Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Notiunea de stadiu este legata de transformarile calitative care apar in comportament si gindire.
Stadiu-perioada a dezvoltarii. Conform teoriei lui Piaget stadiul de dezvoltare are citeva
caracteristici:1.aspectul invariabil- fiecare autor incearca sa aduca teorii.2.aspectul ierarhic-
forma ascendenta.3.diferente calitative-fiecare stadiu are specificul sau.
1. Modelul organicist: teoria psihanalitica a lui Freud; teoria dezvoltarii psiho-sociale a lui
Erikson; teoria dezvoltarii cognitive: Piaget, dezvoltarea morala a lui Kohlberg, Vigotchi.2.
Modelul mecanicist: teoria dezvoltarii a lui Watson; Teoria conditionarii operante a lui Skiner;
teoria invatarii sociale a lui Banduran.3. Modelul contextual: Teoria dialectica a lui
Riegel.Comparatia modelelor: organicist( compara omul cu o planta, rolul omului in dezvoltare,
rolul mediului in dezvoltare).mecanicist (compara cu masina, pasiv, activ).contextual
(aevenimente istorice, activ). Modelul organicist – teoria psihanalitica a lui Freud care a
comparat mintea umana cu un aisberg. La suprafata este constienta; amintirile jumatate in fata,
jumatate afara preconstiinta.Niciodata nu ajunge in inconstient. Personalitatea este compusa
din 3 parti: 1 sinele- determinat de instinctele biologice, o parte primitiva a personalitatii; acest
sine reprezinta pulsiunile sinelui. O forma a personalitatii egoiste, satisfacerea, dar acest este de
baza, are la baza principul placerii, tinde sa realizeze o placere: 1-2 ani. 2. Eul- pe masura ce
copilul dezvolta incercarea sa se adapteze cerintei lumii exterioare si astfel iese la suprafata. A
cest eu opereaza cu principiul realitatii dorind sa satisfaca dorintele sinelui intro forma care sa se
potriveasca cu realitatea si evitarea dificultatilor care pot urma.3. supraeul- parinte interior
fugurativ indicind persoanei ce ar trebui sa faca si ce nu, cuprinzind ideile, datoriile,
responsabilitatile:4-6 ani.Stadiile de dezvoltare: 1. Oral-0-1 an- este dominant sinele, iar zina
de maxima placere este gura prin supt si miscat. Fixatia poate fi cauzata fie de suprasatisfacere
sau fie de fustrarea copilului la nevoile orale. Acel copil care a suportat acestea poate avea:
dependenta asupra fumatului, alcoolism, lacomie.2. anal-al doilea an de viata- zona de maxima
placere a copilului este anala. Copilul este apt sasi exercite acel control asupra corpului. Copilul
isi poate multumi parintele de a fi currat si invers. Interactiunea inadecvata parinte-copil duce la
tendinta copilului si adultului de supra-control sau subcontrol. Subfixarea apare in timpul
conflictului, poate duce la aparitia persoanei excesiv preocupata de curatenie sau invers.3.falic-
3-6-ani- copilul devine constient de organele sale sexuale si de diferenta dintre sexe si chiar
primeste placere la atingerea lor. In aceasta perioada apar 2 complexe: oedip specific
baietilor; electra specific fetelor.Fanteziile copilului includ asemanari mama tata. El invidiaza,
are frica de pedeapsa sub forma castrare(dorintele sale interne). Complexul oedip este rezolvat
la 6 ani, cind constentizeaza si se identifica cu tatal.Complexul electra considerinduse castrata
ca nare penis si mai mult il iubeste pe tata. La 6 ani se intensifica cu mama . Fixatia duce la
nervoza din perioada adulta.4. Stadiul de latenta(6-pubertate) incepe sa se identifice cu parintele
de acelasi sex. Labidoul este slaba, se dezvolta eul in raport cu deprinderile
sociale.5.Genital(adolescenta)- are loc schimbarea hormonilor, libidoul apare, pulsiunile sexuale
sunt asociate cu regiunile corpului transforminduse intrun set de atitudini si traieri sexuale a
adultului.Aprecieri: asupra laturii de subiecti cu tulburari psihice;teoria nu include date
cantitative si analize statistice; multe din conceptele utilizate la Freud nu pot fi observate, ceea ce
face dificila verificarea afirmatiilor facute de Freud; ceea ce a facut Freud este corect.
Teoria psiho-sociala a lui Erikson-Erikon a descris fortele sociale care influenteaza
dezvoltarea. La baza sta conceptia conform careia omul in decursul dezvoltarii sale se confrunta
cu o serie de conflicte centrate pe interferenta sa cu mediul social sau cu alti membri. Problema
apareatunci cind individul este insuficient pregatit sa faca fata exigentelor impuse de societate.
Sunt 8 stadii, fiecare este marcat de o criza:1.0-1 ani-stadiul infantil, conflictul de baza este
increderea si neincrederea de baza caracteristica este speranta.2.1-2 ani- copilaria mica,
conflictul de baza este in autonomievs rusine, indoiala caracteristica este vointa copilului.
Tendinta copilului de a face fata problemei, de a face singur totul.3/3-6ani- virsta jocului o
prelungire a celui anterior. Conflictul, initiativa vs vinovatie, caracteristica este fixarea de
scopuri cind copilul se simte in siguranta, sa actioneza, are incredere in propriile puteri.4.6-
12ani-virsta scolara mica, conflictul de baza este harnicie vs inferioritate, caracteristica de baza
competenta.Se formeaza cind copilul interactioneaza. 5.12-18 ani- conflictul identitate vs
confuzie de identitate, caracteristica de baza este fidelitatea.6.12-35 ani-adultul tinar,conflictul
infinitatea cu alta persoana vs izolat. Caracteristica dragostea, capacitatea de a iubi.7.35-60 ani-
virsta medie a adultului, care se intinde pina la batrinete. Conflictul de baza este capacitatea de a
genera, de a crea vs stangnarea. Caracteristica de baza responsabilitatea si capacitatea de a
ingriji.8.peste 60 ani-conflictul integritatea vs dezgust,disperare. Caracteristica evolutia
sanatoasa, interesul, intelepciunea.
2. Teoria dezvoltarii morale a lui Colbert- a elaborat in 1964 un tip de standartizare avind ca
criteriul rationamentul moral, el a oferit diferite scrieri calitative a moralitatii pentru a urmari
scopul, autorul a utilizat diferite dileme morale, iar pe baza rs obtinute a identificat 3 nivele de
dezvoltare morala a cite 2 subnivele:1.cel al moralitatii preconventionale-4,8-10 ani atitudinea
morala este motivata de dorinta de a evita pedeapsa si de posibilitatea aparitiei recompensei. Se
observa tendinte egocentriste, deoarece judecatile morale ale copiilor sunt argumentate in functie
de nevoile, necesitatile individuale.: orientarea spre pedeapsa( heteronimia morala), copilul se
supune regulilor adultului pe carei considera puternici pentru asi apara propria persoana.Copilul
nu ia in consideratie ceea ce fac altii si nu pot face analiza la ceea ce e bine si ceea ce e ra.
Individualism, scop instrumental si schimb (hedonismul instrumental primar), perioada in
perceptia copilului un lucru bun duce la ceva bun. Regula de aur”ajuta pe cineva, daca te ajuta sa
rinesti daca te rineste”.2.al moralitatii conventionale. 10-13 ani-implica respectarea normei
grupului social si supunerea in fata majoritatii.stadiul moralitatii bunelor relatii (conformismul
interpersonal); stadiul moralitatii si ordinii (supunerea fata de legi si autoritati), accentul cade pe
responsabilitatea, obligatiilor, regulilor, respect fata de autoritati,mentinerea ordinii
sociale.3.nivel al moralitatii postconventionale (dupa 13 ani sau niciodata), cind individul isi
contureaza propriile valori, apar principiile individuale care orienteaza activitatea in viata.: st
contractului social –acum legile existente sunt sub semnul ?, devine constient de aceste legi si
intelege ca nu exista adevaruri absolute.; st moralitatii autonome, principiile morale, generale si
personale stau la baza deciziilor. Deviza de baza este :” fa altora ceea ce ai vrea ca ei sati faca
tie”. Aceste legi morale nu pot fi distruse, fiind mai important decit orice legi scrise tinind cont
atit de legile si normele sociale cit si de propriul sistem de norme si valori.
A fost preocupat nu doar de problema evolutiei intelectului, dezvoltarii psihice in plan social, dar
si de dezvoltarea istorica a cunoasterii si intelegerii la nivelul societatii. El considera ca
obiceiurile sociale, achizitiile colective, materiale, stiintifice, artistice, istoria pe care individul o
traieste, toate acestea ii determina dezvoltarea. Comparativ cu Piaget a conceput raportul dintre
gindire si limbaj, a mentionat ca este o strinsa legatura dintre limbaj si dezvoltarea inteligentei.
Ian interactiunile sociale de care beneficiaza individulin procesul de dezvoltare ii vor influenta
limbajul si gindirea. Descrie citeva stadii de dezvoltarea copilului implicind interactiunea
copilului cu adultul: 1.stadiul fiziologic-copilul este separat doar din punct de vedere
fiziologic, dar ptr a supravietui el este dependent.2.stadiul biologic, copilul capata independenta
mentionat prin intarcare, iar aceasta independenta este mai mult de natura psihologica, in raport
cu persoana carel ingrijeste.3.stadiul in care adultul ii atrage atentia vorbindui despre diferitele
obiecte din jur, iar activitatile copilului sint controlate de vorbirea adultului.4.actiunile adultului
sint initiate si impulsionate de vorbire a adultului.5.realizeaza activitati voluntare indrumat prin
vorbire de catre adult, vorbirea dultului fiind internalizata copilul, astfel controlindusi proproole
actiuni.6.copilul isi da singur comenzi la inceput cu voce tare, mai tirziu prin vorbire
interiorizata ptr sine insusi.Periodizarea in evolutia umana:1. 0-2 ani, stadiul de afiliere,
comunicarea emotionala, este acum de maxima importanta.2.2-7 ani stadiul de joc,activitatea
importanta la imprejur este manipularea cu obiectele, apoi jocurile simbolice si jocurile de
rol.3.7-12 ani,stadiul invatarii,virsta frecventarii scolii.4.12-19 ani stadiul prietenilor,
adolescentul compina relatiile personale cu cele profesionale.5.19-55 ani, stadiul muncii.6.55-70
ani stadiul teriotizarii.
2 niveluri de dezvoltare cognitiva sau 2 zone ale dezvoltarii:1. Zona actuala- care indica ceea
ce poate copilul la momentul dat.2.zona proxima de dezvoltare- indica nivelul celor mai
importante schimbari calitative care vor avea loc in dezvoltarea personalitatii in timpul apropiat.
De asemenea Skiner considera ca dezvoltarea umana rezulta din experienta invatata a indivizilor.