1) Ps.dezvoltarii este o ramura a psihologiei,teoetice si aplicativa ,care studiaza particularitatile dezvoltarii psihice si formarii personalitatii la diferite perioade de virsta.

Obiectivele p.d sunt: 1.Determinarea rolului diferitor factori(ereditar,congenital,social si socio-cultural)in dezvoltarea psihica si formarea personalitatii la diferite perioade de virsta 2.Stabilrea rolului perioadelor senzitive in dezvoltarea psihica si formarea personalitatii la diferite perioade de virsta. 3.Determinarea rolului perioadelor de criza in dezvoltarea psihica si formarea personalitatii la diferite virste 4.Evidentierea celor mai optime conditii pt intensificarea dezvoltarii intelectuale,morale,sociale a copiilor,preadolescentilor,adole scentilor 5.Stabilirea rolului diferitor feluri de activitati si in special a activitatilor dominante in dezvoltarea psihica si formarea personalitatii la diferite perioade de virsta 6.Acordarea ajutorului psihoogic copiilor,preadolescentilor,adole scentilor,parintilor,cadrelor didactice mai ales in perioadele de criza si de cotitura 7.Sistematizarea si generalizarea tuturor dtelor ,investigatiilor stiintifice vizind dezvoltarea psihica si formarea personalitatii si crearea pe aceasta baza a unor noi sisteme de eductie si instruire mai efiiente care ar contribui la formrea unei personalitati armonios dezvoltate. 2) 1.Psihologia prunciei(sugarului)st.patricularit atile psihologice ale copilor pina a 1 an 2.Psihologia virstei fragede(timpurii,precoce,antepr escolara)1-3 ani 3.Psihlogia prescolarului(3-7 ani) 4.Ps.scolarului mic(7-11 ani) 5.Psihologia preadolescentului(pubertatii) 11-14/15 ani 6.Psihologia adolescentului(1519 ani) 7.Psihologia tineretii(19-30 ani) 8.Psihlogia adultului(maturului) 30-65 ani 9.psihologia batrinetii (gerontopsihologia)(1.batrinete 65-70 ani,2.batrinete 70-80 ani ,3.batrinete 80-90 ani.a.4-a 0-.... ani) 3) P.dezvoltarii este considerata una din cele mai vechi si una din cele mai controversate stiinte psihologice.Ideile despre specificul psihicului copilului le gasim inca din antikitate de la marii filosofi antici:plutarh,platon,democrit,ar istotel.Astfel aristotel considera ca trebuie sa fie in primul rind dezvoltarea copilului .Ideile sale pivitor la dezvoltarea copilului le gasim in tratatele lui Organon,Metafizica,Genetica in special De Anima lui ii apartine prima periodizare de virsta care si astazi nu se deosebeste.In evul mediu desi domina scolastica si dogmatismul totusi se studia si un curs special de piuricutura acest curs prevedea cunostinte despre ingrijirea,educatia copiilor in deosebi a celor mici In epoca renasterii odata cu dezvoltarea stiintelor marii pedagogi psihologi au akordat o deosebita importanta educatiei copiilor iar pt aceasta trebuie sa cunoasca particularitatile psihologice ale copilului acest gind il observam in Didctica Magna a ui Comenius ideile lui fiind continuate de catre filosoful,iluministul JJ.Rousseau..Ca si comeniu propune o periodizare de virsta din 4 perioade inegale.In a 2a jumatate a sec. XIX psihologia dezvoltarii se constituie ca stiinta independenta fondatorul ei fiind Willhem Therry Preyer care publeca catea _sufletul copilului_ care e constituita ca prima lucrare stiintifica a P.D.Ulterior la dezvoltarea acestei ramuri a psihologiei au contribuit si alti psihologi Alfred Binet.care a creat societatea libera pt studierea copilului ..In dezvoltarea P.d si-a pus cntributia si Psih.american Greenwild Stanley el a fost fndatorul primului laborator de psihologie ..In Franta alaturi de Binet si alti psihologi la dezvoltarea acestei ramuri a fost vestitul psiholog Henri Walon el scrie lucrarea Dezvoltarea psihica a copilului.sia adus aportul marele psiholog al omenirii

Jean Piajet,dintre psihologii romini U.Schiopu,pantelimon Golu.Petru jelescu,Igor Racu 4) In psihologia dezvoltarii metodele de crecetare sunt clasificate in:-Metode organizatorice care pot fi _comparative si longitudinale 2)Metode empirice(experimentul,observati a,Conversatia...) 3)metode de interpretare a datelor:1)Metode statistice,(grafice,tabele)2)meto de calitative (fac o analiza calitativa) In ps.dezvoltarii se mai foloseste metoda genticametoda genelor care vizeaza studierii geminilor monozigoti si bizigoti pt a determina asemanarile si deosebirile in dezvoltarea psihica si formarea personalitatii. 5) Factorii vizind dezvoltarea psihica si formarea personalitatii sunt:Ereditatea,mediul,Educatia, activismul,autoeducatia ,psihologii evidentiaza si importanta factorului congenital. 6) In dezvoltarea psihica nu este un proces intimplator ,stihiinic dar are loc in conformitate cu anume legitati:-caracterul stadial al dezvoltarii psihice-Nu toate formatiunile psihice se formeaza odata ci la diferite stadii de dezvoltare,la un anumit stadiu are loc un ciclu de dezvoltare care are importanta pt dezvoltarea psihica in aceasta peroiada;-2)Caracterul neunifor si heteronia Dezvoltarii psihice.-Dezvoltarea psihica nu este uniforma la toate perioadele de virstaa sunt perioade care creeaza conditii favorabile pt dezvoltarea unor formationi psihologice-3)Legea continuitatii dezvoltarii psihice:4)Legea unitatii si integritatii dezvoltarii psihice;5)Legea constientizarii in dezvoltarea psihica;6)Legea voitivitatii;7)Legea flexibilitatii si compensarii dezvoltarii psihice;8)Lega rezultantei 7)Notiuni despre virsta.Principiile periodizari ale virstei Perioada de virsta-o etapa in dezvoltarea psihica a mului care se caracterieaza prin o multime de schimbari calitativ noi care in ansamblul si integritatea lor formeaza o structura deosebita a personalitatii si activitatii la etapa data a dezvoltarii lui Dupa l.Vigotski perioada de virsta este o etapa calitativ noua a dezvoltarii psihice care acre loc in ciclul general al dezvoltarii si in care legile generale ale dezvoltarii au o nuanta specifica. Principiile:Principiul istrismului-odata cu dezvoltarea societatii se schimba scopurile educatiei,continuturile in conformitate cu necesitatile societatii...2)Principiul activitatii dominante ...3)Principiul integrarii personalitatii in grupurile sociale....4)Principiul judecatilor morale 8) periodizari intalnite in istoria psihologiei 9) Periodizari in conceptia contemporana 1)Per.prunciei-sugarului(0-1 an)/2)Per.virstei fragedetimpurie-precoceanteprescolara(1-3 ani)/3)Per.prescolara(3-7 ani).../4)Per.scolara mica(7-11 ani).../5)Per.preadolescentei(1115 ani).../6)per.adolescentei(1519 ani) ...7)Per.tineretii(19-30 ani)..8)Perioada maturitatii (3065 ani)/9)per.batrinetii -1batr.65-70 ani;a2-a batr.70-80 ani;a 3a batr.80-90 ani;a-4-a batr.90.....ani 10...fenomenul acceleratiei 11....Perioadele de criza 1)criza nounascutului-copiul tree dintr-n mediu lichid intrunul gazos se modifica temperatura care e mult mai joasa decit in corpul mamei 2) Criza de la 1 an criza preindependentei-copilul are un discomfort din cauza posedarii mersuli el tinde sa cunoasca cit mai activ lumea posedarea mersului iii ofera posibilitatea sa se apropie de obiete sa le cerceteze mai ales pe cele care anterior doar le pecepea. 3)criza de la 3 ani(proindependentei)eu singurcopilul tot mai mult se auto-serveste ..adultul trebuie sa sustina aceasta independenta si sa-i demonstreze cum trebuie sa realizeze corect fiecare actiune.

4)Criza de la 7 anisocul adaptarii scolare copilul simte un discomfort in legatura cu faptul ca au loc divers schimbari in viata lui de schimba felul activitatii dominante,se schimba cerintele inaintate de adult si profesor,se schimba regimul zilei 5)Criza de la 13 ani este cea mai acuta criza se observa mai multe conflicte intre generatii adolescentul vrea sa fie considerat matur vrea sa se auto-afirme printre semeni,apare sentimentul maturitatii 6)Criza de la 17 ani(riza pubertatiii 7)Criza tineretii 21-22 ani 8)Criza de la 40 ani 9)Criza pensionarii-neavind de lucru el se simte inuti ,singuratic,duce lisa de comunicare unii insa cauta sa iasa din acest discomfort stind cu nepotii. 12....Dezvoltarea psihica in copilaria frageda are loc nu doar in activitati de actiuni cu obiectele dar si in asa numitele activitati productive care sunt:activitatea de desen,,de modelare,de construire act.de desen la prma etapa copilul mzgileste foaia cu creionul 2.copilul efectueaza diferite linii puncte nsa dupa ce a desenat le asociaza cu unele obiecte reale.A 3-a etapa copilul isi pune scopul sa deseneaze ceva deprinderile de a desena a opilului depind de adult care trebuie sa-l invete. Modelarea-se recomanda ca copii sa modeleze din lut Construirea se realizeaza din material de constructie nu se recomanda prea multe obiecte.. 13.Formarea personalitatii in copilaria precoce In aceasta prioada are loc si dezvoltarea personalitatii in primul rind se dezvolta autoconstiinta .Cercetarile psihologice au determinnat ca la virsta de 22 luni la copil dj se kontureaza imaginea elui corporal ceea ce inseamna ca copilul cunoaste anumite parti ale corpului .In aceasta perioada incepe sa se dezvolte si eul personal copilul determina ca are un prenume ,deasemenea descopera ca pe linga obiecte si alti oameni ocupa si el un loc in univers.El tinde ca adultii sa tina cont de aceasta ,el tinde sa fie independentFormarea personalitatii copilului coincide cu criza de la 3 ani .In aceasta perioada se dezvolta sferamotorie activevolitiva.Afectivitatea copilului de virsta frageda este foarte instabila copilul ttrece repede de la stari emotionale positive la cele negative si invers.In aceasta perioada se dezvolta asa sentimente ca comptimirea,cotrairea..Sentime ntul de pudoare(rusine).Comportament ul copilului are un caracte involuntary care depinde de impulsuri ,dorinte,instinct de aceea comportamentul copilului trebuie directionat,dirijat de catre adult. 14caracteristica generala a perioadei prescolare Virsta prescolara 3-7 ani.ese onsiderata ca cea de a 2-a copilarie ,dupa piagt aceasta perioada coincide cu stadiul preoperational al dezvoltarii inteligentei prescolaritatea este considerate ca perioada decelusior aceasta are loc din cauza ca copilul tot mai mult tinde sa cunoaca lumea inconjuratoare si pt aceasta adreseaza tot mai des intrebarea de ce?.Adultul trebuie sa-I satisfaca aceasta curiozitate a copilului sis a-I raspunda la intrebari pe intelesul lui accesibil,in caz contrar ii stinge interesul si ii poate bloca dezvoltarea..o alta particularitate specifica prescolarului este plasticitateacopii pot memora foarte repede actiuni,obiecte,limbi straine dar daca nu sunt onsolidate ele se uita.spre deosebire de antiprescolar copilul este mai rezistent la boli si la alti factori,insa totusi copii pot fi supusi imbolnavirilor.dezvoltarea somatic la inceputul perioadei este mai intense dupa 4- ani este mai lenta copilul adauga cite 24 cm.are loc dezvoltarea membrelor inferioare ,corpul este neuniform relative inka ramine mare capul si atre sf.perioadei creste si greutatea medie a creerului. 15.Felul activitatii dominante la prescolari\ Jocul activitatea care satisface necesitatea prescolarului de a fi ca adutii,de a participa alaturi

de ei anume jocul satisface contradictia intre necesitatea copilului de a fi ca adultii si posibilitatie reale ale copiluui care nu-I permit aceasta..aceasta contradictie copilul o rezolva in joc..In joc l poate fi:marinar,medic,cosmonaut,vin ator.subiectul ocurilor copiilor este luat din realitat si se schimba odata cu virsta..La inceput tematica jocurilor o constituie jocurile din familie,mai apoi la virsta prescolara mijlocie se dezvolta jocurile cu character de productie .La virsta scolara superior copii reflecta prin joc evenimente sociale -jocuri cu rol,n care copiii ndeplinesc anumite roluri sociale,reale sau imaginare; n categoria jocurilor cu rol putem ncadra jocuri: -cu subiecte din viaa cotidian:De-a grdinia,Dea vnztorul,De-a gospodinele,De-a familia; -cu subiecte din poveti: De-a Scufia Roie,De-a capra cu trei iezi, etc. -dramatizrile:Coliba iepuraului,Greierele i furnica,Fata babei i fata moneagului,Cenureasa,T urtia,Csua din oal,Carnavalul povetilor, etc 16.dezvoltarea activitatilor productive si rolul lor in dezvoltarea psihica si formarea personalitatii prescolarului Printre activitatile productive se enumera:desenul,modelarea,con struirea colajul..Actiitatea de deen are urmatoarele particularitati:la inceputul perioadei copii deseneaza obiecte separate,iar mai apoi a 2-a jumatate a perioadei dupa 5 ani sunt caracteristice desenele cu subiect..ei deseneaza si ornamente se dezvolta desenul decorativ ,ei coloreaza cel mai des cu creionul preferat sau cel care-i este mai aproape.alta activitate productiva este Modelarea-ei modeleaza obiecte simple(biscuiti,covrigi)la inceput ei modeleaz din lut pe la sfirsitul perioadei se poate propune si plastilina copii pot indepli si lucrari coletveZOOferma de pasaril avirsta prescolara ei folosesc 2 procedee de modelare-dintr-o singura bucata prin ciupire,si prin metoda unirii detaliilor CONSTRUIREa-in aceasta perioada se maresc nr.de detaliii pe care coilul le poate utiliza .Se complica tematica activitatii,ei construiesc up modelul adultului ,dupa fotografie,dupa conditie.COLAJUL-La inceput copii realizeaza dupa modelul invatatorului incleie detaliile taiate de catre adult obtinind o imagine..la sirsitul perioadei ei pot realiza colaje prin metda ruperii pot fi folosite si mareriale naturalr(paie,panuse,frunze) 17.... particularitatile dezvoltarii psihice ale prescolarului In perioada prescolara mijlocie copilul traverseaza un usor puseu de crestere. Pe plan psihologic se intensifica dezvoltarea limbajului. Tot evidenta este dezvoltarea autonomiei datorita progreselor ce se realizeaza in planul desprinderilor alimentare, de imbracare, igienice.Se intensifica de asemenea dezvoltarea contiintei de sine, fapt ce se exprima prin cresterea opozabilitatii , a bravadei, a dorintei de a atrage atentia asupra sa. Jocul de vine in perioada prescolara mijlocie o activitate de baza, incarcata de caracteristici active de manipulare a experientei de viata, a observatiilor , a emotiilor, a actiunilor si a conduitelor ce se vehiculeaza inambiata sa, punand in evidenta o mare experienta sociala achizitionand si capacitatea de a crea verbal si comportamental roluri prin care copilul reconstituie episoade din realitateainconjuratoare. 18... Formarea personalitatii prescolarului ` la sfarsitul prescolaritatii, copilul si-a format deja o personalitate stabila. Capatand o mai mare independenta fata de parinti, prescolarii pornesc pe drumul transformarii intr-o persoana complet functionala in societatea umana. Pe masura ce incearca sa se acomodeze la societate, copilul poate trece printr-o serie de stari psihologice mai putin pozitive iritabilitate, egoism, negativism, etc, iar personalitatea finala a copilului va fi determinata si de reactia parintilor si a

educatorilor in fata acestor manifestarilor negative. La fel ca adultii, prescolarii demonstreaza personalitati diferite si trasaturi de caracter care ii diferentiaza intre ceilalti copii. Fiecare prescolar se dezvolta urmand propriul ritm si are propriile preferinte, puncte forte, dar si slabiciuni. Cu conditia ca parintii sa le ofere reguli si o rutina constante si sa le arate ca sunt iubiti si ocrotiti, prescolarii vor evolua sanatos si fericiti. Potrivit lui Erikson, copilul mic capata autonomie sau autodirect ionare, urmand ca la varsta prescolara sa dezvolte spirit de initiativa. O alta directie in acest domeniu de cercetare afirma ca personalitatea se dezvolta ca parte a conditionarii (invatare fie prin asociere, fie prin recompensa si pedeapsa) si observarii (invatare prin imitatie). Psihologii cognitivisti afirma ca personalitate este in parte conturata de atitudinile si prejudecatile exprimate de catre adultii din jurul copilului. Se speculeaza si ca personalitatea se naste din identificarea la gen si rolurile pe care societatea le atribuie fiecarui sex. 19.Pegatirea psihologica a copilului pentru activitatea scolara Toate achizitiile insusite in planul dezvoltarii psihice si formarii personalitatii au un rol deosebit pt instruirea in scoala la etapa urmatoare.Insa pt a se adapta usor la viata scolara este necesar ca copilul sa fie pregatit de scoala si trebuie sa aiba o pregatire psihologica ce cuprinde urmatoarele aspecte: Pregatirea intelectuala,pregatirea socialpsihologica,pregatirea moralvolitiva Pregtirea copilului pentru coal nu se refer la a-l nva pe acesta s scrie, s citesc sau s socoteasc mai devreme, ci presupune a-l pregti pentru o nou modalitate de dobndire a unor cunotine i deprinderi, a-l ajuta s ating o stare de disponibilitate pentru activitatea de nvare, stare psihologic pozitiv necesar momentului de debut colar. Funcia principal a grdiniei este aceea de a pregti copilul pentru integrarea n activitatea colar, care impune o anumit disciplin a muncii, capacitate de concentrare a ateniei, spirit de observaie i rezisten la efort intelectual. Grupa pregtitoare va finaliza dezvoltarea psihic, mai ales n ceea ce privete procesele psihice de cunoatere, att a copiilor care au parcurs ntreg ciclu precolar, ct i a celor care frecventeaz grdinia numai n anul preparator. 20cracteristica generala a dezvoltarii copilului de virsta scolara mica Virsta scolara mica aeste oerioada 7-11 ani este cnsiderata ca cea de-a3-a copilarie dupa piaget aceasta perioada coincide cu stadiul operatiilor concrete a dezvoltarii inteligentei,dupa Erixon aceasta period coincide cu conflictul sirguinta-inferioritate.aceasta virsta mai e considerate perioada cind se pun bazele cunostintelor la majoritatea disciplinelor de invatamint,e perioada cind copilul poate insusi scris-cititul,in aceasta perioada copilul trece prin criza adaptarii scolare..in aceasta perioada copilul adauga in greutate it si inaltme,are loc schimbarea detentiei temporare prin cea permanenta ,aceasta ii produce elevuli un discomfort in alimentative cit si in vorbirese dezvolta musculature insa trebuie de tinut cont de faptul ca inca nu e bine dezvoltata musculature fina a degetelor.Activitatile de scriere trebuie sa fie alternate c u alte activitati deoarece le obosesc repede degetele.,Este necesar sa se tina cont de faptul ca desi scheletul se osifica persista si tesutul cartilaginous de aceea atit printii cit si pedagogul trebuie sa atraga atenti a la tinuta corecta..Sistemul nervos al elevlui mic se dezvolta creerul in aceasta perioada constituie 90% din greutatea medie a adultului .ceea ce are o importanta pt o buna desfasurare a activitatii intelectuale si mai apoi asigurarea succesului in

invatare,in aceasta perioada se dezvolta procesul inhibitiei ceea ce permite elevului mic sa-si stapineasca unele actiuni.,predomina si procesul de excitatie asupra celui de inhibitie de aceea elevii mici sssunt mereu in miscare ,de aceasta trebuie sa tina cont cadrul didactic cind organizeaza si desfasoara diferite activitati. 21.activitatea de invatare a scolaruli mic.Structura psihologica invatarea de tip scolar isi are radacinile in formele de experienta spontana ale varstei prescolare, care se impletesc cand cu manipularea obiectelor, cand cu jocul, cand cu unele forme elementare de munca. Structural invatarea se compune dintr-o serie de situatii si de sarcini care, pentru scolarii mici, reclama efectuarea unor actiuni ce vor raspunde unor sarcini practice concrete. Aceste actiuni pornesc de la contactul scolarului cu obiectul. Invatarea la varsta scolara mica se distinge, prin aceea ca il pune pe copil in fata necesitatii unor actiuni de control, de confruntare si comparare a rezultatelor obtinute cu modelele corecte. Aceasta face posibila o anumita apreciere, sanctionare pozitiva sau negativa a conduitei de invatare. Se produceo generalizare crescanda a activitatii de gandire, capatand un puternic impuls inclinatia elevului catre abordarea reflexiva a propriei activitati mintalestructura invatarii cupinde 3 elementescopul,motivul,actiunile de invatare. 22,. continutul activitatii de invatare a elevului mic Citit scrisul in activitatea de invatareScolarul are un acces gradat la aceste forme si, inainte de a ajunge la litera sau cuvant, copilul strabate o faza de lucru avand ca obiectiv formarea unor abilitati senzoriomotorii, deprinderea copilului cu tehnica trasarii unor grupe de linii (bice, carcei, carlige, zale, ovale, etc.). sarcina de a le scrie, care trebuie sa raspunda anumitor parametrii de corectitudine privind forma, marimea, grosimea, inclinarea pozitiei toate raportate la structura spatiului grafic al caietului poate sa para scolarului din clasa I sacaitoare, putin atragatoare. Probleme fundamentala care se pune in legatura cu activitatea de scriere a micului scolar este orientarea adecvata in spatiul grafic al caietului si in elementele literei. Elevul poate sa aiba la dispozitie modelul scrierii corecte, poate sa dispuna de un antrenament anterior in scrierea unor elemente separate ale literei, poate sa beneficieze de indrumarile invatatorului si, totusi, sa nu realizeze o suprapunere a performantei sale de scriere cu modelul ideal. Priceperea de a percepe modelul si de a include datele perceptie modelului cu rol corector, orientativ, diriguitor in dinamica actului motor propriuzis, acest lucru trebuie sa invete copilul autoreglarea actului motoriu. Pentru a inchega corect tot acest proces de invatare, care cere consum energetic, efort, concentrare dar si comutativitate in planul atentiei, trebuie sa beneficieze de indici de orientare stabili, esentiali.

corespunde ateptrilor profesorului; dorete s fie mpreun cu copiii de aceeai vrst etc.)* tendinele normative (obinuina de a se supune la norme, la obligaii); * teama de consecine neplcute (teama de eec, de pedeaps);; * trebuina de statut ridicat Motivaia intrinsec cuprinde: * curiozitatea;* atitudine epistemic stabil prin informaiile furnizate de procesul nvrii;* aspiraia spre competen .a.Pentru crearea motivaiei este necesar s se prezinte elevilor scopul nvrii, domeniile de aplicare a cunotinelor, s fie apreciai pozitiv i ncurajai s-i realizeze scopurile vieii, s li se arate progresele fcute, s li se trezeasc curiozitatea pentru ceea ce trebuie s nvee, precizndu-se sarcinile nvrii individuale n raport cu ritmul de munc al fiecruia i s folosim metode activparticipative. Exigena ridicat, recompensele i activitile extracolare sporesc motivaia.

24..Factorii interni si externi ai invatarii elevului mic nvatarea se construieste pe baza experientelor anterioare si este influentata de climatul n care se realizeaza.. Exista factori interni (motivatia, potentialul intelectual, particularitati psihoindividual si de vrsta etc) si factorie xterni ai nvatarii (experient ele de nvatare, contextul, evenimentele instruirii etc).

si problemele de devianta scolara -Elaborarea unor strategii de tratare diferentiata si individualizata a elevilor aflati in situatie de insucces scolar. Evident ca aceste strategii sunt concepute pe baza unei bune cunoasteri a elevilor. -Diferentierea se poate face atat prin curriculum, prin extinderea si profunzimea cunostintelor propuse spre invatare, cat si prin formele de organizare a activitatii si a metodelor didactice utilizate. -Evaluarea trebuie sa se centreze pe progresele elevilor, si nu pe comparatii si ierarhii. Aceasta inseamna si stabilirea unor expectante academice realiste, fundamentate pe cunoasterea posibilitatilor elevului. -Ameliorarea practicilor educationale din clasa : evitarea discriminarilor, a favorizarii sau etichetarii elevilor; evitarea reactiilor impulsive neadecvate, a amenintarii si intimidarii elevilor, utilizarea unui limbaj academic -Orientarea scolara si profesionala adecvata, care sa tina sea ma de interesele si aptitudinile elevilor, dar si de cererea de pe piata muncii. 27... Organizarea activitatii de invatare la scolarul mic 28.psihologia instruirii dezvoltative 29partiularitatile activtatii de invatare si de munca a scolarului mic 30.dezvoltarea perceptiei la virsta scolara mica Perceptia Cuvantul, cu proprietatea sa specifica de a sintetiza si concentra experienta cognitiva, influienteaza dezvoltarea perceptiei delimitand, subliniind si organizand o relativa unitate in experienta copilului. Cea mai importanta caracteristica a perceptiei in aceasta perioada consta in subordonarea ei mecanismului si rolului cognitiv al gandirii, devenind o activitate dirijata si cu sens. O alta particularitate este cresterea caracterului organizat, sistematizat al perceptiei; o astfel de perceptie o numim observatie, ea avand ca nota distincta faptul ca este subordonata unui scop, este de durata si, tocmai de aceea este analitica si sistematica.O alta caracteristica a perceptiei este dezvoltarea multilateralitatii ei calitative: pe langa numeroasele insusiri ale obiectelor si fenomenelor concrete sunt reflectate si insusirile artistice si valoarea estetica a acestora. De subliniat este si cresterea caracterului intentionat, voluntar al actelor perceptive, prin subordonarea acestora sarcinilor scolare. In procesul insusirii citit-scrisului perceptia evolueaza spre o perceptie analitica fina, subordonata unor sarcini ideative complexe; se formeaza o serie de priceperi si deprinderi senzoriale noi: de a vedea, de a intelege, de a executa transcrierea grafica a limbii vorbite.In prima etapa a invatarii cititului se dezvolta auzul si vorbirea fonematica; in invatarea scrierii, ul perceptiei auditive fonetice se complica cu panul perceptiei grafemelor, al stabilirii unor relatii intre excitatiile care vin pe cale auditiva cu excitatiile care vin pe cale viazuala si cu cele care se produc la nivelul aparatului fonator: copilul cuprinde cu ochii, traduce in sonor si de articulare, include in semnificatie. 31.Spiritul de obesvatie si conditiile dezvoltarii lui In procesul observarii invatatorul le va atrage atentia elevilor la insusirile generale si esentiale ale obiectelor si fenomenelor si le va delimit ape cele neesentiale .aceasta are o mare importanta pt ca mai apoi la elevi sa se dezvolte procesul de gindire facilitind procesul de intelegere a notiunilor stiintifice cu care se familiarzeaza elevii din ciclul primar la fiecare disciplina e invatamint.In procesul didactic e necesar sa se largeasca cimpul visual cit si auditiv al elevior atit central cit si periferic.., 32..Particularitatile dezvoltarii memoriei elevului mic In perioada micii scolaritati copilul este, inainte de toate, o fiinta receptiva si mai putin creatoare. Referindu-ne la

25Nereusita elevilor la invatatura si cauzele ei Insuccesul colar reprezint ansamblul pierderilor colare ale cror efecte se repercuteaz negativ asupra integrrii sociale, el avnd la baz mai muli factori care au ca principale cauze: propria persoan, prinii i familia, coala, comunitatea local. Pentru a preveni i nltura eecul colar se impune o colaborare strns ntre medicul colar, nvtor i familie, precum si identificarea elevilor cu nevoi speciale, organizarea unei reele de consiliere psihopedagogic, adaptarea metodelor i mijloacelor utilizate la specificul vrstei, clasei i disciplinei, dar i evitarea surmenajului i suprancrcrii. Cauze de natur familial ale insuccesului colar: familiile dezorganizate; lipsa condiiilor necesare vieii decente; lipsa condiiilor de nvtura; comportarea autoritar a unor prini fa de copiii lor; lipsa controlului unor prini asupra activitii colare i a celei extracolare; lipsa legturii unor prini cu coala, cu profesorii; lipsa preocuprii unor parini fa de orientarea colara i profesionala a copiilor lor.Cauzele de natur psihosociofiziologic ale insuccesului colar: tulburrile fiziologice; tulburri psihice i de comportament; tulburri psihosociale.Cauzele de natur pedagogic ale insuccesului colar:calitatea necorespunztoare a organizrii colare la anumite niveluri; coninutul nvmantului necorespunztor cu exigenele contemporane; pregtirea necorespunztoare a cadrelor didactice; baza tehnicomaterial i didactic necorespunztoare; 26...Preintimpinarea si innlaturarea nereusitei scolare -imbunatatirea colaborarii dintre scoala si familie. Este important ca parintii sa valorizeze scoala, sa manifeste interes pentru instruirea copiilor lor si sa constientizeze faptul ca, pana la urma, capitalul scolar va conta in alocarea statutelor sociale. -Cresterea rolului invatamantului prescolar. Multe studii au aratat ca peste jumatate dintre diferentele de randament scolar isi au originea in diferentele prezentate de copii la debutul scolaritatii, cu privire la limbaj, sociabilitate, capacitatea de a se adapta rigorilor unui program organizat,cunostinte si deprinderi minime necesare insusirii cititului si scrisului -Pregatirea de specialitate a profesorului trebuie dublata de o buna pregatire psihopedagogica. Atat in cadrul formarii initiale, cat si in cadrul programelor de perfectionare, trebuie prevazute module de pregatire care sa vizeze lucrul cu clasele dificile

caracteristicile memoriei, precizam ca se intalnesc particularitati ce se prelungesc din perioada anterioara: se sprijina pe concret, pe perceptibil, ceea ce face ca fixarea si pastrarea cunostintelor sa se faca mai usor prin apelul la concretul senzorial. Memoria pastreaza, mai ales, ceea ce a impresionat profund, ceea ce subliniaza incarcatura afectiva a acestui proces; are caracter spontan, predominant involuntar.Odata cu activitatea de invatare se intensifica caracterul activ al proceselor de cunoastere si, implicit al memoriei: pe masura ce raspunde sarcinilor activitatii scolare, memoria devine mai organizata, creste electivitatea si natura sistematizatoare a memoriei; treptat, centrul de greutate in fixare si pastrare se muta de pe detaliile si aspectele concrete, descriptive, pe ceea ce este esential.Activitatea scolara stimuleaza formarea si dezvoltarea unor deprinderi complexe si multiple de munca intelectuala, de invatare, de memorare, adica se cultiva in mod activ, constient, pastrarea, recunoasterea si reproducerea. In legatura cu activitatea scolara se dezvolta caracterul voluntar al memoriei, constiinta necesitatii de a retine ceea ce este necesar, de a repeta ceea ce s-a fixat. Concomitent, se dezvolta si caracterul logic al memorarii, in opozitie cu memoria mecanica, imitativa, bazata pe reproducerea textuala. Se dezvolta in mod evident o serie de calitati ale memoriei: trainicia pastrarii, exactitatea reproducerii, promtitudinea si rapiditatea reactualizarii, volumul memoriei. 33.Conditiile memorarii eficiente si reproducerii adecvate la virsta scolara mica 1)Orientarea spre memorare (propunerea scopului)/2)Memorarea de lunga durata (orientare)/3)E necesar ca invatatorul sa-l familiarizeze pe elev cu procedeele de memorare (alcatuirea planului,gasirea unor idei generale)/4)Aplicarea cunostintelor in practica/5)Repetarea materialului(sa fie variata si esalonata ci nu globala)/6)Asigurarea pauzelor (pt a preveni surminajul)/7)Evitarea excitantilor care dauneaza procesului de memorare(tv,radio).E necesar sa-I invatam pe copii sa memorize prin reproducere si nu prin cunoastere.Invatatorul v-a evita incercarile elevilor de a invata textual.. 34.Particularitatile atentiei scolarului mic.. Atentia scolarului mic ca si procesele cognitive la debutul scolaritatii are un character involuntar. La inceputul micii scolaritati, capacitatea de concentrare este inca redusa, ca si volumul atentiei. Posibilitatea de distribuire, volumul si flexibilitatea atentiei se dezvolta insa evident chiar din primul an de scoala. Conditiile muncii scolare determina cresterea treptata a volumului atentiei, ceea ce constituie un indicator pentru modificarea activitatii vietii psihice in ansamblu, pentru dezvoltarea unor mijloace de orientare si concentrare extensiva. Activitatea de citit si scris creaza conditii de distributie (la semnul grafic, la cuvantul verbalizat, la sens) si in acelasi timp impune dezvoltarea, uneia dintre cele mai importante insusiri ale atentiei, concentrarea, ce face posibila mobilizarea rapida, de mare volum si adancime a cunostintelor, a capacitatii ideative si de creatie. In perioada micii scolaritati apare si se impune cultivarea unei noi forme de atentie, atentia postvoluntara declansata si sustinuta prin modalitatea inedita, atragatoare, vie de prezentare a materialului, astfel incat sa declanseze spontan orientarea elevului si sa sustina concentrarea acestuia fara un consum energetic suplimentar. 35.Educarea atentiei voluntare si a capacitatii de a fi atent la elevii de virsta scolara mica Pe parcursul virstei scolare mici in processul instructive educativ se dezvolta atentia ,o deosebita importanta o are nu doar captarea si mentinerea atentiei elevilor dar si dezvoltaea atentiei voluntare si a capacitatii de a fi atent aceasta capacitate se deosebeste de

starea de atentie-are loc doar intr-o singura situatie ,pe cind capacitatea de a fi atent il caracterizeaza pe om ca fiind atent in diverse situatii pt a dezvolta atentia voluntara si capacitaea de a fi atent invatatorul va folosi diverse modaitati :utilizarea unor expresii verbale ..pt a dezvolta atentia voluntara sepot folosi jocuri didactice(tel.stricat,ghici ce sa schimbat?)jocuri dinamice-mobie(iepurasul fara casa,ziua si noaptea,schimbari in sala de clasa..Invatatorul ii va trece pe elevi la auto-dirijarea atentiei in procesul lectiei,aceasta va contribui la dezvoltarea insusirilor atentiei a stabilitatii,a distributiei 36..Cauzele neatentiei elevului mic 1)zgomotele,foamea,Excitantii externi,Plictiseala la lectie,Informatia inaccesibila,Probleme de sanatate,Diferite obiecte care pot distrage atentia,actiunile unor colegi,Conflictele cu colegii si invatator,atitudinea nepedagogica,Utilizarea xcesiva a materialelor didactice,plimbatul invatatorului prin clasa,Primirea unei note,conflictul cu colegii,discomfortul ce tine de adaptarea scolara 37.Particularitatile gindirii elevului mic. In conceptia lui J. Piaget, dezvoltarea gandirii in stadiul operatiilor concrete prezinta urmatoarele caracterisitici: -mobilitatea crescuta a structurilor mentale permite copilului luarea in considerare a diversitatii punctelor de vedere; faptul se datoreaza cristalizarii operatiilor mentale care au la baza achizitia reversibilitatii: copilul poate concepe ca fiecarei actiuni ii corespunde o actiune inversa care permite revenirea la starea anterioara; -in baza operationalitatii crescande a gandirii, pasul spre logicitate este facut si prin extinderea capacitatii de conservare a invariantilor; -aceasta achizitie permite saltul de la gandirea de tip functional la cea de tip categorial; -se dezvolta operatiile de clasificare, incluziune, subordonare, seriere, cauzalitate; -se dezvolta rationamentul cauzal, copin incearca sa inteleaga, sa examineze lucrurile in termeni cauzali; -ceea ce diferentiaza acest prim stadiu logic de urmatorul este faptul ca operatiile mentale raman dependente si limitate de continutul pe care il pot prelucra: materialul concret; -astfel se explica si caracterul categorial-concret (notional) al gandirii scolarului mic; in stadiul urmator se va completa si desavarsi procesualitatea cognitiva prin aparitia formelor categorial-abstracte (conceptele). 38.Dezv.gindirii elevului micpentru asta invatatorul va folosi materialul didactic insa va contribui si la dezv. Gindirii logico-abstracte in asa mod gindirea elevului mic se va dezv in 2 directii:-Dezv.gindirii concret-intuitive si concret imaginative ce vor evolua mai rapid;-Dezv. gindirii logicoabstracte ca formatiune psihologica noua la vr.c.mica.In procesul didactic e important sa se dezv.particularitatile individuale de gindire la elevi:independenta gindirii;profunzimea gindirii;vastitatea;rapiditatea;curiozitatea;-spiritul critic si autocritic.Pentru dezvoltarea si stimularea gindirii elevilor se aplica diferite metode:-aplicarea metodelor activ-participative si euristice;-problematizarea;studiu de caz;-metoda experimentului;-jocuri didactice s.a. 39.Particularitatile formarii notiunilor la vr.c.mica-in aceasta perioada continua sa se dezv.limbajul in primul rind vocabularul,imbogatindu-se cu cuvinte ce denumesc termeni matematici,lingvisti,cu care se familiarizeaza elevul la diferite discipline de invatamint.Apoi treptat vocabularul lor la finele perioadei atinge cca 4500-5000 de cuvinte ei nvnd antonime,sinonime,omonime. 40.Particularitatile dezv.limbajului si comunicarii verbale- in aceasta perioada vocabularul elevului mic se imbogateste cu cuvinte ce

23 Motivaia nvrii se subsumeaz sensului general al conceptului de motivaie i se refer la totalitatea factorilor care l mobilizeaz pe elev la o activitate menit s conduc la asimilarea unor cunotine, la formarea unor priceperi i deprinderi. Ea energizeaz i faciliteaz procesul. Exista o strns relaie ntre motivaie i nvare. Motivaia este una din cauzele pentru care elevul nva sau nu nva, dar poate fi i efectul activitii de nvare, datorit faptului c rezultatele activitii de nvare susin eforturile ulterioare ale elevului. Din punct de vedere psihologic, important este sursa de tensiune motivaional n nvare. Aceast surs poate fi:A) extern ( motivaia extrinseca);B) intern (motivaia intrinsec). Motivaia extrinsec vizeaz:* ateptarea laudei, notei, recompensei materiale; * dorina de afiliere (elevul nva pentru a face pe plac familiei care l laud, l recompenseaz; elevul nutrete dorina de a

denumesc termeni matematici,lingvisti,cu care se familiarizeaza elevul la diferite discipline de invatamint.Apoi treptat vocabularul lor la finele perioadei atinge cca 4500-5000 de cuvinte ei invatind antonime,sinonime,omonime.La debutul scolaritatii elevii pot sa se exprime si se comunica cu ajutorul limbajului pot pronuntacorect sunetele,dar pot fi si unele practici de limba folosirea dialectelor,greseli in pronuntie,la unii pot persista si defecte in vorbire ce n-au fost corectate la timp,omisiuni de sunete,blbiala,afonii s.a. 41.Particularitatile dezv.imaginatiei elevului la vr.c.micala debutul scolaritatii imaginatia elevuluil mic inca nu e bine dezv. desi la aceasta perioada el poate face o delimitare intre real si imaginar.In aceasta perioada nici imaginatia reproductiva inca nu e bine dezv.de aceea elevului mic i este greu sa-si reprezinte obiecte,fenomene,elemente pe care el nu le-a perceput.Dupa Piajet imaginatia elevului trece prin aceleasi stadii de dezv. ca si operatiile intelectuale.Specific elevului mic este inca tendinta spre ceea ce e fabulos,miraculos asta se observa in cadrul jocurilor in care ei creaza diferite situatii imaginare ,creaza diferite jucarii neobisnuite,lemente de fantazie,diferite povestiri .a. 42.Dezv.imaginatiei reproductive si creatoare-e necesar sa se dezv. atit imaginatiei reproductive cit si creatoare.Imaginatia Reproductiva-i da posibilitate elevului sa insuseasca si sa inteleaga mai bine cunostintele stiintifice despre aceste fenomene ce nu le-a perceput si nu le poate percepe.Stiind ca acest tip de imaginatie nu e bine dezv. invatatorul cu ajutorul diferitor materiale didactice va contribui la dezv. acestui fel de imaginatie in deosebi in cl 1 si 2,va folosi (imagini,fotografii,mulaje,sche me s.a.)Imaginatia creatoare-e necesara si dezv. acestui tip de imaginatie la elevul mic pt asta invatatorul e necesar sa foloseasca metode didactice cu caracter euristic,activ participative-ce vor stimula imaginatia creatoare si creativitatea.(conversatia euristica,problematizarea,experi mentul,studiu de caz,cubul,ciorchinele s.a).Imaginatia creatoare se dezv. in joc,munca,activitati extracurriculare serate s.a. 43.Dezv.creativitatii elevului mic-in procesul instructiveducativ e necesara si dezv. creativitatii la elevul mic pt asta invatatorul e necesar sa foloseasca metode didactice cu caracter euristic , activ participative-ce vor stimula imaginatia creatoare si creativitatea.(conversatia euristica, problematizarea,experimentul,st udiu de caz,cubul,ciorchinele s.a).Imaginatia creatoare se dezv. in joc,munca,activitati extracurriculare serate s.a.Ca mijloace de dezv. a creativitatii sunt:-educ.-tehnologica;-educ.plastica;-educ.-muzicala s.a. 44.Constiinta de sine si autoaprecierea la vr.sc.micaVenind in mediul scolar,trebuie sa stabileasca noi relatii cu semenii,invatatorul aceste schimbari influenteaza asupra dezv. autoconstiintei si autoaprecierii ca formatiuni psihologice ale personalitatii.Cercetarile psihologice arata ca constiinta elevului mic se dezv.in procesul activitatii sale practice in activitatea de invatare,copilul implinind diferite insarcinari,incepe sa cunoasca posibilitatile sale.Cu toate acestea elevu mic nu dispune de informatii depline despre sine,asta se observa dupa faptul ca inca fiind in cl.2 ei nu pot inca determina bine mina dreapta si cea stinga.Proba la tema Determinarea gradului de sine demonstreaza ca chiar si in cl. a 3 sau a 4 sunt elevi ce nu dispun despre anumite elemente importante despre sine.In aceasta perioada se dezv.autoaprecierea.Cercetaril e psihologilor au demonstrat ca elevii mici se apreciaza adecvat dar s-au depistat si autoapreciere subiectivaexprimata prin subareicere si supraaprecierela elevi.Aprecierea elevilor mici

depinde de aprecierea ce o efectueaza invatatorul sau parintii si semenii.deoarece experienta de viata a elevului mic e saraca si emite in toate invatatorul. 45.Particularitatile relatiilor interpersonale la vr.sc.micaLa vr.sc.mica se formeaza grupul scolar in care se vor afla elevii timp de 4 ani,e un grup formal si primar.Liderul acestui grup e un lider formal,e invatatorul diriginte,care dirijeaza activ acest grup.Grupul se caracterizeaza prin scopuri comune,iar in cadrul lui se formeaza diferite tipuri de relatii intre invatatorelev si elev-elev.Relatiile intre ele pot fi:-de comunicare;-de colaborare;-de cooperare;-de prietenie;-de acceptare;-de preferinta;-de izolare s.a.Relatiile inter-personale foarte mult depind de comunicarea invatatorului cu elevii.O comunicare adecvata,o atitudine binevoitoare fata de unul singur sau de fiecare in parte depinde foarte mult pentru elevi si relatiile lor. 46.Dezv.morala la vr.sc.micaO particularitate a dezv. morale a elevului mic consta in faptul ca exista o discordanta intre cunostintele si reprezentarile morale ale elevului si conduita lor morala.Asta se explica prin faptul ca multi copii cunosc aceste reguli,dar totusi le incalca.Aceasta de multe ori se intimpla ca la elevii mici nu sunt bine formate obisnuintele de comportare morala,adicaconduita lor uneori e situativa,in unele situatii poate sa se comporte adecvatin altele nu.Specific elevilor mici e trebuinta de noi impresiicare in aceasta perioada se transforma in trebuinte cognitive,care e principalul motiv al invatarii,se mai dezvolta si alte trebuinte ca:-trebuinta de a raspunde la lectii;-de a asculta invatatorul;de a pregati temele pentru acasa;-de a primi note s.a.In procesul realizarii acestor trebuinte se dezv.atit constiinta morala cit si conduita morala a elevului.Constiinta morala-e familiarizarea elevilor cu cunostinte morale,formarea reprezentarilor morale educarea sentimentelor si convingerilor morale. Conduita morala-e formarea deprinderilor si obisnuintelor de comportare morala,dezvoltarea trasaturilor moralesi volitive de caracter. 47.Dezv.sentimentelor si vointei la vr.sc.mica-La vr.sc.mica se dezv.si sfera afectiv-volitive astfel elevul mic traieste un sir de emotii in legatura cu adaptarea lui scolara.El poate trai emotii pozitive sau negative in legatura cu succesele sau insuccesele sale.In aceasta prioada afectivitatea e mai stabila,astfel elevul mic mai bine ca prescolarul isi poate controla emotiile,desi nui reuseste in toate situatiile.In aceasta perioada se dezv.sentimentele superioare sentimente de:satisfactie,bucurie,tristete se mai dezv. si sentimentele estetice,admiratia anumitor fenomenelor naturii,admiratia frumosului in operele de arta s.a.Continua sa se dezv. sentimentele morale educ.civica,patriotismul,activitatea de invatare dezv.la elevi sentimentul datoriei constientizarii,se poate educa sentimentul altruismului s.a. In aceasta perioada se dezv. si vointa specific elevului mic e spontanietatea proceselor psihice voluntare(atenitia,memoria,perc eptia).Comportamentul elevului mic tot mai mult capata un caracter de autocontrol voluntar,astfel elevul mic poate sasi controleze anumite actiuni,fapte la asta contribuie cunoasterea regulilor de comportare si respectarea lor.Activitatea de invatare scolara creaza conditii prielnice pentru educatia calitatilor de vointa ce ulterior devin trasaturi volitive de caracter.In procesul invatarii realizind diferite sarcini de invatare,la elevi se dezv.independenta vointei,hotarirea in procesul activitatii de invatare,de joc,de munca se mai dezv.si perseverenta. 48.Caracteristica generala a vr.sc.mici-vr.sc.mica e perioada (7-11ani)e considerata ca cea dea 3 copilarie.Dupa Piajetaceasta perioada coincide cu

stadiul operatiilor concrete a dezv.inteligentei;Dupa Eriksonaceasta perioada coincide cu conflincut,straduinta versus inferioritatea.E pirioada cind copilul poate insusi scirscititul,in aceasta perioada copilul trece prin criza de la 7 ani,criza adaptarii scolare.Tot in aceasta perioada copilul continua sa adauge in greutate siin inaltime,la finele perioadei ei cintaresc in medie 28kgfetele;29kg-baietii;131cmfetele;132cm-baietii.La vr.sc.mica are loc metabolismul calciului,ceea ce influenteaza asupra osificarii scheletului.Are loc schimbarea dentitiei temporare prin cea permanente,ceea cei creaza un disconfort atit in alimentatie cit si in vorbire.In aceasta perioada se dezv.musculatura,e necesarr sa se tina cont de faptul ca desi scheletul se osifica tutosi persista tesutul caartilaginos atit parintii cit si pedagogii trebuie sa atraga atentia la pozitia copiilor la scris,ghiozdanul lor sa nu fie prea greu ceea ce duce la deformarea coloanei vertebrale. 49.nvatarea activitate dominanta-La vr.sc.mica activitatea de joc devine subordonata iar cea de invatare devine activitate dominanta.nvatarearepr.activitate independenta,constienta a elevului,orientata la insusirea si dobindirea cunostintelor,priceperilor,deprin derilor pe baza informatiilor comunicate de invatator si prin studiu individual cu manualul si alte surse.Invatarea umana poate fi:-pina la scoala;-in timpul scolii;-dupa scoala.Practic omul toata vata lui invatasi tot nu reuseste sa invete totul din anumite cauze c:-viata omului e limitata,pe cind informatia nelimitata;-lipsa mijloacelor ce asigura invatarea totului;-unele imformatii ce dauneazaformarii personalitatii ce nici nu trebuiesc invatate.Invatarea intotdeauna duce la modificarea comportamentului,insa nu orice modificare de comportament poate fi numita invatare. 50.Formarea persnalitatii la vr.sc.mica-virsta scolara mica e perioada cind continua si procesul de formare a personalitatii elevului mic,care e influentat in mare parte de acele schimbari ce survin in viata copilului,se schimba felul de activitate dominanta din jocin invatare;se schimba regimul zilei;copilul capata functie sociala de elev;ceea ce influenteaza asupra dezv.responsabilitatii si constienciozitatii elevului;se schimba atitudinea celor din jur fata de el ,parintii si invatatoarea ii inainteaza diferite cerinte ce trebuie sa le realizeze,se schimba caracterul relatiilor personale .a. 51.Activitatea de invatare si dezv.intelectuala a preadolescentului-La aceasta perioada se dezv.inetresele,prin cl.a 5 elevii pot manifeste interes pentru anumite discipline,in cl.a7pentru alte discipline,iar in cl.9 pot reveni la obiectele pentru care manifestau interes in cl.a 5.In activitatea de invatare si in cadrul altor activitati continua dezv. psihica a preadolescentului perceptia devine pe deplin voluntara,ea capata un caracter organizat analitico-sintetic ceea ce-i permite preadolescentului sa perceapa atit insusirile generale si esentiale ale obiectelor cit si detaliile.Tot in aceasta perioada se mai dezvolta si spiritul de observatie ce-i asigura preadolescentuluiposibilitatea de a observa mai bine unele insusiri ale obiectelor,ce nu sunt vizibile la prima vedere.Ca si perceptia,memoria are un caracter preponderent voluntar,se dezv. memoria logico-verbala,ceea ce-i permite sa memorizeze constient informatia verbala.Gindirea preadolescentului se dezvolta si capata un caracter logicoabstract desi in unele situatii dificile pentru rezolvarea problemelor puberul poate apela si la gindirea imaginativa. 52.Formarea personalitatii preadolescentului-In preadolescenta continua si procesul formarii personalitatii,specific aceste perioade e dezvoltarea constiintei eului personal ce i determina posibilitatea de a fi

tot mao independent si de a se autoafirma ca personalitate mai ales in mijlocul semenilor.Aceste 2 formatiuni psihologice noi dezvolta o alta formatiune psihologica nouasentimentul maturitatii,care isi lasa amprenta asupra procesului de formare a personalitatii care i determina comportamentul preadolescentului,formarea trasaturilor de caracter si modalitatea de autoapreciere a personalitatii specifice preadolescentului.Dispozitia deasemenea isi poate lasa amprenta asupra comportamentului,pot fi stari de afecte,plinsete,strigate,obraznici e grosolanie .a.Specific aceste virste este si facprul ca traiesc in momentul de fata si nu se gindesc la consecintele ce pot aparea,pot fi usor ,manevrati la furturi,violuri,droguri .a. 53.Intaractiunea peadol.cu adultii-In preadolescenta are loc tendinta de a limita drepturile adultului si de a le largi pe ale sale,tot mai mult ei vor sa iasa de sub tutela adultului,sa aiba independenta sa fie antrenat in activitate de catre adult si sa fie considerat ca persoana matura,in caz contrar apar conflicte intre adulti si preadolescenti.Dragunova mentiona ca intre adulti si preadolescenti pot fi atit relatii asimetrice cit si simetrice. 54.Comunicarea cu semenii activitate dominanta a preadolescentilor-in aceasta perioada preadolescentul tot mai mult cauta sa comunice cu semenii care treptat devine activitate dominanta,in mijlocul lor el poate sa discute probleme mature pe care el nu le poate discuta cu parintii in mijlocul semenilor el se simte matur,poate avea aceleasi interese,isi petrece timpul liber,discuta.Cercetarile au demonstrat ca comunicarea cu semenii le pfera posibilitatea de a-si satisface anumite necesitati.In mijlocul semenilor se poate afla in siguranta,e important pentru el felul cum e apreciat de semeni,de aceea pentru el parerea semenilor conteaza foarte mult. 55.Caracteristica generala a virste adolescente.Situatia sociala a dezvoltarii-