UNIVERSITATEA ECOLOGIC DIN BUCURE TI

FACULTATEA DE PSIHOLOGIE
MASTER PSIHODIAGNOZ COGNITIV I CONSILIERE PSIHOLOGIC
CONSILIERE PSIHOLOGIC N COAL
Managementul carierei: Orientarea colar i profesional
Student: Cr!tn" #V$"%u& F$'(n
Le%t(r un)*dr: S'(n" M"r" GLVEANU
+,-./+
1
Argument
In Romania se simte tot mai acut nevoia de orientare spre alegerea carierei si a
insertiei socio-profesionale a viitorilor absolventi de liceu,in conformitate cu standardele
europene. Piata muncii nu mai inseamna pentru tinerii romani doar Romania si mai ales nu
mai inseamna doar anumite meserii si profesii practicate pana de curand. Se pune astfel
problema educatiei tinerilor intr-un mod adecvat, care sa le ofere egalitate de sanse cu toti
tinerii europeni.
Consilierea profesionala este considerata pe plan european ca o componenta esentiala
a reformelor educationale. De asemenea reprezinta o dimensiune majora a politicilor
educationale in toate tarile europene. Educatia pentru orientarea spre cariera, care inseamna
de fapt educatia pentru viata este un scop educational, dirijand sistemul de invatamant catre
un set de valori comune
n aceast! etap! istoric!, "n care rolul #colii este contestat $ consilierea educa%ional!
pare a fi r!spunsul pentru multe dileme. &nii e'per%i consider! c! solu%ia crizei #colii ar sta
"ntr-o abordare proactiv! a posibilelor probleme cu care actualii elevi, viitorii absolven%i, se
pot confrunta peste c(%iva ani. Sociologi, antropologi, istorici, anali#ti economici, asisten%i
sociali $ sunt c)emati sa fac! ec)ip! cu speciali#tii "n consiliere #colara. Elevul va fi
beneficiarul unor programe ec)ilibrate, de prevenire #i de interven%ie a consilierilor #colari.
Intrucat la sfarsitul ciclului gimnazial, respectiv, liceal, elevii trebuie sa faca optiuni
importante care le vor marca puternic drumul in viata, cadrele didactice ii va ajuta pe elevi sa-
si cunoasca posibilitatile reale si sa le raporteze la cerintele profilului liceului, respectiv,
facultatii pe care vor sa o urmeze in continuare, cat si la solicitarile profesionale pentru care
urmeaza sa se pregateasca. *sumptia care sta la baza este ca educatia pentru cariera poate sa ii
ajute pe elevi sa treaca mai usor din mediul scolii in campul muncii. Cu alte cuvinte, educatia
devine un mecanism mult mai eficient, depasind statutul de pregatire a elevilor pentru
universitate +scoala de dragul scolii,. *legerea carierei nu poate fi lasata la voia intamplarii
sau a cererilor de pe piata muncii. Somajul si e'ercitarea unor munci sub nivelul de calificare
atins de o persoana pot fi reduse prin asistarea elevilor in alegerile legate de viitorul lor
profesional.
n literatura de specialitate, dar c)iar #i "n documentele oficiale interna%ionale
referitoare la acreditarea consilierilor #colari, apar o serie de termeni specifici, care sunt
utiliza%i pentru a desemna aceea#i realitate- consiliere #colar!, consiliere educa%ional!,
orientare #colar!, consilier de orientare #colar! #i profesional!.
2
Introducere
*socia%ia .ritanic! de Consiliere- d! urm!toarea accep%ie termenului consiliere-
/vorbim de o rela%ie de consiliere atunci c(nd o persoan! +consilierul, este de acord "n mod
e'plicit s! ofere timp, aten%ie #i respect altei persoane +client,. Scopul consilierii este de a
oferi clientului #ansa de a e'plora, de a descoperi #i de a clarifica modalit!%ile optime de a-#i
tr!i propria via%!, de a avea o e'isten%! fericit!0. Ini%ial, domeniul consilierii a fost identificat
"n mod eronat cu cel al psi)oterapiei, pentru ca mai apoi sferele celor dou! activit!%i s! se
delimiteze net din punct de vedere teoretic. ntre cei doi termeni e'ist! diferen%e
semnificative- consilierea este o ac%iune proactiv!, "n timp ce psi)oterapia este interven%ia
postfactum +de remediere, de terapie,.
n momentul actual, s-a conturat clar o serie de tipuri majore de consiliere
psi)osocial!, "n func%ie de situa%ie #i de scopuri- consilierea individual! +tradi%ional!,, de grup,
de familie, voca%ional!, consilierea multicultural! +cross-sultural counseling- "n comunit!%ile
multiculturale, pentru minorit!%i etc, si consilierea educa%ional! +care cap!t! nuan%e diferite "n
func%ie de nivelul de #colaritate la care se raporteaz! $ #coala primar!, secundar!, liceal! sau
superioar!,.
1rientarea +guidance, a fost termenul folosit pe scar! larg! "n prima parte a secolului
22, ca desemn(nd totalitatea activitatilor pe care un consilier #colar le putea desf!#ura. 3a
mijlocul secolului, "n unele %!ri precum- 4ran%a, *nglia, 1landa termenul preferat pentru acest
specialist era consilier de orientare +guidance counselor,.
1rientarea #colar! #i profesional! reprezint! ansamblul ac%iunilor op%ionale #i
consultative realizate prin modalit!%i pedagogice, generale #i speciale, subordonate, din
punctul de vedere al con%inutului, dimensiunii te)nologice5aplicative a educa%iei, iar din
perspectiva metodologic! activit!%ii de asisten%! psi)opedagogic! #i social! a cadrelor
didactice, elevilor #i p!rin%ilor, proiectat! la nivelul sistemului de "nv!%!m(nt, "n vederea unor
op%iuni corecte #colare #i profesionale.
Pe l(ng! rolurile generale ale unui consilier +consiliere individual!, consiliere de grup,
training, consultan%! #i dezvoltare organiza%ional!,, consilierul #colar mai este pregatit s!
desf!#oare activit!%i de evaluare, asisten%! "n carier!, plasament, prevenire a problemelor de
dezvoltare.
Profilul pie%ei de munc!, dramatic diferit de cel din anii 678, ne determin! s!
consider!m c!, pe l(ng! rolul de specialist "n orientarea #colar! #i profesional!, consilierul
#colar este c)emat s! ac%ioneze #i pentru reorientarea #colar! #i5sau profesional! a elevilor +de
liceu, #i a studen%ilor. Reorientarea #colar! #i profesional! este un domeniu la care, "n
Rom(nia acestui moment, nu se face des apel dec(t in mod sporadic #i nesistematic. n
general, elevii sunt cei care decid "ncotro s! se indrepte, )otar(rea lor fiind influen%at! de
p!rin%i, de grupul de prieteni #i de propriile aspira%ii +mai mult b!nuite, dec(t sondate
corespunz!tor,, #i nu de interven%ia efectiv! a unui specialist. Reorientarea profesional! din
proprie ini%iativ! se face foarte rar sau deloc.
3
Capitolul 1 Obiectivele si functiile esentiale ale orientarii si consilierii
profesionale
Potrivit lui 9orbert Sillam:, orientarea #colar! #i profesional! reprezint! ;dirijarea
unui adolescent sau adult spre meseria sau profesia care i se potrive#te cel mai bine din punct
de vedere al aptitudinilor, capacit!%ilor sau gusturilor sale, %in(ndu-se totodat! seama de
posibilit!%ile de angajare #i de situa%ia familial!0.
1rientarea #i consilierea profesional! nu poate fi conceput! "n afara finalit!%ii sale.
Interpretarea ca un corp de norme, metode #i te)nici de specialitate cu diverse grade de
generalitate, realizeaz! "ndep!rtarea de "ns!#i ra%iunea care a dus la generarea ei. 3atura
instrumental!, de interven%ie social! "n sensul armoniz!rii activit!%ii persoanei "n c(mpul
muncii, apare astfel "n eviden%!.
4iind o activitate cu rol informativ #i educativ, orientarea #i consilierea profesional!
trebuie s! respecte anumite principii care "i genereaz! "ntreg demersul- este un demers )olistic
$ se refer! la "ntreaga fiin%!, este complet! $ trebuie s! abordeze toate datele problemei,
eclectic! $ prin metodele #i procedeele folosite prin nivelul abord!rilor #i cone'iunile la
ultimele nout!%i din domeniu.
Scopul general al consilierii este acela de a asista persoana "n ac%iunile pe care acesta
le "ntreprinde pentru a construi o via%! ce "i furnizeaz! satisfac%ii #i resurse. Ca proces,
orientarea #i consilierea sunt centrate pe ac%iuni ce apar%in prezentului, se concentreaz! asupra
dezvolt!rii #i facilit!%ii atingerii inten%iilor personale pentru fiecare client.
<otodata scopul fundamental al consilierii educa%ionale este asigurarea unei
func%ion!ri optime a individului sau grupului, scop care se poate atinge prin "mplinirea
obiectivelor consilierii- promovarea s!n!t!%ii #i a st!rii de bine= dezvoltare personal!=
preven%ie.
*naliza obiectivelor poate pleca de la lista obiectivelor stabilite pentru orientarea #i
consilierea profesional! "n Declara%ia *socia%iei Interna%ionale pentru 1rientare >colar! #i
Profesional! adoptat! la *dunarea ?eneral! din Stoc@)olm + 7 august ABBC,-
s! spijine popula%ia #colar! #i adult! pentru a se "n%elege #i a se aprecia pe sine=
s! sprijine popula%ia #colar! #i adult! pentru a se raporta la ceilal%i=
s! sprijine popula%ia #colar! #i adult! pentru a-#i dezvolta planuri adecvate de
carier! #i formare profesional!=
s! sprijine popula%ia #colar! #i adult! pentru a e'ploata planuri de carier!
alternative=
s! sprijine oamenii de orice v(rst! pentru a face fa%! #i a se integra cu succes "n
societate #i pia%a muncii.
4
Consilierea "n vederea unei corecte orient!ri #colare #i profesionale are obiective #i
func%ii specializate bine definite-
cunoa#tea #i autocunoa#terea personalit!%ii elevilor, "n vederea corela%iei c(t
mai eficiente "ntre posibilit!%i-aspira%ii #i cerin%e socioprofesionale= stimularea
elevilor capabili de performan%e superioare s! opteze pentru domenii
profesionale "n concordan%! cu aptitudinile speciale de care dispun etc.=
educarea elevilor "n vederea unor op%iuni #colare #i profesionale corecte #i
realiste= facilitarea perceperii categoriilor socioprofesionale #i de apreciere a
situa%iilor reale de munc!, de respect pentru fiecare domeniu de activitate=
"ndrumarea #i consilierea elevilor "n scopul planific!rii propriilor studii "n
raport de viitoarele proiecte profesionale #i de carier!= sprijinirea elevilor "n
prefigurarea proiectiv! a devenirii=
informarea #colar! #i profesional!, ce vizeaz! cunoa#terea unor informa%ii
corecte #i suficiente despre profesie #i domenii profesionale, cunoa#terea
realit!%ilor economice #i sociale, precum #i a riscurilor #i avantajelor
profesionale= informarea p!rin%ilor cu privire la posibilit!%ile de formare ale
elevilor, precum #i cu dinamica obiectiv! a rutelor #colare #i profesionale=
corectarea op%iunilor formulate eronat, reorientarea prin consiliere=
consilierea elevilor, profesorilor #i p!rin%ilor are "n vedere elemente de
e'aminare psi)ologic! #i psi)osocial! a elevilor "n general, #i a elevilor-
problem! "n special, aspecte ale adapt!rii acestora la mediul #colar, familial #i
informal, prevenirea #i rezolvarea cazurilor de e#ec #i abandon #colar,
orientarea #colar! #i profesional! a elevilor, adaptarea "n #coal!-familie-
comunitate=
proiectarea m!surilor specifice pentru optimizarea activit!%ilor educative=
sprijinirea activit!%ilor de perfec%ionare #i de cercetare pedagogic! organizate
zonal de institu%iile de specialitate=
elaborarea materialelor necesare administratorilor #colari pentru optimizarea
activit!%ilor manageriale educa%ionale, desf!#urate la nivel teritorial #i local.
In cadrul procesului de invatamant, orientarea scolara si profesionala angajeaza doua
categorii de obiective pedagogice -
A. O0e%t)e 1ener"$e, valabile pe toate treptele scolaritatii, in conte'tul
interactiunii educatiei te)nologice cu celelalte dimensiuni ale educatiei-
formarea-dezvoltarea atitudinii pozitive fata de activitatea practica=
5
asigurarea concordantei dintre nivelul de cunostinte si de aspiratii al
elevului si cerintele si posibilitatile de integrare scolara, profesionala,
sociala, e'istente in plan local, teritorial si national=
stimularea capacitatilor creatoare necesare in perspectiva adaptarii
scolare-pro-fesionale-sociale optime a elevilor5studentilor in conditii
de sc)imbare sociala rapida.
D. O0e%t)e !2e%3%e, valabile la nivelul unor
Ecicluri de orientareE propuse, in mod special, pentru-
invatamantul prescolar - cultivarea respectului pentru profesiile
practicate de diferite categorii de adulti= formarea-dezvoltarea
deprinderilor de autoservire, auto-gospodarire= pregatirea procesului
de integrare scolara in clasa I=
invatamantul primar -formarea-dezvoltarea atitudinii pozitive fata de
activitatea de invatare= cultivarea deprinderilor de munca
independenta, integrabile in diferite activitati sociale utile= initirea in
procesul de informare scolara si profesionala=
invatamantul gimnazial - receptarea si aprofundarea informatiilor de
baza despre reteaua scolara si profesionala locala, teritoriala,
nationala= stimularea capacitatilor elevilor de +auto,cunoastere a
personalitatii. indrumarea elevilor si a parintilor in vederea
definitivarii unui sfat de 1.S.P. optim=
invatamantul liceal - formarea-dezvoltarea capacitatii elevilor de
optiune scolara, profesionala, sociala optima=stimularea atitudinilor
si a aptitudinilor socioprofe-sionale in vederea realizarii unor
performante scolare superioare= aprofundarea procesului de
informare scolara, profesionala, sociala la niveluri de competenta
specifice educatiei te)nologice= sprijinirea elevilor in elaborarea si in
perfectionarea propriului proiect de evolutie scolara, profesionala,
sociala.
n ceea ce prive#te consilierea #i orientarea persoanelor cu cerin%e educative speciale,
"n Roman(nia domeniul nu este pe deplin conturat, p(n! "n acest moment nici o institu%ie de
"nv!%!m(nt superior neav(nd un program adecvat de preg!tire a unui asemenea tip de
specialist. Practic, "n aceste momente, speciali#tii "n domeniul Psi)opedagogiei speciale sunt
abilita%i s! ofere servicii de consiliere persoanelor cu )andicap intelectual sau motor, cu
probleme de au: sau de vedere, de comunicare, de comportament, de "nv!%are. 1 categorie
special! o reprezint! copiii supradota%i $ pentru care, "n c(teva zone ale %!rii, au fost puse la
punct programe educative de e'cep%ie, care "nglobeaz! #i asisten%! de tip consiliere #i
orientare.
6
Capitolul 2 Factorii principali in consiliere si orientare scolara
Principalii factori implica%i #i cu responsabilit!%i "n consiliere #i orientare #colar! #i
profesional! sunt- #coala, familia, unit!%ile economice, mass-media, alte institu%ii specializate.
%("$" joac! un rol esen%ial at(t prin structurile sale, ciclurile #i tipurile de programe, c(t
#i prin diversitatea obiectelor de "nv!%!m(nt, a ariilor curriculare, a ac%iunilor specifice de
orientare #colar! #i profesional! +ore de dirigen%ie, activitatea consilierilor #i
psi)opedagogilor,.
F"'$" e'ercit! o influen%! puternic! asupra op%iunilor #colare #i profesionale at(t prin
transferul unor modele ale p!rin%ilor c!tre urma#i, c(t #i prin proiec%ia unor ambi%ii,
ne"mpliniri c!tre ace#tia.
Unt45$e e%(n('%e, prin parteneriatul cu institu%iile de formare a for%ei de munc!, devin
un factor important "n determinarea unor op%iuni profesionale at(t prin propaganda pe care o
fac produselor #i produc!torilor, c(t #i prin "nt(lniri ale elevilor cu speciali#ti, sponsoriz!ri,
burse oferite celor mai buni elevi sau studen%i.
M"!!+'ed", prin programele sale educative, prin prezentarea diverselor tipuri de #coli #i
specializ!ri etc., se "nscrie "n ansamblul factorilor implica%i "n orientarea #colar! #i
profesional!.
In!ttu5$e !2e%"$6"te cuprind- cabinetele #i laboratoarele de orientare #colar! #i
profesional!, Institutul de >tiin%e ale Educa%iei, organiza%iile de tineret $ prin programele
;Infotin0, direc%ii ale muncii #i solidarit!%ii sociale, iar pe plan interna%ional $ *socia%ia
Interna%ional! de 1rientare >colar! #i Profesional! +?eneva,.
Cei doi agen%i implica%i direct "n procesul de consiliere sunt cei doi factori umani-
consilierul $ ca specialist, #i, respectiv, ;clientul0 $ elevul, studentul, p!rin%i.
Se impun c(teva remarci "n leg!tur! cu statutul consilierului #colar din Rom(nia.
n anul ABBC apare 3egea nv!%!m(ntului, care reglementeaz! #i "nfiin%area centrelor de
asisten%! psi)opedagogic! a elevilor, profesorilor #i parin%ilor, care func%ioneaz! "n fiecare
jude% #i "n .ucure#ti. Statutul consilierului #colar este reconsiderat #i prin Regulamentul de
organizare #i de func%ionare a centrului de asisten%! psi)opedagogic! #i a cabinetelor
inter#colare de asisten%! psi)opedagogic!, elaborat "n anul ABB7.
n acord cu documentele legale amintite mai sus, consilierul #colar rom(n este un cadru
didactic +profesor-consilier,, care a absolvit studii univesitare de Pedagogie, Psi)ologie,
Sociologie #i care "mbin! activit!%ile de asisten%! psi)opedagogic! cu un sfert de norm! de
predare #i care "#i poate desf!#ura activitatea "n centrele de asisten%! psi)opedagogic! jude%ene
+#i cel al municipiului .ucure#ti,, "n cabinetele inter#colare de orientare a carierei +c(te F-G "n
fiecare jude%,, "n cabinetele #colare de consiliere.
7
n activit!%ile curente ale consilierului #colar sunt incluse aspecte ale inform!rii de
specialitate +"n domeniile teoriilor educa%iei, curriculum, didactic!, psi)ologie #i metode de
cunoa#tere psi)ologic! a elevilor, managementul #i sociologia educa%iei,, consultare #i
e'aminare de specialitate, perfec%ionare, cercetare pedagogic!, orientare #colar! #i
profesional! cu implicarea factorilor responsabili $ #coala, familia, comunitatea.
*ctivit!%ile consilierului #colar vizeaz! "n special sprijinirea procesului de adaptare #i
integrare a elevilor "n comunitatea #colar! #i local!, proiectarea pedagogic! adecvat! a
activit!%ii didactice #i educative, dar #i elaborarea de programe de formare diferen%iat!..
Capitolul 3 Metode si tehnici utilizate in consiliere si orientare scolara
n raport de func%iile esen%iale ale consilierii, metodele #i te)nicile utilizate pot fi de mai
multe categorii-
A. Met(de de %un("7tere " 2er!(n"$t45 celui consiliat prin teste #i c)estionare de
interese profesionale. Ilustrativ "n acest sens este testul Holland. n aceea#i
categorie a metodelor de cunoa#tere a personalit!%ii se "nscriu #i testele de
aptitudini generale #i speciale, testele de creativitate, testele de personalitate
D. Met(de de "ut(%un("7tere " 2er!(n"$t45 prin-
autocaracterizare $ structurat! de c!tre consilier #i realizat! cu sprijinul
logistic #i metodic al acesteia, mai cu seam! "n ceea ce prive#te utilizarea
corect! a unor instrumente precum testele, portofoliile, referin%ele etc=
autoevaluarea $ potrivit unor baremuri #i criterii de performan%! cu ajutorul
unor te)nici c(t mai obiective.
I. Met(de de n3(r'"re 7 d(%u'ent"re8 de '"r9etn1 2er!(n"$ "!u2r" 2e5e
3(r5e de 'un%4 prin-
proiecte profesionale #i5sau de carier!, care definesc politica proprie "n
construc%ia deveniz!rii #i realiz!rii socio-profesionale= rutele #colare #i
profesionale, competen%ele #i nivelurile de performan%! cerute de viitoarele
profesii, oportunit!%i de carier! etc.=
t(rguri ale for%ei de munc! $ prin care vin "n contact cu ofertan%ii unor
locuri posibile de munc!, unde particip! la interviuri etc.=
consultarea unor reviste de specialitate, a unor pliante de prezentare etc.=
vizionarea unor emisiuni <J, video-casete, prin care se prezint! diverse
domenii profesionale, medii de munc!=
consultarea unor pagini Keb, site-uri cuprinz(nd informa%ii utile consilierii=
8
elaborarea unor scrisori de inten%ie care, "mpreun! cu CJ-ul, prezint!
competen%ele solicitantului, interesele #i motiva%iile pentru respectivul lor
de munc!, inten%iile privind dezvoltarea firmei= eventual proiecte
manageriale.
F. Met(de de %(n!$ere 2r(2ru+6!4 +de sf!tuire, prin-
dezbateri pe probleme de orientare #i consiliere, av(nd drept obiectiv fie
clarificarea op%iunilor #i atitudinilor participan%ilor, fie analiza avantajelor
sau dezavantajelor "n alegerea unei variante de rute socioprofesionale=
clarificarea unor "ntreb!ri ale tinerilor, vizavi de evolu%ia "n carier!=
studiul de caz , metoda situa%iei +;case-stud:0, a incidentului critic, ce
determin! analiza situa%iei, stabilirea unor variante de decizie a factorilor
favorizan%i sau defavorizan%i pentru fiecare variant!, precum #i m!surile
corespunz!toare de aplicare a de#ciziei optime=
jocul de rol, precum #i simularea unei situa%ii pot fi a'ate pe probleme
precum problematica angaj!rii, alegerea profesiei etc.=
interviul- menit s! clarifice problematica pe care se va a'a consilierea sau
c)iar e'ersarea pentru interviul real prilejuit de angajare.
Proiectarea unui program de consiliere trebuie s! %in! seama de urm!toarele etape de
con%inut-
clientul s! primeasc! regulat #i periodic informa%iile care s!-i permit! s! ia
decizii bine documentate=
clientul s!-#i dezvolte capacitatea de autocunoa#tere, autocontrol #i planificare
clientul s! beneficieze de un mediu de sus%inere #i "nv!%are=
clientul s! fie asistat s!-#i dep!#easc! problemele de disconfort social=
clientul s! participe la un program organizat "ntr-un cadru oficial=
rolurile din procesul de orientare #i consiliere s! fie evidente=
programul de consiliere #i orientare s! produc! dezvoltarea celor implica%i=
programul s! fie rev!zut #i actualizat continuu.
Eficien%a unui program este condi%ionat! de "ndeplinirea obiectivelor opera%ionale
legate de sc)imbarea comportamental!. E'ist! trei tipuri de scopuri concrete pe care un
program #i le propune-
9
Sc)imbarea comportamentului inadecvat - inadecvarea nu este con#tientizat!,
dar individul resimte e#ecul "n carier! #i se adreseaz! consilierului, "n program
se vor planifica urm!toarele scopuri concrete- ini%ierea unor noi contacte
sociale, "nv!%area asum!rii sarcini #i responsabilit!%ii, modificarea atitudinii
fa%! de sarcini, diminuarea gradului de autocomp!timire, cre#terea capacit!%ii
de comunicare cu al%ii etc.
nv!%area unor procese de luare a deciziilor "n mod propriu $ clientul trebuie s!
con#tientizeze c! ajutorul consilierului este bine venit cu toate c! acesta nu
dispune de r!spunsuri ;gata fabricate0 la problemele sale. Scopurile concrete
pentru "nv!%area unor procese de luare a deciziilor pot fi- identificarea unor
informa%ii relevante despre alternativele fezabile la problemele fiec!ruia,
estimarea succesului sau insuccesului "n fiecare alternativ!, stabilirea valorii #i
a efectelor probabile pentru fiecare alternativ!, formularea de proiecte
individuale privind oportunit!%ile "n carier!.
Prevenirea unor situa%ii problem! - dezvoltarea unor programe educa%ionale
care s! previn! comportamentele inadecvate, luarea unor decizii gre#ite legate
de #coli sau profesii, prevenirea #omajului etc.
Scopul fundamental al orient!rii #colare #i profesionale #i consilierii "n carier! ;este de
a evalua poten%ialul unei persoane, de a oferi sfaturi asupra modului cum se poate ajunge la
cele mai bune op%iuni "n alegerea unui traseu profesional #i, "n final cre#terea capacit!%ii unui
individ de a decide "n leg!tur! cu propria carier!. Efectul general #i pe termen lung este
calitatea "nalt! a vie%ii #i a muncii pentru beneficiari0.
Capitolul 4 Orientarea colar! " factor hot!r#tor $n formarea personalit!%ii
umane
1rientarea #colar- profesional! a elevilor este una dintre problemele mult discutate "n
#coli, gimnazii, licee #i colegii, "ntruc(t evalu!rile #i studiile la nivel de elev #i comunit!%i
educa%ionale au ar!tat c! numai o mic! parte dintre elevi #i-au urmat drumul "n via%! pornind
de la aptitudinile #i abilit!%ile pe care le au, majoritatea urm(nd o treapt! superioar! de
"nv!%!m(nt pornind de la condi%iile sociale, facilit!%ile oferite de diferite institu%ii, sau pur #i
simplu, "nt(mpl!rii, pentru c! prin reparti%ii computerizate au ajuns de cele mai multe ori "n
ultimele clase trecute ca op%iuni pe fi#ele de "nscriere.
1rientarea #colar! )aotic! / )azardat!0 are consecin%e din cele mai neprev!zute pentru
mul%i tineri, care nu se pot forma prin cultivarea aptitudinilor #i a talentului ce le poate defini
personalitatea find nevoi%i s! se supun! unor rigori str!ine de elementele lor definitorii,
"ntruc(t au ajuns "ntr-o #coal!, sau o clas! "n care se "nva%! discipline pentru care nu au
c)emare #i drept urmare se v!d "n imposibilitatea de a ob%ine performan%e, devenind astfel
victime ale unei orient!ri #colare nefundamentate #tiin%ific #i aplicativ.
10
Cercet!torii, mai vec)i sau mai noi, au e'plicat neajunsurile orient!rii #colar-
profesionale prin utilizarea unor probe neadecvate scopului popus, precum #i prin
incompletitudinea evalu!rii. 1rientarea #colar! s-a lovit pe de o parte de #ablonismul evalu!rii
"n bloc, nediferen%iat, iar pe de alt! parte de tendin%a de supraevaluare a inteligen%ei generale,
ca factor predictiv pentru succesul #colar.
Cercet!rile recente au reconsiderat ideea aspectelor "n succesul "n carier!, abord(nd
problema orient!rii #colare prin "mbinarea aspectelor cognitive cu cele emo%ionale.
Cunoa#terea capacit!%ilor intelectuale ale elevilor, prin elaborarea unor profile psi)ologice
diferen%iate "n str(ns! corela%ie cu conturarea unor tablouri aptitudinale specifice diferitelor
domenii de activitate se vizeaz! realizarea unei orient!ri #colare prin direc%ionarea spre
domeniile aptitudinale.3a subiec%ii ce cuprind elevi "ntre AI-AC ani, prin utilizarea unor
metode #i te)nici de cercetare adecvate v(rstei #i motiva%iei "nv!%!rii, pot fi sondate multe
aspecte psi)ologice, cum ar fi- intui%ie, intelectul, afectivitatea, moralitatea, dinamismul,
sociabilitatea, etc., care prin corelare ne dau tabloul aptitudinilor generale.
Problema orient!rii #colar-profesionale prin comple'itatea #i importan%a ei pentru
formartea genera%iilor tinere, trebuie s!-i preocupe deopotriv! pe directorii de #coli, consilierii
educativi, psi)ologi, pedagogi, p!rin%i, etc., pentru c! prin amploarea #i semnifica%ia ei, ea
devine tot mai mult o problem! social-formativ! de interes na%ional.
n tabloul necesit!%ilor sociale, "n func%ie de gradul de evolu%ie a societ!%ii, e'ist! un
aspect con#tientizat sau nu, ce va reprezenta "ntotdeauna o prioritate, #i anume, asigurarea
viitorului. *cest lucru este posibil printr-o orientare #colar! eficient!, pornind de la-
poten%ialit!%ile subiectului, abilit!%ile, personalitatea #i disponilbilit!%ile sale, iar acestea s!
converg! spre cerin%ele societ!%ii. De cele mai multe ori sunt ignorate limitele #i libert!%ile
personale, care au p(n! la urm! consecin%e insurmontabile asupra t(n!rului care n-a beneficiat
de o bun! orientare #colar-profesional!.*t(t la nivelul societ!%ii, c(t #i la nivel de individ
e'ist! dou! temeri majore-
teama de a alege=
teama de a sc)imba.
Prima se reduce la frica asum!rii responsabilit!%ii pentru o nou! variant!, iar a doua
rezid! "n regretul #i ne)ot!r(rea legat! de renun%area la varianta ini%ial!. 3a r(ndul ei, teama
de a alege #i a sc)imba imobilizeaz! cognitiv #i ac%ional persoana sub aspectul evolu%ei ei
viitoare.
Conceput! intr-o dimensiune fle'ibil! #i realist!, orientarea #colar! "ndep!rteaz!
efectele de- frustare, plafonare, clacare profesional! sau stagnare, permi%(nd subiec%ilor s!-#i
urmeze voca%ia #i aptitudinile. De aceea, orientarea #colar! devine o problem! major! pentru
#coal!, familie #i societate. Dac! mult timp aceasta era tran#at! de tradi%ia familial! #i
rezultatele, de multe ori nerelevante la disciplinele- limba rom(n!, limba matern! #i
matematic!, prin "nfiin%area #colilor de arte #i meserii, aspectul voca%ional aptitudinal cap!t!
11
relevan%!, t(n!rul av(nd ocazia s! "mbr!%i#eze o #coal! superioar! pornind de la aptitudinile #i
posibilit!%ile fizice #i intelectuale ce-l definesc.
Capitolul & 'lemente de etica si deontologie profesionala in consiliere si
orientare scolara
In Rom(nia, nu se poate vorbi inca de un cadru etic bine conturat la nivel legislativ,
profesiunea de consilier /imprumut(nd0 o serie de reguli etice de la psi)ologi, pedagogi #i
sociologi. 9e a#teptam ca, in viitorul nu prea indepartat, o data cu ajustarea cadrului legal
referitor la consiliere, s! fie definitivat #i un astfel de cod profesional, ca un semn ca
profesiunea de consilier a depa#it momentul de interimat #i #i-a castigat un spa%iu bine definit
in peisajul profesional rom(nesc.
Pe plan mondial, definitivarea unui cod etic al profesiunii de consiliere este semnul
unei maturizari sociale #i a unui nivel inalt de acceptan%! a profesiunii ca atare de c!tre opinia
publica. n general, pentru formularea unor repere etice, modelul este cel american $ model
verificat de-a lungul timpului #i foarte e'act elaborat. Documentele americane de referin%!
sunt Codul Etic +Code of Et)ics, #i Standardele de Practic! "n Consiliere +Standards of
Practice, ale *C*. Publicate prima oar! "n ABGA, documentele au suferit de-a lungul timpului
o serie de modificari.
n prezent, codul etic are opt sec%iuni, care trateaza- rela%ia de consiliere
+profesionalism, moralitate etc.,= confiden%ialitatea +informa%iilor, rezultatelor, terapiilor,=
responsabilitatea profesional! +"n fa%a comunit!%ii,= rela%ia cu al%i speciali#ti +colaborare
interdisciplinar!,= evaluarea #i interpretarea rezultatelor +obiectivitate #i corectitudine,=
cursurile #i supervizarea +nivel #tiin%ific, academic etc.,= cercetarea #i publicistica +etica
e'perimentului psi)opedagogic,= rezolvarea problemelor de natur! etic! +la nivelul grupurilor
#colare #i sociale,.
Consilierea educa%ional!, asa cum ni se "nf!%i#eaz! ea ast!zi, este un fenomen social,
mai mult dec(t o profesiune oarecare. Este probabil una dintre foarte pu%inele /meserii0 care
presupune un efort interdisciplinar #i o viziune de ansamblu asupra persoanei copilului, elevul
de ast!zi, adultul #i specialistul de m(ine.
Concluzii
Putem afirma c! orientarea #colar! #i profesional! realizat! corect, reprezint! premisa
unei reu#ite integr!ri socio-profesionale #i a unei afirm!ri sigure "n domeniul pentru care
individul a optat. Se eviden%iaz! rolul profesorului "n ridicarea calit!%ii orientarii #colar! #i
profesional! #i c)iar "n deciderea viitorului unui #colar ,pentru c! el clarific! o situa%ie,
formuleaz! un mod de g(ndire, intervine #i "ndrum! elevul #i familia "n luarea deciziilor.
P!rin%ii "n colaborare cu #coala ofer! copiilor desc)iderea spre studiu #i accesul la sursele de
12
cunoa#tere care contribuie la efectul educa%ional la #colii asupra elevului pentru c! #coala este
a comunit!%ii, iar p!rin%ii sunt parte din comunitate.
4aptul ca orientarea scolara prezinta interes atat pentru individ cat si pentru stat si
societate a facut ca problema sa fie e'aminata de-a lungul anilor atat sub aspectul sau
pedagogic, psi)ologic, social cat si sub cel umanitar. Este nevoie de depistarea aptitudinilor,
de cunoasterea elevilor, de autocunoastere, de imbogatirea strategiilor de lucru si au aparut
organizatii si institutii care pot oferi o baza de date privitoare la mobilitatea profesiunilor, la
cerere si oferta, la perspectivele de dezvoltare a anumitor domenii de activitate.Introducerea
pe scara larga a calculatoarelor in atatea domenii profesionale a impus modificari in
programele de pregatire pentru multe profesii, ceea ce a sporit interesul tinerilor pentru scolile
sau sectiile cu astfel de profiluri.
Problema aptitudinilor si a alegerii scolii si ulterior a profesiei a devenit o problema
educativa de larg interes. Lai ales in clasele terminale ale ciclurilor scolare munca dirigintilor
a devenit un suport solid al orientarii elevilor. 9u numai informatiile furnizate, ci, mai ales,
contactul elevilor cu diverse sectoare de activitate joaca un rol esential in consolidarea
preferintelor profesionale care stau la baza optiunilor tinerilor.
Cariera profesionala reprezinta o succesiune de pozitii, activitati si e'periente profesionale cu
care o persoana se confrunta de-a lungul vietii sau de-a lungul e'perientei sale profesionale.
*vand in vedere dinamica e'istenta pe piata fortei de munca si sc)imbarile accelerate
care au loc in ultimul timp se pune un accent tot mai mare pe planificarea carierei
profesionale si managementul acesteia atat la nivel de individ cat si la nivelul organizatiilor.
1data realizata planificarea carierei de catre o persoana, e'perientele pe care aceasta le-a avut
in decursul timpului inseamna mai mult decat o succesiune de slujbe privite izolat. *cestea
sunt interconectate intre ele, profesia devine legata de trecutul si viitorul profesional.
Desfasurarea activitatii intr-o anumita profesie inseamna pregatirea, educatia si munca
efectiva, elemente prezente in cariera profesionala a unei persoane. Procesul de consiliere si
orientare profesionala este impartit in doua- orientarea in cariera sau planificarea carierei si
evolutia carierei. Primul aspect are in vedere procesul de evaluare in sine, identificarea
intereselor, a punctelor forte si slabe pe care persoana in cauza le are si aptitudinile acesteia.
*cest proces este un proces continuu ce implica o serie de sc)imbari si ajustari realizate in
viata profesionala a unei persoane si se intrepatrunde cu al doilea proces, evolutia carierei.
13
B0$(1r"3e
A. .aban *driana, Consiliere educaional, ?)id metodologic, Imprimeria ;*rdealul0,
Cluj-9apoca, D88A.
D. .a@er Stanle:, School counseling for the twenty-first century, second edition,
Prentice Hall Publication, 9M, ABBG.
I. ?)ica Jasile, Ghid de consiliere i orientare colar, Editura Polirom, Ia#i, ABB7.
F. Sc)midt No)n, Counseling in schools, ssential Ser!ices and Comprehensi!e
"rograms, second edition, *ll:n and .acon Publis)ing Compan:, Lassac)usetts,
ABBG.
C. <om#a, ?)eorg)e, Consilierea i orientarea #n coal, Casa de Editura si Presa
Jiata Rom(neasc!, .ucure#ti, ABBB.
G. <omsa ?)eorg)e, Orientarea i de$!oltarea carierei la ele!i, Casa de Editura si
Presa Jiata Rom(neasc!, .ucure#ti, ABBB.
O. P!p(r%an Larioara, ficiena cunoaterii factorilor de personalitate #n orientarea
colar i profesional a ele!ilor, Editura Dacia, Cluj, ABB8.
14
15