Sunteți pe pagina 1din 13

FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE ȘI ADMINISTRAȚIE PUBLICĂ

MANAGEMENT ȘI AUDIT IN ADMINISTRAȚIE ȘI AFACERI

PROIECT LA DISCIPLINA:
„MANAGEMENT COMPARAT”

Masterand : LEONTE Florin


Anul 1, grupa 1
2
TEMA nr.1: ,,PRINCIPALELE ASEMĂNĂRI ȘI DIFERENȚE
DINTRE ROMÂNIA -ȚARĂ COLECTIVISTĂ - ȘI THAILANDA”

3
4
Cuprins

I. Generalităţi ………………………......................……………....…....................…pag. 6
II. Prezentarea ţărilor.....…….......................................................................................pag. 7
III. Dimensiuni culturale prezentate de Geert Hofstede.................................................pag. 9
IV. Analiza dimensiunilor culturale ale României și Thailandei…………....................pag. 10
V. Bibliografie ..............................................................................................................pag. 13

5
I. Generalități

Studiul problemelor interculturale nu este un domeniu nou. Oamenii au interacţionat cu diferite


culturi de-a lungul istoriei pline de războaie, peregrinări şi schimburi de bunuri. Contactul intercultural a
devenit o realitate a vieţii de zi cu zi. Dezvoltarea interdependenţei oamenilor şi culturilor în societatea
globală a secolului XXI ne obligă să acordăm mai multă atenţie problemelor interculturale. Pentru a înţelege
diferenţele şi similitudinile între valorile şi comportamentul românesc şi cel al altor naţiuni şi pentru a
găsi explicaţii pentru comportamentul şi preferinţele românilor de astăzi, trebuie luat în considerare
termenul „cultură”. Culturile naţionale sunt structuri complexe. Diferenţierile dintre culturile naţionale
se pot realiza în funcţie de anumite dominante specifice. Fiind un fenomen de grup, cultura este
împărtăşită de colectivităţi umane, naţiuni, regiuni, organizaţii, şcoli, biserici şi familii.
Adaptarea României la realitatea europeană şi mondială, precum şi a altor ţări la realitatea
românească, presupune analizarea şi alegerea practicilor manageriale care se potrivesc într-un context
sau altul si există o serie de factori care trebuie luaţi în considerare atunci când este vorba despre implicarea
în afaceri la nivel internaţional: diferenţele culturale, diferenţe ideologice, mediul de negociere,
birocraţia din ţara străină, instabilitatea politică şi schimbările economice, securitatea financiară
naţională şi internaţională.
Cultura este considerată o formă de programare mentală, colectiv împărtăşită şi susţinută de
indivizi într -o organizaţie sau grup etnic.
Dimensiunea culturală este dată de conflictul inevitabil dintre ceea ce doreşte fiecare dintre noi,
ca individ, şi obiectivele/interesele grupului din care facem parte, fapt reliefat excelent de către
analistul Peter Drucker.
Individualismul presupune „orientarea către sine”, deci predomină „eul”; o persoană din
această categorie intrată în relaţie cu o altă persoană va încerca să identifice ce anume doreşte celălalt,
funcţie de acest fapt adaptându-şi atitudinea. În culturile predominant individualiste, contează esențial
persoana și este lasat în subsididar grupul și obiectivele sale (ca importanță relativă).
Colectivismul este o atitudine morală, filosofie politică, ideologie sau perspectivă socială care
pune accentul pe grup și interesele sale. Colectiviștii se concentrează pe interesele unei comunități,
societăți sau națiuni față de diferite tipuri de sisteme politice, economice și educaționale.
Colectivismul este de două tipuri: un „colectivism orizontal”, bazat pe egalitate și pe implicarea
și cooperarea oamenilor în împărțirea bunurilor, și un „colectivism vertical”, bazat pe existența unei
ierarhii și pe supunerea indivizilor unei anumite autorități. [1] Colectivismul orizontal se bazează pe
ipoteza că fiecare individ este mai mult sau mai puțin egal, în timp ce colectivismul vertical presupune
că indivizii sunt fundamental diferiți unii de alții. Anarhistul social Aleksandr Berkman, care a fost un
colectivist orizontal, a susținut că egalitatea nu presupune suprimarea individualității, ci o cantitate
egală de libertate și o oportunitate egală a indivizilor în a-și dezvolta propriile abilități și talente.
Colectiviștii orizontali tind să favorizeze adoptarea democratică a deciziilor, în timp ce
colectiviștii verticali cred în necesitatea existenței unui lanț de comandă mai strict. Colectivismul
orizontal pune accentul pe obiectivele comune, pe interdependență și sociabilitate. Colectivismul
vertical subliniază integritatea unui grup (de exemplu, familie sau națiune) și se așteaptă ca indivizii să
se sacrifice pentru grup, dacă este necesar, și promovează concurența între grupuri diferite.
Există două obiecții principale cu privire la colectivism, care sunt formulate pornind de la
ideile individualismului. Prima obiecție este că colectivismul reprimă individualitatea și diversitatea,
insistând asupra unei identități sociale comune, cum ar fi naționalitatea sau un alt aspect majoritar. Cea
de-a doua este că colectivismul este strâns legat de etatism și de diminuarea libertății atunci când
autoritatea politică este utilizată pentru a promova obiectivele colectiviste.

6
II. Prezentarea ţărilor
II.1. România

România este un stat situat în sud-estul Europei Centrale, pe cursul inferior al Dunării, la nord
de peninsula Balcanică și la țărmul nord-vestic al Mării Negre. Pe teritoriul ei este situată aproape
toată suprafața Deltei Dunării și partea sudică și centrală a Munților Carpați. De-a lungul istoriei,
diferite porțiuni ale teritoriului de astăzi al României au fost în componența sau sub administrația
Daciei, Imperiului Roman, Imperiului Otoman, Imperiului Rus și a celui Austro-Ungar.
După înlăturarea regimului comunist instalat în România (1989) și după destrămarea Uniunii
Sovietice (1991), statul a inițiat o serie de reforme economice și politice. După un deceniu de probleme
economice, România a introdus noi reforme economice de ordin general (precum cota unică de
impozitare, în 2005) și a aderat la Uniunea Europeană la 1 ianuarie 2007.
România este o republică semi-prezidențială. Este al nouălea stat după suprafața teritoriului
(238 397 km²) și a șaptea după numărul populației (peste 20 milioane locuitori) dintre statele membre
ale Uniunii Europene. Capitala țării, București, este și cel mai mare oraș al ei și al șaselea oraș din UE
după populație (1,9 milioane locuitori).
Clima României este determinată în primul rând de poziția sa pe glob, precum și de poziția sa
geografică pe continentul european. Aceste particularități conferă climei un caracter temperat
continental cu nuanțe de tranziție.
Conform recensământului din 2011, România are o populație de 20 121 641 de locuitori, iar
sporul natural este negativ. Populația scade astfel, și din cauza acestuia, dar și din cauza migrației
negative. Astfel, raportul Eurostat din 2014 arăta că România era țara din Uniunea Europeană cu cea
mai abruptă scădere demografică între 1994 și 2014, deși vârsta mediană, de 40,8 ani, era încă sub
media europeană de 42,2. Același raport arată că România se află pe ultimul loc în UE la suprafața
medie a locuințelor în mediul urban (circa 40 m²), dar și pe primul loc la procentajul locuințelor
folosite de proprietarii lor în totalul locuințelor (94,7%).
Principalul grup etnic în România îl formează românii. Ei reprezintă, conform recensământului
din 2011, 88,9% din numărul total al populației. După români, următoarea comunitate etnică
importantă este cea a maghiarilor, care reprezintă 6,1% din populație, respectiv un număr de
aproximativ 1 200 000 de cetățeni, 665 000 de romi ar și comunități importante de germani, ucraineni,
lipoveni, turci, tătarir, sârbi, slovaci, bulgari, croați, greci, ruteni, evrei, cehi, polonezi și armeni.
Numărul românilor ori al persoanelor cu strămoși născuți în România care trăiesc în afara
granițelor țării este de aproximativ 12 milioane.
Limba oficială a României este limba română ce aparține grupei limbilor romanice de est și
este înrudită cu italiana, franceza, spaniola, portugheza, catalana și, mai departe, cu majoritatea
limbilor europene. Româna este limba cu cel mai mare număr de vorbitori nativi ce reprezintă 91% din
totalul populației României, fiind urmată de limbile vorbite de cele două minorități etnice principale,
maghiarii și romii.
Viața religioasă în România se desfășoară conform principiului libertății credințelor religioase,
alături de libertatea gândirii și a opiniilor. Cea mai mare parte a populației României, respectiv
86,45%, s-a declarat ca fiind de confesiune creștin ortodoxă, conform recensământului din 2011.
Ponderea comunităților religioase aparținătoare altor ramuri ale creștinismului este următoarea:
romano-catolici (4,62%), reformați (3,19%), penticostali (1,92%), români uniți (0,8%) și baptiști
(0,6%).
Învățământul urmărește realizarea idealului educațional întemeiat pe valorile democrației, ale
diversității culturale, pe aspirațiile individuale, sociale și contribuie la păstrarea identității naționale în
contextul valorilor europene. Idealul educațional al școlii românești constă în dezvoltarea liberă și
armonioasă a personalității individului în vederea unei integrări eficiente în societatea bazată pe
cunoaștere. Comparativ cu țările UE, competitivitatea forței de muncă din România din punct de
vedere al educației și competențelor (abilităților) este încă redusă. În cadrul PISA, aproximativ 70%
din elevii de 15 ani din România au avut performanțe situate sub nivelul cerut pentru un loc de muncă

7
modern, față de 37% din elevii de 15 ani din Uniunea Europeană. Nivelul indicatorilor privind
educația în România este scăzut comparativ cu al celor din UE.
România are o cultură unică datorită așezării sale geografice și a evoluției istorice distincte.
Este fundamental definită ca fiind un punct de întâlnire a trei regiuni: Europa Centrală, Europa de Est
și Europa de Sud-Est, dar nu poate fi cu adevărat inclusă în nici una dintre ele
Imperative culturale: Românii pun foarte mare accent intr-o afacere pe vârsta pe care o au
membrii şi pe experienţa acestora. Pentru a începe o negociere străinii trebuie să folosească metode
adiacente, deoarece dacă le este expusă  problema aşa cum este ea, vor considera ca eşti prost crescut.
 Românilor le place mult să fie lăudaţi, să vorbească despre politică. Exclusivităţi culturale: Când mergi în
vizită acasă la un român şi nu numai acasă, trebuie să aştepţi să fii invitat sa te aşezi,deoarece se
urmează un  protocol foarte formal şi este indicat să aduci un buchet de flori sau orice mică atenţie.

II.2. Thailanda

Thailanda oficial Regatul Thailandei, în trecut cunoscută ca Siam este o țară în Asia de sud-est,
învecinată cu Cambodgia la est, Golful Thailandei și Malaezia la sud, și cu Marea Andaman și
Myanmar la vest. Capitala statului este Bangkok.
Originea Thailandei este legată în mod tradițional de scurta existență a regatului fondat în
1238, după care, mai marele regat a luat ființă la mijlocul secolului al XIV-lea. Cultura thailandeză a
fost influențată, în cea mai mare parte, de China și India. Contactul cu diversele puteri europene a
început în secolul al XVI-lea dar, în ciuda presiunii continue, Thailanda este singura țară din sud-estul
Asiei care nu a fost niciodată ocupată de vreo putere europeană, totuși influența vestului, inclusiv
amenințarea cu forța, a condus la multe reforme în secolul al XIX-lea și concesii majore intereselor
mercantile britanice.
Constituția prevede pentru rege puteri directe scăzute, însă este protectorul budismului thai și
un simbol al identității și unității naționale. Actualul monarh, Bhumibol Adulyadej, se bucură de un
mare respect popular și autoritate morală, care este ocazional folosită în rezolvarea crizelor politice.
Șeful guvernului este primul ministru, care este numit de rege dintre membrii camerei inferioare a
parlamentului, de obicei liderul partidului care poate organiza o coaliție guvernamentală majoritară.
Parlamentul bicameral thailandez este Adunarea Națională, care este formată din Camera
Reprezentanților cu 500 de locuri și Senatul.
Religia națională a Thailandei este Budismul Theravada. Practicat de peste 90 % din
thailandezi, este influent, semnificativ și deosebit de vizibil în existența oamenilor de rând, 4%
musulmani și 1% creștini de toate confesiunile.
Thailanda este așezată pe câteva districte geografice, în mare parte corespunzând cu grupurile
provinciale. Religia -95% din cei 62 milioane de thailandezi sunt budiști,
Populația Thailandei este dominată de etnicii thailandezi și laoțieni, ultimii concentrați în
regiunea nord-estică Isan formând aproximativ o treime din populație. Există, de asemeni, o mare
comunitate de chinezi-thailandezi care a jucat în istorie un rol economic important. Alte grupuri etnice
sunt: mala, în sud, mon, khmer și diferite triburi hill.
Aproape 95% dintre thailandezi sunt budiști de tradiție therevada, dar în sudul țării sunt câteva
zone musulmane și mici minorități creștine, de asemeni există și cîteva grupări hinduse. Limba
thailandeză este limba națională a Thailandei, scrisă în alfabetul propriu, dar multe dialecte etnice și
regionale se întâlnesc în zonele cu populație predominantă lao sau khmer. De asemeni se învață limba
engleză în școli, însă gradul de cunoaștere este scăzut.
Salutul standard în Thailanda este un gest similar cu rugăciunea, numit wai. Tabu-urile includ
atingerea capului cuiva sau arătarea cu piciorul, deoarece capul este considerat cea mai înaltă parte a
corpului, iar piciorul cea mai joasă. A păși peste cineva sau peste mâncare este considerat drept o
insultă extremă. Cărțile sau alte documente sunt respectate ca niște obiecte seculare, de aceea nu este
permis să freci o carte de masă sau s-o faci să alunece pe masă sau să o pui pe jos.
Thailanda este o monarhie constituțională și regele este extrem de respectat. Este ilegal să
insulți familia regală sau să calci pe o imagine a regelui.

8
Bucătăria thailandeză abundă de gusturi fundamentale: dulce, piperat, acru și sărat.
Imperative culturale: Influența budismului se poate observa și în viața de zi cu zi a thailandezilor.
Budismul descurajează competiția. Prin urmare, thailandezii nu sunt foarte ambițioși, refuzând să facă
schimbări. O muncă ușoara, plătită mulțumitor este mai bună decât o muncă grea, plătită bine. Ritmul
de lucru crește sau scade în funcție de prezența șefului, autoritatea fiind respectată când este prezentă,
însă adesea ignorată în absență.
Preocuparea budistă pentru adevăr, sinceritate, bunăvoință și politețe exclude tehnici umoristice de
genul sarcasm, satiră, exagerare și parodie și nu pune prea mare preț pe umorul prostesc, pe umorul
negru sau pe glumele despre religie, minorități defavorizate. Dar este acceptat umorul estetic,
caracterizat prin subtilitate, reproșuri sau mustrări blânde sau indirecte, care îi atacă uneori pe
ascultători pe nesimțite, însă fără a-i agresa, lăsând loc pentru un răspuns și oprindu-se exact la timp
pentru a nu le știrbi demnitatea.

III. Dimensiuni culturale prezentate de Geert Hofstede

Profesorul G. Hofstede abordează nivelul invizibil al valorilor culturale. Hofstede îşi


construieşte analiza pornind de la următoarele cinci dimensiuni diferite ale valorilor, deţinute de
membrii diferitelor culturi: modul de percepţie al inegalităţii sociale, al puterii şi al autorităţii, şi modul
de relaţionare cu autoritatea; modul de relaţionare între indivizi şi grupuri; implicaţiile sociale şi
emoţionale ale faptului de a fi născut de sex masculin sau feminin; modalităţi de a face faţă
incertitudinilor şi situaţiilor ambigue, controlul agresiunii şi exprimarea emoţiilor; orientarea către
viitor spre deosebire de orientarea către trecut şi prezent.
Cele cinci dimensiuni culturale au fost denumite, ulterior:
-PDI (Indexul Distanţei faţă de Putere),
-IDV (Individualism),
-MAS (Masculinitate),
-UPI (Indexul de Evitare a Incertitudinii),
-LTO (Orientare pe Termen Lung).
Implicaţiile acestor dimensiuni asupra comportamentului de la locul de muncă şi, în consecinţă,
cele mai aplicabile teorii de management şi management al resurselor umane în diferite culturi, sunt
majore. Indexul distanţei faţă de putere poate funcţiona ca un barometru privitor la nivelul de corupţie
pe care îl favorizează o anumită cultură. Indexul de individualism poate fi o indicaţie a produsului intern brut pe
cap de locuitor, adică, cu cât creşte produsul intern brut, cu atât creşte nivelul de individualism.
Indexul de evitare a incertitudinii semnalizează gradul de toleranţă faţă de minorităţi, spre adaptarea de
noi tehnologii, timpul petrecut pentru planificare strategică în organizaţii. Orientarea pe termen lung,
respectiv, orientarea pe termen scurt, pot indica nivelul de economii al oamenilor din cultura respectivă
şi nivelul de investiţii în valori imobiliare.
Pe baza rezultatelor studierii valorilor culturale ale unei naţiuni pot fi anticipate şi evaluate
succesul sau eşecul unei afaceri în plan internaţional, cu atât mai mult, atunci când este vorba despre un
manager străin care are o afacere într-o ţară diferită de ţara de origine.
Capacitatea de a comunica în limba ţării destinatare, este o altă condiţie a succesului afacerii. Acestea pot
fi o condiţii de care să depindă succesul sau eşecul afacerii în sine.
Fiecare cultura trebuie analizata în propriul ei context, și nu prin concepte integratoare de genul
"umanitații ca întreg" sau a "evoluției umanitații".
Geert Hofstede a estimat pentru România niveluri foarte ridicate pentru indicii reprezentând
distanța față de putere (90) și evitare a incertitudinii (90), nivel scăzut pentru indicele reprezentând
individualismul, adică un grad ridicat de colectivism (30), și un grad moderat de masculinitate (42).
Deși nu a oferit o estimare pentru orientarea pe termen lung, putem presupune că și România ar avea,
ca și toate țările din Europa, o orientare pe termen scurt.

9
IV.Analiza dimensiunilor culturale ale României și Thailandei
Individualism vs. Colectivism
Ambele țări au un scor relativ redus în ceea ce privește dimensiunea valorică a
individualismului, România un scor de 30 iar Thailanda obține un scor mai redus de doar 20. Acest
lucru sugerează o societate colectivă în care nevoile grupului sunt evaluate mai mult decât nevoile
individului. Accentul într-o societate colectivistă este plătit colaborării, menținerii feței, comunității și
tradiției. Acest lucru este exemplificat în cultura thailandeză prin modul în care unii thailandezi își
împărtășesc mâncarea. Fie că este vorba de a da mâncare călugărilor sau de a lua masa cu prietenii,
mâncarea este împărțită de obicei. O altă parte a societății thailandeze extrem de indicatoare a naturii
sale colective este importanța salvării feței. Atitudinea Kreng jai, se traduce aproximativ în „a te simți
considerabil pentru o altă persoană, a nu dori (ing) să impună sau să provoace (o) altei persoane
probleme sau să-i facă rău sentimentelor sale” face parte din valorile cheie ale majorității thailandeze.
oameni. Există un accent atât de mare pe salvarea feței, încât păstrarea ego-ului altuia transcende clasa
societății.
Problema fundamentală abordată de această dimensiune este gradul de interdependență pe care
o întreține societatea în rândul membrilor săi. Ea are legătură cu faptul că imaginea de sine a oamenilor
este definită în termeni de „eu” sau „noi”. În societățile individualiste, oamenii trebuie să aibă grijă de
ei înșiși și de familia lor directă. În societățile colectiviste oamenii aparțin „grupurilor” care au grijă de
ei în schimbul loialității. Cu un scor de 20, Thailanda este o țară extrem de colectivă. Acest lucru se
manifestă printr-un angajament de lungă durată cu „grupul” membru (o familie, o familie extinsă sau o
relație extinsă). Loialitatea față de grupul într-o cultură colectivă este primordială și trece peste
majoritatea celorlalte reguli și reglementări ale societății. Societatea încurajează relații puternice în
care fiecare își asumă responsabilitatea față de semenii grupului său. Pentru a păstra grupul în interior,
tailandezii nu sunt confruntați și în comunicarea de acolo un „Da” nu poate însemna o acceptare sau un
acord. O infracțiune duce la pierderea feței, iar thailandezii sunt foarte sensibili pentru a nu se simți
rușinați în fața grupului lor. Relația personală este esențială pentru desfășurarea afacerilor și este
nevoie de timp pentru a construi astfel de relații, astfel încât răbdarea este necesară, precum și pentru a
nu discuta deschis despre afaceri cu primele ocazii.
România, cu un scor de 30, este considerată o societate colectivă. Acest lucru se manifestă într-
un angajament de lungă durată cu „grupul” membru, fie că este vorba de o familie, o familie extinsă
sau relații extinse. Loialitatea într-o cultură colectivistă este primordială și suprapune majoritatea
celorlalte reguli și reglementări sociale. Societatea încurajează relații puternice în care fiecare își
asumă responsabilitatea față de semenii grupului său. În societățile colectiviste, infracțiunea duce la
rușine și la pierderea feței, relațiile angajator / angajat sunt percepute în termeni morale (cum ar fi o
legătură de familie), deciziile de angajare și promovare țin cont de grupul angajatului, conducerea este
conducerea grupurilor.

Evitarea incertitudinii
Dimensiunea ,,evitarea incertitudinii” are legătură cu modul în care o societate se ocupă de
faptul că viitorul nu poate fi niciodată cunoscut: ar trebui să încercăm să controlăm viitorul sau să îl
lăsăm să se întâmple? Această ambiguitate aduce cu ea anxietate și diferite culturi au învățat să facă
față acestei anxietăți în moduri diferite. Măsura în care membrii unei culturi se simt amenințați de
situații ambigue sau necunoscute și au creat credințe și instituții care încearcă să le evite este reflectată
în scorul de la evitarea incertitudinii.
În dimensiunea culturală a evitării incertitudinii, România obține un punctaj 90 în timp ce
Thailanda obține un intermediar 64 pe această dimensiune, dar indică ușor o preferință pentru evitarea
incertitudinii. Pentru a minimiza sau reduce acest nivel de incertitudine, sunt adoptate și implementate
reguli stricte, legi, politici și reglementări. Scopul final al acestei populații este de a controla totul
pentru a elimina sau evita neașteptatul. Ca urmare a acestei caracteristici ridicate de evitare a

10
incertitudinii, societatea nu acceptă cu ușurință schimbarea și este foarte negativă pentru risc.
Schimbarea trebuie văzută pentru binele cel mai mare al grupului.
România primește 90 pe această dimensiune și, prin urmare, are o preferință foarte mare pentru
evitarea incertitudinii. Țările care prezintă o evitare de incertitudine ridicată, mențin coduri rigide de
credință și comportament și sunt intolerante la comportament și idei neortodoxe. În aceste culturi
există o nevoie emoțională de reguli (chiar dacă regulile nu par să funcționeze niciodată) timpul este
raportat la bani, oamenii au o nevoie interioară de a fi ocupați și de a munci din greu, precizia și
punctualitatea sunt normă, securitatea este un element important în motivația individuală. Datorită
gradului ridicat de evitare a incertitudinii, populația din România are un grad ridicat de anxietate în
privința viitorului și preferă siguranța zilei de astăzi pentru a evita riscurile.

Distanța față de putere


Această dimensiune tratează faptul că toți indivizii din societăți nu sunt egali - exprimă
atitudinea culturii față de aceste inegalități între noi. Distanța de putere este definită ca măsura în care
membrii mai puțin puternici ai instituțiilor și organizațiilor dintr-o țară se așteaptă și acceptă că puterea
este distribuită inegal. Față de România care obține un punctaj de 90, Thailanda înregistrează 64 la
indicele PDI, ușor mai mic decât media țărilor din Asia (71).
Acest lucru este ilustrat prin respectul thailandez pentru regele lor și pentru figurile religioase.
De exemplu, în sălile de film din Thailanda, înainte de începerea filmului, toate persoanele sunt rugate
să se ridice în respect pentru regele. De asemenea, indică distanța de mare putere este folosirea
salutului thailandez numit Wai, care este o ridicare a ambelor mâini unite între ele, ca în rugăciune, cu
toate degetele atingând și așezate fie la cap, fie la piept. Acest salut este dat din respect și înălțimea la
care sunt ridicate mâinile indică statutul social al persoanei adresate. Persoana cu statut social inferior
inițiază Wai cu o ridicare mai mare a mâinilor înainte de inițierea Wai de către persoana cu un statut
social mai înalt, care poate sau nu să ridice mâinile la o înălțime mai mică. De exemplu, dacă un junior
ar saluta un senior (deoarece seniorii tind să aibă un statut social mai înalt), juniorul va iniția Wai și ar
ridica mâinile la cap. Seniorul poate sau nu să întoarcă Wai la juniori și poate sau nu să ridice mâinile
la cap.Thailanda are o societate ierarhică în care relațiile se bazează pe superioritate socială. Modul în
care cineva este tratat se bazează pe locul în care individul se încadrează în ierarhie. În general, vârsta
conține un nivel de superioritate, cu toate acestea, statutul social poate fi determinat de aspectul
general, locul de muncă, educația, numele de familie și conexiunile sociale. În majoritatea sistemelor
familiale thailandeze, părinții se află în vârful ierarhiei și trebuie să li se acorde cel mai mare respect.
România are un punctaj ridicat pe această dimensiune (scor de 90) ceea ce înseamnă că
oamenii acceptă o ordine ierarhică în care fiecare are un loc și care nu are nevoie de nicio justificare
suplimentară. Ierarhia într-o organizație este privită ca reflectând inegalitățile inerente, centralizarea
este populară, subordonații se așteaptă să i se spună ce trebuie să facă, iar șeful ideal este un autocrat
binevoitor.

Masculinitatea vs. feminitate


Un scor mare (masculin) pe această dimensiune indică faptul că societatea va fi condusă de
concurență, realizare și succes, succesul fiind definit de câștigător / cel mai bun în domeniu - un sistem
de valori care începe în școală și continuă de-a lungul vieții organizaționale.
Un scor scăzut (feminin) pe dimensiune înseamnă că valorile dominante din societate au grijă
de ceilalți și calitatea vieții. O societate feminină este una în care calitatea vieții este semnul succesului
și ieșirea în evidență a mulțimii nu este admirabilă. Problema fundamentală aici este ceea ce îi
motivează pe oameni, care doresc să fie cei mai buni (masculin) sau să-i placă ceea ce faci (feminin).
Thailanda punctează 34 pe această dimensiune și este astfel considerată o societate feminină.
Thailanda are cel mai scăzut clasament de ,,masculinitate” în rândul țărilor asiatice medie de 53 și
media mondială de 50. Acest nivel inferior este indicativ pentru o societate cu mai puțină
competitivitate, în comparație cu una în care aceste valori sunt considerate mai importante și

11
semnificative. Această situație consolidează, de asemenea, rolurile tradiționale de sex masculin și
feminin în cadrul populației.
România notează 42 pe această dimensiune și este considerată astfel o societate relativ
feminină. În țările feminine, accentul este pus pe „a lucra pentru a trăi”, managerii depun eforturi
pentru consens, oamenii apreciază egalitatea, solidaritatea și calitatea în viața lor de muncă. Conflictele
sunt rezolvate prin compromis și negociere. Sunt favorizate stimulente precum timpul liber și
flexibilitatea. Concentrarea este pe bunăstare, starea nu este afișată.

Orientare pe termen lung

Această dimensiune descrie modul în care fiecare societate trebuie să mențină anumite legături
cu propriul trecut, în timp ce se confruntă cu provocările prezentului și viitorului, iar societățile
prioritizează diferit aceste două obiective existențiale. Societăți care au un punctaj scăzut pe această
dimensiune, de exemplu, preferă să mențină tradițiile și normele respectate de timp, în timp ce privim
schimbarea societății cu suspiciune. Cei care au o cultură care are un nivel ridicat, pe de altă parte,
adoptă o abordare mai pragmatică: încurajează prosperitatea și eforturile în educația modernă, ca
modalitate de pregătire pentru viitor.
Scorul scăzut de 32 al Thailandei indică faptul că cultura thailandeză este mai normativă decât
pragmatică. Oamenii din astfel de societăți au o puternică preocupare cu instituirea adevărului absolut,
ele sunt normative în gândirea lor. Acestea manifestă un mare respect pentru tradiții, o tendință relativ
mică de a economisi pentru viitor și un accent pe obținerea de rezultate rapide.
România are un scor intermediar de 52 pe această dimensiune.

100
90
80
70
60
50
Romania
40 Thailanda
30
20
10
0
PDI IDU MAS UAI LTO

Graficul nr. 1: Dimensiuni culturale România-Thailanda prezentate de Geert Hofstede.

12
BIBLIOGRAFIE

1. Hatos, A., Colectivism după colectivism, Editura Lumen, Iași, 2006;


2. Zait, D. ,  Management intercultural. Valorizarea diferenţelor culturale, Editura
Economică,
Bucureşti, 2002;
3. http://ro.wikipedia.org/wiki/Thailanda; 
4. http://ro.wikipedia.org/wiki/Rom%C3%A2nia;
5. https://www.everyculture.com/Sa-Th/Thailand.html;
6. https://www.pdx.edu/multicultural-topics-communication-sciences-disorders/thailand;
7. https://www.hofstede-insights.com/country-comparison/romania; 
8. https://www.hofstede-insights.com/country-comparison/thailand.

13