8 IDEOLOGII

Toti oamenii cred in ceva, acorda un sens si explicatii la ceva ce se intampla.

Cine se declara independent in fata acestor idei e fals
- ideile de care suntem atasati pe care le traim sunt o parte a vietii din
noi. Ideea de moarte a ideologiilor sau a declinului lor nu are substanta
- ideologiile se instituie in retete de instaurare a raiului pe pamant. Ideile
utopice se amesteca foarte mult in viata cotidiana. Uneori ideologiile isi
pierd forta si uneori sunt remodelate fara a-si pierde nimbul de utopic: neo-
marxismul care vrea o contra-cultura care sa erodeze din interior sistemul
in care oamenii traiesc nefericiti
- deci ideologiile pot fi elastice, dar exista o esenta constanta a fiecarei
ideologii. Ele au radacini adanci, infipte in traditiile culturale. Schimbarea lor
e reala, dar si rezistenta lor in timp e reala. Avem deci 2 fenomene: familia,
biserica, proprietatea, natiunea - provoaca raspunsuri ideologice
- Marx si Engels – Ideologia Germana – ei considerau ideologia ca pe o
constiinta deformata
- Plamenatz: ideologia= set de credinte strans unite intre ele de idei,
atitudini, caracteristici ale unei comunitati anume
- Ideologiile sunt valabile deci pt comunitati anume. Ideologia politica e
mai degraba o cultura politica
- Unele grupuri pot in anumite conditii sa schimbe credintele si deci
ideologiile – pot fi interesele la mijloc, clasele sociale, asociatii politice,
religioase… dezvoltand contra-ideologii care pun in chestiune status quo-ul
- Pt a apara status quo-ul sau a-l schimba oamenii trebuie sa se grupeze
in miscari politice-cluburi, sindicate, partide etc.
- Trasatura fundamentala a ideologiilor politice – imping oamenii la actiuni
politice de aparare sau de schimbare
- E un resort al actiunii. Ele au o dubla caracteristica: explica status quo-ul
si necesitatea schimbarii
- Filosofia= contemplare individuala, cu detasare fata de obiectivul
studiat, cu o cautare obiectiva a adevarului
- Ideologiile politice au cumva rolul pe care paradigmele-o retea de reguli
acceptate de toti oamenii de stiinta-il au in toate teoriile stiintifice
- Ideologia structureaza credinte care imping oameni la actiune
- Teoria= ideile si filosofia ca o solitudine pe cand ideologia trebuie
imbratisata de toti, ceea ce duce la distorsiune, simplificare. E bine de stiut
din ce doctrina sau teorie se trage ceva anume; ideologia e o entitate
separata, distincta, cu logica si dinamica sa, ceea ce le separa de teorii
- Mecanismul idei-ideologie – aceasta analiza e greu de facut; Weber –
ideologiile reflecteaza idei sustinute de teorie
- Platon a alimentat diverse ideologii
- De multe ori cereri justificate esueaza din pricina faptului ca nu si-au
gasit o ideologie politica importanta; nevoia sociala justifica pana la un
moment dat destinul politic al unor idei nepolitice
- Structura ideologiilor politice – mai toate isi pun aceleasi intrebari, difera
insa respunsurile. Marxismul isi pune foarte multe probleme, inclusiv din
viata privata
 - Roy Macridis – exista 5 chestiuni pe care si le pun toate ideologiile
1. Natura umana – individul
2. Adevarul – ce este, cum poate fi descoperit
3. Raport individ-grup/societate/stat
4. Autoritatea politica – surse, izvoare, limite
5. Chestiunea ec-soc
1. ideologi pleaca de la o judecata apriorica, o axioma nedemonstrabila
privind natura umana
- omul= rezultatul mediului+al istoriei. Nimic nu e sacrosnt, institutiile pot
fi deci fundamental gresite si deci pot fi fundamental schimbate
- omul= inzestrati de la natura cu sociabilitate, ratiune, bunatate – politic
va avea si anumite drepturi si obligatii. Institutiile sociale, politice sunt deci
o reflectare a acestor trasaturi; org. politica a unei societati trebuie sa tina
seama de ele – trebuie gasite mijloacele cele mai bune pt a le proteja.
Statul ar trebui sa le protejeze si in nici un caz nu le poate nesocoti
- natura umana e belicoasa, egoista, rea(Hobbes) – guvernarea devine
dezirabila, societatea stricand-o(Rousseau)
2. natura adevarului – unele ideologii cred intr-un adevar progresiv care se
autocorecteaza la care omenirea prin generatiile sale participa. E un
adevar modest si constient de precaritate
- se afla in Biblie, Coran, Capitalul lui Marx – adevar mare de origine
divina sau stiintifica
- in aceeasi situatie, oamenii sunt deposedati de cautarea adevarului si
nici nu mai e nevoie sa incerce sa probeze noi idei – e o viziune monista
- dupa cum concepem adevarul vedem daca permitem o competitie a
ideilor, daca vom fi toleranti, daca vom accepta libertatea individuala etc.
3. unele se centreaza pe individ, altele pe grupul din care fac parte.
Supravietuirea individului tine de supunerea regulilor, avand o viziune
holistica. Grup/societate/statul face regulile de comportare – conducere –
finctionare – guvernanti vs guvernati. Individul este totalmente dator
societatii. Fara ea individul nu ar fi nimic. Are doar indatoriri, nu are
dreptul sa schimbe – conservatorism
- cele care postuleaza primatul individului – initial individul traieste intr-o
stare naturala, cu libertati- pt a-si proteja viata instituie societatea politica.
Statul pleaca de la premisa ca e formata din, exista prin si exista pentru
indivizi. Deci se procedeaza la un contract sinalagmatic
- varianta romaneasca traditionala holistica – variante de teorii
organiciste: Eminescu. Societatea= organism slab, indivizii sunt celule ale
acestui corp. Metafora corpului biologi e intalnita frecvent in traditia noastra
intelectuala(Nae Ionescu)
4. credinta intr-adevar imuabila – conceperea unei autoritati forte. E o
pozitie elitista, plecand de la supozitia grupului restrans de stiutori
indreptatiti sa guverneze. De aici pana la ereditate mai e un pas mic
- sunt indreptatite sa conduca nu doar cele cu sange albastru ci si cele
charismatice
- altele privilegiaza clasa: drepturi de guvernare bazate pe cens si
varianta proletariatului comunist
 - credinta in viontele individuale – autoritatea politica limitata in puteri,
transparenta in decizii. Nimeni nu are dreptul sa guverneze pe baze
ereditare sau de intelectualitate. Titlurile nobiliare sunt in principiu interzise
5. problema egalitatii – primii liberali= egalitate de statut juridic. Dar trebuie
si egalitate in dreptul la educatie, asistenta sociala,nivel de trai
6. unii au zis ca egalitatea juridica dublata de egalitatea materiala duce la
adevarata egalitate. Totul se invarte in jurul proprietatii – sursa
inechitatilor sociale
7. liberalismul a subliniat din start dreptul la proprietate, chiar si atunci cand
a fost constrans in zilele noastre de o mai mare egalitate sociala. Parghia
– fiscalitatea progresiva cu venitul – wealthfare state

Curs 9

Functiile ideologiilor
- ideologiile incita oamenii la actiune, dandu-le un cadru in care sa
actioneze. Avem 7 functii de baza ale ideologiilor:
1. functia de legitimare – anumite ideologii utilizeaza o intreaga serie de
termeni, instrumente cu care sistemul politic e analizat. Ideologia se
prezinta ca un set de reguli mai mult sau mai putin coerente dar cu un
grad ridicat de accesibilitate, ce pot merge pana la constitutia dezirabila
a unei societati. Ideologia ofera o cunoastere a societatii plus rolul
fiecaruia in sistemul politic. In sensul acesta ideologiile legitimeaza
2. functia de reglare sociala – toti cei care adera la o anumita ideologie au
ceva in comun si ceva ce trebuie sa le fie strain; definesc clar
adversarul/strainul/dusmanul. In fata dusmanului e nevoie de
unire/uniune. Daca luam doar nationalismul obs. potentialul sau de
unificare. Ele unesc si in acelasi timp despart(accentuat in ideologiile
totalitare)
3. functia de conducere si manipulare – e o functie de mobilizare. Toate
ideologiile prezinta modul in care ar trebui guvernata societatea.
Ideologiile apeleaza la manipulare, dar in grade inegale pt fiecare
ideologie. Toate furnizeaza principii, judecati care incita oamenii la
actiune darscopurile actiunilor pot fi cunoscute de cei care incita, nu
neaparat si de cei care executa. Manipularea se manifesta in mod
evident in momente de criza ale societatii. Sloganurile servesc frustrarea
oamenilor
4. functia de comunicare – in cadrul lor comunicarea e mai usoara, pt ca se
apeleaza la idei, intelesuri comune. Aceste sintagme pot duce dupa
limbaj la descoperirea ideologiei din care face parte oratorul. Oamenii
vad realitatea prin viziunea unei ideologii si toti adeptii o vad relativ la
fel: saracia este rezultatul exploatarii omului de catre om
5. functia de implinire emotionala sau realizare psihologica – de protectie
psihologica. O ideologie poate pretinde ca ea da expresie intereselor
 materiale acelor ce o sustin. Interesul de acest tip exista, dar nu e
definitoriu. Exista insa sentimentul de protectie dat de ideologie din
acest punct de vedere. Exista o relatie intre personalitate si ideologie.
Dar unele ideologii nu lasa loc alegerii. Formatul unei personalitati e
receptiva la o anumita ideologie. Dar si ideologia poate schimba
personalitatea. Ea alunga singuratatea, implineste vocatia sociala a unui
individ oarecare
6. functia critica – e un instrument pt evaluarea realitatii sociale. Ele au
istoric vorbind, succese importante(disparitia monarhiei divine sau
sclaviei). Putem vorbi aici de ideologii si utopii
7. functia de actiune politica

- intelectualii si ideologiile – intelectualii au rolul de a defini situatiile

politice, sociale, ec. si culturale
- o situatie sociala este o situatie deja definita. Comportamentele umane
depind de aceasta definire
- prima carte notabila ce prinde acest subiect apare in 1927 – Benda –
Tradarea intelectualilor. Pt el intelectualul ar trebui sa fie internationalist si
nepartizan. R. Aron – Opiul intelectualilor
- majoritatea ideologiilor sunt produsul intelectualilor – poeti preoti
magistrati etc
- definitia intelectualului ca substantiv a aparut de la Afacerea Dreyfuss –
Emil Zola. Pana atunci era doar adjectiv
- in Franta in 1789 Comitetul de 12 persoane care trebuia sa aplice
ghilotina desi erau eterogeni ca origine si ocupatie toti erau
intelectuali(versati in filosofie, istorie etc)
- au un rol important pt ca intelectualii se indeletnicesc cu ideile. Par sa fie
si chiar sunt independenti de interese. Ei nu se leaga automat de interese
ba chiar uneori actioneaza chiar impotriva lor din cauza unor principii.
Burghezul insa nu e asa
- Marx era nepotul lui Philips(marele industrias), nu a avut nici o slujba, l-
a mai tinut si Engels – a trait din dividente si din industria lui Engels
- Intelectualii detin cuvantul scris sau vorbit si pt a directiona opinia
publica. Ei izbutesc uneori sa ridice critica sociala la un nivel la care
politicienii de profesie nu reusesc. Altminteri eterogenitatea e trasatura
fundamentala a intelectualitatii – regula e ca ei sa nu se inteleaga intre ei
- Intelectualii implicati in politica nu au agreat propprietatea privata si
etica capitalismului
- Au si un atu – capacitatea creatoare

Tipologoa ideologiilor
- cea mai utilizata e cea care pleaca de la atitudineapozitiva sau negativa
fata de realitate
1. ideologii multumite cu situatia prezenta care apara status quo-ul
2. ideologii profund nemultumite ce cauta sa schimbe din temelii – radicale
revolutionare
3. accepta cate ceva, vor schimbari in alte parti – reformatoare
 - comunismul – in opozitie e radical, o data ajuns la putere e adeptul
status quo-ului
- pt a se impune, ideologiile folosesc instrumente:
1. persuasiunea – face apel la ce are individul mai sfant…
2. organizarea plitica in miscari, partide – astfel nu are sanse sa evalueze
din doctrina
3. forta

Criterii ale lui Macridis pt ideologii

- 4 criterii sunt foarte pertinente:
1. coesenta interna a ideologiilor – se refera si la un anumit grad de
universalitate. Fara universalism nu au valoare prea mare articulatiile
dintre teze, compatibilitatea mijloace-scop
2. durata valabilitatii/credibilitatii – unele sunt efemeride si altele foarte
stabile; rezistenta in timp e un examen pt ideologie
3. raspandirea geografica – nr brut de aderenti
4. aderenta emotionala(intensitatea trairii) – ideile nu te lasa sa ramai in
repaos
- nu toate ideologile rezista la toate criteriile simultan

Liberalism – crit. 1 puternic, 2 mare, 3 mare, 4 mica-mediocra

Social-democratie – slab, mare, mare, mica
Comunism – neoficial puternic oficial scade, mare, mare, mare
Conservatorism – slab, mare, mare, medie mica
Fascism/Nazism – slab, medie, mare, mare(fanatism total)
Nationalismul – slab, mare, mare, mare(inflamant)
Anarhismul – slab, mica sporadica, mica, mare
Fundamentalism religios – puternic, mare, mare, mare(maximala)
Feminism – slab, mica, mica, mica
Ecologism – slab, mica, mica, slab