Elena Rusu

doctor, conferențiar universitar

BAZELE PSIHOLOGIEI
VÂRSTELOR,
FACTORII ŞI LEGITĂŢILE
DEZVOLTĂRII PSIHICE

1
DEFINIREA PSIHOLOGIEI
VÂRSTELOR

Psihologia
Psihologia vârstelor
vârstelor
este
este ştiinţa
ştiinţadespre
desprelegile
legiledezvoltării
dezvoltăriipsihicului
psihiculuişi
şi
formării
formăriipersonalităţii
personalităţii de-a
de-alungul
lungulontogenezei
ontogenezei
omului
omului––de dela
lanaştere
naşterepână
pânălala moarte.
moarte.

Psihologia
Psihologia vârstelor
vârstelor ((PV)
PV)
studiază
studiazăparticularităţile
particularităţilededevârstă,
vârstă,dinamismul
dinamismul
proceselor
proceselor şişiînsuşirilor
însuşirilorpsihice,
psihice,felul
felul cum
cumapar
apar
şi
şise
semanifestă
manifestă ele,
ele, precum
precumşişi dezvoltarea
dezvoltarea
personalităţii
personalităţiila
la diferite
diferiteetape
etapeale
ale vieţii.
vieţii.
2
 OBIECTUL DE
STUDIU
al Psihologiei
vârstelor

sunt forţele motrice, factorii şi

condiţiile dezvoltării psihicului şi a
personalităţii.

3
 Actualmente pot fi evidenţiate următoarele
compartimente ale PV:

1. Psihologia copilului (preşcolarul şi şcolarul mic),

2. Psihologia preadolescenţei,
preadolescenţei
3. Psihologia adolescenţei,
adolescenţei
4. Psihologia adultului,
adultului
5. Gerontopsihologia.
Gerontopsihologia

4
 Sarcinile
Psihologiei vârstelor

constau în dezvăluirea particularităţilor de vârstă,

stabilirea factorilor determinanţi şi legităţilor de
trecere de la o vârstă la alta, găsirea perioadelor
celor mai favorabile de formare a diferitor
însuşiri psihice ale personalităţii

5
 Caracteristicile dezvoltării

În decursul vieţii şi existenţei sale

copilul (omul) este supus unor transformări,
schimbări, de ordin cantitativ şi calitativ
reunite sub termenul de
dezvoltare.

6
În funcţie de nivelul la care au loc modificările,
deosebim trei tipuri de dezvoltare:

1. Dezvoltarea 2. Dezvoltarea 3. Dezvoltarea

biologică psihologică socială

include constă în apariţia concretizează

schimbările instalarea şi şi reglează
fizice, transformarea comportamentul
morfologice proceselor, persoanei în
şi biochimice funcţiilor şi conformitate
ale însuşirilor cu normele şi
organismului psihice cerinţele impuse
de societate.

7
 Procesul complex care conduce la
structurarea deplină a funcţiilor senzorial-motorii,
vegetative, intelectuale, afective, motivaţionale şi
atitudinale, care se soldează cu trecerea într-un nou
stadiu al dezvoltării se numeşte
maturitate bio-psiho-socială

8
Influenţe în dezvoltare:

1.Influenţe cu caracter de vârstă –

sunt legate puternic de stadiul dezvoltării sau de vârsta cronologică.

2. Influenţe cu caracter istoric –

sunt legate de evenimentele ce au loc la un anumit
moment şi-i afectează pe majoritatea membrilor unei
generaţii (războaiele, revoluţiile, crizele sociale, economice, etc.)

3. Influenţele cu caracter specific -

sunt cele care influenţează dezvoltarea personalităţii
în anumite momente sau la vârste diferite
(efectele divorţului într-o familie sau un accident grav
ce are ca rezultat o incapacitate fizică etc.)
9
 Factorii dezvoltării psihice

EREDITATEA
EREDITATEA

FACTORII
FACTORII
DEZVOLTĂRII
DEZVOLTĂRII
MEDIUL PSIHICE
PSIHICE EDUCAŢIA
EDUCAŢIA
MEDIUL

Dezvoltarea psihică se sprijină pe ereditate,

îşi extrage conţinuturile din mediul socio-cultural
şi este dirijată de educaţie 10
 1. Ereditatea - este un ansamblu de caracteristici naturale,
stabile, elaborate în cursul mai multor generaţii şi
transmise la urmaşi prin mecanisme genetice, anatomice şi
fiziologice
Ereditatea determină:
 categorii comune pentru toată specia umană
- însuşiri fizice,organizarea corporală,
reflexele, trebuinţele fundamentale etc.
 categorii de însuşiri individuale –
fizice - greutatea corpului, pigmentaţia pielii,
culoarea ochilor, părului);
biochimice - structura celulară, grupa sanguină,
particularităţile proceselor metabolice;
funcţionale - particularităţi ale sistemului nervos,
particularităţi ale analizatorilor, anumite
predispoziţii.

Ereditatea influenţează creşterea şi maturizarea

organelor şi funcţiilor mai ales în plan cantitativ, indicând cât
de pregătit este organismul pentru a trece de la un stadiu la
altul al dezvoltării psihice. 11
2. Mediul – totalitatea condiţiilor naturale şi sociale,
materiale şi culturale, ansamblul influenţelor spontane
sau organizate care se exercită asupra copilului

Influenţele mediului acţionează în

anumite contexte sociale sau de
grup care implică micromedii -
familia, grădiniţa, şcoala, etc.

Mediul oferă circumstanţe şi

condiţii concrete de viaţă, obiecte,
informaţii şi modele de conduită
socială.
Mediul
poate fi o şansă sau o
frână în dezvoltarea copilului,
poate fi un blocaj în condiţiile
când este substimulativ
sau insecurizant.
12
3. Educaţia – ansamblul de procedee, acţiuni, metode şi
măsuri fundamentate ştiinţific şi utilizate conştient pentru
a influenţa ameliora, modela copilul în vederea realizării şi
reglării dezvoltării psihice.
Educaţia începe în prima zi de existenţă a copilului şi
continuă apoi toată viaţa.
Educaţia deţine un rol hotărâtor în procesul de
formare a copilului ca personalitate.
Educaţia pune în faţa copilului obiective şi idealuri,
creează decalaje între ceea ce este şi ceea ce este de
dorit să fie.

13
 Ereditatea este datul,
Mediul este oferta de
condiţii,
iar Educaţia este influenţa.

14
 Legităţile generale ale dezvoltării psihice şi
educabilităţii

1. Caracterul stadial – unele stări ale sistemului aflat în

dezvoltare se schimbă consecutiv cu altele, vând un
caracter ireversibil şi poate fi prezis.
2. Neuniformitatea dezvoltării psihice – chiar în cazul celor
mai favorabile condiţii de instruire şi educaţie, diferite
funcţii psihice, particularităţi ale personalităţii nu se află
la unul şi acelaşi nivel de dezvoltare.
3. Integritatea psihicului – dezvoltarea unei funcţii sau
însuşiri psihice e legată de schimbarea unor altor trăsături,
particularităţi ale ei.
4. Continuitatea dezvoltării - toate fazele ulterioare ale
dezvoltării sunt legate de cele precedente, totodată cele
vechi nu dispar, dar întră în componenţa celor noi şi
susţin continuitatea.
5. Individualizarea dezvoltării - deosebirile individuale
cresc pe măsura maturizării şi îmbătrânirii.
15
Dinamica dezvoltării psihice
Legea dinamicii vârstei decurge din:
- structura vârstei (care reprezintă structura
interioară a procesului de dezvoltare);
- formaţiunile centrale;
- formaţiunile secundare,
- dezvoltarea psihică, fizică şi socială.

Dinamica dezvoltării constă în aceea că procesele care sunt

formaţiuni noi centrale la o vârstă, devin secundare
la următoarea vârstă, şi invers,
liniile de dezvoltare secundare ale unei vârste apar pe
prim plan şi devin linii centrale la o altă vârstă.
16
 Perioadele senzitive

- sunt perioadele de vârstă pe parcursul cărora

proprietăţile şi calităţile psihice profită de condiţii
favorabile de dezvoltare.
Pentru fiecare funcţie psihică există perioada sa
optimă de dezvoltare, iar alte funcţii în această
perioadă acţionează ca şi cum în interiorul acestei
funcţii

17
 Epilog
Viaţa este cea mai
dură şcoală,
fiindcă niciodată
nu ştii
în ce clasă eşti,
ce examen urmează
şi nu poţi copia
după nimeni,
fiindcă ai alte
subiecte

18