Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
I. Oamenii sunt fiinte deosebit de complexe, imposibil de redus la formule astrologice, gematrice sau de
alt fel. Daca-i studiem, nu se poate sa nu ne mire marea varietate de raspunsuri ale acestora la diversi
stimuli materiali sau spirituali. De exemplu, o fata frumoasa care trece pe strada determina un baiat sa
intoarca capul dupa ea. De ce? In acelasi timp, un altul trece pe langa ea total nepasator. De ce? Si un alt
exemplu.Un om ofera o suma de bani la doi adolescenti, sa-i taie o gramada de lemne. Unul ridica din
umeri si pleaca. Celalalt executa incantat sarcina. De ce aceasta deosebire? Motivatia ne raspunde la astfel
de intrebari, fapt pentru care a intrat in limbajul uzual, sub diferite forme: Ce motiv a avut sa faca cutare
complex de cauze care ne mobilizeaza in actiune, deoarece noi cunoastem legea cauzalitatii. Am mai scris
despre legea cauzalitatii dar, pentru cei care nu au citit toate articolele din acest serial o reiau. Nu e o lege
grea, asa ca veti insusi-o imediat. Ea ne spune ca, in lumea noastra, toate fenomenele au cauze, adica
alte fenomene care le determina, le produc legic (obligatoriu), cu siguranta, intotdeauna in acelasi mod
cognoscibil de catre noi. Fenomenul care produce alt fenomen se numeste cauza iar fenomenul produs se
numeste efect. De exemplu, frigul – cauza produce inghetarea apei (efect). Caldura – cauza determina
Totalitatea mobilurilor interne ale conduitei umane, inascute sau dobandite prin invatare, constientizate
sau neconstientizate, de la simple trebuinte fiziologice si pana la cele mai abstracte idealuri formeaza
motivatia fiecarei persoane. Asa definesc psihologii motivatia, scapand din vedere ca mobilele interne
sunt, de fapt, cauze interne ale organismului si personalitatii. Acestea sunt trebuintele nesatisfacute pe
care organismul ni le semnalizeaza: de hrana, de aparare, de relaxare, de afiliere, de realizarea de sine
etc. Functie de forta cu care se manifesta, trebuintele pot fi impulsuri, intentii, valente ori tendinte de
1) Fenomenele motivationale primare sunt legate de cele trei instincte fundamentale comune cu
vointa, deoarece tind sa ne coboare la nivel pur fiziologic, bestial. De exemplu, dorintele sexuale sunt
imperioase, dar nu atat de puternice sa invinga o constiinta umana moderna si bine inzestrata volitiv.
Aceeasi regula este valabila si pentru hrana sau aparare. Oricat de flamanzi ati fi, nu veti cadea in
canibalism, cum s-au intamplat in anumite cazuri patologice. Salbaticul cunoaste numai doua metode de
aparare: Ataca ori fugi! Noi, oamenii moderni, ne oprim in loc si argumentam ori sugestionam pozitiv
pentru rezolvarea conflictului in mod pasnic. Vedeti ce rol important are educatia si cunoasterea macar
superficiala a psihologiei?
Trebuintele primare si secundare. Primele sunt inascute si au rolul de asigurare a integritatii fizice a
descarcare etc. Trebuintele secundare nu mai sunt comune cu cele ale animalelor, ci superioare:
cooperare etc.). Psihologul Maslow a imaginat o piramida a trebuintelor cu cinci trepte: trebuinte
societatea in care traim, veti descoperi rapid persoanele cu inclinatii catre cele trei trebuinte bestiale.
3) Motivele sunt mobiluri (cauze) care declanseaza, sustin energetic si orienteaza actiunea, deci, un fel
de trebuinte superioare. Ele sunt extrem de variate: individuale sau sociale, inferioare si superioare,
minore si majore, egoiste sau altruiste. Ele nu actioneaza independent, ci in retele de motive care regleaza
comportarea individului. De exemplu, toate actioneaza convergent pentru a determina setea de stralucire
sociala a individului. Daca intre motive exista diferente de orientari, omul sufera psihic. In aceste cazuri,
vom interveni cu constientizari si autosugestii pentru a asigura victoria motivelor rationale. De exemplu,
ne vine o ocazie favorabila de a ne imbogati rapid, prin furt. Motivele negative sunt franate de constiinta
4) Interesele sunt orientarile selective, relativ stabile si active pentru anumite domenii de activitate. Ele
cuprind elemente cognitive, afective si volitive bine stabilizate. De exemplu, eu manifest un interes
constant pentru doua domenii: profesii liberale si liber intreprinzator independent plus autoperfectionare
psihologica (studiul psihologiei aplicate). Sunt persoane in jurul meu care imi sugereaza cu totul altceva,
ca de exemplu munca de angajat, barfe, suete, etc. Eu am rezistat si voi rezista, deoarece am un motiv
superior, numit interes, de a deveni un om liber financiar si foarte puternic mental. Interesele au intrat in
limbaj uzual, cu sensul de motiv: Ce interes ai sa faci cutare lucru? Cum cointeresam copiii sa
citeasca? Etc.
5) Convingerile sunt idei adanc implantate in structura personalitatii, puternic traite afectiv, care ne
impulsioneaza la actiune. Ele sunt idei de valoare certa si de mare forta.De exemplu, eu cred cu putere ca
o noua oranduire, care are la baza meritocratia si moralitatea va inlocui capitalismul salbatic din lume si,
impulsionat de aceasta credinta, scriu aceste doua seriale. Toti oamenii au convingeri diferite (politice,
religioase, estetice, morale etc.) gata sa le apere cu ghearele si cu dintii, dar nu toti sunt constienti de ele.
Convingerile pozitive, corecte, realiste si prgamatice ne dau energie pentru atingerea unor destine
fericite. Convingerile eronate, mai ales cele mistice, indeparteaza oamenii de viata reala si-i predispun la
diverse boli. Oamenii lipsiti de convingeri pozitive sunt dezorientati, slabi de inger, frunze in vant. Cei
care au convingeri ferme sunt in stare sa moara pentru apararea lor. De exemplu, Giordano Bruno era
convins de faptul ca in Univers exista o pluralitate de lumi si a scris lucrarea Despre Univers si lumi
(1589 e.n.).In 1592, a fost arestat de Inchizitie si schingiuit timp de opt ani, sa renunte la convingerea sa.
N-a renuntat nici in fata rugului aprins, fapt pentru care a fost ars de viu, in Campo dei Fiore – Roma, in
6) Idealurile reprezinta proiectii ale individului in sisteme de imagini si idei care ii ghideaza intreaga
existenta. Ele transfigureaza experienta proprie si a altor adepti ai acelorasi valori, incat devin anticipari
generalizate ale unor modele de viata si activitate. Oamenii cu idealuri marete sunt, de regula, cei care
Idealurile inalte solicita din partea individului un nivel de cultura ridicat, chiar daca nu se poseda o avere
pe masura lor. Majoritatea cetatenilor unei natiuni traiesc cu idealuri marunte (o slujba, o bere, un salariu
generalitate, ce cuprinde ansamblul parerilor, ideilor si teoriilor despre oameni, natura, societate,
Divinitati si Univers. Ea determina direct comportamentul uman. Cel care poseda o asemenea conceptie
nu mai poate fi pacalit nici cu faimoasele arme psihotronice. Conceptia de viata se castiga cu multa
invatatura si cu trairea unor experiente de viata mai deosebite. Ignorantii si misticii nu au conceptii stabile
despre viata, ci oscileaza functie de situatie. Convingerile, idealurile si conceptia generala de viata sunt
strans unite in psihicul persoanei care le poseda. Ele nu dispar decat odata cu decesul individului in
cauza.
Motivatia pozitiva este produsa de stimulari premiale: lauda, incurajare, promisiuni de recompense
materiale si morale, activarea unor sentimente pozitive etc. Aceasta produce efecte benefice asupra
celor care le receptioneaza, marindu-le randamentul in studiu si munca. Acest tip de motivatie joaca
Motivatia negativa este produsa de stimuli agresivi: pedeapsa, amenintare, blamare ori dispret, cu
scopul de a obtine efecte de abtinere, evitare si refuz (“ biciul “ din reflexul pavlovian). Faptul ca e
negativa nu inseamna ca efectele ei sunt negative. De exemplu, motivam un copil cu repulsie fata de
Motivatia e directa sau intrinseca si isi are sursa generatoare in nevoile si trebuintele personale ale
subiectului. Asa sunt nevoia de hrana, de siguranta, de afiliere, de explorare etc. Deci, e vorba de
Motivatia indirecta sau extrinseca are sursa de producere in exteriorul persoanei, intr-o sugestie
mai slaba sau mai puternica. De exemplu, un copil care nu invata pentru a-si forma o cultura
necesara de viata, ci pentru a obtine note mari, poseda o astfel de motivatie. La fel, un tanar care
opteaza pentru o profesie care nu-i place, dar e banoasa actioneaza motivat extrinsec.
Motivatia cognitiva are ca forme tipice curiozitatea, setea de cunoastere a ceva nou, dorinte de
explorare spre a sti. Ea asigura progresul persoanei, dar si al societatii, cand persoana descopera
Motivatia afectiva este determinata de dorinta subiectului de a obtine aprobarea altor oameni, de a
se simti bine in anturajul acestora. Copiii care invata din dorinta de a-si multumi parintii si a le
Motivatiile nu sunt egale din punct de vedere al productivitatii. Cea pozitiva, intrinseca si cognitiva sunt
mai productive decat cea negativa, extrinseca si afectiva, fapt pentru care vom sti cand si cum sa le
este si cauza pentru care o invatam. Nu vrem sa facem demonstratii sterile de cultura, ci sa producem mai
Intr-un aeroport statea o tanara care urma sa faca o calatorie mai lunga. Si-a cumparat de acolo o carte ca
sa treaca mai repede timpul si un pachet de biscuiti. S-a asezat pe un scaun, si-a pus bagajele langa ea si s-
a apucat sa citeasca.
La un moment dat, s-a intors sa ia un biscuit din pachetul de langa ea. A observat cu surprindere ca la
mica distanta era asezat un domn care citea un ziar, si care fara sa-i ceara permisiunea a inceput sa ia si el
din pachetul de biscuiti. Cu toate ca s-a simtit indignata, politetea a impiedicat-o sa ii reproseze ca are un
comportament nepotrivit. Dar, pe masura ce ea lua cate un biscuit, lua si el unul si asta a facut ca pana la
urma tanara sa devina foarte nemultumita. Cand a luat din pachet penultimul biscuit, ea s-a intrebat plina
Barbatul a luat intr-adevar ultimul biscuit, l-a rupt in doua si i-a oferit zambind cald o jumatate. Simtind
ca el a depasit limita bunului simt, tanara s-a ridicat furioasa si s-a indreptat spre un alt colt al salii de
asteptare. A deschis geanta ca sa puna cartea si, spre marea ei surprindere, a vazut inauntru nedesfacut
A inteles ca pachetul din care mancase nu era al ei, ci al barbatului care citea ziarul! El a impartit plin de
bunatate chiar si ultima bucatica pe care o avea, fara sa se simta indignat, superior sau furios.
MORALA: Oare de cate ori in viata am mancat biscuitii altcuiva? Ar fi mai bine inainte sa ne
grabim sa-i judecam pe altii sa privim cu atentie in jur si mai ales in sufletul nostru!Sa dai cand
poti, fara sa astepti nimic in schimb, nici macar un multumesc, si sa nu regreti ca ai dat!Cui dai?