citez din articolul Efectul Lucifer: E posibil ca n fiecare din noi s stea la pnd un gardian.

Un psiholog i profesor american, Philip Zimbardo, a transformat 18 studeni, prin tragere la sori, n prizonieri i gardieni. Celebrul experiment din 1971 (The Lucifer effect. Understanding how good people turn evil) ar fi trebuit s dureze dou sptmni, timp n care fiecare participant ctiga 15 dolari pe zi. Cteva laboratoare din subsolul seciei de psihologie a universitii Stanford au fost transformate n celule, iar carcera a fost improvizat ntr-o debara. A fost adugat un sistem de supraveghere audio-video i unul de comunicare cu cele trei celule n care erau nghesuii cte trei deinui voluntari, supravegheai de cte trei gardieni, care lucrau n schimburi de 8 ore. Studiul ar fi trebuit s ofere informaii noi despre comportamentul uman n detenie, indiferent de care parte a zbrelelor se afl subiectul. Cu acordul lor, cei din echipa deinuilor au fost arestai cu sirene i ctue n propriile locuine, sub privirile stupefiate ale vecinilor, care nu-i nchipuiau ntr-o panic duminic dup-amiaz c tnrul drgu de alturi ar fi participat la un jaf armat, cum scria n ordinul fictiv de reinere. Gardienii i-au creat regulile, pornind de la cele deja existente i ajutai de un fost profesionist, care a ncheiat experimentul ntr-un dezgust profund fa de propria persoan. Deinuii aveau ateptri minime i o solidaritate care avea s dispar n dou zile. Nu-i diferenia iniial nimic, toi participanii erau psihic i fizic sntoi, educai, inteligeni i aparineau clasei mijlocii. Deinuii au primit un fel de cmi, au fost rai pe cap, li s-au atribuit numere n locul numelor i purtau la glezna piciorului drept un lan greu, cu lact, care le aducea aminte i n timpul somnului c nu sunt liberi. Gardienii purtau ochelari de soare cu lentil oglind i aveau grij ca toi cei supravegheai s nu aib niciun reper legat de timp sau orientare spaial.

Prima lor aciune de instituire a autoritii s-a petrecut la ora 2 dimineaa, cnd i-au trezit pe deinui pentru a-i numra i pentru a-i obinui forat cu noile lor identiti, adic numerele imprimate pe faa i spatele cmoiuluiuniform. Deja a aprut prima pedeaps pentru abateri simple: flotrile, foarte folosite, de altfel, la Auschwitz, unde gardienii obinuiau s se i urce n picioare pe deinui. i imediat, n dimineaa celei de-a doua zile, supraveghetorii au avut de nfruntat prima rebeliune. Deinuii s-au baricadat cu paturile, i-au dat jos cmile inscripionate i au nceput s i njure i s-i batjocoreasc. Rezistena a fost nvins cu ajutorul extinctoarelor, imediat a fost inventat o camer pentru privilegiai i a fost semnat gruna nencrederii printre deinui. Din a treia zi, cei nchii erau convini c gardienii au fost alei aa nct s fie superiori din punct de vedere fizic, dei nu era absolut nicio diferen ntre ei. Cel mai dur a fost poreclit John Wayne i o sinistr coinciden face ca la Auschwitz cel mai crud gardian s fi fost poreclit Tom Mix, predecesorul lui Wayne n istoria machoismului cinematografic american. Eliberarea unui deinut aduce i zvonul unei evadri n mas, organizat de el i prietenii lui, mult panic i deblocarea limitelor de cenzur a abuzului. Cel plecat a fost nlocuit de un voluntar din panelul de rezerve, care a intrat n greva foamei, cernd s-i fie respectate drepturile i demnitatea. Ceilali deinui l-au vzut ns ca pe o surs de necazuri, mai puin ca pe un erou, i s-au delimitat att de tare de el, nct nu au fost de acord s doarm fr pturi pentru ca el s fie eliberat din carcera n care nu avea cum s doarm lungit. Vizita prinilor i rudelor a fost la fel de teribil n descrierea relaiei absurde dintre cetean i autoritate. O mam care a spus c nu l-a vzut niciodat att de obosit i deprimat pe fiul ei a fost convins de so c e suficient de puternic pentru a rezista acestei probe de brbie i c, oricum, domnii supraveghetori tiu mai bine cum stau lucrurile. Copilul era foarte aproape de prbuire. Dup numai cinci zile, tabra deinuilor era psihic decimat, dezbinat i total la ndemna abuzurilor taberei gardienilor, care n ciuda

programului dificil i plicticos nu a nregistrat ntrzieri sau absene, nemulumiri de orice fel sau cereri de suplimentare a remuneraiei. De altfel, la finalul brusc al experimentului, care a venit n a asea zi, gardienii au fost singurii care au regretat ntreruperea acestui joc. E foarte posibil ca autorul acestui studiu s fi auzit de Fenomenul Piteti, unul din pragurile mizeriei umane practicate de regimul comunist, care a transformat deinuii n cli i torionari pentru ceilali deinui. Cele ase zile de studiu pe oameni au condus la concluzia c nimeni nu este suficient de pregtit pentru a rezista forei rului i c eforturile fiecrui individ care crede c morala e ceva mai mult dect un cuvnt, ar trebui s mearg n aceast direcie. Poate nu ntmpltor, la ceva timp dup aceast experien cumplit, doctorul Zimbardo a creat proiectul Hero, o organizaie care crede c n fiecare dintre noi exist mai degrab un erou n ateptare. Un fel de: How good people turn better. P.S.: Pentru restul povetii, recomand: www.prisonexp.org i www.lucifereffect.com/heroism-signup.htm Iata si ce mai putem citi in articolul Efectul Lucifer cel mai controversat experiment cu oameni: Cartea Efectul Lucifer. Cum devin ri oamenii buni, a psihologului american Philip Zimbardo, face o paralel ntre acest experiment i abuzurile asupra prizonierilor din nchisoarea american Abu Ghraib, de lng Bagdad. Pe toat durata arestului au fost percheziionai din cnd n cnd dup ce au fost complet dezbrcai i li s-a dat cu spray-uri mpotriva puricilor i pduchilor ca s fie umilii. Au primit un numr i au fost mbrcai cu rochii n loc de uniforme pentru pucriai, dei erau de genul masculin. Li s-a interzis s poarte lenjerie de corp, au fost tuni la zero, au fost pui n lanuri i au fost trezii cu brutalitate n fiecare noapte la ora 2,30 n sunete de fluier. Aveau voie s se plimbe doar pe holurile nchisorii, legai la ochi, i tot acolo au mncat i au fcut gimnastic. Celulele au avut gratii i veceul a fost improvizat ntr-o ncpere extrem de ngust i ntunecoas la captul holului. Nu existau ferestre i nici ceasuri care s le permit s msoare scurgerea timpului. n celule au fost puse microfoane cu ajutorul crora au fost nregistrate n secret toate conversaiile prizonierilor. Prin difuzoare se fceau din cnd n cnd anunuri.

Gardienilor nu li s-au impus reguli stricte Li s-a explicat doar c trebuie s aib grij s fie respectate legile i s cear respect din partea prizonierilor. Au fost mbrcai n uniforme kaki i li s-au dat fluiere i bastoane mprumutate de la poliie. Spre surprinderea organizatorilor experimentului, gardienii au intrat destul de repede n rol, au inventat pedepse i au folosit metode psihologice pentru a-i intimida pe prizonieri. Nici mcar dup ce doi dintre prizonieri au renunat la experiment pentru c nu au mai rezistat presiunilor fizice i psihice, gardienii nu au renunat s caute metode cu care s domine. n numai cteva zile, gardienii au devenit aproape sadici iar prizonierii au intrat n depresie. Lucrul acesta a i dus la ntreruperea experimentului dup numai ase zile, n loc de dou sptmni, ct era programat. Psihosociologul prof. Univ. Dr. Septimiu Chelcea scrie n recenzia pe care o face crii lui Philip Zimbardo: Viziunea lui despre individ i societate este tulburtoare: suntem posibili criminali i trim ntr-o er a uciderii n mas. n ultima sut de ani, mai mult de 50 de milioane de oameni, civili i militari, au fost ucii sistematic prin hotrrile guvernelor. Rul const din comportamentele intenionate care urmresc s produc suferin, abuzuri, njosire, dezumanizare sau distrugerea fizic a unor persoane nevinovate sau folosirea autoritii i puterii oferite de sistem pentru ncurajarea sau acceptarea acestor practici - Philip Zimbardo Comentariu saccsiv: Ar mai fi multe de completat. Multi m-au indemnat sa scriu o carte despre puscarie, un fel de dezvoltare a celor scrise aici. Cand s-o mai scriu insa si pe aceasta, nu stiu. E o diferenta mare intre experiment si viata reala din penitenciar. Stanford a fost un soi de puscarie pornita de la zero, iar conditiile de detentie chiar bunicele, daca le comparam cu inchisorile comuniste si in anumite privinte, chiar cu cele actuale din Romania. Puscariile reale nu sunt zidite peste noapte si umplute cu infractori aflati la prima condamnare. Ele sunt populate, in proportii diferite, de rechini recidivisti, ce au impus de generatii anumite reguli, independente de cele ale gardienilor. Este o lume aparte, in care necazul nu vine doar dinspre angajatii institutiei, ci si dinspre ceilalti colegi de celula. Asupra acestui aspect voi insista un pic. O componenta importanta a lumii puscariilor o reprezinta sodomizarea, despre care am scris cate ceva in articolul:

Controlare prin SODOMIZARE si umilire sexuala Dar mai sunt multe altele ce nu le voi analiza aici. Ma voi limita totusi la a va prezenta o scurta imagine a detentiei din Romania. Studentii din experiment pot fi asemuiti cu infractorii primari, cei ce intra pentru prima data la puscarie. Iata in mod normal peste ce ar da: Majoritatea celulelor din aresturile situate in subsolurile sectiilor de politie sunt camarute extrem de mici, cat sa intre paturile supraetajate. Intr-un colt opus usii se afla tineta, ceva antic ce a fost demult galeata si in care arestatii urineaza. Continutul ei se arunca o data pe zi, la baia comuna, cand toti ocupantii cate unei celule au cateva minute sa stea la wc si sa se spele. Aerisirea camerei se face printr-un mic gemulet (fara geamuri) prevazut cu mai multe randuri de zabrele si plase de sarma. De fapt, e un fel de a spune, caci patrunde foarte putin aer si lumina. Iar in acest spatiu se fumeaza la greu Intr-unul din aresturi am dat peste o metoda de pedepsire in masa a tuturor ocupantilor cate unei celule: vara, prin exterior se obtura gemuletul si se dadea drumul la calorifer Iarna, viceversa. O data pe zi se face si plimbarea, intr-un plimbator cat o sufragerie mai maricica: patru pereti, fara plafon, ci cu multe zabrele si plase de sarma. Cand le vine cheful, gardienii pot face piata, un soi de control general, cand arestatii sunt scosi afara, se dezbraca in pielea goala si li se verifica hainele si celula. Obligatoriu se lasa in urma o dezordine cat mai mare. Dupa ce se termina faza urmaririi penale, arestatul este depus la penitenciar. Acolo totul e mai mare: camerele, ferestrele, plimbatoarele. Dar si necazurile. In cazul in care esti primar si nu esti bazat, viata ta va fi foarte grea. Probabilitatea de a deveni lache prin sodomizare, este destul de mica, insa vei fi cetatean de categoia a doua. Vei sta la al treilea pat supraetajat, cu inca unul sau chiar doi colegi in acelasi pat. La wc te vei duce doar cand e sa faci pe tine, adica foarte rar, pentru a nu-i deranja pe baietii-stapani de la patul unu. De plimbat prin camera, nici nu poate fi vorba, caci ii deranjezi pe aceiasi

Singurele momente cand mai evadezi din pat sunt programul de plimbare si cand vine masa. Stai la rand la vizeta, iti iei repede castronul si fugi la pat. Din cand in cand iti iei cate un capac la ureche, ca sa nu iti uiti menirea. Cand primesti pachet de acasa, treci cu el intai pe la stapani, sa-si aleaga ei ce le place. Cu putinul care iti ramane, fugi din nou repede la pat, sa nu le iei aerul. Studentii din experiment aveau care va sa zica scoala. Rau de ei, daca ar fi intrat intr-o puscarie reala romaneasca. O vorba preferata a stapanilor semianalfabeti este unu cu liceu sa-mi faca patul Cu cat ai mai multa scoala, cu atat esti mai rau privit si esti considerat un fraier prin definitie. In aceasta postura fiind, trebuie sa fi mereu atent ce faci ca sa scapi de amenzi. Acestea le dau stapanii din diverse motive. Atat de diverse, ca nici nu prea poti scapa de ele. Fiind la patul trei, cand cobori sau urci, trebuie sa fac cumva sa nu le atingi cearceaful sau sa le calci pe papuci. Altfel, amenda. Foarte mare atentie trebuie sa ai cand imprumuti un obiect, sa nu-l strici. Chiar daca nu-l iei de la un stapan, ci de la unul de acelasi rang cu tine, daca il deteriorezi, e posibil ca stapanii sa afle si iar sa fii amendat. Un ac, poate valora si cateva milioane La toate acestea se adauga limbajul. Esti sistematic injurat de mama, fiica, sotie sau de ce considera stapanii ca te fac sa suferi mai mult. Daca penitenciarul unde ai fost depus nu e din zona in care locuiesti, poti eventual sa ai parte si de oarece mici torturi pentru distractia localnicilor. Iata un exemplu: victima este pusa in butoiul in care se strange apa si e piscata cu curent de 25 V (folosit la lumina de veghe ce nu se stinge noaptea). Pare slab. Nu insa si cand esti ud. Detinutii din experiment n-au stat decat sase zile. Sigur rezistau ei mai mult N-aveti idee ce rezistent e omul. Dar desigur, exista si limite. Dintre smecherii omorati in pusarie, majoritatea sunt mierliti de fraieri. Rabda el ce rabda, apoi cand nu mai intrevede alta solutie decat disparitia celui mai ticalos dintre stapani, incepe sa-si ascuta lingura, pana o face sa taie ca briciul Pentru altii insa, limita inseamna a se spanzura Cum poti rezista totusi, daca nu esti din lumea stapanilor? Cum poti indura detentia si gardienii? Simplu. Punandu-ti toata nadejdea in bunul Dumnezeu si rugandu-te. Asa au

scapat marii nostri duhovnici, iar conditiile detentiei lor au fost cumplite fata de toate cele descrise mai sus. Asa am scapat si netrebnicul de mine. Ba mai mult, a lucrat atat de minunat incat am fost respectat si apreciat atat de catre baieti, cat si de catre ceilalti. Iar camera in care am stat ani de zile, a facut bunul Dumnezeu sa fie mereu curatata de uraciunile pe care le-am aratat. Singurii care m-au urat au fost cei mai ticalosi dintre stapanii descrisi mai sus. Cu ei am fost in des in razboi, dar El mi-a dat izbanda.
http://saccsiv.wordpress.com/2010/06/19/experimentul-stanford-%E2%80%9Cefectul-lucifer-cumdevin-rai-oamenii-buni%E2%80%9D-detentia-gardieni-si-prizonieri/