SUBIECTE POSIBILE LA EXAMENUL GLOBALIZARE ECONOMICA

Laur
1. Avand in vedere ca actuala era a globalizarii este un sistem international, enumerati si comentati, in cateva randuri,
principalele atributii unice ale acestui sistem.
Globalizarea
Definitii si concept cheie ale globalizrii:
Procesul dinamic al creterii interderpendenelor dintre statele naionale ca urmare a extinderii i adncirii legturilor
dintre acestea i diverse sfere ale vieii economice , politice, sociale, culturale.
Caracteristici ale globalizarii:
Pe termen lung se diminueaz rolul statului naiune.
Globalizarea nu este identic cu integrarea geografic a economiilor naionale, se realizeaz la noi scale spaiale.
Transfer de capital, for de munc, management, tiri, informatie, imagini, fluxuri de date dincolo de graniele unei
ri.
Interpretarea lui Friedman proclam faptul c globalizarea nu poate fi evitat (Friedman, 1999; Foster, 2002), tocmai
pentru c nu ar exista nimic n afara sistemului, i nici un centru al sistemului. Friedman (1999), un guru al
globalizrii, crede c globalizarea este sistemul internaional care a nlocuit Rzboiul Rece, fiind o integrare a
capitalului, tehnologiei i informaiei peste frontierele naionale, ntr-un mod care creeaz o singurpia global,
chiar un sat global
Caracteristici ale sistemului international:
Prin urmare, sfritul Rzboiului Rece a deschis noi opiuni strategice i economice i o nou actualitate a dinamicii
instituionale.Integrarea lumii ntr-un sistem al relaiilor economice i de putere dominat de SUA a dat curs
globalizrii financiare i accelerrii internaionalizrii pieelor produselor i activitilor.Sistemul internaional a
cptat o dimensiune unipolar odat cu supremaia SUA.Mai mult, sfritul Rzboiului Rece a generat condiiile
pentru restructurarea sistemului internaional. Acest fapt a reprezentat sfritul unei structuri de putere caracterizat de
balana dintre SUA i Uniunea Sovietic. Din acel moment sistemul internaional s-a aflat ntr-o continu schimbare:
de la unul unipolar caracterizat de supremaia SUA, la unul multilateral sau multipolar prin existena mai multor poli
de putere, pn la unul puternic globalizat care include noi reele caracterizate de noi forme de interaciune, difuziunea
puterii, actori non-guvernamentali multipli, interdependen complex i noi provocri globale.

2. Faceti o analiza a influentei identitatii nationale asupra proceselor globalizatoare de disparitie a granitelor statului
national. Ce exemple concrete puteti da in acest sens? (max. 1 pagina).
Globalizarea i identitatea naional sunt realiti ale lumii contemporane. Prin globalizare nu nseamn s
renunm la spiritul identitar,la valorile perene, s ne uniformizm. Fr identitate naional, n-am mai fi ce suntem si
nici nu am mai ti ce suntem. Veacuri de credin, de snge si de cntec ar fi terse definitiv din memoria colectiv i
din sufletul romnesc.Iar viitorul nostru ar fi incert.
Europa Unit tinde s i confecioneze si o identitate proprie, care s-i justifice existena. Sunt inventate tradiii
comune, este rescris istoria Europei i se impune o gndire specific. Uniunea European nu se ridic pe statele
naionale (care au si atributele lor caracteristice) dect pentru a le strivi. Tot aa si identitatea european crete din seva
identitilor naionale numai pentru a le vlgui si, finalmente, ngropa. Statele naionale nu pot fi desfiinate dintr-o

dat.ntre timp, se caut subminarea temeiurilor eseniale ale neamurilor: credina, sentimentul etnic, tradiia sunt
relativizate sau anatemizate, ca piedici in calea integrrii. nlturndu-le, oamenii i vor pierde identitatea naional si
vor fi dispui s mbrieze noua identitate european.
Globalizarea si cultura naional sunt dou concepte asupra crora au fost emise cele mai multe judeci, unele
contradictorii. De mai bine de un deceniu, dup dramaticele consecine ale rzboiului rece si ale autoritarismului
ideologic, asistm la o redefinire, dac nu chiar la o reconstrucie a naionalului, a naiunii. Cultura naional se afl
ntr-o relaie de contextualizare cultural cu ceea ce am numi cultura universal ori mai degrab global.Globalizarea
si cultura naional nu este doar o sintagm, ci reprezint o dilem real. Avem, pe de o parte, procesul de globalizare,
vzut att ca proces natural, ct si ca proces dirijat, iar pe de alta parte, avem reacia de rspuns a universului cultural,
mai bine spus a patrimoniului cultural al fiecrei naiuni.
De asemenea, cultura national trebuie sa ramn un factor important n procesul globalizrii, pentru c fr o
astfel de cultura nu ar mai exista statele naionale. Ca un exemplu concret de efect al globalizrii n planul culturii
naionale putem meniona Mc`Donald`s, Coca Cola, care, dei sunt concepte ale culturii americane, prin procesul de
globalizare s-au integrat i in culturile altor state naionale, dar fr a le contopi, ci doar s-au adaugat.
Globalizarea nu amenin afirmarea identitii naionale, ci o ncurajeaz .Ea pune n comun a diverselor culturi le
foreaz
s
i
afirme
identitatea
foarte
clar.
Tradiiile
i
datinil
e nu risc s dispar n timp pentru cel puin dou motive. Un prim motiv este competitivitatea de ar, necesitatea
turismului (ceea ce e legat de specificul unui popor atrage ntotdeauna: a se vedea industria artizanatului). Un alt
motiv, la fel de important, este dat de orgoliu, faptul c ce vine din afara poate aprea ca impus (a se vedea cazul
Franei, care a adoptat o lege prin se olbig s traduc orice coninut strin n limba francez, inclusiv ceea ce ine de
Internet[2], programe de software i industria IT).
3. Ce intelegeti prin conceptul de identitate nationala, cum pozitionati acest concept intre cultura globala si
culturile locale (max. 1 pagina).
Identitatea naional are n centru naiunea i sentimentul naional. Exist o identitate naional bazat pe
principiul etnicitii specific statelor naionale unde majoritatea populaiei s e c a r a c t e r i z e a z p r i n t r - o
c o n t i i n c o m u n g e n e r a t d e u n i t a t e a d e l i m b , c u l t u r , r e l i g i e , strmoi comuni, producii
culturale etc. (de ex. Romnia) i exist de asemenea o identitate naional bazat pe principiul ceteniei. n acest din
urm caz trstura comun principal a membrilor grupului respectiv este cetenia. Pe aceste coordonate vorbim de
americani, elveieni,canadieni, moldoveni, bosniaci, australieni care manifest o identitate naional (prin prisma
apartenenei la un grup comun determinat de cetenie) dar nu au neaprat i o identitate etnic comun.
De asemenea, conceptual de identitate naional,dup parerea mea, l-a plasa ntre cultura global care este data de
procesul de globaizare si cultura local reprezentat de cultura statului. Cultura global trebuie sa ntregeasc cultura
local, nu sa o nlocuiasc. Industria filmelor constituie un bun exemplu n acest sens. Consoriile mass-media au
acces la bugete imense nu doar pentru producie ci i pentru promovarea filmelor proprii. Filmele de la Hollywood,
Valentines Day, muzica, sunt doar cteva dintre elementele americane care s-au impus n ultimii ani n multe alte ri,
n defavoarea produselor culturale echivalente din rile respective.
4. Unde se afla Romania in termenii raportului nord-sud? Justificati-va raspunsul (max. 1 pagina).
Organizarea spaiului mondial pe categorii de ri dezvoltate sau n curs de dezvoltare are conotaii sociale,
economice i demografice.
Gradul de dezvoltare al unei ri se cuantific cu ajutorul unor indicatori statistici (de natur economic, social
i demografic), precum: produsul intern brut pe cap de locuitor , (PIB/loc.), sperana de via la natere gradul de
alfabetizare etc.nsumarea acestora duce la conturarea unui alt indicator: Indicele de Dezvoltare Uman , care are
valori de la zero (ar slab dezvoltat) la unu (ar dezvoltat) i care red mult mai fidel nivelul de dezvoltare al unei
ri.

Raportul Nord Sud - se refer la un nou concept geografic, care, teoretic, delimiteaz rile bogate de cele srace.
Nord = termen asociat cu rile dezvoltate (bogate); exemple: America de Nord (fr Mexic), Japonia, Tigrii Est
Asiatici, Israel, Australia i Noua Zeeland.
Sud = face referire la rile n curs de dezvoltare (sau la rile subdezvoltate srace); exemple: America Latin,
Africa, Asia (fr rile care aparin Nordului) i Oceania.
n contextul actual a plasa Romnia la mijlocul sferei de influen dintre Nord, adic trile foarte dezvoltate i Sud,
rile mai puin dezvoltate (IDU Norvegia 0.943, SUA 0.910, IDU Romnia 0,805, IDU Angola 0.486). De asemenea,
n actualul proces al globalizrii Romnia este considerat ca fiind o ar n curs de dezvoltare.

5. Regionalizarea si globalizarea sunt procese contradictorii sau, dimpotriva, procese comparabile? Argumentati.
(max. 1.5 pagini).
Economia mondiala este marcata in ultima perioada, de o multitudine de mutatii de fond care remodeleaza tesatura de
interdependente pe baza carora ea functioneaza. Doua forte principale, dinamice si oarecum contradictorii conduc
acest proces, si anume: aparitia si dezvoltarea aranjamentelor economice regionale si adancirea procesului de
globalizarea economiei mondiale.
Regionalizarea presupune ca statele nationale cultiva relatii integrative tot mai stranse intre ele cu grade
diferite de complexitate.Acest puseu de regionalizare a fost formalizat prin proliferarea gruparilor regionale
integrationiste sau s-a dezvoltat natural sau informal prin adancirea raporturilor comerciale, investitionale sau a
fluxurilor financiare zonale. Cooperarea regionala este privita de unii analisti ca o alta forma marginala si neevoluata
institutional de regionalism, care consta din masuri menite sa combine infrastructuri, sa perfectioneze managementul
resurselor comune sau sa aiba prioritar obiective politice decat economice.
Globalizarea este mai dificil, dar poate fi conceputa ca o forma de internationalizare a activitatii economice. O
latura a globalizarii este adancirea si expansiunea integrarii corporationale atat in interiorul, cat si intre societatile
transnationale. Ambele tendinte, globalizarea si regionalizarea, in actiune concomitenta au determinat o retea
relationala tot mai elaborata care face sa se atenueze, cel putin economic, rolul granitelor nationale si sa fie tot mai
dificila stabilirea identitatii si originii firmelor internationalizate. Aceasta evolutie alternativa, concomitenta sau
complementara a globalizarii si regionalizarii a generat o economie mondiala din ce in ce mai interdependenta.
Exista puternice interferente intre regionalizare si globalizare, care se refera la o mare diversitate de aspecte.
Actiunile care conduc evolutia ambelor tendinte pot fi, la nivel general, interpretate ca reactii de adaptare la riscuri si
incertitudine, raspunsuri strategice care sa compenseze presiunile aparent colaterale si alte amenintari potentiale.
Acestea vor include eforturile de crestere a eficientei, a competitivitatii si a dimensiunii internationale a tuturor partilor
implicate in actiuni de regionalizare sau globalizare, fie ca este vorba de firme, de state sau de blocuri comerciale.
Aceasta abordare trebuie sa se valideze practic intr-o economie mondiala in care interdependentele globale si regionale
se alimenteaza reciproc.

Dana
6.
In ce masura identitatile culturale ale celor 3 mari regiuni economice ale lumii (America de Nord, Europa si
Extremul Orient) influenteaza fenomenul de globalizare, in ansamblul sau. Argumentati.
Globalizarea este ceea ce cei din Lumea a Treia au numit,timp de secole, colonizare. Globalizarea se refer la procesul
prin care relaiile sociale devin relativ lipsite de factorii distan i granie, n aa fel nct viaa uman se desfoar
din ce n ce mai mult n largul unei lumi vzute ca loc unic
Lrgirea fr precedent a granielor NATO i UE arat nc odat c globalizarea contribuie la creterea ritmului de
integrare, dar, n acelai timp, furnizeaz un mediu favorabil tendinelor de dezintegrare sau fragmentare .
Un impact major asupra strii de securitate a lumii, ct i a statelor este concentrarea extrem a progresului tehnic i
tehnologic n rile dezvoltate, ca surs principal a creterii lor economice. Astfel, progresul tehnic din rile
dezvoltate, este distribuit ctre rile mai puin dezvoltate sau n curs de dezvoltare, prin patru canale principale:
cererea derivat pentru materii prime; relocarea ctre rile n curs de dezvoltare a sectoarelor de producie considerate
mature n rile dezvoltate; transferul tehnologic, inclusiv noile tehnologii dezvoltate pentru producerea
echipamentelor de producie; participarea rilor n curs de dezvoltare n cele mai dinamice domenii de producie.
Realitatea lumii contemporane demonstreaz c cei considerai liderii procesului de globalizaresunt acele state care
dispun de mijloacele necesare, reflectate cu pregnan n nivelul de dezvoltare economic. De aceea, se consider c
globalizarea promoveaz i protejeaz interesele acelor state i, ndeosebi, ale Statelor Unite considerate dup sfritul
Rzboiului Rece, ca singura superputere mondial.
Vulnerabilitatea ridicat (demonstrat) la nivel macroeconomic a rilor n curs de dezvoltare la ocurile venite din
afar, datorate variailor valutelor internaionale (care aparin rilor dezvoltate), ct i naturii ciclice a fluxurilor de
capital ctre rile n curs de dezvoltare
n rndul rilor participante tendina de egalizare a veniturilor a fost mai accentuat la nivel internaional dect la cel
intranaional (unde s-au manifestat uneori puternice tendinede divergen). Cele mai mari beneficii de pe urma
globalizriile au nregistrat rile n dezvoltare care s-au integrat neconomia global, adic acelea care au ales s
participe activ la procesul globalizrii
nainte de primul rzboi mondial inegalitileintranaiuni n SUA i rile Lumii Noi au crescut, dar au sczutn rile
europene angajate n comerul exterior i care permiteau emigrarea. Dup cel de-al doilea rzboi mondial, globalizarea
a potenat creterea decalajelor veniturilor n interiorul rilor noi industrializate: tigrii asiatici, China, Mexic sau
Brazilia.Decalajele nu s-au manifestat n mod evident la nivelul regiunilor sau sectoarelor liberalizate, ci mai degrab
ncomparaie cu rile neparticipante la globalizare. Dei inegalitatea global s-a accentuat, rile bogate nu au fost
ntotdeauna ctigtoare, aa cum nici rile srace nu au fost ntotdeauna perdante. Performanele economice ale
rilor participante la globalizare (cei mai persevereni globalizatori fiind n ultimul deceniu China, India, Malayezia,
Mexic,Vietnam, Uganda etc.) au fost mult superioare neparticipanilor,indiferent dac a fost vorba despre ri (excluse
voluntar saumarginalizate geografic) sau despre grupuri de neparticipani ninteriorul rilor
Unii specialiti opineaz c un indicator mai relevant al echitii creterii economice globale dect alii ar fi creterea
veniturilor medii pe cap de locuitor. Se poate constata c rile cu venituri mici i mijlocii au nregistrat o dinamic
mai mare acreterii economice n raport cu rile cu venituri mari.

7.

Comentati afirmatia din subiect al intrecerii globale, Europa a devenit acum obiectul acesteia

In intreaga perioada moderna, Europa a fost adevaratul centru al lumii. Ea a reprezentat continentul care s-a aflat
permanent la carma procesului de dezvoltare, care a lansat principalele curente, a inaugurat modelul democratic de
conducere, a inventat parlamentarismul, a fost la originea mai tuturor achizitiilor importante ale ultimelor secole.
Veacul al douazecilea a fost martorul unui proces de decadere a Europei de la pozitia de lider mondial, de continent pe
care se aflau principalele puteri ale lumii, de adevarat centru al unor imperii coloniale ce depaseau cu mult intinderea
si granitele sale. Si pana in acest secol puterile europene se infruntasera intre ele. Numai ca niciodata pana acum pe
alte continente nu fiintau puteri in stare sa se apropie de puterile Europei, fara a mai vorbi de posibilitatea de a le
concura. In secolul XX s-a schimbat tocmai acest context: Europa nu mai detinea pozitia de adevaratul si singurul
centru al politicii mondiale.
Primul razboi <mondial>, de fapt, ultimul razboi european, purtat de puteri europene de insemnatate mondiala a slabit
considerabil forta continentului, in timp ce a doua conflagratie mondiala a desavarsit sinuciderea istorica a Europei.
In timpul acestui razboi, Europa a incetat sa mai fie centrul real al politicii mondiale devenind, in schimb, locul efectiv
de desfasurare a unei competitii globale, purtate de doua puternice state extraeuropene.
Atunci cand se vorbeste despre Uniunea Europeana, se vorbeste de fapt, despre un concept care implica termeni ca:
libertatea de miscare a persoanelor, bunurilor si capitalurilor, politici comune, dezvoltare economica si sociala, piata
comuna, cooperare regionala, descentralizare, spatiu al securitatii, justitiei si libertatii, politica externa si de aparare
comuna, respectarea drepturilor omului, cetatenie europeana.
In acest context al globalizarii si al amenintarilor sale, decidentii politici europeni au considerat ca un efort unitar va
conduce la cresterea competitivitatii si va evita ca asupra statelor sa se rasfranga acele consecinte negative ale
globalizarii. "Integrarea europeana poate fi vazuta ca un efort al vest-europenilor de a controla consecintele
globalizarii. Decat sa fie fortati sa aleaga intre politica nationala pentru politicile in curs de dezvoltare si relativa
anarhie a globului, vest-europenii au inventat o forma de guvernare regionala care sa extinda statul si sa intareasca
granitele intre ei si restul lumii".

8.
Faceti o analiza a atuurilor si slabiciunilor Europei, comparativ cu ceilalti 2 importanti alergatori in cursa
economica globala (SUA, Japonia) (max. 1 pagina).
Uniunea European este prima putere economic mondial ce combin economiile celor 27 state membre, avnd un un
produs intern brut (PIB) de 16 748 miliarde de dolari, n paritate nominal. Este in sine o entitate puternica. De la
inceputurie sale in anii 1950, a fost menita sa fie un mijloc economic, mai degraba decat politic sau militar pentru a
impulsiona prosperitatea. Scopul sau este cel de a permite circulatia mai putin limitata de capital si bunuri de peste
granitele tarilor europene
aisprezece state membre au adoptat o moned comun, Euro, reglementat de Banca Central European. Economia
UE reprezint o pia unic i UE este reprezentat ca entitate unic n cadrul OMC(Organizatia Mondiala a
Comertului)

Fenomenele care marcheaz evoluia economiei mondiale n ultimele decenii stau sub semnul globalizrii, al
interdependenelor i interaciunii. Orice s-ar ntmpla, n orice col al lumii, are efecte mai mult sau mai puin ample
asupra ntregii economii mondiale.

Istoria se dovedeste a fii o slabiciune a uniunii europene. Fragmentati in 53 de tari, locuitorii Europei poate inca
resentimente si gelozie unii fata de ceilalti si refuza categoric sa renunte la ele. Acest lucru face ca obinerea unui
consens cu privire la politicile foarte dificile, ca ri ar putea dori protejarea industriilor tradiionale, asociate cu
propria lor istorie i cultur. Grupurile care pot fii dezavantajate de comertul liber conduc interesul economic proriu.
Din punct de vedere militar , Europa nu este o duper putere , fortele sale armate variand in functie de numar, calitate
si tip pentru fiecare tara in parte. De aceea s-a infiintat NATO in anul 1949, avand ca scop central tinerea sub control a
unuinii Sovietice. Acum prioritaile sale s-au schimbat concentrandu-se mai mult pe anti-terorism si tinerea sub
supraveghere a actiunilor Rusiei.
Uniunea europeana poate folosi pozitia sa ca centru de putere economica in avantajul sau in materie de politica
externa. Membrii din afara nu pot fii beneficiarii transferurilor de bani care pot ajuta la revigorarea economiei statului
, nu au acces complet la piete, fiind nevoiti sa se confunte cu cote si tarife. Comertul poate fii deasementea limitat
pentru alte motive decat cele economice cum ar fii dezvoltarea unui program nuclear sau un regim neprietenos.
O piata atat de diversificata si competitiva stimuleaza inovatia. Progrese in medicina, i tehnologia sunt continue; de la
construirea de componente pentru Statia Spatiala Internationala la cercetare n resurse alternative de energie.
Danemarca are n jur de o zecime din necesarul de electricitate generate de energia eolian, i n largul coastelor
Portugaliei, un proiect pilot care implic generatoare de und a fost difuzate de aproape un an.
n general, Uniunea European este o organizaie unic, deoarece combina multe naiuni diferite sub o singur relaie
economic, crearea de bogie i oportuniti cu o pia unificat unic. Deci, n timp ce UE nu poate fi o superputere
militar, este cu siguran unua din punct de vedere economic i politic.Slabiciuna sa este discordia prelungita i
dezbaterile membrilor si multiculturali, dar atta timp ct un compromis adecvat poate fi gsit, Uniunea European
va exista.

9.

Este diversitatea culturala amenintata de globalizare? Daca da, cum; daca nu, de ce nu?

In opinia mea diversitatea culturala este amnintata de globalizare, oamenii adoptand obiceiuri noi, traditii noi din tari
diferite. Un exemplu putem gasii chiar din tara noastra , analizand unele sarbatori cum ar fii Valentines Day. O
mare parte din populatie a ales aceasta zi in detrimentul Dragobetelor , sarbatoarea romaneasca a iubirii. Oamenii
au tendinta din ce in ce mai des sa adopte obiceiuri culturale noi.
Specialitii declar c problema noastr actual nu este insufiena schimbului economic, ci distrugerea coeziunii
morale a societilor care au fost odinioar legate de obiceiuri religioase, comunitate sau familie. Acestea au fost
realiti sociale solide despre care teoreticienii liberali au crezut c vor rmne intacte orice s-ar ntmpla. Nu ne
putem baza pe asta. Este foarte clar c cele mai de succes societi moderne vor fi cele care nu sunt n totalitate
moderne, cele care mbin stiluri vechi i noi, n care convieuiesc tradiia i modernitatea, fr ca vreuna s
predomine.
n era globalizrii unele rii caut s-i ntreasc identitatea n detrimentul dizolvrii identitii altor ri. Fenomenul
este ct se poate de normal i, raiunile ct i urmrile sale trebuie cutate ca ntr-o oglind, n istorie. Impactul
globalizrii pe termen lung la nivel cultural, nu este unul distructiv. Culturile superioare vor continua s existe, se vor

impune i vor renate permanent. Este o realitatea c graniele se dizolv i omul se regsete tot mai mult n
identitatea de locuitor al Pmntului dect ceea de cetean a unei ri sau alta. Tot mai mult barierele impuse de limb
i cele culturale dispar i oamenii pot s comunice mai uor, dezvoltnd valori comune, avnd n acelai timp
posibilitatea de exprimare i afirmare ntr-un context universal valabil i larg acceptat
Temerea c transformarea culturii n marf va ignora frontierele, contribuind astfel la instaurarea hegemoniei unei
singure puteri, apare n anii 20. De la Luigi Pirandello la Georges Duhamel, trecnd prin Jos Ortega y Gasset, Lumea
Veche respinge materialismul venit de peste ocean. Primul rzboi mondial a permis Statelor Unite s ocupe pieele
cinematografice lsate libere de mobilizare n marile puteri europene. Dup ce criza din anii 30 a deplasat centrul
economiei mondiale de la Londra la New York, noiunea de americanizare a fost lansat pentru a stigmatiza
debarcarea produselor culturale care eseau o legtur strns ntre reelele financiare i operele spiritului i care
ameninau s distrug universalitatea creia Europa i noiunea ei despre cultura elevat voiau s-i fie garani.

10.

De ce companiile multinationale sunt descrise ca fiind companii globale?

Conform lui John Dunning, o ntreprindere multinaional sau transnaional este ntreprinderea care se angajeaz n
investiii strine directe i deine sau controleaz ntr-un fel, activiti cu valoare adugat n mai mult de o ar.
Corporaiile multinaionale constituie o prezen masiv n economia mondial, internaionaliznd serviciile i
producia. Opiniile difer n mare msur asupra importanei acestei evoluii pentru afacerile politice i pentru
economia internaional i intern. Unele teorii afirm c, eliberndu-se de limitele nguste ale economiilor naionale,
acestea au devenit corporaii globale i reprezint fore pozitive pentru dezvoltarea economic i prosperitatea
tuturor societilor. Pe de alt parte, exist i argumente conform crora aceste firme gigant, mpreun cu finanele
internaionale, simbolizeaz pri negative ale capitalismului global, i aceste corporaii exploateaz ntreaga lume
pentru a-i spori profitul corporatist
Pentru a privi i dintr-o alt perspectiv activitatea activitatea corporaiilor multinaionale i pentru a certifica
semnificaia acestora n dezvoltarea economiei mondiale, att puncte de vedere academice, ct i instituiile
internaionale atrag atenia asupra necesitii legitimrii i responsabilizrii corporaiilor n mediul social n care
opereaz. n acest context putem discuta despre cea de-a doua dimensiune a analizei noastre, latura social a
corporaiilor multinaionale.
Teoreticienii economiei mondiale sunt de prere c societile transnaionale sunt principalii ageni economici,
societatea transnaional reprezentnd firma care i-a extins activitatea economico-financiar dincolo de graniele rii
de origine, alctuind un vast ansamblu la scar internaional, format dintr-o societate principal firma mam i un
numr de filiale, adic de firme dependente fa de societatea principal, implementate n diferite ri. n literatura de
specialitate, cnd se abordeaz problematica micrii internaionale a capitalului, circul, n paralel, doi termeni, cel de
multinaional i cel de transnaional. Primul dintre aceti termeni reliefeaz latura cantitativ a fenomenului, i
anume n cte ri i investete capital una i aceeai firm, ns unii autori sunt de prere c acest termen este
ambiguu, deoarece induce ideea c o firm aparine mai multor naiuni.
Prin caracteristicile sale eseniale (natura economic, structura de organizare, managementul, investiiile directe
strine), o societate transnaional se definete prin expansiune. Societile transnaionale constituie cea mai
important for de determinare i de promovare a interdependenelor mondiale, scopul final fiind manufacturarea de
produse globale5. ntreprinderile transnaionale sunt sisteme economice dezvoltate din trusturi sau corporaii
internaionale anterioare, sau create n perioada ultimilor decenii, care constau n active tangibile i intangibile
capital investit n producia de bunuri i servicii, capaciti de cercetare, dezvoltare, tehnologii avansate, modaliti i
practici de organizare i management, legturi comerciale, desfurate i deinute n ara de origine i n alte ri.

Sistemele de ntreprinderi transnaionale genereaz nu numai bunuri i servicii, ci i capital bnesc pentru investiii,
noi tehnologii, capaciti de inovaie i de instruire a forei de munc pentru utilizarea tehnologiilor, practici de
organizare i gestionare proprii toate ndreptate spre sporirea potenialului concurenial, a profitabilitii
ntreprinderii i a ntregului sistem.
George Soros definete globalizarea din perspectiv economic, drept dezvoltarea pieelor financiare globale, creterea
corporaiilor transnaionale i dominaia lor crescnd asupra economiilor naionale. Globalizarea are n primul rnd
un sens economic, i anume creterea schimburilor peste tot n lume, n special pentru activitatea marilor companii,
care produc i schimb bunuri n diverse ri, i apoi unul lrgit, procesul prin care bunurile i serviciile disponibile
sau influenele sociale i culturale devin treptat similare n toate prile lumii
Discutnd despre triada investiii strine directe globalizare societi transnaionale, reiterm faptul c ncepnd cu
anii 80 i intensificndu-se n a doua jumtate a anilor 90, fluxurile de investiii strine directe au crescut la nivel
mondial mai rapid dect ali indicatori macroeconomici precum produsul intern brut, exporturile sau investiiile
strine. Investiiile strine directe reprezint astfel principala form de manifestare a globalizrii. Trendul cresctor al
fluxurilor mondiale de investiii strine directe a susinut considerabil expansiunea internaionalizrii produciei,
manifestat ndeosebi prin consolidarea poziiei societilor transnaionale n ansamblul economiei mondiale. Relaia
investiii strine directe globalizare societi transnaionale contribuie la accentuarea i consolidarea globalizrii,
iar principalii actori care realizeaz investiiile strine sunt societile transnaionale. Investiiile strine directe
reprezint categoria investiiilor internaionale, care reflect scopul unei entiti rezidente ntr-o ar (investitorul
direct) de a obine un interes de durat ntr-o companie rezident ntr-o alt ar (investiia direct)
Globalizarea este urmrit pe diverse paliere, i anume globalizarea activitii firmelor, globalizarea schimburilor
comerciale, globalizarea financiar. Globalizarea este perceput ca un moment n cadrul procesului de mondializare, n
cadrul cruia actorul principal este reprezentat de firma multinaional. Conform lui F. Livelsey, trstura de baz a
globalizrii rezid n faptul c mrfurile, serviciile, capitalul, munca i ideile sunt transferate pe plan internaional prin
intermediul firmelor29. Aceste firme, sau corporaii multinaionale, sunt actori non-statali din ce n ce mai importani
n sistemul internaional, unii teoreticieni fiind de prere c acestea paliaz puterile statului definit de sistemul
westfalian

Laura
6. De ce companiile multinationale sunt descrise ca fiind companii globale?
Societatile transnationale (STN, CTN ) se refera la firmele care si-au extins activitatea economico-financiar
dincolo de graniele rii de origine si sunt formate din societatea mam (firma principal) + filiale . Ele actioneaza
la nivel global, in cele mai diverse domenii- industrie, agricultura, asigurari, banci, publicitate, turism servicii,etc., cu
resurse financiare imense si o mare putere economica.
STN apar sub o multitudine de ipostaze, de la intreprinderi mici si mijlocii, mai ales in domeniul serviciilor, la
societati mixte-particulare/publice/statale pana la firme gigant-nationale si/sau multinationale.
Fluxurile de investiii strine directe sunt susinute i orientate de ctre marile societi transnaionale, care profit
de avantajul comparativ dat al rilor n care implanteaz (for de munc ieftin, calificat, resurse naturale).
Avantaje concurentiale: superioritatea tehnologica, pozitia specifica pe piata, management performant, existenta

unui sistem informational dezvoltat, facilitatile in accesul la resursele financiare importante, in conditii preferentiale;
90% din companiile transnationale sunt localizate in tarile dezvoltate, dintre acestea avandu-si sediul in tari
precum S.U.A, Japonia, Germania, Anglia si Franta.
Multinationalizarea este rezultatul interdependentei ntre patru componente fundamentale: investitiile straine
directe (ISD- un factor important al creterii economice att pentru rile dezvoltate ct i pentru cele n curs de
dezvoltare.), transferuri de capital si transferuri de tehnologie, for de munc calificat, promovarea competiiei,
creterea exporturilor si importurilor.
Un efect al transnationalizarii este procesul de delocalizare, adica transferul unei productii interne n alte state, cu
un nivel economic mai scazut, datorita unor interese ca: prelungirea ciclului de viata a produsului, minimizarea
costurilor de fabricatie, ocolirea unor bariere vamale, extinderea concurentei. n general, delocalizarea vizeaza produse
standardizate si s-a dezvoltat mai nti pe axa Nord - Nord, pentru ca apoi sa includa si tarile n curs de dezvoltare.
Acest proces implica noi forme de organizare internationala a productiei, aparitia unor filiale comune, ncheierea unor
acorduri de licente, nceperea productiei de subansamble. Se observa ca profiturile obtinute n urma delocalizarii sunt
utilizate pentru modernizarea tehnologiilor n tara n care si are sediul firma - mama, adica asistam la un proces
invers, cel de relocalizare.
Reorganizarea economiei mondiale este determinata n mod hotartor de trei elemente esentiale: globalizarea
consumatorilor si a corporatiilor, formarea statelor- regiuni ca reactie la statele natiuni, aparitia si ascensiunea
blocurilor economice
11. Ce este globalizarea si care sunt implicatiile sale? Dati o definitie a globalizarii si comparati-o cu una din
definitiile discutate la curs (definitiile din slide-uri).
Termenul Globalizare a fost folosit prima oar la mijlocul anilor 70 n cadrul American Express si s-a rspndit
rapid n presa financiar i presa de business.
Globalizarea este conceptul anilor 90 i Mileniului Trei . Astfel, termenul globalizare nlocuieste ttermenii:
Internaionalizare i Transnaionalizare .
Internaionalizare: Creterea interdependenelor economiilor naionale prin intermediul comerului
internaional. => statul naiune
Transnaionalizare: o firm care i-a extins activitatea economico-financiar dincolo de graniele rii de
origine, format din societatea mam (firma principal) + filial =>subminarea statului naiune
Societile transnaionale (STN, CTN)
Globalizarea este un fenomen ireversibil care are impact asupra tuturor sferelor vietii (economica, sociala, politica,
culturala) si care aduce atat beneficii cit si pierderi.
Globalizarea Descrie cresterea comertului international si a investitiilor straine datorita caderii barierelor si
interdependentelor dintre state schimbul de informatii si de tehnologie, o economie fara bariere si fara influenta
politicului, un joc liber al puterilor prezente pe piata.

dezvoltarea pieelor financiare globale, creterea corporaiilor transnaionale i dominaia lor crescnd asupra

economiilor naionale ntr-o lume n care graniele naionale devin din ce n ce mai puin relevante.

Globalizarea este noua ordine economic i politic a lumii, ca sistem multidimensional i corelativ n care
coerena este dat de guvernana global.
Globalizarea este procesul de funcionalizare a economiei globale, care devine apt s creeze structuri de
decizie global pentru soluionarea problemelor globale.
Globalizarea reprezint procesul prin care distana geografic devine un factor tot mai puin important n
stabilirea i dezvoltarea relaiilor transfrontaliere de natur economic, politic, sociocultural. Reelele de
relaii i dependentele dobndesc un potenial tot mai mare de a deveni internaionale i mondiale.
Globalizarea poate fi definita ca fiind procesul dinamic al cresterii interdependentelor dintre state, ca urmare a
extinderii si adancirii legaturilor transnationale in toate sferele vietii economice, politice, sociale si culturale, avand
drept implicatie faptul ca ceea ce se intampla la nivel local, afecteaza atat lumea exterioara cat si pe fiecare individ in
parte, astfel nct evenimentele dintr-un loc sunt marcate de procese care au loc la muli kilometri deprtare i
viceversa.
Globalizarea o comprimare a spaiului si timpului care privilegiaz economiile capitaliste n detrimentul celor
non-capitaliste i socialiste,
Globalizarea este un context politic nu un joc egal bazat pe reguli egale.
Globalizarea este un proces contradictoriu i niciodat complet, o corelaie incomod a forelor economice,
relaiilor de putere i structurilor sociale.
Anthony Giddens => Ceea ce se ntmpl la nivel local afecteaz att lumea exterioar ct i pe fiecare
individ n parte; transformrile locale sunt parte a globalizrii ca o extensie lateral a conexiunilor sociale n
timp i spaiu.
David Harvey => comprimare timp / spaiu - care privilegiaz economiile capitaliste n detrimentul celor noncapitaliste i socialiste.
Manuel Castells => o noua era a network society sau o societate informationala globala.
Roland Robertson => contiina global globarizarea se refer la micorarea lumii i la mrirea gradului
de contientizare a lumii ca un ntreg"
Globalizarea presupune: Transfer de capital, for de munc, management, tiri, informatie, imagini, fluxuri de date
dincolo de graniele unei ri.
piete noi, adica pietele de capital si comert exterior sunt conectate la nivel global si opereaza continuu, datorita
noilor tehnologii ale informatiilor si telecomunicatiilor;
instrumente noi: internet, telefoane celulare, retele multimedia;
reguli noi, adica acorduri multilaterale asupra comertului, asupra dreptului (intelectuala si industriala) care sunt
mai puternice chiar decat multe politici nationale.
Implicatiile globalizarii
Expansiunea produciei, comerului, consumului, expansiunea socio-cultural, politic ;
Cretere a instabilitii pieei; descentralizare organizaional a firmelor, flexibilitatea produciei; privatizarea
finanelor publice; creterea inegalitilor sociale, excluziunea social.

Beneficiile evidente ale globalizarii: - noi oportunitati pentru dezvoltare; mai buna alocare a resurselor; rata mai
inalta a profitabilitatii si a productivitatii; acces mai usor la pietele de capital.
Concluzii personale LAURA: Uitati-va la confesiunile unui asasin economic -Tehnocorporatocratia
Avantajele economice inclina mai mult spre tarile dezvoltate si catre marile puteri economice unde isi gasesc
originea societatie transnationale. In acest sens actioneaza si mecanismul financiar mondial care prin institutiile sale
F.M.I., Banca Mondiala, Organizatia Mondiala a Comertului dominate de marile puteri economice avantajeaza intr-o
proportie covarsitoare tarile dezvoltate implicate in acordarea de credite, infaptuirea investitiilor straine directe,
institutiile, societatile transnationale si statale creditoare obtin profituri ridicate.
12. Enumerati 3 din implicatiile politice ale globalizarii si precizati semnificatiile lor.

Pe termen lung se diminueaz rolul statului naiune

Insecuritatea politica datorata conflictelor armate in diferite zone ale globului, dar si comertului ilicit de
arme

13. Globalizarea are un impact profund nu doar asupra societatii, ea produce modificari importante si asupra marilor
orase (implicatii sociale). Identificati si explicate 3 din consecintele (pozitive sau negative) pe care le considerati
mai importante (max. 1.5 pagini).
Pericolele globalizarii:
inegalitati economice si sociale la nivel de tari si continente;
crestere accentuata a marginalizarii

insecuritatea economica si financiara, manifestata prin crize economice si financiare extinse,

datorate legaturilor dintre piete(exemplu: criza din Argentina);

insecuritatea locului de munca si a veniturilor, datorita restructurarii continue a economiei, a

companiilor si a institutiilor de protectie sociala (atat in tarile bogate, cat si in cele sarace, conpetitia
globala a condus angajatorii la adoptarea unor politici in domeniul fortei de munca mult mai
flexibile si a unor angajamente privind angajarea mult mai rezervate;

insecuritatea culturala datorata extinderii retelelor globale si a dominarii unor produse de firma pe
piata globala. Fluxurile culturale sunt unidirectionate de la tarile bogate catre tarile sarace; este
necesara o sustinere a culturii nationale pentru a putea supravietui alaturi de cea straina;

insecuritatea mediului datorita degradarilor produse de industrie si exploatarea irationala a resurselor

naturii. Globalistii isi transfera capacitatile de productie invechite si poluante catre tarile lumii a
treia, unde mana de lucru este ieftina si legislatia mai permisiva. Consecintele pentru mediu si
oameni sunt catastrofale, resursele naturii sunt consumate fara discernemant, iar deseutile in exces
polueaza tot;

insecuritatea politica datorata conflictelor armate in diferite zone ale globului, dar si comertului

ilicit de arme.

14. Definiti termenii internationalizare, globalizare si glocalizare si subliniati diferenta dintre acestia.
Internaionalizare: Creterea interdependenelor economiilor naionale prin intermediul comerului internaional.
=> statul naiune
Globalizare: Procesul dinamic al creterii interderpendenelor dintre statele naionale ca urmare a extinderii i
adncirii legturilor dintre acestea i diverse sfere ale vieii economice , politice, sociale, culturale. Globalizarea nu
este identic cu integrarea geografic a economiilor naionale, se realizeaz la noi scale spaiale.
(Schimb de informaii i de tehnologie,o economie fr bariere i fr influena politicului - , un joc liber al
puterilor prezente pe pia)
Glocalizare: mediere ntre global i local. Strategii adoptate de orae / companii n sublinierea trsturilor lor
locale n contextul mririi avantajelor lor la nivel global.
Consolidarea caracteristicilor locale astfel nct s se disting de celelalte orae / zone ;
Valorificarea unor noi trsturi locale, complementare celor existente;
meninerea legturilor strnse cu actori / juctori globali exploatndu-se caracteristicile locale n propriul
interes
Extinderea ariei locale la nivel global prin promovarea trsturilor locale n vederea satisfacerii intereselor
promovate de juctorii globali
Trasaturi comune - Expansiunea produciei,comerului, consumului, expansiunea socio-cultural, politic .

15. Faceti o analiza a Romaniei in contextul globalizarii, din punct de vedere al identitatii nationale, securitatii,
corporatiilor, piata muncii, saracia, criza, iesirea din criza (max. 1 pagina).

niformizm. Fr identitate naional, n-am mai fi ce suntem si nici nu am mai ti ce suntem. Veacuri de credin, de snge si de cntec ar fi terse defini

oamenii au nceput s simt tot mai clar noile oportuniti deschise de utilizarea tehnologiilor noi, precum i de
punerea n practic a noilor strategii i politici.

ale este foarte puin probabil, neglijarea unor astfel de riscuri ar putea genera vulnerabiliti majore din perspectiva securitii proprii i a capacitii de a