Sunteți pe pagina 1din 2

TEMA: E.

FROMM
Plan:
1. Dezvoltarea personalitatii in teoria lui Fromm.
2. Nevoile psihologice
3. Tipurile de personalitate
3 1 1 2 4 1 1 2 1 1 = 17
Erick Fromm Fuga de libertate
Faptul ca oamenii isi dau seama ca sunt diferiti de celelalte animale este un fel de libertate. Din alta
perspectiva insa aceasta duce spre alienare, spre izolare de restul naturii. El afirma ca primii oameni incercau sa
scape de alienare identificandu-se complet cu triburile sau clanurile, prin impartasirea miturilor si ritualililor,
ceea ce ducea la acceptare. Fromm numea libertatea castigata de civilizatia occidentala ca libertate de ceva si
nu libertatea sa faca ceva. Oamenii au devenit liberi de sclavie, dar nu si liberi sa-si dezvolte potentialul si sa se
bucure de libertatea castigata. Pentru a gasi intelesul vietii, fiintele umane pot alege 2 cai: calea libertatii
pozitive si renuntarea la libertate.
Fromm descrie 3 mecanisme specifice de a fugi de libertate:
-

autoritarismul se manifesta prin tendinte mazochiste sau sadismul face ca cineva sa fie dependent
distructivismul are ca scop delimitarea tendintelor de distrugere. Poate fi orientat spre exterior
(distruge pe altii) sau interior (sinucigasii, drogatii).
conformismul automat cameleon social. Se aseamana cu foarte multe persoane ca sa nu se simta
singur, dar in acelasi timp nu mai este ea insusi. Individul se transforma intr-o componenta a unei
masinarii. Treptat, capacitatea sa de gandire critica se va sterge si nu va putea fi capabil sa inteleaga
imaginea de ansamblu a societatii.

La fel ca si animalele, oamenii au o serie de nevoi fiziologice, a caror satisfacere asigura supravietuirea.
Oamenii insa, nu-si satisfac aceste nevoi in mod instinctiv cum o fac animalele, ci intr-un mod unic invatat
social. Ei mai sunt motivati si de nevoile psihologice, care variaza de la o persoana la alta. Nevoia de securitate
este considerata universala, iar conflictul dintre libertate si securitate ar da nastere urmatoarelor nevoi:
1. Nevoia de relationare apare din cauza ruperii legaturilor primare cu natura. Individul, devenind din ce in
ce mai constient de lipsa lui de putere terbuie sa incerce sa se relationeze cu semenii sai. Modul ideal prin
care se realizeaza acest lucru este dragostea productiva, care implica responsabilitate, respect, grija pentru
dezvoltarea si fericirea celorlalti. Dragostea poate fi indreptata spre persoane de acelasi sex, persoane iubite
(de sex opus), spre copii (materna). Nesatisfacerea nevoii de relationare duce la o stare irationala narcisism.
Aceste persoane sunt incapabile sa perceapa lumea obiectiv, singura realitate este lumea subiectiva a
gandurilor si nevoilor proprii. Ca urmare, ei nu pot sa relationeze cu ceilalti si cu lumea externa.
2. Transcendenta nevoie universala. Se refera la nevoie de ridicare deasupra conditiei de animal pasiv.
Oamenii sunt creativi si productivi, iar actul creatiei inseamna depasirea conditiei animale si dobandirea
libertatii. Daca nevoia de creativitate este blocata oamenii vor deveni distructivi, aceasta fiind singura
alternativa ce satisface nevoia de trancendenta.
3. Nevoia de inradacinare apare din cauza pierderii legaturilor initiale cu natura. Oamenii vor incerca sa
gaseasca noi radacini in relatiile cu ceilalti. Fraternitatea este cea mai buna modalitate de satisfacere a
acestei nevoi. Cea mai daunatoare este mentinerea legaturilor incestuoase cu mama (agatarea de securitatea
oferita de mama in copilarie).
4. Nevoia de identitate apare din cauza faptului ca indivizii sunt unici. Dobandirea sentimentului de
identitate putandu-se realiza prin mai multe feluri, cum ar fi prin folosirea maxima a abilitatilor.
Conformismul este o forma negativa de obtinere a identitatii.
5. Nevoie unui cadru de orientare derivata din puterea imaginativa si din rationamentul specific uman, care
necesita un cadru de referinta pentru interpretarea fenomenelor cu care intram in contact. Pe langa cadrul de
orientare, oamenii au nevoie de un scop general, care ofera sens vietii si care va ghida comportamentele
viitoare.

6. Nevoia de stimulare nevoia de a avae un mediu extern stimulator in care sa traim activ. Creierul are
nevoie de o asemenea stimulare externa pentru a mentine individul implicat in mediu.
Concluzie: Modul in care aceste nevoi se manifesta si sunt satisfacute depinde de conditiile sociale si de
oportunitatile oferite de societate. Compromisurile pe care le realizeaza fiecare individ incercand sa-si satisfaca
aceste nevoi duc la dezvoltarea tipului de personalitate, numite de Fromm tipuri sociale.
Fromm descrie separat tipurile sociale, dar el mentiuneaza ca personalitatea este un amestec al acestora.
Desi unul dintre acestea poate sa joace rolul dominant.
a) indivizii cu orientare receptoare acestia sunt deprinsi sa primeasca ceea ce doresc (dragoste, placere,
cunoastere etc) din sursele externe sau alte persoane. Au nevoie sa fie iubiti si nu sa iubeasca. Sunt foarte
dependenti de cei din jur si sunt paralizati atunci cand sunt lasati singuri. Societatile care promoveaza
aceasta tresatura receptoare se caracterizeaza prin exploatarea unui grup de catre altul.
b) persoanele cu orientare exploatatoare sunt directionate spre ceilalti pentru ca doresc ceva de la ei, dar in
loc sa primeasca sau sa ia, ei obtin acest lucru prin viclenie sau forta. Ceea ce este obtinut cu forta sau furat
este de o valoare mult mai mare pentru aceste persoane, decat daca li se ofera gratis. Acestia pot fi
identificati in lideri fascisti, hoti celebri sau alte persoane care sunt dominatoare.
c) persoanele caracterizoate de orientare strangatoare ei incearca sa-si construiasca securitatea pe baza
adunarii de posesiuni nu numai materiale dar si emotionale sau intelectuale. Isi construiesc ziduri de
protectie in jurul a ceea ce au adunat.
d) Orientarea de marketing este caracteristica societatii capitaliste, mai ales SUA. Intr-o societate dominata
de orientarea de marketing, succesul sau esecul persoanlor depinde de cat de bine reusesc sa-si vanda
abilitatile si calitatile. Ceea ce se pune in joc nu sunt calitatile interne, ci cele superficiale. Societatile in
care este prezenta aceasta orientare produc persoanelor sentimente de securitate pentru ca persoana nu va
dezvolta relatii adevarate cu ceilalti. Ca rezultat, aceste persoane dezvolta o stare de alienare.
e) Orientarea productiva este cea mai ideala. Scopul final al dezvoltarii umane presupune capacitatea de a
utiliza toate disponibilitatile si de a realiza potentialul maxim uman, avand ca obiect dezvoltarea personala,
individul obtinand astfel fericire. Nici o societate nu este capabila sa dezvolte total aceasta caracteristica, si
nici indivizii.
f) Orientarea de tip necrofil si biofil necrofil - se orienteaza spre moarte, durere. biofil dezvoltare, viata,
progres.
H/W tema + fuga de libertate.