MEDIEREA ÎN ACTIVITATEA CONSILIERULUI ŞCOLAR

Prof. Ion Elena, Centrul Judeţean de Resurse şi Asistenţă Educaţională Gorj,

Municipiul Târgu-Jiu, Judeţul Gorj

Suntem de puţină vreme în spaţiul temporal al mileniului trei şi trăim într-o realitate social-
existenţială în care tehnologiile moderne din domeniul comunicării influenţează şi bulversează tot mai
mult relaţiile interumane, limitând spaţiul de manifestare al armoniei în interacţiunile dintre indivizi şi
grupuri. Şcoala, ca subsistem social al educaţiei, se constituie şi ea într-un astfel de spaţiu în care
conflictul poate tulbura stabilitatea, siguranţa şi normalitatea în interacţiunile umane din mediul şcolar.
În acest context, rolul consilierului şcolar capată o nouă dimensiune. Dincolo de aşa-zisa
consiliere psihopedagogică, bazată pe respectarea unui sistem de valori şi coduri etice profesionale
dinainte stabilite de specialiştii în acest domeniu, consilierul şcolar trebuie să îşi asume responsabilităţi
mult mai mari pentru ipostaza de a media situaţiile de criză, de conflict, apărute în relaţiile elevului cu
sinele, cu ceilalţi elevi, cu profesorii şi părinţii, alte situaţii de conflict care generează efecte negative
asupra mediului şcolar şi relaţiilor interpersonale din interiorul acestuia, cât şi a celor ce ţin de impactul
cu partenerii educaţionali şi comunitatea.
În mediere plecăm de la realitatea că "activitatea de consiliere şi orientare şcolară are ca suport
operaţional principiile fundamentale ale educaţiei: relaţia profesor - elev, echilibrul dintre caracterul
formativ şi informativ, principiul accesibilităţii. Consilierul este o persoană cu o pregătire adecvată
(licenţiat în psihologie, pedagogie, sociologie), care desfăşoară în şcoală activitatea de consiliere şi
orientare şcolară şi profesională, sprijinind diriginţii, părinţii, elevii în această activitate" (Lector univ.
dr. Alexandra Silvaş, 2008, "Consiliere şi orientare", Universitatea "Petru Maior" Târgu-Mureş, curs
pentru uzul studenţilor, pag. 3).
Adolescenţii elevi, ca şi adulţii, pot să traverseze situaţii de criză, care să le prejudicieze modul
de a gândi, a simţi şi a acţiona. Aceste probleme sunt reale şi întristătoare: pot avea ca efecte
abandonarea studiilor, conflicte în familie, consumul de substanţe interzise, consumul de alcool, fapte
de violenţă faţă de propria persoană, faţă de ceilalţi. Aceste probleme limitează abilităţile curente sau
viitoare ale tinerilor de a fi proactivi, productivi, folositori, pot fi foarte costisitoare pentru şcoală,
familie, comunitate, pentru sistemul de îngrijire al sănătăţii mentale.
Iată, sunt suficiente argumente care fac tot mai posibilă şi necesară misiunea consilierului şcolar
ca şi mediator al situaţiilor de criză din mediul educaţional şi din mediile care interacţionează cu acesta.
În foarte multe dintre cazuri, absenţa comunicării şi a dialogului dintre persoanele aflate în conflict
favorizează menţinerea unei stări de tensiune care sporeşte riscul apariţiei unor situaţii complexe de
natură conflictogenă. În aceste condiţii, starea de tensiune depăşeşte sfera celor afectaţi şi se extinde
negativ chiar şi în mediul în care trăiesc persoanele aflate în conflict, în familie, şcoală sau comunitate.
În aceste împrejurări, modelul de intervenţie ales de consilierul şcolar este medierea părţilor, care poate
aduce o schimbare reală în mediul educogen deoarece accentul se pune de această dată pe asumarea
responsabilităţii, pe reechilibrarea relaţiilor dintre părţi şi transformarea conflictului într-o pârghie de
lucru constructivă pentru reducerea nivelului de stres, îndepărtarea resentimentelor şi crearea unui
mediu prietenos în şcoli.
Situaţiile de acest tip scot în evidenţă încă o dată rolul foarte important pe care consilierii
şcolari îl îndeplinesc în spaţiul şcolii româneşti contemporane, ei fiind acele persoane la care elevii,
profesorii, părinţii şi chiar membrii comunităţii pot apela în momente de conflict sau violenţă. Atât
elevii, cât şi profesorii este necesar să conştientizeze deopotrivă că soluţia cea mai bună de a rezolva un
conflict este medierea, cu procedura ei bine stabilită de specialistul implicat în soluţionarea cazului,
deoarece în această situaţie ambele părţi îşi dau seama unde au greşit şi ce pot face pentru remedierea
lucrurilor.
 Şi mai este ceva de adăugat! Este foarte important ca elevii care se confruntă cu o situaţie de
conflict să apeleze cu curaj la consilierii şcolari, dar şi la ceilalţi profesori din şcoală. În aceste cazuri
este necesar să subliniem că asumarea responsabilităţii este un element extrem de important în
aplicarea medierii şi a practicilor remediale pentru că nu se pune accent pe descoperirea şi pedepsirea
vinovaţilor, cât mai ales pe înţelegerea a ceea ce s-a întâmplat şi folosirea modalităţii fiecăruia de a
susţine repararea "răului" produs.
Pentru a-şi asigura reuşita în acţiunea de mediere, consilierul şcolar mediator are la îndemână
faţă de mediatorul "tradiţional" instrumentele adecvate ale cunoaşterii ştiinţifice a proceselor şi
fenomeneleor psihice şi sociale, pedagogice, ce guvernează relaţiile interumane, posibilitatea de a-şi
folosi abilităţile de consiliere psihopedagogică în scopul remedierii situaţiilor conflictuale. Poate
recurge la două modalităţi de sprijin. Prima este aceea ce se bazează pe consilierea suport cu factorii
colaterali părţilor implicate în conflict. A doua, foarte eficientă, de a se folosi de partenerii educaţionali
(Consiliul profesorilor clasei, Comitetul părinţilor şi Consiliul Elevilor) atât în medierea cu părţile, dar
şi pentru a forma din rândul acestora mediatori de sprijin. Dincolo de toate aceste mai găsim necesară şi
ideea de a se folosi de consilierea de grup prin care să se inducă în conştiinţa fiecărei persoane din
şcoală a responsabilităţii de a contribui la crearea unui climat prietenos, în care fiecare să se simtă
apreciat, valorizat şi în siguranţă. Fiecare să încurajeze elevii, personalul didactic, cât şi părinţii să
apeleze cu încredere la mediere, deoarece această metodă în sine cât şi în coroborare cu practicile
restaurative în soluţionarea conflictelor reprezintă o cale viabilă atât în prevenirea cât şi în combaterea
fenomenelor negative din mediul şcolar.
"Medierea în şcoală este un concept nou în România, însa multe state europene utilizeaza cu
foarte mare succes medierea în comunităţile şcolare. Existenta unor conflicte în mediul şcolar este o
realitate care îi preocupă, din ce în ce mai mult, pe cei implicaţi în realizarea unei atmosfere care să
facă eficient procesul de învăţământ (Gherman Cornelia, 2010,"Medierea conflictelor în şcoală",
Editura Vladimed-Rovimed, Bacău, pag. 5). Şcoala este spaţiul unde se realizează medierea de către un
specialist avizat - consilierul şcolar specializat în asistenţă psihopedagogică -, medierea copilului între
sine şi celălalt, între propria sa viziune şi viziunea celorlalţi copii. Parcurgând orarul şcolii, copilul se
confruntă cu prima mare încercare a vieţii, el se desprinde tot mai mult de modelul părinţilor şi se lasă
modelat de şcoală, o instituţie cu un important rol educativ şi formativ.
În gândirea specialiştilor medierea este o procedură alternativă şi voluntară de soluţionare a
conflictelor, confidenţială, prin care o terţă persoană, neutră, imparţială şi fără putere de decizie, numită
mediator, ajută părţile să ajungă împreună la o înţelegere mutual acceptată, în vederea încheierii
conflictului.
Medierea şcolară se poate realiza în cabinetul de asistenţă psihopedagogică sau în interiorul
clasei, locul având o legătură afectivă cu natura problemei ce urmează a fi soluţionată. "Medierea are
un efect preventiv în privinţa apariţiei conflictelor, în special, şi a violenţei în general şi măreşte
capacitatea şcolii de a soluţiona conflictele într-o manieră paşnică" (Doctor în drept Vasile Rotaru,
2006, "Ghid de mediere printre semeni", Universitatea de Stat Moldova, Chişinău, pag. 8). Şcoala este
ca o scenă de teatru în care actorii şi spectatorii îşi schimbă uneori rolurile. Este bine ca acest joc să fie
mereu bine organizat iar cei implicaţi să îşi asume responsabilitatea rolului. Soluţionarea
neînţelegerilor ne aminteşte de "lecţia de dirigenţie" când profesorul diriginte după ce analiza cazul cu
întreaga clasă propunea elevilor mai multe soluţii iar aceştia aveau de ales soluţia potrivită pentru
rezolvarea crizei. Însă, planul de remediere se bucura de o monitorizare calificată!
În mediul şcolar pot apărea mai multe tipuri de conflicte care pot fi mediate. Între acestea se pot
aminti: frustrarea elevului cu unele repercusiuni în agresivitatea acestuia prin cuvânt sau atitudini
corporale faţă de profesor; aversiunea elevului faţă de profesor; agresivitatea profesorului faţă de elev
pentru un comportament necivilizat sau lipsa de interes pentru disciplina predată. În aceste situaţii este
bine să intervină medierea care îi va determina pe actori (elevul şi profesorul) să descopere un alt tip de
relaţie, o relaţie în care nu îşi mai găsesc locul frustrările, furia sau teama. Autoritatea profesorului este
2
înlocuită cu sprijinul mutual al mediatorului iar cadrul creat oferă posibilitatea comunicării sincere şi
dezamorsării agresivităţii.
Medierea intervine în stingerea unui conflict, fără a leza demnitatea celor implicaţi. Îi învaţă pe
elevi cum să-şi controleze reacţiile în situaţii nedorite, cum să-şi ceară scuze şi să-şi repare greşelile, să
reducă stresul şi să vină de plăcere la şcoală.
Medierea în şcoli este de mai multe tipuri: elev-elev/grupuri de elevi, adult-elev, mediere între
"egali", medierea "în pereche" sau comedierea. Elevii mediatori sunt cei pregătiţi de către consilierul
şcolar pentru a facilita discuţia dintre elevi sau grupuri de elevi cu scopul găsirii unei soluţii. Intenţia
lor este de a oferi părţilor în conflict o soluţie mai bună de comunicare şi înţelegere, care să ducă la o
soluţie acceptată de toată lumea. Elevii află cauzele conflictului, intervin imediat, fără să-l lase să se
cronicizeze, respectând demnitatea părţilor şi căutând soluţii în echilibrarea părţilor aflate în conflict.
Timpul acordat medierii este diferit, în funcţie de vârstă şi conţinutul conflictului. Medierea între elevii
din ciclul primar poate să dureze câteva minute, în timp ce pentru alţii este nevoie de câteva sesiuni
pentru a se ajunge la un acord.
Consilierul şcolar specializat în mediere realizează medierea adult-elev intervenind în cazurile
complexe, cu o dificultate mai mare de abordare. Obiectivele medierii în mediul şcolar urmăresc:
 promovarea relaţiilor de colaborare dintre elevi, profesori şi părinţi în spiritul înţelegerii
şi toleranţei;
 soluţionarea unor situaţii conflictuale în interiorul comunitaţii şcolare, care, o dată
ignorate, s-ar agrava, cum ar fi abandonul şcolar, violenţa cu consecinţe penale;
 susţinerea elevilor pentru a obţine o imagine mai clară despre ei însişi şi despre relaţiile
interumane;
 abordarea conflictelor într-un mod constructiv, contribuind la menţinerea sănătăţii
mentale individuale a elevilor, cu efecte pozitive asupra întregii societăţii;
 facilitarea discuţiilor dintre elevi sau grupuri pentru găsirea unei soluţii, ţelul lor fiind
acela de a oferi părţilor în dispută un forum pentru o mai bună comunicare şi înţelegere,
care duce deseori la o soluţie acceptabilă pentru toată lumea;
 dezvoltarea de către elevi a unor aptitudini folositoare toată viaţa, prin învăţarea 
tehnicilor de rezolvare a conflictelor cât mai devreme;
 formarea mediatorilor din rândul elevilor, care să încerce stingerea conflictului,
constatând că rezolvarea lui de mai marii şcolii nu este întotdeauna bine primită de către
elevi;
 ajutarea tuturor copiilor din comunitate, încurajând părinţii să se implice în educaţia
copiilor şi în viaţa şcolii, facilitând colaborarea dintre familie - comunitate – şcoală.
Medierea este modalitatea prin care i se dă profesorului libertatea de a dezvolta la elevi
atitudini active (concentrare, autocunoaştere, comunicare, introspecţie în viitor), competenţe cognitive
(organizare, planificare) şi sociale (inteligenţă emoţională, empatie, toleranţă) care favorizează
învăţarea, înţelegerea şi stabilirea legăturilor cu celelalte persoane din mediile educogen şi social.
Chiar dacă medierea nu se finalizează cu un acord, ea poate fi considerată o reuşită atâta timp
cât reprezentarea conflictului la cele două părţi s-a schimbat. Medierea elevilor funcţionează cu succes
în şcolile unde se ţine seama de planul de dezvoltare şcolară, de nevoile reale ale şcolii şi de solicitările
venite din partea elevilor, profesorilor şi părinţilor.
Pentru a-şi dezvolta propriile capacităţi de mediere, Centrul Judeţean de Resurse şi Asistenţă
Educaţională Gorj a trimis la cursuri de formare pentru "consilierul mediator" şapte consilieri şcolari
din reţeaua de asistenţă psihopedagogică de la nivelul judeţului, cursuri care sunt în desfăşurare pe
Proiectul POSDRU ID 34825, finanţat din fonduri europene şi implementat de MEN. La rândul său,
fiecare consilier format pe mediere va organiza propriul program de formare cu ceilalţi consilieri

3
şcolari din CJRAE, cu profesorii diriginţi din şcoli şi elevii selecţionaţi în parteneriat cu consiliile
şcolare ale elevilor, după finalizarea proiectului propriu-zis (august 2014).
Avem suficiente convingeri să susţinem medierea ca modalitate importantă de lucru în
activitatea consilierului psihopedagog din şcoli. De aceea, putem concluziona pe acestă temă.
Statisticile spun că în statele care au implementat deja programe de mediere, în şcoli s-a observat o
scădere cu 70-80% a problemelor ce ţin de disciplină. Prin mediere se evită pedepsirea elevilor pentru
abateri mai puţin semnificative şi acumulările de energie negativă generate de eventuale pedepse mai
mult sau mai puţin regulamentare. În aceste situaţii elevii învaţă că pot să-şi rezolve singuri problemele
cu cei din jur. În aceste condiţii, profesorii şi administraţia şcolii se pot concentra mai mult pe activităţi
didactice şi de management sau pe probleme mai urgente şi necesare pentru organizaţia şcolară.
Rezolvarea conflictelor prin mediere ia mai puţin timp decât ar trebui pentru soluţionarea aceleiaşi
probleme în faţa întregii clase. S-a constatat că, după mediere, elevii nu se mai confruntă cu probleme
asemănătoare.

Bibliografie:

1. Lector univ. dr. Alexandra Silvaş, 2008, "Consiliere şi orientare", Universitatea "Petru Maior"
Târgu-Mureş, curs pentru uzul studenţilor, pag. 3;
2. Gherman Cornelia, 2010,"Medierea conflictelor în şcoală", Editura Vladimed - Rovimed,
Bacău, pag. 5;
3. Doctor în drept Vasile Rotaru, 2006, "Ghid de mediere printre semeni", Universitatea de Stat
Moldova, Chişinău, pag. 8.

4
 MEDIEREA ÎN ACTIVITATEA CONSILIERULUI ŞCOLAR
( rezumat )

Prof. Ion Elena, Centrul Judeţean de Resurse şi Asistenţă Educaţională Gorj,

Municipiul Târgu-Jiu, Judeţul Gorj

"Medierea în activitatea consilierului şcolar" este o comunicare ştiinţifică ce face referire la

aspecte relevante ale medierii conflictelor în unităţile de învăţământ de către profesorul consilier şcolar.
În conţinutul acesteia găsim idei care pun în evidenţă contextul social şi şcolar în care se desfăşoară
această activitate, definiţia activităţii de mediere şcolară, avantaje ale medierii conflictelor de către
psihologul şcolar faţă de discutarea acestora de anumiţi responsabili şcolari şi aplicarea sancţiunilor din
regulamente. Sunt prezentate aspecte care valorizează rolul de mediator pentru consilierul şcolar,
bazându-se pe competenţele sale profesionale privind cunoaşterea personalităţii copilului şi a
coordonatelor psihice de dezvoltare a acesteia, a tipologiei comportamentale şi modalităţilor de
relaţionare în spaţiul şcolii. Cu acest prilej sunt cunoscute scopul şi obiectivele medierii, tipurile de
conflicte ce pot fi soluţionate prin mediere, avantajele medierii pentru armonizarea relaţiilor
interumane şi realizarea unui mediu prietenos în şcoală, exemple de promovare a medierii şcolare la
nivelul CJRAE Gorj.