CONSILIEREA ÎN CARIERĂ A ELEVILOR

Prof. Răveanu Georgeta - Liceul Tehnologic "Tudor Vladimirescu Șimian"

Orientarea în carieră este direcția de viitor pe care fiecare din noi o alege şi o urmează în viaţa sa profesională. Această
direcție este rezultatul unei decizii informate și asumate, bazată pe evaluarea abilităților, intereselor, aspirațiilor proprii
şi nu în ultimul rînd a tendințelor de pe piața muncii. Orientarea în carieră le permite să îşi cunoască şi să-şi evalueze
potenţialul, să-și planifice viitorul profesional şi să identifice acţiunile și resursele necesare pentru a-şi urma carieră.
Cariera profesională reprezintă evoluţia profesională a unui individ pe parcursul întregii sale vieţi. În cadrul aceleiaşi
profesii, în cariera unei persoane se pot înscrie specializări, perfecţionări sau promovări profesionale.
Orientarea profesionala are nevoie de un suport sociopsihopedagogic in indrumarea factorilor educativi si in acceptarea
(optiunea) elevilor, in concordanta cu cunoasterea posibilitatilor si intereselor lor reale, cu locul, rolul si cerintele
obiective ale profesiilor, precum si cu conditiile si ofertele societatii privind exercitarea profesiei dupa absolvirea unui
anumit grad si profil al invatamantului.
Consilierea în carieră vizează asistarea indivizilor, indiferent de vârstă și de momentul vieții active, pentru a lua cele mai
bune decizii cu privire la propria carieră. Cu alte cuvinte, consilierea în carieră se adresează deopotrivă elevilor, care fac
primele alegeri legate de viitorul lor profesional, și persoanelor adulte, care doresc să își dezvolte cariera sau să se
orienteze spre o nouă profesie.
În cadrul procesului de consiliere în carieră sunt investigate, pe de o parte, resursele și aspirațiile personale
(caracteristici individuale, nivelul de educație, experiența acumulată, obiectivele de carieră), pe de altă parte,
oportunitățile existente în mediu (oferta de educație și/sau formare profesională, apariția de noi ocupații, soluții flexibile
de angajare). Așadar, consilierea în carieră are ca scop compatibilizarea resurselor și aspirațiilor personale cu
oportunitățile mediului socio-economic.
Orientarea scolara si profesionala, in conditiile contemporane are in vedere asigurarea de sanse egale in dezvoltarea
personalitatii si in formarea profesionala a tinerilor. Tinandu-se seama de diferentierile obiective ale potentialului
genetic psihic si intelectual al indivizilor, precum si de deosebirea intre eforturile depuse si intre rezultatele obtinute in
evolutia tinerilor, orientarea scolara si profesionala nu poate (nici nu-si propune) egalizarea performantelor in
dezvoltarea elevilor, in acest context, apare in mod obiectiv si necesar clasificarea si ierarhizarea elevilor in functie de
valoarea, nivelul, performantele si eficienta pregatirii lor. in functie de nevoile social-economice (contemporane si de
perspectiva) privind forta de munca si specialistii necesari, calculati diferentiat de la un domeniu (sector etc.) de
activitate la altul, apare ca necesara selectia scolara si profesionala prin intermediul examenului-concurs, bazat pe
competitie, unde castiga cel mai bun, corespunzator cu numarul de locuri stabilite pentru un anumit grad, forma si profil
al invatamantului.
Orientarea scolara si profesionala se constituie ca un sistem coerent si dinamic de principii, actiuni si masuri prin care un
individ sau un grup sunt indrumati (ajutati) sa-si aleaga (sa opteze pentru) o anumita scoala si, la un moment dat, si
pentru o anumita profesie data de o anumita scoala, corespunzator inclinatiilor, aptitudinilor si aspiratiilor proprii, in
scopul dezvoltarii personalitatii, respectiv al pregatirii pentru o anumita profesie si pentru integrarea social-utila.
Cele doua componente ale orientarii scolare si profesionale se realizeaza atat una in continuarea celeilalte, cat si in
interactiune. Orientarea scolara este o componenta (si etapa) necesara, pregatitoare pentru preorientarea si orientarea
profesionala, care se realizeaza, indeosebi, in scoala primara si mai ales in gimnaziu. Ele continua sa fie prezentate in
interactiune, fie realizand demersul reorientarii si pregatirii scolare si profesionale, mai ales in liceu, fie dinamizand
accentuarea pregatirii profesionale in cadrul scolilor de profil profesional, al celor postliceale si ale profilelor
invatamantului superior.
Dirigintele clasei are responsabilitatea de a planifica, organiza şi realiza activitatea de orientare şcolară şi profesională a
clasei – pe baza orientărilor existente, a consultării părinţilor şi elevilor şi a vârstei şi particularităţilor elevilor. În special
pentru elevii din clasele terminale ale unui anumit nivel educaţional, activităţile realizate în timpul orelor de consiliere şi
orientare includ întâlniri şi dezbateri cu reprezentanţii instituţiilor educaţionale şi angajatorilor locali, vizite la diverse
instituţii, aplicarea şi interpretarea de teste de personalitate şi teste de aptitudini etc.
Instituţiile de învăţământ trimit în mod regulat informaţii detaliate privind oferta lor educaţională, în mod obişnuit prin
cadrele lor didactice. În astfel de ocazii, conducerea unităţilor de învăţământ organizează întâlniri cu toţi elevii din
clasele terminale. În mod specific pentru învăţământul profesional şi tehnic, pregătirea practică a elevilor, realizată pe
bază de contract la diferiţi angajatori locali, are un rol foarte important în orientarea profesională a elevilor. În timpul
pregătirii practice, elevii iau direct legătura cu angajaţii, cunosc condiţiile de muncă, înţeleg cerinţele muncii şi nivelul de
formare iniţială solicitat, primesc informaţii directe referitoare la salarizare şi la alte detalii. Eficienţa acestei orientări
profesionale este dovedită de faptul că un număr important de absolvenţi din învăţământul profesional şi tehnic îşi
realizează prima angajare în muncă la aceleaşi firme unde au desfăşurat pregătirea practică. Relaţiile formare-angajare şi
şcoală-industrie sunt de asemenea asigurate prin organismele consultative lucrând la nivelul unităţilor de învăţământ şi
la nivel judeţean.
În procesul de consiliere vocațională, sporirea eficienței intervențiilor părinților este posibilă prin: sprijinirea lor în
cunoașterea mai realistă a resurselor personale ale propriilor copii; reducerea/eliminarea impactului prejudecăților și
stereotipiilor cu privire la profesii și lumea muncii; conștientizarea lor că în procesul alegerii carierei copiilor lor trebuie
să manifeste o atitudine activă, dar echilibrată, să fie implicați, dar să acorde o anumită independență; să furnizeze
informații cu privire la rețeaua școlară și piața forței de muncă; să încurajeze interesele școlar-profesionale ale copiilor.
Părinții trebuie să se asigure că-l vor sprijini pe tânăr să ia o decizie liberă, conformă cu aspirațiile acestuia și să nu-și
impună punctul de vedere sau profesia ca model. În sprijinirea copiilor în vederea alegerii carierei, părinții trebuie: să
cunoască temerile, ezitările, succesele copiilor; să ofere sugestii dar să nu le impună; să-și trateze copiii cu respect și să
aibă încredere în aspirațiile și interesele lor; să fie informați în ceea ce privește ofertele de educație, formare, angajare;
să pună la dispoziție și să încurajeze copiii să citească reviste, ziare ce conțin reclame sau anunțuri ale diferitelor instituții
sau firme despre locuri de muncă; să încurajeze tinerii în conturarea intereselor profesionale; să evite inocularea de idei
preconcepute și stereotipuri cu privire la anumite profesii; să informeze tinerii cu privire la piața muncii şi dinamica ei; să
ofere un suport afectiv propriilor copii; să-și îndrume copiii spre un consilier vocațional.
Bibliografie:

BIBLIOGRAFIE
1. Băban, Adriana, 2001, Consiliere educațională, Editura Ardealul, Cluj Napoca;
3. Jigău, Mircea, 2001, Consilierea carierei, Editura Sigma, Bucureşti;
4. Plosca, Marin, 2001, Consiliere privind cariera, aplicaţii în şcoală, Editura Dacia, Cluj-Napoca;
5. Tomşa, Gheorghe, 1999, Consilierea şi orientarea în şcoală, Casa de Editură şi Presă ,,Viaţa Românească”, Bucureşti.