificultii\i atat pentru mama, cit §i pentru copi!. Pentru copil, trecerea brusca de la 0 lorm! de medlu la alta, cu totul dilent de eel anterior reprezintA 0 ineercare grea ee trebuie sA se finalizeze cu formarea unor posibilitiiti de adaptare. Speclali§tii subliniaz! cii penlru copil este vorba de un ~oc al na~ terii ee poate fl traversat cu dificultlti mai mici sau mai mari due la apari\ia primelor reaC\ii. Printre aceste reaC\ii se inserie primul/ipAt, carula i s-a acordat semnilicalii diferite. Spre exem plu, filosolul Lucretius credea ca primul lipat al copilului repr zinta un protest in lata necunoscutului, iar Freud spunea acesta are semnifica\ia unui protest in fata lum!i mizerabile i care va intra copilul, dar dupa cum se §tie, primul tipat este elect al durerii produs de patrunderaa intensa a aerului in pili manl. Ulterior, apar alte reactii bazate pe stimularea analiz

torllor externi §i interni. .

Nasterea normals se produce la circa 9 luni, dar exista situatii eand apar modificari care pol Ii rntr-o anumita masu entice, Astlel, nascu~i la 7-8 luni au 0 greutate de circa 15 2000 de grame §i se numesc prematuri. Pentru aee§ti co apar dificultati de adaptare in primele 5-6 saptamani, dar conditii optime de dezvoltare, ei recupereaza, in circa 2 lu handicapul de la nastera. Cand intervin unele conditii nela rabile in viala mtrauterina, sau la nastera, pot aparea c retardati numili imaturi. 0 alta categorie de copii sunt ana ce se nasc cu handicapuri somatice, senzoriale, psihice, intelect care, de§i pot II naseuli la termen, datorlta faptului asupra lor au acnonet 0 serie de factori de rise prezentati tabelul nr. 2, el sunt Iragilizati §i prszlnta dilicultati ulterioare.

Copiii normali (eutrofici) se nasc la 9 luni ~i au 0 greut cuprinsa intre ± 3300 ± 3500 gr ~i 0 lungime de ± 49-50 cm. dismaturii se nasc la termen, dar greutatea lor esle sub normala (sub 2500 grame).!n fine, sunt copii care se nasc d termen (cu circa 7-10 zile) ~i acestia sunt num~i postmaturi.

52

Tabelul nr. 2

Factorll de rlsc ce pot produce anomalll

Cauze Efecte Igleni defectuoasi
To)(optasmoze Anomalii cerebrate, Atimentare cu fructe
In organismul debilitate mlntala, tulburar! Ij\i legume nespalate,
matem vizuale, calcifica\1i ali mente alterate,
cerebrate, hidrocefalii sau conserve.
microcefalii.
Malnutri\ie a Incellnirea crelj\lerii Deficit de proteine Ij\i
mamei. numerice a celulelor calorii, alimentafie
nervoase, inlarziere in saraca Ij\i pu\ina fara
dezvoltarea mtelectuala, lapte, glucide.
afectarea actlvitalii
electrice a creierului.
Infec\ii virale Unele gripe (asiatice) Frecventarea
(Ia lnceputul produc, uneori, mediului infestal cu
sarcinii), gripe neinchiderea tubului epidemii.
asiatice, neural si degenerarea
rubeola. \esutului nervos, ori
malforma\ii. Rubeola
mamei produce, adeseori, I
rnalformatii cardiace,
deficite 'auditive Ij\i vizuale,
rnaltorrnatii ale sistemului
nervos centralia fal.
Radialii. Malformalii grave. Au fost !
evidenjiate la Hirosirna,
Parazili. Malformalii, debilitate Parazili transmis!
generala. prin intermediul
pisicilor :oi a cainilor,
Ereditate Boll genetice (cca. 1800 Consultatli genetice.
predominant au fost depistate) .
..E..arentala.
Cauze Malformalii, anacefalle
..!!_ecunoscute. etc.
-
53
..... in conditii normale, infii.ti~rea generals a noului nsscut
(Ia termen) este relativ specificii. Ca atare, corpul este pliabil ~i
are tendinta naturalii. de a sta pliat; capul este mai mare (0
pil.trime din corp) ~i dispune de 6 fontanele (portiuni osoase
moil, membrele sunt relativ scurte, pielea este r~ieticii ~i usor
tumefiata etc. In primele 3-5 zile are toe 0 scadere din greutatea
initiala cu 150-300 gr. dupa care se revine la normal.
in eea mai mare parte a zilei noul nascut doarme. Somnul
sau este polimorf (ca la animale) ~i la majoritatea copiilor el sa
extinde pe 4/5 din 24 de ore. Cu limpul raportul dintre orele de
samn ~i eele de veghe se va modifica. La 1 an, copilul va avea
nevoie pentru relaeere de 15-16 ore de samn zilnic.
$i dupa nastere se mentine ritmul de cresters. Putem
controla greutatea pe care copilul trebuie sa 0 aiba pana la 6
luni inmultind numarul lunilor implinite cu 600, iar la cifra
obtinuta sa adaug!i greutatea de la nastere. Pentru calcularea
cre~terii in inaltime pana la varsta de 6 funi se inmulte~tE
nurnarul de luni ce Ie ~re copilul cu 2,5, la care se adaug
ina1timea de la na~tere. Intra 7 ~j 121uni calculul sa efactuean
inmultindu-se numarul lunilor ~pilului cu 2, la care sa adaugi
valoarea inallimii de la nastere, In toate cazurile, cilrele obtinut
se raporteaza la tabelele de greutate ~i inaltime care exprimJ
media respectiva pe populalia de aceeasi varsta (tabel nr. 3).
Tabelulnr.
Viirsta Baleti Fete
copilulul
Greutale Inal\ime lalie Greulate Inal\ime - Ial
[grame] '[em] {grame] {eml
la nastere 3200 50 3000 49
la31uni 5200 60 5100 59
la61uni 7300 6B 7000 67
la91uni 8600 72 8400 71
la 121uni 9400 79 9200 74
54
....._ in vederea formani unei imagini de ansamblu asupra cresteni normale, se utilizeaza ~i masurarea penmetrului cranian ~i al celui toracic. Astfel, la na~tere penmetrul cranian eSle de ± 34,5 em, la un an de ± 45 em, iar la 3 ani de ± 47 em. Penmetrul toracic este de ± 32 em la nastere Iii erelite la ± 45 cm la 1

an.

Perimetrul cranian este legat de crelilerea volumului ereierului, iar perimetrul toracic se raporteaza la cresterea, dezvoltarea Iii consolidarea cutiei toracice ce protejeaza functionarea unor sisteme vitale importante. Acestea sunt posibile ca urmare a trecerii la mediul extrauterin (tabel or. 4).

Chiar din aceasta perioada sunt evidente trei legi cu privire la ritmul de crestsrs, legi ce vor actiona Intr-o masura mai mare sau mai mi~ ~i In celelalte varste ale copileriei ~i anume: 1. Legea ritmurilor de cre~tere ce est« cu atAI mai rapida ~i mai importanta cu cat varste/a sunt mai mici.

2. Legea corelaliei ereliterii dintre diferitale organe, pe de o parte, Iii organismul in ansamblu corelat cu aeeste organe, pe de alta parte.

3. Legea puseelor de crestere ce marcheaza existenta unor salturi de la 0 perioada relativ scurta de timp la alta.

2. OEZVOLTAREA PSIHICA TIMPURIE

In ontogeneza timpurie, trebuinlele de baza (fiziologice) au un rol foarte mare. in acest sens, digestia incepe sa devina eVidenta ~i lormarea intervalelor alimentare duce la constituirea habitudinilor alimentare primare, care vor sta la baza aparitiei attor Irebuin\e mal complexe. Ulterior, trebuintele de aparare (supravie\uire) devin active, ~i incep sa se exprime prin alte Irebuinle, cum ar fi cele de rniscare ~i lipal. Semnificative este cOnstitui rea , treptata, a trebuintelor psihologice legate de prezenIa adullilor ~i relaponarea cu acesna, Reflexul de orientare este pus in evidenla de trsbuinta de a sim\i, de a auzi, de a vedea etc. Cu timpul, trebuinlele biologice vor ~pata un cadru de eXprimare ~i satisfacere consolidat rilmic (prin orarut zilei), iar trebuintele psihologice vor cA~tiga tot mai mult in importanla ~I vor conslitui terenul de intre\inere a cornuntcarf Iii inva\ani.

55

'r- ;;
Schlmbarea condltillor de exlstenti datorlti na~rll
Na,terea in vlata tntrautertns
1. mediul !ichid
Efort mare, pot apare l1trangulAri de
cordon $1 hemoragii.
2. digestie paraznara
simplificata;
3. temperatura constanta
(±36 grade)
,
Sun! periculoase: 4. circulatie sanguina lega!a
a) pozi\iile transversale (on de alt de organismul uterin
gen)
b) angajarea prelungita In travaliu in
DOzltie cresila de eXDulzie.
5. organe de sim\ neutre,
!ipsa de stimula\ie
6. imunitate prin fillre
imunogene materne ~i
lnmagazinare
7. !ipsa de efort
Baie\i (± 3500 gr. ± 50 cm) 8. echilibru hormonal propriu
condi\iilor intrauterine
9. un creier neantrenat,
crestere toarte activa.
56
....... Tabelul nr. 4
in medlul extrauterln Organe Efecte
mediu aerian plamani organizare respiratorie
digestie alimentara stomac, tub organizarea asimilarf
digestiv, rt- ~I digestiei (cicluilli
nlchi, alande ritmul diaestiv);
temperatura variablla termoregla- Termoreglarea proprie
(± 18 la 26 grade) tori (se condi\ioneaza),
vitalitatea organismului,
oxigenarea;
antrenarea circulatiei slstemul
sanguine independente circulator
StimUli nurnerosl ~i !oarte organe de activitate de adaptare
diferi\i sim\ cornptexa prin inter-
mediul senzorlalitatii
Invazil de microbl 'ii vlru'il, formarea coeficientului
prat, substante poluante de imunitate personal
imunitate placentara
Etort, organizarea primara reactii, mi'icari,
a reactiilor comolexe comoortamente
Criza burnoreta, tonifierea nou echilibru, organi-
glandelor mamars, men- zarea metabolismului
Sire miniaturale icter propriu aetiv ca 'ii orga-
fizioloaic ' nizarea bioritmurilor
Solici1area activita~i nero scAderea temporala a
v<lase superioare, ellmina- greutatii apoi recupe-
rea de mecuum III substante rarea ± 12·14 zile,
-.2,bsorbite in timool nasterii.
57
..... Teate aceste trebuinte exprima necesitatile copilului ~i deregliirile ce pot sa apartt Ele sa formeaza ~i sa dezvolta in relaliile copilului cu mediul ~i contribuie la sansibilizarea nounascutului fata de diferitele samnale, il determina sa reactiOneze la acastea ~i sa dobilndeasca, eu timpul, capaeitiiti proprii de manifestare pentru satisfaeerea lor. Prin repetarea unor seevente de satisfacere a trebuintelor fiziologice (hri!inirea, imbaierea, pregatirea pentru somn) ii creeaza copilului un conglomerat de senzatii (tactile, prin eontactul cu corpul mamei in timpul alaptlirii, termiee, prin luarea in brate, gustative ~i olfaetive, prin hranire, auditive, prin perceperea vomirii ~i zgomotelor. vizuale, prin contactul eu eei din jur lji a obieetelor). Aeestea stau la baza dezvoltiirii psihiee de ansamblu ~i la constituirea unor conduite.

Dezvoltarea sensibililalii este legatli ~i de func\ionalitate analizatorilor ~i prin intermediul ei se pun bazele aparitiei per eeptiei14 ea forma cornplexa de contact cu lumea lncoojuratoa reo Debutul perceptiei este strfms legal de malurizarea neur functionala, de dezvollarea mecanisme lor diferitelor modalita senzoriale ~i de coordonarea activilatii ananzatoruor". Exis asadar, 0 relatie stransa intre dezvollarea biologica ~i cea psi hologica, ceea ce I-a lacu! pe Piagel'· sa afirme ca "inleligen este un caz particular al adaptarf biologice', In limp ce L. S. V gotski sublinia eli dezvoltarea pstnocomportamentala de a samblu este condiVonatli de interacpunea copilului cu cei din JUT

Prin dezvoltarea acuit.!l{ii senzoriale se ajunge la crear de impresii din lumea Inconjuratoare !}i exprimarea de rea corespunzatoare. Unele componente ale senzorialitiitii de vesc ~i trebuintele biologice ale organismului. Pe baza aeest

se constitute alte reactii senzoriale implicate In adaptarea complexa ee prive~te comunicarea ~i socializarea.

,. Mouco, G., Psychanalyse et education, Aubier, 1987.

15 Cretu, T., Psiho/ogia varsle/or, partea intAi, Bucure~tj, Ed. versita~i Bucuresti, 1994, p. 61.

re Piagel, J., Na$terea inteligenlei /a copii, Bucuresti, Ed. Oidacti Pedagogica, 1973, p. 12.

58

Fire~te, in ontogeneza timpurie sunt mai pregnante tuncliile primare biologice atAt ale senzorialitatii de contact (miros, gust), apoi de tact, cAt ~i a aceleia de distantA (vAl, auz).

Senzorialitatea de contact asta reprezentata prin gust, miros ~i tact. Primele doua modalitiiti senzoriale sunt constituite de analizatorii chimici (gustul ~i mirosul) care cunosc 0 dezvoltare acoenfuata dupA nastere.

Ptin dezvoltarea func/ionalita/ii analizatorilor se constituie ~i se organizeazll percep/ia ca proces de cunoestere. Perceptia se structureaza sub forma a doua modele: unul perceptivcontemplativ, prezent la 2 luni, iar cel de al doi/ea model este perceptiv-ac/ional $i poate fi eviden/iat inca la 3 luni. Modelul perceptiei actionale conditioneaza dezvoltarea formelor complexe de prehensiune manuala. Prin intermediul acestula, se acumuleaza 0 experienta foarte bogata perceptiv-senzorlata ce nu se reduce numai la satistacerea trebuintelor biologice. in ansamblul lor, organele de simi se structureaza pe directia func\iilor cognitive ce determine conturarea disponibilitatilor subiective ale copilului in rela\iile cu mediul lnconjurator (Iabelele nr. 5,6,7,8).

Pe masura dezvoltl!rii experientei perceptiv-senzoriale, sa stirnuleaza functiile mnemice ~i devin active reprezentarile cu pertinente rezonante afective. impreuna eu perceptlile, reprezentarlle contribuie la crearea imaginii complexe ~i coerente a mediului Inconjurator. Ca atare, sa imbogale~te experienta copilului ~i se procuc tot mai frecvent actium bazate pe intenliL Se cauta solutii pentru a inlatura eventualele obstacole ce it impiedice. sa-~i realizeze intentla, ajungfmd la 0 noua forma de relalionar~ cu mediul, prin intermediul unor forme ale inteligentei.

In aeest context, J. Piaget, s-a referit la unele conduite legate de experienta senzorio-motorie. Spre exemplu, asa numita ·conduita a suportului" (Ia 9 luni) se produce atunci cand se lIutura 0 batista deasupra felei copilului, dar daca nu reu~e~te sa 0 apuce, dupa cateva Incercari se opreste ~i apai ~nnde mana care mi~ batista. La fel apar lucrurile l}i in cazul COnduitei storii", cand copilul trage sloara legata de un obiect, daCl! in prealabil nu a reu~it sa ajunga la aeesta.

59

~
Caracteristlcl ale dezvoltiril senzoriale t1mpurll ·1
c.tBgOria An.llUlmllsepa- Part!cul.rilttI.,. 019.11610'
anallzalorllor rat' ,I organele lor senzorWle

De contact Miros (nesul) Zonif receptorie.
!aarte perticule volatile in cavllalea nazall:
dezvoltal la emlse de substante
nastere. volatile. -incomplel dezvollalA in comelul
superiOr nazat;
-lama cribrilorrna a elnoidulul §i
septului;
-celule inalle de spoiin;
-calule nazale; .M
-celule nervoase;
-bipolare, oltactive grupate in vezl-
eule ollactive.
Zonif centrali! =,
cu ai11epalium
Gust (gura), Zoni! receptorie /argi!
alimente, oblecte, limba. palatul dur, 0 parte din
copilul duce la gu,a
tOlul mucoasa (interna) labials. a ,
obrajilo' ~I 0 parte din ooola9,
papilele gustative:
-fusifo,me .,
-circumvolate
-filiforme
-canea posterioa,s a limbil ~i
suprale\ele laterale.
Zona centraltl, in regiunea bulbarii
in veciniitatea nucleulul cortical
oHactlc.
60
~.
-------'- Tsbelul nr. 5
Partlcularllitl lie Evolutla func:tlllor .nallzatorllor
senslblllliUI
()'3 3.& 6-9 9-12
Senslbili la mirosuri tari FunC\ii Evolutie Evolutie U~oara
simple (nervli ollaClivl). blologice. lenti. lenti. inlenslfi-
mirosuri inlep610are care a
(nervii lrigemeni). Mai evolutiei
mare sensibllrtalea daloritil
olfactiva in momenlela dHeren-
premerglitoare hrAnirii Ileni
(de foame). de verbalea
ciclicitatea digestiel - sa mirosu-
evidenliaza ~i prin pulsul rilor.
fontanelei
Copilul este sensibilia: Funcpi Funclii De cunoa- Se
-dulce - mai dezvoltat; biologlee biologiee ~lere. verna-
-sara! - mal pulin ~ide de orienta- lizeaza ~i
dezvonat; orientare. reo de sasl-
-.mar - mai pulin cunoas- zeaza
dezvollal; lere. inlensi-
-acru - mai dezvollat; tatea.
-reaepi mimice diferite.
-~~ I~
.__
61
....... ~-
CARACTERISTICI ALE DEZVOLTARII SENZORIALE TIMPURII
Ca*.Jori. Anallzatoril sap.rat! ,I Partlcularit4!l ale
anallzatorilor org.nala lor org.nelor aenzoriale
:1,
~,
De contact Plelea. Atingerea pielei a Zona receptorie.
pulin diferitelor ei zone. Celule Zonal, rasClii dWerite locale
dezvoltat senzcriate, r1ispandite inegalin
cald-reee, diferite zone: -ln jurul ochllor reflexul de
presiune, -discuri aparare oculo-palpablle
durere.
-formatiunl Krause pantru Irig -ln palma - rellexul
Robinson de prehensiuns
-corpusculi Ruffini pentru cald In pian! .. -reflexul Bablnlf
-corpuscuf Valer-Paecini -in alte pal\i-reaC\ii soc
pres/une (tresarire)
-neofrib/le bredoide pan!ru -trigul - modifieS,; vasa-
durere (panere DocheU) constrictive
-corpuscuf Meissner (atingere -caldura -vasodilatapi.
microscopical.
Sa dezvolta dupa nastere. Zona centra/a.
62
......__ Tsbelul nr. 6
6
Partlcularffitl ale Evolutla functlllor anallzatorllor
senslblllti\ll
0-3 3·6 6·9 9·12
Dependen!! de FunClii Funclil Func~i Implicalil in
densltatea corpusculilor biologice cognitive, cognitive, spaliul
~i de intensilatea investigative investiga· laptic.
stimulilor. Sensibilitatea ~i descoperir tive ~i
cutanata (tactilt\) este (perceplie) descop ...
colorata afectiv rlre
- se implicA In forma res (percep\ie)
pereepliei obiectelor
- se implies In perceppa
spaliala.
L.....
63
...... '- ~
CARACTERISnCI ALE DEZVOLTARII SENZORIALE nMPURIi
categona Analizatorii separa~ PartiCularitBV ale organalor
analizatonlor ~I organala lor sarlZonala

De distan~. VIIz (ochli) undele AclMtAV retaliv man, irisul albaslru-
sedezvoltll eleclromagnellce een~iu inchis (ochi de lapte) d~pa
mai pUlin Ia intre 390-800 3 luni culoarea, cristal;n mara cu
na~lere milimicroni. pulere de refract;e mica, celule mal
puline. groase ~ scurte (acuitate
redus4), fixare binocularii dillcilii -
. nesensibilizarea nervilor moton de·
coordonare a ochilor.
Auz (urachea) de Ia Zona reeeptoare
16 vibralii duble 18 Urechea medie invadaIA de lichidul
30000 Ylbrelil pe amniotic Ia nastere - surditale
secunda. u~rii, urechea extema -colee-
larea sunatelor de eatre pavilion,
urechea media - timpanul, coca-
nelul, scii$.
Zona central~
Lobii temporali. Penlru auzul verbal
emisferele stangl.
CARACTERISTICI ALE DEZVOLTARIl SENZORIALE TIMPURIl
Categorla Analizatorli separat! Parlicularitiili ale organeiol
analizatorilor si oroanele lor senzoriale

Ai eondi~ei Eehilibru, labinntul ~i Lablrintul §i aparatul vestibular,
interne aparatul vestibular. terminatiuni nsrvoase in mu~hi §i
tendoane.
Sanzal;i interne T ermlnatiunlle nervoase din y
(coliei, ereeazii organele interne.
zgomole Interne).
64
fIL_ Tebelul nr. 7
Partlcularftitla" Evolutla tunc1lUor anallzatorllor
unalbilltiill
0-3 3-6 6-9 9-12
InloalC8 capul spre Dela Functil Funqie Impllcalii
sursa de zgamol apoi oarecare cognitive + cognlllvA Inspaliul
doar plivirea, inchide indiferen\6 funqionali· +de haptic.
~i deschide pteoa- vizualA, a tate vlzuaiA, orientate.
pele, se mirA, vede vedea apoi investigalie
apal plive~te; la a plivi, ~i descope-
strabism posibll in percepl;e. ore
prirnele lunl,
Intoaree capul spre Sunete, Sunete, Funct1e Implicalii In
sursa de zgamot. indUerenla orientare. cognitivA vartJire,
Complex de inviorars auditivii, ~I rela- autoascult
Ia apropierea omului orientare. IlonalA, are ~I
(percepulii aud~iv) Ia vocea control al
auzul pa§ilor etc. mamel pronunliei.
Crestere mare a intre 128-
pragunlor absolute ~i 300
• pragului d~erenllal. vibraVi.
Se dezvolta auzul
fonematic implicat In
vorbire.
Tabelul nr. 8
Particularitii~ ale Evolulia funcliilor analizatorilor
sensibilltlilii
0·3 3-6 6-9 9-12
Primele rellexe se ela- Slab Dezvoltate Implicalil in Implicalie
boreazA la pozilia de dezvoltate ~edere, in ridicarea
.Iaptare. Implicat in tArAt etc. in pozilie
echilibrul complex verticala §i
(§edere, statlonare primii pa~i.
~eda-mers).
Inilial, zgomotul §i Foarte Dezvoltate Dezvoltate Dezvoltate
Impresiile interne dezvoltate relativ bine
blocheaza aceesul
celor exteme - apcl S9
'ubordoneazli
~tora.
65
...... Piaget a descris sass etaps In dezvoltarea senzorialmotorie In care intervin dominante valence pentru dezvoltarea psihicii a copilului ~i formarea cadrului general de admitere a influenlelor din medun tncorqurator:

1. de la nasters la 1 luna, predorntna reflexele, la inceput cele necondltionate, apoi, pe baza lor, se torrneaza reflexe conditionate

2 .' de la 1 luna la 4 luni, se produce acomodarea §i coordonarea reflexelor, se elaboreaza lanturi §i reflexe tot mai

complexe .

3. de la 4 la 8 luni, se adopla procedee prin care se prelungesc perioadele de observare a lucrurilor din jur sau a persoanelor interesate

4. de la 8 la 12 luni, se reahzeaza forme not §i mai complexe de adaptare, In care.rolul principal" joaca antlclpatia 5. de la 12 la 18 luni, se etanoreaza mijloaca noi de explorare §i cunoastere bazate pe exoerienta activa

6. de la 12 la 24 de lun!, intervin mijloace de achizitie acomodare, bazate pe cornblnapt mintale ce au mare val oar tormativa iiii informativa pentru dezvoltarea copilului."

Pe linia dezvoltarii mi~carilor sunt semnificative cel legate de pozltla verucala §i mentlnerea echilibrului. Spre sfar situl primului an, cand se produc primii pasi, se adopts 0 pozi\, verticals mai corecta, Se manifesta dorinta de deplasare duce la dezvoltarea autonomiei §i a initiativei personale, fa marcat prin periectionarea coordoniirii mi§carilor antrenate 1 echilibrul deplasanl.

Prin dezvoltarea capaciUitii de manipulare a obieclelor, jucariilor, prin adoptarea pozitiei sezute, apoi a rnersului sp sfar§itul perioadei, contactul cu lumea tnconiuratoare se large te, cunoasterea devine mal ampla §i mal completa, sa dezvol dorinia §i intentionalitatea, se constituie 0 serie de elemen care stau la baza formarii de conduite impregnante psihologic.

17 Plaget, J., La formation symbole chez ('efant, Oelachaux el NI Neuchalel eI Paris, 1953.

66

Pentru evolutia copilului, comunicarea constituie unul din aspecte/e fundamentale ale adaptarii. Ea este in acela§i timp un factor de echilibru al copilului cu mediul inconjurator §i are 0 sene de componente formative. Comunicarea nu se reduce numai la realizarea ei prin vorbire (Iimbaj), caci in aceasta etapa au importanta §i reactiile nonverbale (C.N.V.) in care gestica, mimica, postura §i paralimbajul sunt deosebit de active. A§adar, formele prin care se rnanifesta C.N.V. sunt diverse. Spre exemplu, la 3-4 saptamani se manifesta zarnbetul, ca expresie a C.N.V. ce are loe prin asa numitul "contact vizual' cu cei din jur, 0 forma de privire intensa iradiant lummoasa. 0 asttel de comunicare aduce dupa sine 0 adevarata explozie de reactli ce semnifica C.N.v. ceea ce va largi relationarea copilului sugar cu cei din jur §i mai ales cu mama. La 2 \uni intervin momente in care copilul i~i intrerupe suptul pentru a zambl ca raspuns la discursul afectiv al mamei. intr-o schema similara a cornunicarti se tncadreaza ~i vocalizarile ~i ganguritul copilului. Ulterior, pe la 4-5 luni, copilul in\elege unele aspecte ale cornunicarf dupa mimica adultului. Pe locu\ al doilea, in contextul C.N.V., se alia gestica rnainilor ce este mai variata dupa 6-7 luni ~i dorninata de inten\ii afective, refuz, situatii ceremoniale invatate, situatii de contact social (salut). La acestea se adauga intinderea mamllor ~i ale corpului pentru a fi luat in brate, forme variate de mimica pentru stan de disconfort, agatarea, exprimarea afectiunii sau a conduitelor de abandon (tacerea, geamatul, oftatul, \ipatu\).

Referindu-se la formele comunicarii, raportate la distanta spa\iala, E. Hull a pus accent pe relationarea afectiv-socialii. Se presupune ca distanta comunicarii inti me de maxima afectiune este foarte mica (20-35 ern). Asttel, dupa Hull, "distanta intima' esle egala cu aceea dintre lata mamei ~i aceea a copilului cand Suge. 0 alta forma, este aceea a 'distantei personale', care se distinge printr-o incii.rcatura mai mica de afectiune, dar mai Socializata (sa cornunica intorrnatu). A traia forma este 'distanta oficiala' §i priveste comunicarea unor activitati sau a unor hOlarari. Un loe aparta n ocupa problema "atingerii', ce esle considerala "distanta" maximei iubiri ~i afactiuni (a iubirii de

67

mama, a intimitiitii, mal tarziu a dansului, a contactului de cuplu), dar ~i a maximei agresiuni (Iupta).

Cu timpul, C.N.V. se subordoneaza comunicaril vemale.

Ganguritul constinns lorma incipienla a vomirii. EI cuprinde inta; vocale neclare, apoi aceslea devin clare (a, e, 0, i, u, e). Dupil4 luni, se produc articulari de vocale cu consoane ~i dilerentierea lor (a se articuteaza cu m, n, p, t, d), ca apoi sa se faci diferenlierea dintre sillante ~i suieratoare. urmeaza diferentierea celorlalte consoane, c8l}tigarea tonalitalii de pronuntie ultimul ce se poate pronunta este sunetul"r".

in jurul varstei de 5 luni, incepe procesul de laJa[iune taza superioara a gangurilului. Lalathmea este 0 lmensa emlsi de repetilii de silabe (reactie circulara), Spre sfar§itul lunii a 1 a, atentia copitului este evident indreptata spre cuvinle ca devin elementele cele mai importante ale adaptarii ~i com nlcarfi, Primele cuvinte joaca rol de propozltit, iar lanturile sintagme nediterenliate au lunelii de holofraze. $i unele :;>i alte cuprind numeroase imiti!iri de sunete (pisica face miau, caine ham-ham, ceasul tic-tao]. in tunclionalitatea cornunicarii exist pe de-o parte, "cornpetenta" (capacitatea copilului de decodi care a limbajului adult) §i, pe de alta, "pertormanta" (capacitat de a uliliza cuvinle ca mijloace de comunicare). N. Chom esle de parere ca, totdeauna cornpetsnta este mai sensibila mai avansata decat pertormanta.

Pe baza comunicarii verbale se contureaza conduite n cum ar Ii simpatia §i antipatia, evaluarea, gelozia, timiditat simularea §i imitatia etc. §i astlel se dezvolta conduitele alecr

§i de socializare.

Trebuie subliniat faptul ca se pot rernarca multe dilere psihoindividuale intre copiii pana la un an. Acestea se rna testa in aspecte dominante ale conduitelor astlel incat disting copii nervosi §i iritabili, care au reactii vehemente disconlort in limp ce a~ii sunt toleranti la trustratli, veseli, sociabili. [ntra aceste extreme pot Ii copii cu unoarecare g de labilitate. Problemele cele mai dilicile sunt legate de iritabili. Uneori, acestia pot Ii copii foarte sensibili :;>i intelige dar mai pulin cooperanp. 0 aill'! problema delicala este ace

68

69

pasivita\ii. Pasivii sunt mai putin cooperanp, iar pasivitatea se datoreaza avitaminozei afective. In astlel de cazuri este afectata intreaga dezvoltare pSihica {>i poate avea urman negative ~i in perioadele ulterioare ale vie\ii. traind adevarate 'complexe', dupa Freud.

Autoevaluare

1. Care sunt condttitle de normalizare ~i fragilizare din etapa na~teTij.

2. in ce constau principalele achizltii hiologice din perioada sugara?

3. Punett In evidenta caracteristicile dezvoltarii psihice din perioada sugara ~i a dependentei copilului de adult.

CAPITOLULV

PERIOADA ANTEPRE~COLARA (prima copIlirle)

1. CONTEXTUL GENERAL AL EVOLUTIEI COPILULUI

Odatil. cu intrarea copilului in perioada anteprescolara se produc restructuril.ri importante pe linia elaboril.rii mecanismelor de adaptare la mediul rncorqurator, ceea ce are semniticatie pentru socializare ~i integrare in viata soeialil.. Spre deosebire de dependenta totala de adult (mai ales de mama) din perioada sugarii, copilul anteprsscotar reusaste sa se desprindii, partial, de adult ~i sa exercite 0 serie de actlunl fiira 0 dirijare nemijlocitil. din partea anturajului, dar asemenea ac\iuni sunl desfa~urate intr-un context specific al exlstentei sale. Copilul devine, astlel, 0 fiin\a activa ce se straduleste sa se implice in vlata familiei ~i sa raspunda cerintelor fonmulate de adult.

in perioada antepre~colarii (1-3 ani) au loe atat de multiple transformari Incat se poate aprecia ca in raport de dlferenlele dintre copii se marchsaza specificul epoeii, a (arii, a re9lunii, a limbii materne. Este evident caracterul formativ ce se realiz.eaza prin inlreaga activitate a copilului ~i prin sistemul de relalll not cu cei din jur. Se traieste 0 noua experienta de viala,

71

prin integrarea copilului in interrelatiile grupului familial, !ii incepe sa sesizeze regulile, interdictiile, orarul Iii stilul de viata al familiei, modul de organizare ~i funcponalitatea ei. in acelasi timp, se eonsolideaza autonomia, se perteqioneaza deplasarea ~i se nuanteaza comunicarea verbala, ceea ce stimuleaza dezvonarea intregii activita\i psihice.

Copilul incepe sa simta ~i sa traiasca copilaria, sa se joace !ii sa adopte actiuni bazate pe imitatie, iar spre sfar§itul perioadei chiar sa simta ca el poate Ii util adultului Iii ca poate la fel de important ea acesta prin tot ceea ee face. Aeestea su numai 0 parte din argumentele pentru care perioada antepre§ colara mai este denumita Iii prima copilarie.

72

2. CARACTERISTICI BIO·PSIHICE GENERALE

in perioada de la 1-3 ani, copilul este relativ adaptat mediul sau imediat, dar are dificulta\i cand este vorba de medi social. Totulii, sa realizeaza unele progrese prin umanizar trebuintelor, a intentiilor, a atitudinilor ~i a conduitelor de b Din aceasta perspectiva unli autori consider! ca pana fa 3 omul aehizi\ioneaza 60% din experlenta fundamental! de via

AvAnd in vedere fntreaga dezvoltare a primel copilarii, pot desprinde tr.ei subperioade. Prima (de la 12 fa 18 luni) relera la consolidarea mersului ~, concomltent, 0 mai percepere a medlului inconjuralor. Copilul esle acum de<>SeI. de nestatomic ~ instabil, atres de tot ceea ce vede fi stimulat de cerlnte exterloare, lapt ce fI determini sa . tigheze toate coI!urile casei.

Relerindu-se Ia aeeste momente ale contlnuei mi§CAri, Gessel a considerat ca in aceasti perioadA copilul este ca

leI de 'jep' in plina schimbare de vitezi.

A doua subperioadA (intre 18 ~ 28 de luni), se terizeazi, mai ales, printr-o accentuati dezvoltare a cornu verbale fi 0 adaptare mai complexa la diferitele situatii de

Acum, deplasarea devine mai putln nervoasa §i mai denata linalizArii unor intenVi. Pe !lnia vorblrii, sa realiz

Tabelul nr. 9
Varsta Bi\ieli Fete Greutatea
copilului creierului
Talia Greutatea Talia Greutatea
1 an ±74cm ± 9400 gr ±74cm ± 9200gr ± 983gr
t-
3 ani ±92cm ± 14000 gr ±92cm ± 13900 gr ± 1112gr
.._ pronunlie corecta a sunetelor :;;i se produc diferentieri _intre ele. Spre sfar:;;itul etapei, copilul redevine deseori nervos. In subperioada a treia (de la 28 de luni la 3 ani) se dezvolta intelegerea cuvintelor adultilor :;;i devine sensibil lata de cei din jur, inclusiV lata d~ partenenul de joaca.

In aeeasta perioada, inca se men\ine, intens, ritmul cresterii, dar are loc 0 oarecare incetinire spre finalul perioadei. Caracteristic este :;;i laptul ca unele segmente ale corpului au ritmuri de cresters inegale, ceea ce modifica inlati§area copilului (tabelul nr. g). in paralel se produce 0 osificare intensa la nivelul coloanei vertebrale, a cutiei craniene, a membrelor, iar pima la sfar~itul perioadei, dentitla provizorie devine cornpleta, Se dezvolta §i sistemul muscular §i se tntaresc ligamentele, ceea ce laciliteaza efectuarea miscarilor intentionate.

Sub aspectul general fizic, copilul capata 0 inlati:;;are generala tot mai proportionala §i placuta (fig. 4). Specilicul vorbirii §i modul in care se relationeaza cu cei din jur sporeste caracterul simpatic al copilului, lapt pentru care perioada anteprsscotara a mai fost numita §i perioada de gratie §i dragala:;;enie.

73

Fig. 4 Modificari ale proporpuor organismului in fazele de dezvoltare.

Dezvoltarea sistemului nervos continua, de asemene intens. Astlel, creierul devine asemanator cu cel al adultului ceea ce pnveste circumvolU1iunile 9i sciziunile respective. Gre talea creierului este la 1 an de aproximaliv 980 gr ~i ajunge la ani la circa 1100 g.

Ca urmare, ~i zonele motorii specifice vorbirii tunc neaza dupa principii legate de retroaterentatie. Totusi, e realizat echilibrul dintre excitatie ~i inhibitie, iar prin pre minarea excitatiei se rnentine 0 anurnita instabilitate motorie.

o dezvoltare accentuata 0 cunosc mi~carile, tncepand cele legate de mers ~i terminand cu cele ale motricitiitii Ii Copilului ii place miscarea ~i 0 exerseaza asa cum tncearca verbalizeze cat mai rnutte actiuni ce Ie etectueazii ~i se bu de reusitele sale. Tocmai pentru aceasta, unii autori au n aceasta periaadii ca a {jintei ee tropaie, a fiinjei ee trancane a inmuguririi verbale. in felul acesta, se subliniaza dezvoll conduitelor motorii ~i verbale care l~i pun amprenta pe ev celorlalle conduite ale copilului. Capilul paate face mici structii din cuburi ~i trage linli drepte verticale, face construcpl verticale. La 2 ani ~i 6 luni, poate ln~ira ma mari, rasfoie~te paginile unei carti colorate, cotoreaza sup unei fai de hartie, itie sa utilizeze rnanerul usii, butoa aparatului de radio. La 3 ani, peate turna apa dintr-o

74

alta, poate ta.ia hiirtie cu foarfecele, poate da cu piciorul intr-o minge, poate merge pe tricicleta. Copilul descopera potentialitatea mare a mainii ~i importanta mi~rii pentru cunoasterea calor din jur. Imitatia are un rol de searna in invatare (imita citirea ziarului, a lumatului). Totu~i, membrele inferioare sunt 5Curte, ceea ce nu asigura un echilibru prea bun in mers ~i din aeeste motive dependenta de adult rarnane inca mare. Prin incurajarea copilului de a efeetua cat mai multe mi~ari ~i deplasiiri, se torrneaza increderea in sine, capata curaj ~i se dezvolta autonomia personata,

Cunoasterea se imbogate~te mai cu searna prin aetivitatea senzortala. Sunt deosebit de active canalele de intormatie de distanta (impresiile vizuale ~i auditive) care incep sa Ie eontroleze pe cele de contact ~i prin aceasta se pertectioneaza perceptia spaliului, dtstantetor de camp vizual.

Dar experienta perceptiva este profund influenlata de progresele privind experienta verbala. Comunicarea creeaza cerinta de a se expune pe rand ceea ce este dat .slmuitan" in psrceptle ~i impresie, lapt ce dimensioneaza sesizarea ~i constlentizarea succesiunii din realitate ~i a succesiunii logice. Copilul recunoaste greu 0 persoana din anturajul sau daca se lmbraca mai diferit, insa i~i da repede seama de identitatea ei atunei cand comunica cu aceasta.

75

3. COMUNICAREA!ii1 iNVATAREA SPONTANA

Comunicarea se constituie ca principal mijloc de rela!ionare eu cei din jur ~i de dobandire a experlentelcr sociale. Ea se lorrneaza, dupa cum am vazut, pe toata durata existentel fiin!ei umane ~I debutul ei se produce odata cu venirea copilului pe lume. Chiar inainte de un an, dar mai ales de la un an, devine evidenta posibilitatea copilului de a sesiza in!elesul multor Cuvine. In acetasi timp, el poate rosti relativ coreet ~i inteligibil CUVlntele uzuale. 0 asemenea situatie este stimulata de dorinla ~PIIU!Ui de a se face inleles ~i de descoperirea unui fapt impor. nt iii anume acela ca toate obiectele, fenomenele, actiunile, InSU~irile etc., au nume. Incepe tot mai freevent sa totoseasca

vorbirea in propezi\ii l1i se organizeaza sintaxa (regulile gramaticale) eeea ee duee la ordonarea vorbirii ~i la cre~terea fortei cemunicarii.

In psihologie sunt descrise Irei feluri de limbaj: a) limbajul .mic·, primitiv, de circulalie restransa (intre cepit ~i eei din mediul apropiat). Acest limbaj dispune de cuvinte onomatopee,

de holofraze, de euvinte circumstantiale de circulatie restransa:

b) limbajul situativ incareat cu cuvinte concrete, eu structura gramalicalii, dar saturat de exctarnatii, forme verbale eliptice ~i gestica; c) limbajul contextual cu vorbire desfa~urata ce are text ~i un context discret. Limbajul contextual evolueaza D':lraI6l1 •• cu eel situativ, pe care-I va domina treptat lji va juca un rol mai important in dezvoltarea intelectului.

Cu timpul, se verbalizeaza 0 mare parte a eXIJeriienltallll senzoriale cu implieslii afective (acru, dulce, amar, sarat) prezenta integratorilor evalualivi: bun, rau etc. in aceeasl lie se realizeaza lji expsnenta odorifica (miros de parfum, de benzma), iar ca integratori evaluativi: ural, tnecaclos. Este rernarcablla evolupa verbalizarii

de culoare. Sunt percepute l1i denumite mai intai fel se veroauzeaza ~i senzatiile auditive ca ~i eelelalte senzoriale.

Progresele privind exprimarea §i intelegerea vorbirii evidente §i in aile directi\. Copilul 1ncepe sa caule "ali5':f~Ir.p.'rl curiozitiitii senzoriale pe pia nul interogaliei verbale. Apar des intrebari de genul "Ce este asta?". Concomitent, incepe sa-§i exprime verbal dorlntele, voirua, dificultalile

mentele. Dorinla de comunicare devine mtensa, .

comunicare este ul1urala lji de laptul ca in unele de 2 ani 1ncepe sa-lji reprezinte obiecte care nu sum

lji chiar sa poata anticipa modul lor de folosire in ocupattonate. Reprezentarea §i anticiparea efecluiirii ei in plan pracnc imprirna conslstenta l1i 0

organizare a comportamentului. Oe§i gandirea se

limitele primitivismului §i egoeentrismului, apar noi ee 0 detaseaza de dependenta e)(clusiva de sine zeazii intelegerea contextului general in care are loe

76

77

Capacitatea de intelegere se large§te loarte mutt, inclusiv pe planul motivelor. actiunilor §i a experientei. Te speli pe maini ca sa Iii curat, i\i §tergi picioarele §i talpile pantolilor ca sa nu murdare§ti covorul. Copilul intelege ee inseamna in mod dilerentiat determinari ca: pe, in spate. sub, in fala. jos, daasupra, langaete.

Capaeitatea de intelegere se manitesta §i atunei cand ascuitA mici povestiri pe care Ie prefera sa aiba un final bun. Prin aeeste povestiri, experien\a devine mai bogata §i depa~e§te slera psrceptlv-senzoriala. Se dezvolta §i tnsusrea de repovestire a celor auzite.

In realizarea pronun\iei intervln doua principii §i anume: primul este principiul economiei (evident in numeroasele eliziuni ce neutrallzeaza cuvintele mai lungi, dar §i in inloeuirea arliculatiilor difiei\e cu articulari mai simple §i user de pronun\8.t). iar al doilea este principiul repetitie! (semnilicativ in tendinta de a repeta mai ales silabele accentuate ale cuvintelor). In al douea prineipiu se manifesta fenomenul de perseverare ~i de inversare a sunetelor sau a silabelor in cuvinte.

Releritor la varietatea expansionista a intormatiilor vehieulate prin Hmbaj exista 0 serie de aspecte care nu raman la nivelul structurii de voeabular. Astfel, copilul invata numele unui obiect ij'i prin extensie vorbeste despre ella persoana a III-a (reproducand felul de vorbire al cslorlaltl). Totusl, apare Iii folosirea lui eu §i a determlnarll prin folosirea al meu. Cuvintele respective apar mai frecvent ca factori de prim ordin in dezvoltarea simbolistieii cu semnlflcatte nemijlocita pentru intelegere .

. La ± 3 ani, copilul intra Intr-o laza cornpllcata de dezvoltare a limbajului (instrument al gandirii). Se instituie 0 etapa Interogativa - in care intrebiirile perseverente sunt de ce? Cum? Aceasta (aza. atraqe atentia Iii interesul asupra planului gandirii in plina dezvoltare spre numeroasele interrelatii §i dependente (inelusiv de cauzalitate) dintre fenomenele din jurul copilului.

J. Piaget considera ca intre 2-4 ani are loc trecerea la un ~tadiU mai avansat a planului rnintal, stadiu numit preoperator. aractenstlC pentru acesta este structura inlelegerii care, dupa

psihologul elvetian, esle impregnala de subiectivitale lli este dependent8. de relalia copilului cu obiectul. in acest stadiu at dezvoltarii, in planul mintal, persista caracterul autisl ~ animist at gandirii copiitor mici lli 0 dificuttate structuralii de a sesiza diferentefe dintre interdependenta, cauzalitatea, determinismul tenomenelor etc. La 3 ani, aten\ia e deplasatii usor spre rela\iite dinlre tenomene lli obiecte, ea activeaza curiozitatea copilului lli tncarca mijloacele de investitie cu strategii nOi, iar adultii intretin animismul (Iovirea obiectului de care se lzbeste). Interogatia "de ce', "pentru ce", devine de prim ordin §i exprima prima cale de crestere a curiozitatii tala de relatiile §i interrelatiile dintre fenomene.

Subliniem faptul ca numeroase disonante cognitive turba planul mintal §i creeazii "tensiuni' cognitive ce observate chiar la copii de 2-3 ani. Aceasta este a doua dezvoltare a curiozita\ii. in sfar§it, a treia forma a este legata de atractia intedicliei. $i aceasta forma de

zitate esle actlva la copilul de 3 ani.

Dezvoltarea evldenta a inteligentei practice a mi~:dilrila1. animate de curiozitate, care se transtorrna in interes, la cumularea de experien\a urnana §i la transformarea in conduite.

Referindu-ne la caracteristicile activita\ii intelectuale, natam, lmpreuna cu J. Piaget'", faptul ca gandirea ,,,",7orilllll motorie constituie punctul de plecare pentru forme plexe §i subtile de operativitate a inteligenlei, dar forme diferite de gandire ce reprezinta !repte cantanv

care pe masura ce sun! despartite se restructureaza ca

denla §i functie. Astlel, In perioadele de dominan\ii a senzorio-motorie extsta §i momente de gfmdire perceptuala (1 an), dar dominalia gandirii ","n7r1rin,-mn!nlri' evidenta. Dupa ce se intra in etapa gandirij simbolice, ceptuale (de la 2 la 4 ani), gandirea senzorio-motorie ramane suooroonata §i-§i modilica 0 serie de insu§iri, ca constientizarea electelor, dar §i a etapelor implicate in

•• Piaget, J., Psihologia inteligentei, Bucure§li, Ed. $liin\lficA, 1 78

Nu pot Ii ignorate diferentele dintre caracterislicile inteligentei senzorio-motorii preverbale lli gandirea verbala care tinde sa dsvina conceptuata.

o alta caractertsnca importanta consta in faptul ca inteligenta senzorio-motorie linde in mod total la satisfaeerea practica a cerintelor subiective, a dorintelor, intentii1or, relatiilor etc. De aeeea, nu este necesar sa clasifice, sa decupeze formele de interrelatli (cauzale, de dependenta, de intercondilionare etc.), deci este orientata spre rezolvarea situatiilor de implicatie practica Iii nu spre cautarea adevarului. in fine, inteligenta senzorio-motorie este implicata in situatii1e in care dlstanta dintre subiect Iii obiect este relanv redusa, Iii din punct de vedere spatial, nu numai temporal. Aceasta conditie de impregnare a impresiilor cu spatiantatea altereaza mobilitatea reprezentarilor.

Asadar, in perioada antepre$colara, incepe constituirea tonnelor gandirii verba Ie. 0 prima etapa a acesteia este aceea a gandirii simbolice preconceptuale. Fara Indolata, utilizarea simbolisticii verbale incepe dupa 12 luni. intre 18 Iii 24 de luni, simbolistica verbala ilii dobandsste statutul de relativa prioritate deoarece relatiile cu adultul solicita intens cerinta de a intelege ceea ce el spune sau face ~i a i se comunica inteligibil. Asttel de comunicari, incarcate de semnificalie, pot aparsa inca in faze Ie inteligentei senzorio-motorii, cand copilul se preface ca doarme, spre exemplu. Hrarurea papu~ii cu un bat in loc de lingurita este un alt exemplu relevant pentru apariua gandirii simbolice.

Comunicarea verbala joaca un rol decisiv in dezvoltarea psihica a copilului, in achizitla de cunostinte ~i in invatarea de nOI expenente, in relationarea cu eei din jur ~i in reglarea condUllelor aflate in plina expansiune. Asttel, cu ajutorul limbajului, copilul verbahzeaza expenenta senzoriaJ-perceplivii, 0 nuan~alii Iii 0 denumeste, i~i reprezinlii mai complex actiunea

eSfa~urala ~i reuseste sa se desprinda de ea interiorizand-o la n~elUI gandirii cu ajutoruJ simbolisticii verbale. incepe, treptat, :/i nu .mai aC\ioneze tntarnplator, sa adopte intenlionalitatea ~i ant1clpeze viitoarele aC\iuni priri verbalizarea acestora odata

79

cu intetegerea etapetor ce trebuie parcurse. Prin dezvottarea enorma a motricitalii, a prehensiunii obiectelor I}i a mersului, copilul il}i largel}te contactul cu mediul tncorqurator I}i ia contact nemijlocit cu obiecte §i situatii, cunoaste calitalile I}i proprieti11ile acestora, traiel}te senzapa §i repeta miscarea care i-a produs placere, exprirna §i imita aqiuni complexe din care incepe sa retina modelele eficiente ce ii faciliteaza adaptarea I}i invalarea. Prin imitalie, se adopta unele conduite sociale I}i se valorifica conduitele adultului, se imbogatel}te experienta copilului §i S8 pun bazele unei forme incipiente de invatare socia/a

Conduitele verbale se dezvolta prlntr-o astfel de inviilare I}i prin intermediul acestora se inregistreaza electe pozitive in dezvoltarea tuturor procesetor psihice superioare. GflOdire intelectul vahiculeaza cuvinte §i constructn verbale pentru a putea raporta la diversitatea lumii materiale §i spirituale, iar p baza lor copilul in cepe din ce in ce mai mull sa inteleaga ~i se diferentieze de realitalea lnconjuratoare, sa fad!i distinct' dintre el !,'i obiecte, dar cu 0 intelegere primiliva inca, rezulta din raportarea hotiiratoare a realitiitii la propria sa persoana.

4. CONDUITA EMOTIONAL-AFECTIVA

Ca urmare a evoluliei psihice generale, planul afeetiv copilului este instabil !,'i arzaror dupa expresia lui Vincel Rose o asemenea caractensnca rezultii §i din faptul ca micul copil supune legii celei mai mari tenta(ii. Buna dispozitie se baze pe starea de confort ce ia nasters din asocierea a nume stimuli din arnblanta implica!i in satisfacerea trebutntelor ( mentare, d§ldura, protectie, sigurantii). Copilul riispunde p atasarnent §i 0 verbalizare mai lntensa a aqiunilor ce Ie de soara. Pe miisura ce inainteazii in varsta, conduitele ateet devin tot mai complexe. Astfel, la 18 luni rszonanta afe crests, copilul este mai impresionabH I}i intuie§le mai ad dispozitia mamei sau a adultulul. Apar conduite ernop afective manifestate prin asa numitele stiiri de "lirism" I}i "m

I. Rose, V., Cunoa$terea copilului, E.D.P., Bucure~li, 1972.

80

eoIie" ce inlluenteaza rela\iile cu cei din jur. inca de la 1 an ~ jUmatate, atasarnentut de mama sau de persoanele ce i1 ingrijesc devine acaparant. Tot acum se manilestli gelozia in raport cu un alt copil caruia i se acorda atentie sau lata de 0 persoana care sa intarpuna intra al ~i mama. Legat de fenomenul geloziei, trairile psihice capata un caracter de ambiguitate. Spre sfa~itul perioadei antepre$colare, se formeaza gelozia latenta (ala de instrusiunea patemala (/a Miefi) sau matemala (Ia fete).

Pe direclia cre~terii in complexitate a conduitelor afective, se manifesta timiditatea fala de persoanele straine, iar simpatia ~i antipatia incep sa fie tot mai nuantate. Copilului ii place pacateata, gluma, comicul, suraoe la complimente ~i are accese de generozitate cand este bine dispus.

in perioada anteprescolara ~i prstertnta copilului pentru parinti ~i chiar fala de membrii familiei sutera modificari importante. Schimbarea se bazeaza pe modul in care copilul percepe relatiile dintre parinli, pe irnportanta ce i se acorda unuia dintre membrii familiei, pe influentele sociale percepute pnn povestiri, emisiuni TV etc. Astlel in jurul varstei de 2 ani tatal devine mai admirat ~i favorit in familie. Ulterior (Ia 2 ani ~i jumatate), copilul devine iara~i impulsiv, inslabil ~i neinlelegator. Apar tendinle ostile fata de adult ca urmare a cresterii elementelor de frustralie. Acesta este numit negativism primar ~i devine vehement in unele Irnprejurari. Se poate manilesta prin ptansete, tipete, tanire, refuz de a primi 0 jucarie, opozltle lata de altii etc. Dar la 3 ani formele de nesiguranta se reduc Ili experienta aile rnativelor incape sa sa constituie prin dcbandiraa sigurantei de sine, ceea ce duce la 0 mai mare independenta Ili cooperate

din partaa copilului. .

Ata$amentul copilului ocupa ~i spre linalul perioadei un Icc important in comportamentul sau afectiv. Unele concluzii ale lUI H. Halow Ili colaboratorii, in urma studiilor asupra atasamentului la puii de maimula au fost extinse ~i la ontogeneza tlmpurie a copiilor. Aceasta rezonanlti afectiva, bazata pe ala~rnent, face ca in momentul de teama copilul sa se refugieze 10 bratete mamei sau sa se ascunda in spatele ei. in conduite asernanatoare se inscriu ~i momentele in care copilul se

81

tndeparteaza tata de cei care I-au suparat sau sa "agata" de mama pentru a ti sigur ell nu i se va lntarnpla ceva rau. in acest din urma caz, atasamentul este combinat cu 0 anumita torma de anxietate in care teama este deosebit de evidenta.

in genere, atasarnentul sa exprirna ca 0 dOrinta de conservare a unei apropieri emotionale fata de 0 persoana data Conduitele de atasarnent sa cornplica ~i se diferentieaza, ele 58 pot manifesta ~i fata de 0 jucarte sau obiect. in acelasi tirnp, atasarnentul devine selectiv tata de membrii familieL

Se constoera ell la baza acestor torme de atasarnent fenomenul de "imprinting" (imprimare) ce a fost pus in p.vi,rip.nlt"01 de etologi ~i care consta in taptul ca animalele tinere testa" torme de atasarnent tata de crice liinta ce protectoare la inceputul existentei lor.

Atasarnentu] se exprima prin zarnbet, acordarea ~i este lnfluentat de experienta de comunicare familie. EI este mai activ ~i mai arzator la copiii tinere in care exista inca 0 ardoare sexuala, iar in putin tinere atasarnentul este mai slab ~i apare nostalgia tatalui. Subliniem, in acetast timp, relapa ment i?i anxietate. in literatura de specialitate se sxistenta a trei feluri de anxietate in copllarla timpurie. este anxietatea tara de persoane $i situalii straine, a anxietatea de seperetie, iar a treta, anxietatea mora/a (Ph. Harriman 1969).

La 12/14 luni, anxietatea tata de persoane straine lntensa ~i se manifesta la unii copii prin confundarea persoane straine care au ceva familiar, aratandu-le dupa ce constata ell sunt necunoscute sa se lndeparteze oarecare jena. Totusi, teama de persoane stratne se . eaza spre 3 ani. in schimb, anxietatea de acest tip se C011SEir411 fata de "necunoseut". Spre exemplu, copilul poate m~.na'D..tI.1 teama de "bau-bau", de "baba cloanta", de "rnosu" etc.

Anxietatea ~i teama lata de necunoscut se tormeaza ~i intretine in rela\ie cu adultul care, direct sau indirect, un context emotional in jurul unor situa\ii prezentate pentru lini~tii pe copil sau pentru a-i prezenta 0 informa\ie bazata

82

fantezie. Cand copilul incepe sa inteleaga mai bine semnlticatia acestor elemente, ~i mai cu seama cand realizeaza caracterul fictiv al celor prezentate, teama dispare, anxietatea se reduce ~i copilul traie;;te amuzamentul situatiilor de acest leI.

Anxietatea de separatle (mai ales de mama) este mai actlva la 21-24 de luni ~i imbraca forme dramatice cand copilul obisnuit cu mama, constata ca aceasta nu mai este cu el tot timpul, sau daca persoana care iI ingrije~te este mai putin tandra. De cele mai multe on, asa numitul fenomen de hospitalism, de abandon, de avitaminoza afectiva determina amplificarea anxietatii ce va influenla evolutia ulterioara a copilului.

In fine, anxietatea morala are la baza teama ~i tralrea sentimentului de vinovalie. De aici, copilul devine mai nesigur ~i deliberativ, iar prin prezenta fricii de pedeapsa se ajunge la conduite ce se rnanitesta prin forme de evaziune ~i disponibilitali reduse.

Cu timpul, copilul este mai atent la rnlscarile mamei sau ale persoanei care iI ingrije~te. Face lncercari de atenponare !?i de castiqare a afectiurul prin conduite deja aprobate ca fiind de "succes" !?i astlel va Irai confortul psihic ca pe 0 stare de "fericire". Odata trait acest nou.sentiment, va Ii atent la conditiile de cobandtre a acestei stan noi ~i simte cu satistactie momentele de invazie a imaginatiei in zonele afective. Prin repetare, conduitele alectuoase se cornplica !?i creeaza ·dragale~enia· copilului anteprescolar cu 0 dezvoltare psihoafectiva echllibrata ~i bogata. Apar !?i comportamente de reticenta, cu prezenta in planul gandirii ~i imagina\iei a formelor de reflexibitate legate de ceea ee e permis-nepermis, bun-rau, linlstrt-aqresiv in care se reflecta regulile de convletuire ~i regimul zilnie al copilului.

Multe din acliunile ~i comportamentele copilului se inva\a ~i se dszvolta pe baza de imitatie. R. Zazzo arata ca procesul "organizarii mentale explica aparltla, intre 18 luni ~i 2 ani, a primelor activita\i de limitare intentlonata. Pana atunci, exemplul celorlalli era asimilat in mod mai mult sau mai putln corect ~i reprOdus intr-un fel de mimetism, de activitate in Ian], Imitarea adevarata, eu variantele sale individuale, presupune cel putin un inceput de dedublare lala de modelul dupa care imita Iii cu

83

care se cornpara, 0 tonalitate de adrniratie sau de rivalitate. Se ~tie ca in acest sens nici animalul, nici chiar maimuta nu ~tiu sa imite. Imitarea nu exista decat la fiinta umana ~i nu va aparea decat in al doilea an al vietii sale.:!O.

Prin urmare, conduitele ernotlonal-afecuve ale copilului de 1-3 ani sunt instabile §i fragile, insuficient conturate ~i cer schimbiiri rapide de la un pol la altul, cu manifestiiri violente ~i cu 0 localizare spatio-temporala de mare fluctualie ce sernnifica, pe de 0 parte,' un pronuntat caracter situational, iar pe de aM parte, posibilitalile red use ale copilului de a-~i controla trairile afective, de a da frau liber unora ~i de a stopa altele. Dar, odata cu progresele ce se realizeaza la nivelul cunoasterll ~i a relapilor tot mai complexe cu cei din jur, conduitele emotionat-atectlve tind sa devina mai organizate ~i mai aoecvate contextului in care se destasoara, in acela~i timp, sub intluenta adultului, expresiile ernoponate cunosc un proces len de socializare ~i spre 3 ani se pot desprinde, partial, de situali data, capatand unele caracteristici de generalitate. Astlel, trairile afective devin tot mai importante pentru viata copilului §i e pot declansa unele funcpi biologice ~i pot stimula desfa~ura proceselor psihice implicate in cunoastsre, asa cum pot Ii u catalizator al antrenarii copilului in activitatile ocupationale.

5. ACTIVITATILE LUDICE $1 DE SOCIALIZARE Copilul devine tot mai constient ca activitatea cu obiect este dependenta de dorintele ~i vointa sa. EI realizeaza fap ca este subiect al activitatii ~i poate efectua a mullitudine actiuni, Jocul esle terenul de manifestare al potentialulul psihi

in perioada primei copilarii, se dezvolta intens jocul manipulare sub influenla trebuinlei interne de a acJiona. A . tatea ludica este Incarcata de disponibilitati psihoafeclive ima native §i ocuoa 0 parte a zitei, Jocul se reauzeaza spontan din placere, ceea ce ~i produce satisfactii copilului. in

20 Zazza, A., Eva/utia copuutu! de /a doi te sese ani, in "Psihol capilului de la nastere la adolescenta", Sub. red. lui M. De E.D.P., 1970, p. 43.

84

patrund, treplat, evenimentele vietii ~i decupaje sltuationale. in aoelasi limp, se pot desprinde componente cognitiv-formative privind integrarea sociala a copilului in joe. Rela\iile socialculturale influenteaza joeul copiilor. Spre exemplu, in mediul rural, copiii se antreneaza in joeuri legate de obiecte ~i situatii ce Ie sunt familiale (in curte, cu animale, bete etc.), iar in orase joeul se desfa~oara cu jucarii, cuburi, ilustrate etc. in toate cazurile sunt influentate ~i de anotimpuri, varstB., rnoda, obiceiuri etc.

Daca in primul an de viata, copilul simtea placerea in a se juca cu propriile maini, cu picioarele, cu aruncarea obiectelor, intre 1-3 ani jocul se inca rca de 0 arnpla simbolistica ce-i creeaza 0 forma de participare deosebitB.. J. Piaget a considerat ca se poate vorbi de trei grupuri de simboluri ludice. Un prim grup este legat de interese Iii forme de exprimare corporale proprii, un al doilea grup este legat de sentimente, de familie Iii de relatiile familiale ~i in fine, al treilea grup, de curiozitate privind provenientele. Complementar, se cresaza scheme simbolice ludice. Ele variazii in funclie de complexitatea, densitatea ~i antrenarea psihica pe care 0 exprimii. Astfel, sunt scheme dominante de proiectare Iii scheme dominante de asimilare. Schemele de proiectare se realizeazii prin actiuni cunoscute cu obiecte nelnsutlejlte (papu~a "telefoneazii" in numele unei persoane cunoscute pe care 0 imita), iar schemele de asimilare privesc conduitele efectuate de obiecte carora nu Ie sunt proprii asemenea aclfunf (ritrnul degeteror pfimbate pe rnasa, avoca mersul calutulul).

Simbolistica jocului se cornonca treptat, incepand de la manuirea de obiecte subordonate imagisticii ludice la manuirea in care copilul devine un personaj imaginar - i~i asurna un rol prin asimilare, de alternanta, de combinare anticipativa etc. Astfel, se large~te actlunea desfa~urata Iii copilul poate deveni in joe avion, maliina, tren, dar Iii pisica, iepuras, mama etc. Totusr, este dominant inca jocul cu obiecte, iar actiunsa are un caracter difuz din care nu se desprind etapele organiziirii ei.

Concomitent, jocul cu adultul se dezvolta in trei directii: prima este aceea a jocului de hartuiala Iii tranta, ridicare ~i

85

aruncare in sus, joe zgomotos de mi~re $i de energizare; a claua este aceea a jocului verbal, in care domina interoga~1 continui complexe; a treia este a jocului didactic, in care adultul indruma copilul treptat ~i pe intelesul sau in deslusirea caracteristici ale obiectelor ~i fenomenelor legate de ,,,,Iivi'f,,t .... de joaca.

La 2 ani, copilul se joaca aproximativ 90% din timp. parase~te user jocul pentru masa. La 2 ani ~i jurnatate,

pretera jucariile cu roli cu care poate transporta, mecanice, combinele, jucariile muzicale, papu~i, mingi, marionete etc. Odam cu folosirea jucariilor, jocul ca~tiga, conslstenta, se poate organiza mai bine, devine mai variat copilul esle stimulal sa participe mai intens ~i sa adopte noi de actiune pentru a da functionalitate fiecarei jucarii.

Joeul copiilor mici este intai singular, simplu ~i !':nnnt",n ·IJ Treptat, se decentreaza de pe obiect rnutandu-se pe sulOleictelltl1 actiunilor umane. Conditia rnintala a jocului se ampuflca. aceste noi tipuri de joe (de-a familia, de-a doctorul etc.) instituie nemijlocit relatii intre copii. Astlel, putem aprecia ca poate vorbi de un debut al jocuri/or cotective cu ra/uri, spre ani. in acest context, simbolistica ludica este relativ coerenta acnunea tinde sa cuprinda sporadic mai multe personaje. joeul cu subiect apar elemente de imita\ie, prin acordarea mitor roluri altor copii sau adul\ilor. Tot mai frecvent se pune in evidentil interesul pentru joe care este, din ce in mare, ceea ce denota organizarea primara a se rientei acumulale. Cu cal jocul este mai complex, cu

spar mai pregnant conduite noi §i atitudini. Pe baza lor

nizeaza forme de cooperare sau de protectie afectiva (",lr" ... ti4d11 simpatie, atentie atectiva), Datorita limbajului, .

sa aiba func\ionalita\i diverse ~i se manitesta aclivit<!ililor ludice.

Starea de sanatate a copiilor §i buna dispozitie continuitate ~i diversitate jocurilor.

Se poate constata ca acei copii care sunt viguro~i [oaca 0 buna parte din timp §i au interese conturate

86

87

directia jocului, in limp ce copiii cu 0 sanatate mai subreda se joaca mai mull singuri ~i in lini§le.

Copiii cu handicap de inlelect sau sanzorial nu 11tiu sa sa joace 11i nu pot sa sa coreleze cu partenerii. Joeul este mai sarac in actiuni ~i nu sa poate desprinde directia spre care evoluaaza. in genere, nu sa verbalizeaza 11i joeul se desfa~ara dupa o schema simplista, ramiinand adeseori in stadiul de miinuire a obiectelor.

in schimb, copilul normal de 2-3 ani se joaca §I se antreneaza, putand coopera pentru unele aetiuni, dar din ciind in cand se opreste spre a se odihni ~i observa joeul partenerilor. Sunt importante momentele de observatie care constituie un fel de participare /a jocu/ aitora. Cooperarea poale fi, uneori, dificila 11i dramatica, iar alteori de cornplezenta prin afi11area surasului ~i a dsclaratiel de asistenta (Vi no sa vezi ce frumos ma joe eu!). Totusi, atitudinea copilului fata de cei din jur esle diferita. Fata de copiii mai mici este mai intelegator 11i cooperant, iar fata de copiii mai mari devine mai activ 11i integral. Dar cel mai integrat este jocul cu adultli.

Spre sfar11itul perioadei, relatiile in joe ale copilului se pot imparti in active, pasive, (pozitive 11i negative) 11i defensive. Prinlre relatiile pozitive active se pot enumera sltuatlile in care copilul da 0 jucarie, mangaie un copil sau ii propune sa faca schirnb de jucarii. Relatiile active negative sunt legate de tnsusirea unei jucarii ce nu-i apartine. Printre relaliile pasive pozitive se pot cita cele in care copilul accepta luarea jucariei de la alt copil, pasive negative, cand plange sau fuge de copilul care se apropie sa-I ia jucaria. Cele defensive se manitssta lot prin fuga sau prin solicitarea adultului in aparara,

in buna masura, comportamentul copiilor in joe este influentat de familie. Structura 11i slilul de viata al familiei, obicelurile ~i nivelul de cultura sunt elemenle ce se regasasc in formele activitatii ludice. Un bun obsarvator al joeului copiilor, a formelor de joe, a felului in care verbalizeaza actiunea 11i se ooreleaza cu partenerii de [oaca, reu11e11te sa emila judecati de valoare cu privire la membrii de familie ai copilului, la organizarea 11i stilul de viata al familiei, la potentialul cultural ~i educativ al acesteia etc.

88

6. CONSTITUIREA ELEMENTELOR BAZALE ALE PERSONALITA TIl

Am vazut deja ca in perioada anteprescolara se produc rastrucnrrari irnportante la nivelul intregii activitali psihice cu electe directe asupra adaptarii ~i socializarii copilului. Sub influenla acestor rsstructuran, se constituie principalele caracteristici ale personalitatil infantile ce se vor dezvolta, rnodflca ~i reorganiza pe toata durata vietii omului. Pe de alta parte, trebuie subliniat ca personalitatea se tormeaza inca de la na!ltere astlel incat orice acntzitie, oncat de mica, reprezinta 0 contrlbutle semnificativa la constituirea personalita\ii ~i pregiiteste terenul pentru instalarea unor caracteristici tot mai complexe ce rnarcheaza notele distincte ~i diferen\iatoare ale identita\ii personale. Totusi, pana in perioada anteprescolara aceste caracteristici sunt mult prea difuze ~i nu se diferen\iaza elemente de sine statatoare, cu un statut distinctiv pentru stru turile personalitalii. Dar, odata cu varsta anteprescotara apar se dezvolta :;;i se manifests unele caracteristici bazale a personalitatll infantile.

Personalitatea copilului se constituie prin apantia dezvoltarea unor elemente bazale ale acesteia in relalie cu din jur :;;i cu achizi!ii importante la nivelul experientei de via Astrel, con$tiinta, con$tiinta de sine, mai cu seama, are evo/upe spectecutoess, care ii faciliteaza copilu/ui raportarea lumea inconjuratoare $i Ii permite sa realizeze, din ce In ce exact, ca el ocuoe numai un anumit toe in eceesu tume cu ca nu se confunda. Odata cu Insusirea comunlcaru verbale, copi poate denumi obiectele :;;i persoanele din anturajul sau, cap constiinta ca fiecare are 0 denumire ~i prezlnta 0 serie calita!i ce Ie da 0 anum ita valoare. Aceasta ii permite sa manuiasca mai bine, sa actioneze asupra lor ~i chiar sa modilice in mod volt. Copilul este curios :;;i triiie~te sentime de satistactie cand ii reuseste 0 actiune, simte dorinta sa apreciat de adult ~i repeta actiunea, lnterlorizand-o ~i ve lizand-o, pentru a-~i da seama de puterea sa asupra mediu

La ranoul sau, adultul iI poate stimula pe copil 9i poate gr

dezvoltarea con~tiintei ~i respectiv a personalitatii prin incurajarea acestuia in desla~urarea unor comportamente ~i verbalizarea lor pentru a preciza rolul fieciirui obiect de care se serve~te in actiunile sale. intregul proces se intrege~te odata cu dezvoltarea limbajului. Acum, copilul intelege ca ~i el are un nume ca ortcare obiect, dar nu se identifica cu obiectele din jur pentru ca este diferit de ele. in schimb, el reprezinta ceva anume in lumea in care traie~te ~i se raporteaza treptat nu numai la aceasta ci ~i la sine. Faptul este semnificativ pentru identificarea de sine, in care folosirea cuvantului "eu" sau "meu" precizeaza fenomenul in evolutie, iar ulterior, pe baza acestuia, se constituie ~i imaginea de sine ce rellecta, dsocamdata, imaginea adultului despre el prin ceea ce afirma acesta ca este copilul (este bun, este cuminte etc.)

in plan afectiv, copilul traie~te intens relatia cu adultii ~i reu~e~te verbal sau gestual, sa-~i exteriorizeze emotiile, sentimentele ~i sa exprime relativ nuantat atitudinile sale. In paralel, se dezvolta unele trasaturt caracteriale pe doua directii: mai intai prin imitarea ~i reproduce rea unor comportamente ale adultului, iar in al doilea, prin probarea unor actiuni care au dat rezultate ~i au reu~it sa retina atenpa adultului, lapt semnificativ ~i pentru imbogalirea expenentel proprii. Astlel, se instaleaza forme de exprimare bazate pe conventionalitate, dar ~i cu semnificatie pentru socializare ce inglobeaza trasaturt pozitive l?i negative de caracter. Adultul trebuie sa lie foarte atent la calitatea acestor caracteristici pentru ca in perioada 1-3 ani ele se pot modifica usor ~i copilul mamtesta 0 mare receptivitate la influenlele de orice gen. Cu timpul, trasaturile caracteriale, pozilive sau negative, se brodeaza pe fondul temperamental al copilului care irnpnma 0 anurnlta dinamica acestora ~i contribuie la energizarea psihlca, in general, ~i a personalltatil, in special.

89

2. Explicap relapa dintre dezvoltarea biologici ~i cea psihicii la eopilul antepre~eolar.

3. Analiza\i evolupa eomunidi.rii in functie de varsta ~i de relaliile eopilului cu eei din jur.

Autoevaluare

1. Evidentiati cadrul general al perloadei ~i evolu\iei eopilului anteprqeolar.

6. Preciza\i elementele bazale ale personalitii\ii car se formeaza in aceasta perioada de varsta.

4. Preeizati elementele importante care due la constituirea conduitei emotional-afeetive.

5. Apreclan rolul activitalilor ludice ~i de socializare.

90

CAPITOLUL VI

PERIOADA PRE$COLARA (A DOUA COPILARIE)

1. CONTEXTUL GENERAL AL EVOLUTIEI COPILULUI

Perioada pre§COlanl (3-6f7 ani) se caracterizeaz4 printr-o dezvoltare complex! ~i interesanta, cu influente asupra evolutiei biopsihice ulterioare. Expresia celor 7 ani (6 ani) de acasa, pe care "omul ii are sau nu ;i ant' reflecta toemai importanta constituirii bazelor activltatii psihice ~i conturarea trasAturiior de personalitate ce i~1 pun pecetea pe comportamentele viitoare.

Copilul prescotar traverseaza etapa cunoa~terii"prin largirea contactului cu mediul social ~i cultural din care aSimiteaza modele de viata, ce deterrnlna 0 integrare tot mai activa la cond~ia umana.

Mediul solicita copi1ului nu numai adaptari ale comporlamentului la sisteme diferite de cerinte in cond~ii de tutela, proteC\ie §i afectiune, dar creeaz4, in acelasi limp 0 mare sesilare a diversitatii lumii §i vietii, 0 mai densa §i complexa antrenare a deciziilor, curiozilatii, Irairilor inteme la situatii nu,;,eroase ~i inedite. Concomitent, se dezvolta bazele personaliUitii copilului §i capacitatile de cunoastere, comunicare, Ell(presia §i emanciparea comportamentelor ce ating grade de

91

complexitale raportate la caraelerlstieile de varsla ~i dezvollare pslhotlzica.

Sa pot remarca unele dlferente in dezvoltarea psihica ~i mai cu seama modul de relaVonare l1i adaptare la conditiile de mediu pentru coplii care frecventeaza colectivilalea (grMinila)

§i pentru cei care raman in familie pana la inlrarea in ~oala. Gradinita este perceputa de copil ca avand eerinte complexe, ce depal}esc cadrul limital al familiel l}i prin aceasta se produe stimuliiri continue a activitiitii psihiee a copilului. inviitiimantul prescotar are darul de a pune bazele l}colarizarii l}i a pregiiti pe copit pentru viata l1colarii. ln cofectivitate, copifuf este nevoit se adapteze fa cerintele exteme, sa depa§easca cOI1tr8Idic:tii/l~ dintre acestea $i posibilitatile sale limitate de a raspunde eficient, sa renunfe fa unele donme de moment pentru a $ura actiuni care pot sa nu-! satisfaca, sa asimileze §i sa comporlamente bazate pe nonne societe riguroase cu nemijlocit pentru socia/izarea copilu/ui.

Copilul este antrenal in activitati tot mal diverse,

alaturi de joe, contribuie la dezvoltarea fizicii ~i psihica. pus in sltuatia de a-I ajuta pe adult la unele treburi, este soliicitlill sa povestsasca ~i sa fie atent la felul cum rnananca, saluta, relationeaza cu cei din jur, sa traseze linii l}i bastonase, deseneze etc., ceea ce influenleaza dezvoltarea procese/or cunoestere, descoperirea $i raporlarea tot mai compfexa reafitatea Inconjuratoare. Acum, copilul 1nlelege ca reallilalteiR externii nu se reduce la proprlile sale triilrl, ca el se raporta mai bine la aceasta daca 0 cunoasts l}l oaoa nu seama de ea in aCliunile pe care Ie desfiil}oaril. Copilul va experienle inedite l}i datoritil descoperirii cii mama, tata, oameni nu sunt identici cu el, cil ei sunt diferili l}i pot alttel decal se astepta, cil relatia afectiva a parintilor nu rezurna numai la el, ea se poate extinde l}i asupra altora l}i

fine, ca el trebuie sa se conformeze unor reguli l}i sa linand searna de realitatea ineonjuratoare.

Tot ceea ce spune, face l}i ac\ioneaza, se retationsaza exprimii in atitudini, se joaca l}i partieipii la ac1:ivi1atille

creeazii copilului satisfaciie, bucurii, trairi deosebit de int'>n~B .11

92

U., Verza, E., Psihologia vsrstek»; Bucuresti, E.D.P.,

planul afectiv, 0 adevarata fericire ~i npsa de grijile lurnesti, fapt pentru care aceasta perioada a mai fost nurnita ~i varsta de aur a copilariei.

2. DEZVOLTAREA BIOFIZICA ~I CONSOLIDAREA AUTONOMIEI

Odata cu dezvoltarea capacitatilor senzoriale ~i perceptive, se structursaza noi fonne printre care reprezentarile memoriei ~i imaginatiei dau dimensiuni complexe trairilor anticipative ~i fantastice. Perceperea realita/ii este TnciJ.rcata emo/ional §i alimenteaza imagina/ia, comportamentele §i strategiile mintale ce utilizeaza 0 simbolisticil ampla, ancorata situa/ional in realitatea inconjuratoare, imprimand perioadei pre§colare acea unicitate §i minuna/ie ce face din ea varsta de aur a copiliiriei. La conturarea acestui complex contribuie ~i tipul fundamental de activitate, care este joeul cu semnihcatla decentriirii psihicului de pe activitatea de percepere, pe activitatea de implantajie in viata cultural-sociata. Jocul faciliteazii tipuri de rela\ii ce se nuanteaza ~i diversificii, arnpllticandu-se conduitele din contextul colectivelor de copii ~i a mai fina diferenliere a conduitelor fata de alte persoane.

Din punct de vedere fizic, dezvoltarea este evidentii in perioada prescolara. intre 3 la 6(7 ani are loc cresterea de la ±92 cm la ±116 cm, ca statura, ~i 0 crestere de la ±14 kg la ±22 k9 ponderaf". Concomitent, are loe 0 schimbare ~i dezvoltare a structurii rnuscnnor, descreste ponderea tesutului adipos, pielea devine mai elastica, mai densii ~i mai putin friabila, procesul de oSificare este intens la nivelul epifizelor oaselor lungi a celor toracice ~i claviculare, dantura provizorie incepe sa se dete· n~reze iii mugurii danturii definitive se intiiresc. Regula polrivit careia nu toate organele ~i segmentele corpului 56 dezvolta ~denlic se mentine iii in prescolaritate, ceea ce ii dii copilului 0 Infali~are u~or dtsproportionata. Fenomenul este mai accentuat

93

in subperloada preseotara mica. (3-4ani), cand capul este inca. mare raportat la corp, membrele inferioare ~i superioare sunt scurte in raport cu trunchiul etc., dar spre iinalul perioadei, copilul capiitll 0 infiiti~re mai armonioasa ~i fenomenul are eiect pozitiv in crestersa preciziei mi~ca.rilor ~i in intiirirea echilibrului in spatlu. Organismul, in intregime, devine mai elastic, lar mi~iirlle.mai suple ~i sigure. Se mentine, in schimb, iritabilitate a caller rinoiaringiene ~i Implicit 0 senslbilitate iatii bolile copilEiriei. Pe linia evolutiei de ansamblu, continua tarea structuralii ~i a diferentierilor tine in antrenarea funlrti.~",.llilll a scoartel cerebrale, departajarea zone lor vorbirii ~i dorninapel asimetrice a uneia din cele douii emislere (de

stanga) lapt ce imprimii caracterul de dreptaci, stangaci ambidextru a manualitiitii copilului. Sub raportul volurnutui,

ierul creste asnet tncat de la 350 gr. la 3 ani ajunge la la finalul perioadei. in paralel, regiunile corticale clalizare mai accentuata, ca urmare a dilerenllerii sistemului nervos perileric §I sistemulul nervos central!n

ca acesta din urma, se extinde ~i scoarta cerebrala i~i

rolul de coordonare ~i organizare a fntregii activitll\i, nare a elementelor interioare. in felul acesta, copilul leaza mai bine aclivila.lile, Ie declanssaza mai usor, Ie Ie stapane§te pe cele care nu sunt eficiente. in tarea biochimismului intem devine mai cornplexa !ii imI1r"nn'~. de hormoni tiroidieni §i cei ai timusului, ce au electe np.ITliil,n"ft •• asupra cresterti.

inca din perioada pre~colara, apar 0 serie de nil,,,,,nlllI intre lete §i baieli. Aceste caracteristici specifice mai evldenle spre sfarsltul perioadei prescoiare. Zazzo" se referii la existenta unei agitalil mal marl la cooperare mal dezvoltata la iete, fnso\ita de 0 activilate mai bogata, la 0 tendintii de izolare a baietilor in activitiill constructli etc.

Importanta ~i activa este dezvoltarea ('''''''''''~r1'.m,.n'._ impliCate in constituirea autonomiei care cuprinde deJPfil1de'''I11

22 Zazzo, R., op. cit.

94

obi$nuin/e organizate in formaIiuni comp/exe. Dintre acestea, mai semnificative sunt comportamente/e a/imentare, de imbrilcare, igienice $i /udice.

Caracteristic pentru comportamentele alimentare este culturalizarea lor mtensa. Ca atare, alirnentatia nu se reduce la satisfacerea unei trebuinte vitale ci este impregnanta de 0 serie de ritual uri cu respectarea unor interese relativ precise. Dar ~i mai important este modul cum se realizeazA alimentatia. Din acest punct de vedere, lntereseaza asezarea ~i tinuta la mass, utilizarea tacarnurilor (Iingurita, furculita, cutitul etc.), corelarea cu cei din jur ~i respectarea regulilor de igienA. Pe acsasta directie sunt evidente acumulan de deprinderl mai active spre sfar~itul perioadel prescolare, Modul de a cere, de.a multumi, de a respecta pe ceilalll are ImportantA pentru condultele civilizate de mal tarzlu,

in condultele alimentare poate aparea 0 forma de neadaptare culturala ~i chiar a~ numita mica psihopato/ogie alimentsrs. Neadaptarea cullurala funclionalA alimentarA se exprirna prin carente in conslituirea deprinderilor curente implicate in aumentape. in acest context se inscrie rnanuirea neadecvatA ~i stangace a tacamuruor, neutilizarea lor ~i nefolosirea ~ervetelelor, murdArirea fetei de mass, tsndmta de a nu tine seama de ceilalti in timpul mesei etc. La acestea se adauga unele elemente ce pot fl incadrate in mica psihopatologie alirnentara. Apar unele relalii nevrotice sau unele relalii exceslve ca voma, dezgustul, obsesiile alimentare (de dulciuri), refuzul unor alimente s.a,

intre 4-5 ani, copilul trece printr-o diminuare a poltei de mancara, adesea ceterrnlnata de lipsa de varietate a regimului alimentar sau de tensiuni afective. Disconfortul afectiv influenteazs apetitul alimentar ~i participarea copilului la servirea mesel.

Modificsri progresive se manifests ~i in domeniul culturalizarii legate de lmbracara, igiena ~i toaleta, Aceste conduite Implica numeroase deprinderi, dar ~i competente implicate in decizia de a alege trnbracamlntea in functie de 0 serie de factOri: de a pastra curat, de a se spala ~i folosi toaleta etc. Pana

95

la sfa'litul perioadei prescolare, copilul se poate adapta eficient prin constituirea unor seturi de deprinderi adecvate.

Interesante sunt ~i micile colectii ale copiilor. Daca intre 3-

4 ani buzunarele copilului sunt relativ goale, de la 5 ani incep sa cuprinda dulciuri ~i anvelope de dulciuri, iar spre 6 ani obiecte mici, dopuri, baloane, pietrieele colorate, capse etc. Igiena alirnentara, de spalare a mainilor inainte de rnasa §i dupa 1010- sirea toaletei, spalarea, baia, laierea unghiilor, pieptiinarea parulul, spatarea dintilor oglindesc gradul de dezvoltare a deprinderilor igienice §i tonnetee imaginii de sine. Din acest punct de vedere, se rnennn inca dilerente mari intre copii. Unii au preocupari exeesive ~i numeroase, iar allii transforma rnomentele de fngrijire in joc. Chiar de la aceasta varsta, unele fetile rnanitesta forme de coehetane. Pe acest plan, "cei 7 ani de acasa" (sau 6 ani) sunt implica\i In adaplarea C;UIIUlcll ... utterloara, Programul din gradinila intare§te, de cele mai ori, 0 asemenea adaptare cullurala.

Sunt semnificative §i 0 serie de aspecte legate de In perioada prescolara, copilul se opune sa mearga la deoarece il intereseaza spectacotul relationarii cu vine reeeptiv la ce fac adul\ii (adultrism), ca ~i la trairea jocului. Protestul fata de mersul la culeare poats Ii evaziv uneori, de tergiversare, rncarcat de tot felul de tralnzaC\l ca §i de necesitatea de a avea un feti§, prezenta llnei ve,rso8f1i.' (mai ales mama), a unei surse de lumina cu lini§te muzica etc. La 6 ani, copilul exprlrna inca aslfel de nrr,hl •• rruI. inclusiv anxietatea §i frustratia. Actioneaza aici aspecteie

de temperament. Acestea se svidentiaza atat in ceea

ve§le adormirea §i modul de a dormi (acoperit, . . ciurnat), trezirea (prelunglta, lmediata), dlspozitla (Iini§tit,

vesel, pliingacios) dar ~i cat s-a relacul dupa somn.

Ca urmare a dezvoltarli generale, la 4 ani copilul

mai puternie, dar ~i mai nerndemsnatlc. Mi§carile sale brutale, lapt explicabil prin antrenarea §i constituirea conduilelor implicate In cerlntele de aulonomie. Tal rioada prescotara mijfoeie copifuf Iraverseazii un usor cre!?tere. a asemenea evolutie permita §i dezvollarea

96

3. DEZVOL TAREA PSIHICA ~I CONTURAREA iNSU!?IRILOR DE PERSONALITATE

Condl11i1e dezvoltarll psihice trebuie raportate la varsta copilului ~i la mediul in care acesta traieste.

Perioada prescotara este una din etapele de intensa dezvoltare psihlca. Aceasta are loc sub presiunea structurilor sociale, culturale, prin influentele mass-media ~i frecventarea institutiilor preseotare unde copilul ia contact cu csrinte multiple privind autonomia ~i adaptarea la mediul de viata. In multe situatii apar diferente de cerinta comparativ cu eele din familie, ceea ce presupune 0 mai mare varietate de conduite ~i forme rnai diversificate de adaptare la aceste cennts. Ca atare, contradictiile dintre soucitarile exteme ~i posibilitatile interne devin rnal active. Aeeste forme de contradictll stimuleaza dezvoltarea exploziva a comportamentelor, a conduitelor socia Ie diferen·

miei, a con$tiinlei de sine, fapt ce se exprima prin cresterea opozabilitatii, a bravadei, a dorinlei de a atrage atentia asupra sa (episod de negativism). Forta ~i agilitatea fizica sunt tot mai evidente la pre~lanul mare. Aeeasta ii permite 0 integrare mai activa ~i 0 crestere a receptivitlitii copilului fata de habitusurile conservate de familie ~i apoi de gri'idinita.

Dezvoltarea motorie este deosebit de lrnportanta pentru sporirea autonomiei, dar ea are semnificatie ~i pentru dezvoltarea psihica generala a copilului. Anumite tipuri de joc, mai cu seam a cele de miscare ~i de constructli, eele de desen ~i de rnodelare a plastilinei, alaturl de celelalte comportamente ocupaponale, contribuie la cresterea preciziei mi~carilor, la consolidarea fortei lizice ~i la dezvoltarea abilitatilor motorii. Ele faciliteaza insu~irea normelor comportamentale ~i disciplinarea conduitelor. In relalie cu constiinta ~i imaginea de sine, cu dezvoltarea psihica ~i a personalitatii. cu socializarea ~i interiorizarea normelor social culturale se constituie con$fiinta mora/a a copilului ce reglementeaza, pe baze noi ~i comptexe, relatiile sale cu cei din jur ~i determina structurarea unui sistem atitudinal diversificat.

97