METABOLISMUL VITAMINELOR.

In afara de glucide, protein, grasimi, substante minerale si apa organismul are nevoie si de
vitamine. Acestea sunt substante alimentare cu rol catalytic. Sunt biocatalizatori exogeni,
pentru ca sunt indroduse din mediul extern, spre deosebire de biocatalizatorii endogeni
(hormone si fermenti) sintetizati in organism. In general , vitaminele nu sunt sintetizate in
organismul animal ci in regnul vegetal, unde se afla sub forma de vitamine sau provitamine, ca
de exemplu carotenul ( provitamina A) acidul ascorbic ( vitamina C) poate sa fie sintetizat de
organismul de sobolan, de pasari insa nu de cel omenesc.

Termenul de vitamina a fost introdus de Funk in 1911, in urma descopeririigruparii aminice in

vitamina B1. Desi acesta grupare nu este caracteristica vitaminelor, denumirea aramas in us.

Vitaminele se impart in liposolubile ( solubile in grasimi) si hidrosolubile ( solubile in apa). Se

studiaza grupate dupa aceste 2 proprietati, pentru ca vitaminele liposolubile se afla intr-o
anumita categorie de alimente si se absorb prin mecanisme asemanatoare, iar vitaminele
hidrosolubile, pe langa ca au o sursa alimentara asemanatoare, poseda si o serie de proprietati
biologice comune.

Vitaminele liposolubile sunt: Vitamina A , D, E, K, si F.

Vitaminele hidrosolubile sunt cele din complexul B, vitamina C, vitamina P( vitamina

permeabilitatii).

Vitaminele liposolubile

Vitamina A este denumita Axeroftol ( pentru ca este folosita contra xeroftalmiei) sau vitamina
antikeratomalacica ( lipsa ei provocand keratomalacie) sau vitamina antiinfectioasa pentru ca s
a crezut ca are o actiune antiinfectioasa, in realitate actiune datorata proprietatii ei de a
mentine integritatea tegumentelor si a mucoaselor stavilind astfel patrunderea agentilor
infectioasi in organism. A fost descoperita de Hopkins in 1912.

Surse: Alimentul cel mai bogat in vitamina A este untura de peste unde se gaseste cu vitamina
D avand cu acesta o actiune complementara. Untura de peste se administreaza copiilor pentru
ai feri de rahitism ( prin vitamina D) si a le stimuli cresterea ( prin vitamina A). O sursa bogata
este ficatul pestelui. In ficatul pestilor de apa sarata se gaseste vitamina A1 , iar in ficatul
pestilor de apa dulce se gaseste vitamin A2, cu structura si actiune apropiata. Vitamina A fiind
liposolubila se afla in cantitati mari in unt, smantana, lapta, oua( in special in galbenus) ca si in
viscerele animalelor ( ficat, rinichi) unde este depozitata. Se afla raspandita sub forma de
provitamine ( carotene) in alimente vegetale, unele intens pigmentate ca de exemplu: morcov,
spanac, tomate, coaja merelor. Continutul cel mai mare de carotene il are morcovul. Carotenele
nu se distrug prin fierbere, insa se distrug usor prin oxidare, ferite de aer sunt pastrate timp
indelungat.

Transformarea provitaminei in vitamina. Vitamina A se afla in vegetale, cel mai important fiind
B-Carotenul pentru ca prin scindarea lui se formeaza doua molecule de vitamina A. provitamina
din porumbul galben este criptoxantina. Transformarea carotenului in vitamina A are loc la
nivelul mucoasei intestinale si ficatului sub influenta carotenazei.

Hipo si avitaminoza A. Carenta de vitamina A, care poate lua forma unei hipovitaminoze sau
avitaminoze , se manifesta prin modificari ale epiteliului cutanat, ca hiperkeratoza planto-
palmara, cu descuamare consecutive care favorizeaza infectiile. La nivelul ochiului se produc
xeroftalmie , uscaciunea corneei, o consecinta a distrofiei glandei lacrimale. Inflamatiile sunt
favorizate si in cele din urma apare keratomalacia adica inmuierea corneei. Carenta mai
afecteaza mucoasa aparatului respirator , genitor-urinar, a tractului digestive, si functia
glandelor salivare

Avitaminoza A provoaca si deformari ale scheletelui, cu un caracter mai mult sau mai putin
accentuat. Probabil datorita acestor deformatii, din cauza comprimarii exxercitate pe traiectul
nervilor , iau nastere tulburari nervoase , manifestate prin modificari ale sensibilitatii si
motricitatii periferice. Un alt simptom al avitaminozei A este nictalopia 9 orbul gainilor) si
consta in incapacitatea de a distinge contururile la lumina crepusculara. Este afectata viziunea
scotopica.

Necesitatile zilnice sunt pentru un nou nascut de 1500 UI, pentru adult 5000 UI, pentru gravid
6000 UI, pentru femeile care alapteaza 8000 UI. 1 UI= 0,34 de micrograme de acetat de
vitamina A pura.

Vitamina D, o alta vitamina liposolubila9 vitamina antirahitica sau calciferolul) care exista sub
mai multe forme. Mai importanta este vitamina D3( colecalciferolul) care provine din alimente
sau din 7-dehidro-colesterolul iradiat in piele de razele ultraviolet.

Surse: untura de peste unde se afla impreuna cu vitamina A , ficatul de peste, sardinele,
heringul, galbenusul de ou.

Avitaminoza D se manifesta prin rahitism care se caracterizeaza prin semen clinice care
exprima deficitul in dezvoltarea oaselor, osificarea se face defectuos, datorita indisponibilitatii
si fixarii insuficiente a calciului. Oasele lungi se deformeaza, membrele inferioare iau aspect de
O sa X iar oasele lungi prezinta o ingrosare epifizara.

Prin ingrosarea epifizara a coastelor se produc mataniile costale. Toracele ia un aspect de

carena, semanand cu cel de gaina datorita proeminentei sternului si a extremitatii epifizare a
coastelor. In acest tablou intra si craniotabesul, caracterizat prin lipsa de osificare a oaselor
craniului.

Rahitismul ce survine la copii trebuie tratat din vreme, pentru ca produce deformatii pentru
toata viata. Este afectata si dentitia. Primi incisive apar dupa luna a zecea, iar la trei ani eruptia
nu este terminate. A doua dentitie prezinta dinti alterati si hipotrofici, deformarea maxilarului
produce anomalii ale articulatiei dentare.

Carenta de vitamina D la adult produce osteomalacie ( inmuierea oaselor) si osteoporoza,

survine in special la batrani si gravid.

Tratamentul consta in administrarea de alimente bogate in vitamina D si expunere la soare. Se

recomanda pentru copii cura la mare. In tesutul cutanat se afla depozitat dehidrocolesterolul ,
in consecinta, sub influenta razelor solare, se formeaza vitamina D3.

Rahitismul este mai raspandit in regiunile nordice datorita insuficientei expunerii la soare si
patrunderii oblice a razelor in atmosfera.

Hiperdozarea produce hipercalcemia idiopatica, caracterizata prin cresterea calciului sangvin

si calcificari in diferite tesuturi, ca de exemplu in cel renal.

Necesarul zilnic este de 400 UI.

Vitamina E sau vitamina fertilitatii este din punct de vedere chimic tocoferolul. Se afla in
germeni de plante si in uleiul vegetal, in plante verzi, in coaja granelor precum si in sardine, unt
si slanina.

Prezenta tocoferolului este importanta pentru reproducere. In patologia umana nu se

cunoaste rolul care il joaca vitamina E dar se presupune ca lipsa ei provoaca tulburari
ireversibile de fecundatie.

Mecanismul de actiune: Are o actiune antioxidanta, este oxidata in prezenta grasimilor, dar le
previne oxidarea( rancezirea) ca si a vitaminei A. in Avitaminoza E se produc o distrofie proteica.
Joaca probabil rol de regulator metabolic si intervine in mentinerea troficitatii muscular.

Nevoile zilnice la un sugar sunt de 5 grame iar la un adult de 10- 25grame.

Vitamina K este o alta viatmina liposolubila, ea este raspandita in alimentatia obisnuita. In

plante se afla vitamina K1 iar in bacteria se afla vitamina K2.

Sursa de vitamina K sunt plantele verzi, spanac, varza, morcov. O parte este sintetizata de
flora microbiana a intestinului. Necesitatile zilnice sunt de 0,1 mg.
 Avitaminoza K nu este provocata de lipsa de vitamina K ci de absorbtia ei defectuoasa.
Vitaminele K, A, D si E se absorb impreuna cu grasimile. Un regim bogat in grasimi le favorizeaza
absorbtia. In consecinta, afectiunile care altereaza mecanismul de absorbtie al grasimilor il
afecteaza sip e cel al vitaminelor liposolubile, in speta si al vitaminei K.

Hipovitaminoza K apare in icter, din cauza secretiei biliare deficitare, care afecteaza absorbtia
grasimilor. Avitaminoza K se manifesta prin defect al coaguabilitatii, datorita faptului ca
vitamina K intervine in formarea protrombinei, ca si al altor factori ai coagularii la nivelul
ficatului.

Vitamina F. In grupul vitaminelor liposolubile sunt incadrati si acizii grasi nesaturati , care pot
fi sintetizati in organism: acidul linoleic, acidul linolenic si arahidonic, care poarta denumiea de
vitamina F. Nu este propriu-zis o vitamina, pentru ca acizii grasi amintiti au si valoare energetic
si sunt sintetizati in regnul animal.

Carenta de vitamina F produce tulburari cutanate, oprire sau incetinire a cresterii.

Surse se afla in grasimi si uleiuri vegetale, se depoziteaza cu fosfolipidele. Acidul linoleic

reprezinta la om 10% din acizi grasi iar cel arahidonic 1%. Necesarul zilnic corespunde cu 1% din
valoarea caloric a ratiei alimentare

Vitaminele hidrosolubile

Vitaminele hidrosolubile sunt vitaminele din complexul B, vitamina C, si vitamina P, ultima

avand o actiune foarte asemanatoare vitaminei C.

Complexul B se sintetizeaza in mare parte in intestine, in prezenta florei microbiene.

Vitamina B1 denumita si tiamina, pentru ca are in compozitia ei sulf. Se mai numeste si

vitamina antiberiberica, pentru ca lipsa ei provoaca boala Beri-Beri.

Surse: Vitamina B1 se gaseste in drojdia de bere, coaja cerealelor, a orezului, a fulgilor de

ovaz, fasole uscata, linte, rosii, ca si in viscera ( ficat, inima, rinichi) unde se depoziteaza alaturi
de alte vitamine din complexul B. Vitamina B1, ca si celelalte vitamine din grupul B, se
sintetizeaza in intestine, totusi nu o cantitate care sa satisfaca necesitatile organismului.
Necesitatile sunt de 0,6 mg de tiamina la fiecare 1000 de calorii rezultate din consumul
energetic nelipidic.

Vitamina B1 are rol de oxidare a acidului piruvic.

Avitaminoza B1 provoaca o boala numita Beri-Beri si se manifesta prin aparitia unei

polinevrite. Apar paralozii motorii, pierderea tonicitatii tractului digestive, vagotonie care se
manifesta prin bradicardie caracteristica. In avitaminoza acuta moarte se produce in urma
paraliziei musculaturii respiratorii sau insuficienta cardiac acuta.

Vitamina B2 este o alta vitamina din complexul de B numita si riboflavin. Aceste este factorul
termostabil din complexul B in comparative cu vitamina B1 care este factorul termolabil.
Riboflavina joaca un rol important in oxidarea tisulara, este un constituient al flavoproteinelor.
O gasim in cantitati mai mari in viscera( ficat si rinichi) pecum si in ciuperci.

Necesitatile zilnice de vitamina B2 sunt de 2-3 mg, aportul este indeosebi important in
perioada de dezvoltare a organismului.

Avitaminoza B2 se manifeste prin leziuni ocular, caracterizate prin invazia corneei cu vase
hemoragice, dand impresia unei conjunctivite. Plexul limbic se ingroasa si prolifereaza ,a pare o
fotofobie accentuate. Apar de asemenea si leziuni orale ca stomatita angular, sensibilitate si
durere lingual., epiteliul si papilele lingual se descuameaza. Apar tulburari nervoase si
tegumentare.

Vitamina PP sau (B3) sau pelagropreventiva deoarece previne pellagra. Din punct de vedere
chimic vitamina PP este nicotinamida sau acid nicotinic.

Necesitatile zilnice sunt de 12-20 mg pentru organismul sanatos. Vitamina PP se afla in carne,
viscera si cereal. Avitaminoza PP apar modificari ale metabolismului glucidic, se manifesta prin
aparitia bolii denumita pellagra care mai este numita si boala celor trei de D : dementa,
dermatita, diaree. Factori etio-patogenic al pelagrei sunt alimentatia unilateral cu porumb.

Vitamina B6 ( adermina) iar lipsa ei produce tulburari de hematopoeza. Intervine in

metabolizarea tirozinei, argininei, acidului glutamic si in sinteza serotoninei, histamine, acidului
8-aminobutiric si in transformarea triptofanului in nicotinamida.

Necesitatile pentru 24 de ore sunt de 2-4 mg, se afla in drojdia de bere, receale, ficat, legume
si lapte. Vitamina este sintetizata si de flora microbiana intestinala.

Vitamina B12 sau ciancobalamina este singura vitamina care are in compozitia ei cobalt,
important pentru maturarea hematiilor. Vitamina B12 alaturi de sucul gastric ajuta la
sintetizarea hemoglobinei.

Vitamina B12 previne anemia, stimuland eritropoeza, ajuta cresterea organismului. Previne
steatoza, este probabil o coenzima a unor enzyme ce intervin in metabolismul aminoacizilor.
Necesarul zilnic este de 2.8 mg si se gaseste in ficat, carne, galbenus de ou si branza.
 Avitaminoza B12 se manifesta prin anemie pernicioasa prin prezenta megaloblastilor in
circulatia periferica. Limba devine de culoare rosie aprins, depapilata, dureroasa. Este prezenta
si in simptomatologia gastro-intestinala si nervoasa.

Acidul pantotenic este important pentru organism , intrand in compozitia coenzimei A.

Necesitatea zilnica la om este de 10 mg.

Inozitolul are o actiune lipotropa ca si colina, betaina si metionina.

Acidul folic participa la hematopoeza. Carenta produce anemii cu character diferit. Are rol de
a transporta gruparile cu un singur atom de carbon, prin transformarea lui in acid folinic,
participa la transformarea glicocolului in serina ca si la sinteza nucleului purinic si pirimidinic..
Necesarul zilnic este de 0,1-0,3 mg si se afla in legume ca spanacul, castravetii si viscerele.

Tot din grupa vitaminelor din complexul B mai fac parte si acidul paraaminobenzoie si biotina
cu actiuni asemanatoare.

Vitamina C intervine in formarea colagenului , participand la dezvoltarea cartilajului si a

dentitiei., creste rezistenta capilara alaturi de vitamina P.

Se gaseste in cantitati mari in hipofiza, suprarenale, corpul galben de unde si putem deduce
rolul de secretie si sinteza hormonilor steroizi. O substanta reductoare foarte active. Se gaseste
in citrice si in legumele verzi.

Avitaminoza C se manifeste prin scorbut care este rar intalnit in zilele noastre si consta in
fragilitate capilara, hemoragii gingivale. Necesitatea pentru un adult in 24 de ore este de 60 mg.
Se distruge prin fierbere in proportie de 25-50% . se mai afla in cantitati mari in lapte.

Vitamina P sau vitamina permeabilitatii grupeaza substante diferite dar cu actiune

asemanatoare . Are un mechanism de actiune synergic cu al vitaminei C , pe care o cruta si o
activeaza. Scorbutul este produs de carenta concomitenta a vitaminelor C si P.