UNIVERSITATEA BABES-BOLYAI CLUJ-NAPOCA FACULTATEA DE TEOLOGIE ORTODOXA SECTIA: BIOETICA, MORALA SI DEONTOLOGIE

INCEPUTURILE VIETII UMANE SI PROBLEMELE CONTEMPORANE LEGATE DE ACEASTA

Coordonator t!!nt!"!#: L$#t% &n!'% dr% Mar!& (aro a

Ma t$rand: ROSU RADU LIVIU

CLUJ ) NAPOCA *+,1

Introd&#$r$
Intalnirea dintre stiinta si teologie ne poate ajuta sa patrundem in tainele vietii umane, asa cum a fost ea impartasita omului de catre Creator si cum i-a fost inscrisa in planul dintru inceputuri si catre care ea este orientata. Dar, in acelasi timp, aceasta intalnire va trebui sa ofere raspunsuri concrete in marile probleme pe care interventia stiintei moderne le creaza atunci cand biomedicina si genetica actioneaza asupra vietii umane. Secolul XX a abundat in descoperiri stiintifice cruciale si inovatii tehnologice, continuand in aceeasi maniera si in prezent. stfel, incercarea legiuitorului de a reglementa noile realitati sociale s-a ceasta deoarece calificarea juridica a acestora necesita o intelegere dovedit a fi una e!trem de dificila.

adecvata a aspectelor stiintifice. "ste la fel de adevarat faptul ca si oamenii de stiinta se confrunta cu probleme similare atunci cand trebuie sa evalueze impactul social al cercetarilor lor. Dar, daca pana acum legiuitorul a dorit sa astepte un raport clar al impactului acestor revolutionare descoperiri, astazi realizam ca ele fac parte deja din viata noastra cotidiana si cer sa fie normate1. #nele dintre cele mai controversate subiecte din timpurile noastre, au legatura cu domeniul biomedicinei. stfel, cercetarea pe embrioni, procrearea asistata, clonarea terapeutica dar si reproductiva, interventia asupra genomului uman, crearea de hibrizi sau himere s.a, sunt cateva dintre problemele indelung dezbatute si analizate sub aspectul legalitatii si moralitatii lor. Interventiile asupra genomului uman afecteaza integritatea individului si pot ameninta chiar si specia umana. menintarile ce pot aparea ca urmare a utilizarii improprii a biomedicinei, vizeaza in special originea vietii omului, din moment ce aceasta face obiectul cercetarilor. $rin urmare, interesul organismelor internationale dar si al statelor cu privire la adoptarea unor reglementari in domeniu s-a dovedit a fi din ce in ce mai mare. $rimul instrument juridic in domeniu cu vocatie universala a fost Declaratia #.%.".S.C.&. privind genomul uman si drepturile omului adoptata in 1''(. Documentul facea referire la demnitatea omului, la principiul cercetarii stiintifice responsabile si proclama genomul uman ca parte din patrimoniul comun al umanitatii, protejand insasi specia umana. De asemenea Conventia de la &viedo, adoptata de Consiliul "uropei in 1''), s-a dovedit a fi primul document cu forta juridica obligatorie la nivel european. Scopul adoptarii acestei conventii este de a proteja fiinta

%ast* +arian ,ladoiu, Protectia constitutionala a vietii, integritatii fizice i a integritatii psihice, "ditura -amangiu, .ucuresti /001, p.)2.

umana de practicile stiintifice interzise sau de actele medicale abuzive sau deviante din punct de vedere etic. $racticile eugenice, transformarea corpului uman intr-o sursa de profit si clonajul reproductiv au fost interzise si in Carta drepturilor fundamentale ale #niunii "uropene. ceste documente, precum si altele in domeniu nu sunt insa suficiente pentru a se asigura o protectie efectiva a originii vietii umane. De aceea, ramane la latitudinea fiecarui stat al lumii adoptarea unor masuri care sa asigure o protectie adecvata intrun domeniu atat de sensibil. 3e!tele internationale au mai mult valoarea unor criterii si linii directoare pentru reglementarile juridice ulterioare ale statelor. $entru rezolvarea problemelor generate de progresul stiintific si de organizarea sociala a medicinei si a dreptului consideram ca 4in primis5 trebuie sa se raspunda la intrebarea privind valoarea persoanei, prerogativele si datoriile sale, pentru a e!clude orice posibilitate de instrumentalizare. ,aloarea fundamentala a vietii, transcendenta persoanei, conceptia integrala a persoanei - asa cum rezulta din sinteza valorilor fizice, psihologice si spirituale - raportul de prioritate si complementaritate dintre persoana si societate, o conceptie personalista si de comuniune a iubirii conjugale, constituie puncte de referinta solide pentru .ioetica, precum si pentru etica umana si sociala. ceste valori trebuie sa-i ghideze pe cei ce incearca sa rezolve problemele generate de dezvoltarea stiintei biomedicale, stiinta care astazi pare animata de un entuziasm optimist al progresului, uitand de marile provocari ale bolilor iesite de sub control, de prevenirea relelor tipice societatii tehnologice, generate de e!ploatarea ecologica. De aceea, este necesara o antropologie filozofica de referinta care sa tina seama de persoana umana, de integritatea ei si de relatiile biunivoce care leaga persoana de conditiile e!istentiale6 spatiul in care locuieste si timpul in care traieste si va trai. 7espectarea principiilor vietii este una dintre cele mai dezbatute probleme ale lumii de astazi. &mul contemporan, urmare a slabirii increderii in fiinta sa inalt spirituala si a acceptarii unei vieti dominate de comoditate, limitata la procurarea de satisfactii materiale, manifesta o anumita inclinatie in favoarea mortii. ,iata, a carei taina nu poate fi patrunsa, nu mai este inteleasa ca un dar divin. &mul decazut din aceasta mare credinta isi lasa ratiunea dominata de preceptele mortii si accepta solutiile cele mai usoare. %evoile, greutatile specifice unei vieti, luminate de spirit, il sperie. "l vrea 4confort si binefacere5. 47apus de nevoi, omul emana spiritualitate. Satisfacut de confort si binefaceri, omul se reduce pe nesimtite la animalitate. %u este animalitatea salbatica si agresiva cu care ne-a obisnuit literatura detracatilor, obsedatilor, degeneratilor, bolnavilor si anormalilor. %u. "ste animalitatea calma, politicoasa, agreabila, profunda in ireversibilitatea ei, superficiala in psihologia si nevoile sale 8

animalitatea domestica si generoasa pe care inca literatii nu au descris-o. %oul dusman al umanitatii nu mai este, ca in trecut, bestialitatea barbarului, ci docilitatea blanda si tampa a acelor animale domestice care reprezinta adevaratul tip omenesc :inuman, fireste; pe care il produce si reproduce civilizatia noastra e!clusiv comoditara si arogant materialista5/.

Ca.!to/&/ I% Pro0/$1a a#ra/!tat!! '!$t!! ! #a/!tat!! '!$t!!

a% Con#$.t!a /a!#a d$ .r$ '!ata ! #a/!tat$a a#$ t$!a
.ioetica a aparut ca stiinta de granita intr-o zona conflictuala. Criza se prelungeste si in interiorul sau, in functie de cultura in care i se cere sa opereze. $rogresul tehnic si secularizarea au favorizat afirmarea unei culturi in care etica sacralitatii vietii, fondata pe realitatea vietii ca dar al lui Dumnezeu si respectand finalismul natural intrinsec, se confrunta cu o etica a calitatii vietii, bazata pe respectul alegerilor autonome ale indivizilor si avand ca scop asigurarea unei tot mai ridicate calitati a vietii. $rin calitate a vietii se intelege invariabil bunastarea. ,edem aici amenintate o serie de valori ce privesc direct viata, unele citite, reductionist, in cheie materialist comunista 9. Stiinta, in general, si medicina, in particular, se vad dezumanizate. Coerenta bioeticii crestine, data de 7evelatia divina supranaturala, ne ofera un sistem de referinta bine fundamentat, solid si, mai ales, confirmat de viata insasi. %ecesitatea principiilor bioetice ne este data si de faptul ca, progresul tehnologic si stiintific de astazi creaza omului iluzia ca este propriul si desavarsitul lui stapan, singurul lui Dumnezeu, care poate da si care poate lua viata. ceasta tentatie mefistofelica aduce in prim plan necesitatea instituirii unor reguli care sa arate care este limita bunului simt, limita prezervarii vietii, granita dincolo de care devenim inumani, luptatori impotriva umanitatii, a vietii si a civilizatiei. Crestinismul, in special, si religia, in general, nu au pretentia ca detin monopolul adevarului si ca absolut orice e!primare publica reprezinta vointa e!presa a lui Dumnezeu, dar ofera, pe baza Scripturii si a 3raditiei, indrumari care calauzesc fiinta umana in istorie, astfel incat sa nu se autodistruga. Si, este un adevar, ca in lipsa respectarii unei minima moralia, stiinta naste monstri2.
$atapievici, -oria-7oman, Omul recent, "ditura -umanitas, .ucuresti, /001, p.191-19). $arintele <uvenalie, Teroristii uterului, "ditura nastasia, .ucuresti, /00/, p. 1/1. 2 Stefan =lorea, Bioetica Crestina. O stiinta in slujba vietii, in 7evista romana de bioetica, ,ol. (, %r. 1, Ianuarie+artie /010, p. (.
9 /

$e langa bioetica crestina, mai e!ista si o bioetica seculara > - care se afla tot timpul in conflict promovata de regula de catre asa numitele organizatii umaniste, mar!iste si atee, care, credem ca promoveaza, nu respectul fata de viata si demnitatea umana, ci, mai curand respectul fata de o ideologie, utilitarista, stangista si atee. De e!emplu, +anifestele #maniste :1'99, 1')9; sustin6 dreptul femeilor la avort, eutanasia si suicidul, ca si cum ai avea dreptul de a ucide, de a dispune de darul sacru al vietii impotriva vietii insasi1. Cercetatorii laici incearca sa identifice originea acestui conflict ca si al procesului pe care el il genereaza 8 dezumanizarea, in e!tinderea competentelor stiintei medicale si, deci, schimbarea obiectului ei. ceasta ar alimenta iluzia unei alegeri etice intr-un conte!t care e, prin definitie, non-etic. cest conte!t s-a nascut din e!tinderea terenului medicinii de la momentul conceperii pana la cel al transplantului de organe. In acest nou camp operativ, medicina a incetat sa se ocupe de suferinta unei persoane bolnave6 obiectul interventiei sale a devenit ceea ce se numeste 4o viata umana5. o persoana intr-o viata umana e o operatiune letala, la fel de periculoasa ca si cand manca din fructul pomului vietii). %u-i un fapt nou ca bioetica zis 4laica5 este utopica, propunandu-si sa apere si sa afirme multe din utopiile stiintei medicale. Sunt utopii care, teoretic, par realizabile in conditiile rezultatelor cercetarii bio-medicale si bio-genetice de azi, desi realitatea n-a incetat sa sublinieze, adesea in termeni tragici, contrariul. ,iata fara suferinta, cu ajutorul tranchilizantelor, viziunea unei vieti fara de sfarsit, creata de bio-inginerie, controlul si imbunatatirea evolutiei omului, cu ajutorul noii eugenetici. Sub imperiul tehnicii, viata insasi pare sa-si piarda din farmecul frumosului simplu, din categoria firescului care merita trait. Inghesuit mereu de nemultumitoarea fata de situatie 8 indiferent de natura acesteia 8 omul isi traieste viata intr-o permanenta asteptare a unor depasiri a depasirilor deja realizate, deoarece ultimele reusite i-au indicat ca totul poate fi devansat, ca orice limita merita incercat sa fie surmontata, ca pana si implacabila moarte are sanse ca, in sfarsit, sa fie, daca nu eludata , cel putin indepartata pana la un moment pe care il va decide el, omul-aproape-atoatestapanitor(. De acum incolo omul e conceput, inainte de toate, ca un individ. De aceea, societatile moderne oscileaza fara incetare intr-un model totalitar, unde individul este obligat sa se conformeze ansamblului
3ristam -erman "ngelhardt jr., Fundamentele Bioeticii Crestine, Perspectiva ortodoxa, trad. rom. +ihail %eamtu, Cezar ?onghin, Ioan I. Ica jr., "ditura Deisis, Sibiu, /00>, p. 1(. 1 $r. $rof. Dr. <ohn .rec@, arul sacru al vietii. Tratat de bioetica, trad. rom. $S Dr. Irineu $op .istriteanul, "ditura $atmos, Cluj-%apoca, /009, p. 1'. ) I. Illich, !ello specchio del passato, Como, 1''/, pp. //'-/90, apud. $arintele <uvenalie, op. cit., p. 1/). ( $r. Conf. Dr. Stefan Iloaie, Cultura "ieti. #specte morale in bioetica, "ditura 7enasterea, Cluj %apoca, /00', p. (/.
>

transforma

dam si "va ar

>

printr-o constrangere e!terioara care violeaza demnitatea persoanei mai mult decat drepturile omului individual, si un model liberal, in care jocul liber al intereselor individuale si a propriei vointe risca intotdeauna sa instaureze legea junglei. $rin urmare, omul a eternizat ceea ce nu era etern, materia '. stfel ca, prin cunoastere, omul nu mai ajunge la adevarata cunoastere, la Dumnezeu, la 7atiunea sa ?ogosul suprem. Cunoasterea sa nu mai este profunda, ontologica, ultima, ci superficiala, rationalizata, disperant de analitica. Desigur nu trebuie sa demonizam stiinta de a carei importanta ne dam seama, ci, constatand amenintarea tehnocratiei, sa cautam cauza prima si ultima a dezechilibrelor si contradictiilor in noi insine. medical si genetic, el are nevoie de bioetica, de o etica aplicata la problemele specifice. In concluzie principiile calitatii vietii implica urmatoarele aspecte6 valoarea vietilor umane este inegala si depinde de conditii sau de capacitatile individualeA viata umana este inteleasa mai degraba ca o posesie decat ca un dar, de acea este condusa de principiul autonomiei si nu al slujiriiA intelesul ultim al vietii umane rezida in persoana, iar nu in Dumnezeu sau vreun alt principiu transcendent10. Inteleasa in acest fel, etica sustinatorilor calitatii vietii va tinde sa ofere sprijin avortului la cerere, sinuciderii asistate de medic si defapt oricarei produceri ce serveste confortul personal, propriu sau satisfacerea intereselor unui anume scop. Daca din perspectiva principiilor 4calitatii vietii5 se sustine ca vietile umane au valori inegale, in functie de anumite conditii sau datorita lipsei anumitor valori si capacitati atunci aceasta este intr-adevar incompatibila cu pozitia 4sfinteniei vietii5. flat sub amenintarea stiintei create de el, omul modern are nevoie de o etica in stare sa il apere. In campul

0% Sa#ra/!tat$a '!$t!! !n #on#$.t!a ortodo2a

&rtodo!ia afirma ca viata este un dar, oferit in mod liber de Dumnezeul iubirii. De aceea, viata umana trebuie intampinata cu bucurie si multumire. "a trebuie pretuita, conservata si protejata ca e!presia cea mai sublima a activitatii creatoare a lui Dumnezeu, Care ne-a adus 4de la nefiinta la fiinta5 nu doar pentru o e!istenta biologica. "l ne-a ales pentru ,iata, a carei finalitate este participarea la slava vesnica a lui -ristos Cel Inviat, 4la mostenirea sfintilor, intru lumina5 :Coloseni 1, 1/A "feseni 1, 1(;. 3oate marile religii sustin ca viata este inviolabila 8 toate interzic uciderea semenilor nostri. Imperativul este regasit si in juramantul hipocratic si in deontologiile formulate de-a lungul secolelor.
$arintele <uvenalie, op. cit., p. 190. +ircea Belu .uta, Iulia le!andra .uta, Bioetica intre marturisire si secularizare, "ditura 7enasterea, Cluj %apoca, /00(, p. 1/1.
10 '

%u numai atat. ,iata trebuie aparata chiar si atunci cand devine nesigura. $ornind de aici, eticianul ". C. De*serling@ considera caracterul sacru al vietii, fiind singurul principiu important din univers, care 5nu cunoaste nici o restrictie si nici o e!ceptie5 11. %u e!ista viata lipsita de calitate, cum afirma etica utilitariana. ,iata umana este sacra fiinca de la inceputul ei comporta actiunea creatoare a lui Dumnezeu si ramane pentru totdeauna intr-o legatura speciala cu Creatorul sau care este unicul sau scop1/. In buna traditie a gandirii antinomice specifice realitatii crestine marcate de o eshatologie consumata partial prin Intrupare19, miscandu-se intre deja si nu inca, e!presia are un dublu sens6 sacralitatea sau sfintenia vietii este un dat si un deziderat, un cadou si un obiectiv in acelasi timp. Ca dat, sfintenia vietii caracterizeaza pe toti oamenii in calitatea lor de creaturi ale Creatorului, in timp ce ca deziderat se realizeaza in functie de adeziunea libera a fiecaruia dintre noi la parcursul spiritual propus de -ristos prin "vanghelie, jalonat de viata liturgica a .isericii si impulsionat de e!emplul Sfintilor. =ortand putin termenii, am putea spune ca in timp ce sacralitatea este calitatea intrinseca vietii, sfintenia este implinirea acesteia12. Cu alte cuvinte, sacralitatea sau sfintenia vietii nu se limiteaza la om, ci cuprinde intreaga creatie, motiv de a regasi pe agenda bioetica inclusiv teme precum ecologia sau raportul echilibrat, de lunga durata dintre cresterea economica si resursele naturale, dintre necesitati si posibilitati. 3ot sacralitatea sau sfintenia vietii fundamenteaza pozitia .isericii, ortodo!a si catolica fata de chestiunile moralei si eticii se!uale. =aptul ca omul este creat dupa chipul lui Dumnezeu, este creatura creatoare, nu-i da dreptul de a dispune de propria sa viata sau de a altora, in sensul de a o limita sau distruge. &mul are libertate, dar a manipula distructiv viata tine numai de sclavia pacatului. pacatului1>. #n rol important aici il joaca .ioetica crestina. .ioetica trebuie sa reprezinte un echilibru in avantul cunoasterii, izvorat din grija pentru oameni, din iubirea si respectul fata de fiinta umana 11.
Constantin +a!imilian, Stefan +ilcu, S*lvain $oenaru, !oile frontiere 8$ntroducere in bioetica, "d. $an$ublishing -ouse, .ucuresti, 1''>, p. 1'. 1/ Claudiu Dumea, Omul intre a fi si a nu fi, "ditura rhiepiscopiei 7omano-Catolice, .ucuresti, 1''(, p.//. 19 7adu $reda, Traditie si modernitate in dezbaterea bioetica actuala, Consideratii social teologice, in 7evista Studia #niversitatis .abes 8 .ol*ai, .ioetica, ?I,, %r. /, /00', p. 91. 12 $bidem. 1> Stefan =lorea, art. cit., p. '. 11 +ihaela-Catalina ,icol , Bioetica %eculara versus Bioetica Crestina , in 7evista 7omana de .ioetica, ,ol. 2, %r. 1, /001, p. 11.
11

m putea spune ca astazi se infrunta doua

civilizatii sau doua imparatii, a lui Dumnezeu, a binelui si a iubirii, cu cea a intunericului, a raului si a

#rmand pe +antuitorul -ristos, bioetica este de fapt o forma de filantropie, pentru ca stabileste cadrul minim pentru ca raul sa nu prolifereze, iar binele sa invinga, slujeste pe Creator, dar si omul. .ioetica crestina impune cateva precizari in ceea ce priveste cercetarea stiintifica6 prima este aceea ca Dumnezeu Creatorul este Stapanul absolut al vietii si al mortii, de aceea suveranitatea asupra vietii ii apartine in mod e!clusiv, omul avand obligatia doar de a contribui la apararea si sustinerea ei. :cf. =acere 16/1,/)A '61A Deuteronom 9/69'A Iesire /0619A Iov 16/1A =apte 1)6/(A; 1). initieze chiar un nou tip uman. treia precizare se refera la faptul ca in centrul cercetarii umane trebuie sa se afle respectul fata de viata si demnitatea omului, fiinta cu un rol special in creatie, creata dupa chipul lui Dumnezeu1(. patra precizare are in vedere faptul ca viata umana are un caracter sacru, ea avandu-si originea in cel Dumnezeu care afirma mereu despre Sine ca este sfant :cf. ?evitic 11622;, iar omul, coroana creatiei Sale, pentru care Insusi =iul lui Dumnezeu s-a intrupat, are ca destin asemanarea cu Dumnezeu, de aceea faptul ca omul e creat dupa chipul lui Dumnezeu nu pune problema unei calitati a omului, ci inseamna ca Dumnezeu a creat omul ca si o contraparte a ?ui si ca fiintele umane pot avea o istorie cu Dumnezeu. Chipul lui Dumnezeu se manifesta doar in relatia individului cu Dumnezeu1'. &mul are un rol cu totul special in planul lui Dumnezeu, de aceea viata sa este inviolabila, este sacra fiindca de la inceputul ei comporta actiunea creatoare a lui Dumnezeu si ramane pentru totdeauna intr-o legatura speciala cu Creatorul sau, care este unicul sau scop /0. restrictie si nici o e!ceptie/1. &ricat de ciudat s-ar parea, in aceasta epoca a narcisismului neinfranat, a unei iubiri morbide de sine, a intoarcerii generale la sine, omul modern intampina un obstacol in cunoasterea vietii umane chiar din partea lui insusi. Caci el este animat de intunecatele intentii de a se dezumaniza pe sine. Iar a dezumaniza inseamna a desacraliza. 4%oi suntem convinsi - scrie ?evi-Strausse, un antropolog cu autoritate recunoscuta - ca scopul ultim al stiintei despre om este nu de a-1 confirma pe om, ci de a-1 m putea chiar afirma ca, sacralitatea si inviolabilitatea vietii umane este singurul principiu cosmic care nu cunoaste nici o doua este aceea ca omul nu are dreptul ca prin tehnici medicale, sa actioneze asupra speciei umane, astfel incat sa o transforme radical, sau sa

Claudiu Dumea, op. cit., p. >. Beisler %orman ?., Christian &thics ' Options and $ssues , .a@er .oo@ -ouse, Brand 7apids, +ichigan, 1'(', p. 1(', apud. Stefan =lorea, art. cit., p. 10. 1' David <ohn t@inson , Pastoral &thics ' # (uide to the )e* $ssues of ail* +iving , ?*n! Communications, Sand* ?ane Cest &!ford, "ngland, 1''2, p. /0>. apud. $bidem. /0 Claudiu Dumea., op. cit., p. /0. /1 Constantin +a!imilian, Stefan ,ilcu, S*lvain $oenaru, op. cit., p. 1'.
1(

1)

dizolva5. In acelasi sens se e!prima si +ichel =oucault6 4intreaga noastra gandire antropologica argumenteaza fara truda ca omul este o inventie recenta si vesteste sfarsitul lui5//. Deocamdata trebuie sa accentuam urmatorul lucru6 sfintenia si calitatea vietii nu trebuie privite in opozitie, ele trebuie luate ca si complementare/9. "!perienta crestina stie ca durerea si suferinta au potential izbavitor. Daca anumite niveluri ale suferintei fizice sau psihice pot aparea ca dezumanizante, chiar acei care sufera dureri greu de suportat sunt in mainile lui Dumnezeu si pot e!peria grija ?ui plina de dragoste si mila Sa. Daca sfintenia si calitatea vietii umane sunt privite ca derivand din gratia divina :harul divin;, atunci opozitia operata in aceasta controversa este falsa. conferita de mila iubitoare a vesnic milostivului Dumnezeu. ceasta complementaritate intre calitatea vietii si sfintenia ei este posibila deoarece viata umana in insasi natura ei este 4sacra5/2. &riginea, scopul si finalitatea ei sunt date si determinate de Dumnezeu. devarata calitate a e!istentei personale este oferita de lucrarea sfintenieiA iar autentica sfintenie deriva numai dintr-o calitate deosebita a vietii,

Ca.!to/&/ II% Pro#r$ar$a ! !n#$.&t&/ '!$t!!

a% In#$.&t&/ '!$t!! ! #a&tar$a d$ a3&tor .$ntr& .ro#r$$r$
Cea mai stringenta chestiune pe care trebuie sa o luam in discutie referitor la aceasta problma este intrebarea binecunoscuta, indelung dezbatuta, cu privire la momentul cand incepe viata umana/>. 7aspunsurile variate propuse la aceasta problema indelung discutata e!prima adesea atitudinea corespunzatoare ordinii de zi politice sau sociale si de asemenea cunostintele culturale despre dezvoltarea embrionara. Sugestiile se refera, pe rand, la momentul in care mama simte pentru intaia oara copilul miscandu-se in pantecul eiA la momentul in care fetusul poate supravietui in afara uteruluiA la momentul nasterii, cand copilul incepe sa respire singur, sau la o perioada de cateva zile dupa nastere, o data ce nou-nascutul si-a demonstrat dreptul la viata. Cu cat marim distanta intre 4inceputul vietii

Dr. Christa 3odea-Bross, $r. $rof. Dr. Ilie +oldovan, $ndrumarul medical si crestin despre viata al Federatiei Organizatiilor Ortodoxe Pro-"ita din .omania, "ditura 7enasterea, Cluj %apoca, /00(, p. 9(>. /9 +ircea Belu .uta, Iulia le!andra .uta, op. cit., p. 1/). /2 $r. $rof. Dr. <ohn .rec@, op. cit., p. /0. /> <ohn si ?*n .rec@, Trepte pe calea vietii , "ditura Sophia, .ucuresti, /00), p. ((.

//

'

umane5 si momentul fertilizarii, cu atat se dilata si deschiderea pentru avorturi, infanticid si e!perimente embrionare/1. $roblema referitoare la momentul in care incepe viata umana este o problema de o deosebita importanta etica, juridica si politica, in special pentru dezbaterile publice privind politica referitoare la cercetarea embrionara a celulelor stem si la avort. Subiectul privind momentul e!act la care ia nastere un nou organism uman nu a reprezentat o chestiune importanta din punct de vedere practic pana la aparitia fertilizarii in vitro si a cercetarilor privind embrionii umani. $rin urmare, oamenii de stiinta, filozofii si bioeticienii nu au analizat aceasta problema in profunzime pana de curandA si apelandu-se la e!perti :embriologi si eticieni; rezulta o multitudine de opinii, adesea cu putine dovezi faptice in sustinerea acestora. In vederea abordarii acestei probleme pe baza dovezilor stiintifice, este important sa se faca distinctia clara intre celulele umane si organismele umane/). &rganismul este definit ca fiind 4:1; o structura comple!a de elemente interdependente si subordonate ale caror relatii si proprietati sunt determinate in mare masura de functia acestora in cadrul ansamblului si :/; o entitate constituita pentru a desfasura activitati aferente vietii prin intermediul organelor cu functii separate, dar dependente unele de celelalte6 o fiinta vie5. unui organism/(. stfel, o fiinta umana este alcatuita din parti umane caracteristice :celule, proteine, 7%, D%;, si totusi difera de o simpla aglomerare de celule deoarece are un comportament caracteristic unui organism6 actioneaza in mod interdependent si coordonat in vederea desfasurarii activitatilor aferente vietii. $rin urmare, fuziunea dintre spermatozoid si ovul in 4momentul conceptiei5 genereaza o noua celula umana, zigotul, cu o alcatuire si un comportament diferite de cele ale oricaruia dintre cei doi gameti. In plus, aceasta celula nu este doar o celula umana unica, ci este o celula cu toate proprietatile unui organism uman complet :chiar daca este imatur;A este 4o entitate de sine statatoare alcatuita astfel ceasta definitie accentueaza interactiunea partilor in cadrul unui ansamblu coordonat ca fiind caracteristica distinctiva a

$r. $rof. Dr. <ohn .rec@, arul sacru al vietii. Tratat de bioetica, p. 122. +aureen ?. Condic, 4Cand incepe viata umana/ O perspectiva stiintifica,5 Cestchester Institute Chite $aper Series :&ctober /00(;, disponibil in lb. romana la http6EEprovitabucuresti.roEdocsEstudiiE cand. incepe. via ta. umana. Festchester. institute.pdf , accesat la 09.01 /019. /( FFF.merriam-Febster.com.dictionar*.organism, accesat la 09.01 /019.
/)

/1

10

incat sa desfasoare activitati aferente vietii prin intermediul organelor cu functii separate, dar care sunt interdependente intre ele6 o fiinta vie5/'. Se poate concluziona astfel ca o parte a oamenilor de stiinta considera ca moment de inceput al vietii umane chiar momentul conceptiei, cand are loc fuziunea dintre ovul si spermatozoid. zigotul, care ia nastere in urma fuziunii este o fiinta vie si nu doar o celula umana unica. Insa aceasta opinie nu este unanima, e!istand voci care sustin ca viata umana nu incepe odata cu momentul conceptiei, ci la un moment ulterior. $unctul de plecare in clarificarea acestei dispute il reprezinta distinctia dintre insufletireaEanimatia 4imediata5 si cea 4intarziata5 sau umanizareA altfel spus, zigotul in sine poate fi considerat un individ uman :si nu doar o bucata amorfa de tesut uman; ori individualitatea incepe de fapt mai tarziu, in timpul sau dupa perioada de gestatie90G Sustinatorii insufletirii intarziate considera ca viata umana individuala incepe doar la momentul implantarii, astfel, asa-numitul pre-embrion :anterior implantarii; ar putea fi considerat ceea ce se numeste de regula 4substrat al vietii umane5, date biologice necesare pentru actualizarea potentialului de a deveni viata umana91, nimic mai mult decat o 4aglomerare de celule5. Dar in aceasta calitate nu ar putea fi considerat o fiinta umana individuala, si cu atat mai putin o persoana. #n argument decisiv in favoarea insufletirii intarziate este fenomenul cunoscut ca totipotenta, care se traduce prin capacitatea unei celule individuale de a dezvolta un organism complet. 3otipotenta este un termen folosit pentru descrierea blastomerilor, celulele embrionare individuale, nediferentiate, produse in primele stadii ale mitozei. In perioada preimplantatorie, unul sau mai multi blastomeri se pot desprinde din morula. Dat fiind faptul ca fiecare celula contine intregul genom, si individualizarea sau singularizarea prin intermediul e!presiei genetice fie nu a inceput, fie se afla in primele stadii, fiecare blastomer sau grup de blastomeri se poate dezvolta intr-o fiinta umana completa. =iecare celula individuala este totipotenta la acest nivel, in sensul ca poseda acelasi potential ca si zigotul de a produce o noua viata umana 9/. si sa sustina teoria insufletirii intarziate. #n alt argument este cel privitor la fenomenul denumit 4pierdere5, care se refera la numarul mare de ovule fertilizate :embrioni; care sunt respinse spontan de trupul mamei inainte de implantare.
/'

stfel,

ceasta calitate a embrionului pre-implantatoriu ii

determina pe multi oameni sa respinga ideea ca zigotul in sine poate fi considerat o fiinta umana actuala

Idem <ohn si ?*n .rec@, Trepte pe calea vietii , p.('. 91 Ibidem, p. '/. 9/ Ibidem, p. '9.
90

11

stfel, devine destul de incomod pentru oamenii bisericii crestine, atat ortodo!e cat si catolice, sa e!plice, cum este posibil ca Dumnezeu sa permita o asemenea pierdere, daca este vorba de viata umana actuala- daca embrionul pre-implantoriu este in realitate un individ uman, purtator al chipului divin, si in consecinta, o fiinta umana99. $e de alta parte, .iserica a afirmat dintotdeauna ca viata umana incepe cu conceperea, care face frontiera comuna cu fertilizarea. Cu mult timp inainte ca medicii specialisti sa descopere celulele embrionare si cromozomii, scriitorii crestini condamnau avortul in orice stadiu al sarcinii, pe temeiul ca fetusul format sau neformat, este intru totul om si poarta in el chipul lui Dumnezeu. &mul este persoana inca din momentul conceperii sale si orice interventie asupra celui conceput sau a embrionului este un atentat asupra unei persoane umane92. sadar, orice prunc, chiar si numai de o zi, odata conceput in trupul mamei, are in el un suflet sau, dupa cuvantul Scripturii, 4duh de viata5. Caci ceea ce s-a petrecut in paradisul dintai, mai precis, in ziua a sasea a creatiei, cand Dumnezeu a facut pe om, se petrece si in trupul femeii mame 9>. Se poate observa, insa, in societatea de astazi, o tendinta de refuz, de negativism, chiar de frica in ceea ce priveste procreatia. In locul sperantei intr-un viitor frumos, in care omul sa se simta realizat ca persoana in familie, se decelereaza mai degraba intr-un risc6 copilul este temut si refuzat, lucru care starneste o adevarata preocupare. Se cauta justificari in dificultatile cu care se confrunta familia astazi. +unca e!tradomestica a femeii, dificultatile de educare a copiilor in conditiile unei societati pluricentrice si multiculturale, e!igentele economice ar conduce pe tineri sa aiba rezerve, ba chiar sa se teama sa aiba responsabilitatea unui copil sau a mai multora 91. De aici s-a ajuns la o alta sciziune, in sens contrar, ajutata si de curentele contestatare 8 revolutia se!uala 8 interpertand si traind se!ualitatea in asa fel incat aspectul comunional si procreatia au sfarsit prin a se separa cu desavarsire. De aceea se!ualitatea isi gaseste finalitatea in placere. $e de alta parte, casatoria este destinata sa fie o unire rodnica. Deoarece casatoria a fost instituita pentru insotire si reproducere, multi care nu au copii simt o lipsa profunda. +ulti nu sunt in stare sa se roage si sa accepte situatia lor. tunci apar intrebari6 ce modalitati de reproducere asistata sunt moral vorbind lipsite de problemeG care sunt interziseG si care sunt incarcate de riscuri duhovnicestiG $entru un crestin traditional
99
92

Ibidem, p. '2. $arintele <uvenalie, op. cit., p. 1)/. 9> Dr. Christa 3odea-Bross, $r. $rof. Dr. Ilie +oldovan, op. cit., p. 9(>. 91 $arintele <uvenalie, op. cit., p. 1)2.

1/

intrebarile sunt puse in cadrul unei religii care orienteaza totul spre cautarea Imparatiei cerurilor, o religie care in mare parte s-a amestecat putin in se!ualitatea conjugala9) si care s-a ferit de o descriere biologic orientata a moralei se!uale umane. ceasta apreciere traditionala a casatoriei ca insotire duce la sfintenie si revelatie in e!perienta lui Dumnezeu Care e izvorul raspunsurilor la intrebarile puse de noile tehnologii reproductive. %oile tehnologii reproductive, in afara metodelor stiintifice, au impus si o noua terminologie, care desi isi are definit continutul, nu si-a rezolvat conflictele etice interne. Intre notiunile noi, introduse si acceptate, cele mai dezbatute sunt maternitatea de substitutie, bancile :de sperma, de ovule, de embrioni;, derpturile embrionilor, etc9(. Conceptele de 4viata5 si de 4natura5, de multe ori, sunt definite in laboratoare de cercetari de oameni hiperspecializati intr-un anumit domeniu de cercetare, si nu de cei care au sansa intelegerii ansamblului, sansa intelegerii holistice a lucrurilor, intelegere care nu poate accepta performante, impliniri si avantaje unilaterale, care realizeaza ca progresele tehnico-stiintifice nu sunt sinonime cu fericirea omului ca om, fiinta relationala9'. Definirea lumii de oameni unilateral formati aduce si o anumita atitudine specifica fata de ceea ce s-a definit unilateral. Stiinta moderna ofera, asadar noi metode de concepere a unui copil, depasind obstacole care pana nu demult erau de netrecut.

0% Pro#r$at!a ! dr$.t&/ /a '!ata

Dreptul la viata al persoanei fizice, desi un principiu esential, de care depinde stabilirea si garantarea tuturor celorlalte drepturi ale omului, nu se bucura de frontiere bine delimitate, dand astfel nastere la o serie de dezbateri in domeniul drepturilor omului. "zitarile pe acest plan genereaza interpretari si incertitudini nedorite asupra protectiei acestui drept primar, considerat a fi 4una din valorile fundamentale ale societatilor democratice care formeaza Consiliul "uropei5 20. Dezbaterile pe acest subiect cresc in intensitate, mai ales cand se aduce in discutie limita inferioara a dreptului la viata. $entru a reglementa in mod eficient protectia si garantarea dreptului la viata, este necesara o definire precisa a notiunilor de6 viata, moarte, persoana, fiinta umana. Insa, trebuie sa luam in considerare ca definirea, din punct de vedere juridic, a acestor notiuni, poate declansa adevarate conflicte vii, inabusite pana acum, intre oamenii de stiinta, eticieni, oamenii .isericii si, de ce nu, intre
9) 9(

3ristam -erman "ngelhardt jr., op. cit., p. 992. +ircea Belu .uta, Iulia le!andra .uta, op. cit., p. 1(1. 9' Coralia Cotoraci, Bioetica. !ote de curs pentru studenti, rad, /00), p. >2. 20 <.=. 7enucci , Tratat de drept &uropean al drepturilor omului, "ditura -amangiu, .ucuresti, /00', p. (>.

19

membrii societatii. Se poate ajunge la aceasta situatie datorita e!istentei multiplelor chestiuni ce implica aceste concepte, dintre care indicam e!emplificativ6 avortul, eutanasia, fertilizarea in vitro, crearea de embrioni umani in scopuri de cercetare s.a. 3otusi, in ciuda acestui risc de a da nastere la antagonisme, se impune ca statele lumii sa faca un efort pentru a ajunge la un compromis si sa fi!eze anumite limite ale acestui drept fundamental inerent persoanei. ctualele te!te internationale in domeniu enunta dreptul la viata, dar ezita sa defineasca conceptul de 4viata5. stfel, Declaratia #niversala a Drepturilor &mului, adoptata de catre dunarea Benerala a &%# la 10 decembrie 1'2(, precizeaza in articolul 96 4orice fiinta are dreptul la viata, la libertate si la securitatea persoanei sale5. In $actul International privitor la drepturile civile si politice :adoptat la 1/ decembrie 1'11; se precizeaza la articolul 1, intr-o formulare asemanatoare6 4dreptul la viata este inerent persoanei umane. cest drept trebuie sa fie protejat de lege. %imeni nu poate fi privat in mod arbitrar de viata sa5. Conventia "uropeana a Drepturilor &mului perpetueaza aceeasi nebuloasa, articolul / prevede astfel ca6 4Dreptul la viata al oricarei persoane este protejat prin lege. +oartea nu poate fi cauzata cuiva in mod intentionat, decat in e!ecutarea unei sentinte capitale pronuntata de un tribunal in cazul in care infractiunea este sanctionata cu aceasta pedeapsa prin lege5. "!ista insa in jurisprudenta Curtii anumite repere care ne indica cam care ar fi pozitia acesteia cu privire la momentul de la care e!ista viata, trasand astfel jurisprudential o limita inferioara a dreptului la viata. stfel, fosta Comisie "uropeana a Drepturilor &mului a e!clus din campul de aplicare a articolului / embrionul uman, estimand ca dispozitia amintita se refera prin natura sa la persoanele deja nascute si, deci, nu ar putea fi aplicata si fetusului :Comisia europeana a drepturilor omului, 1' mai 1''/, cauza -. contra %orvegiei;. In cauza "vans contra +arii .ritanii, Curtea a constatat ca nu e!ista o incalcare a articolului / din Conventie, +area Camera considerand ca embrionii nu au drept la viata in sensul articolului / si ca nu e!ista asadar o violare a acestui te!t. Curtea a facut referire si la argumentul conform caruia, referitor la dreptul la viata al embrionilor, statele parti au o marja de apreciere. In prezent, pe rolul Curtii se afla cauza Sab*c c. 7omaniei21, care pune in discutie aceeasi problema referitoare la faptul daca embrionii au sau nu dreptul la viata, insa vom vedea care va fi practica Curtii in aceasta cauza. Conventia mericana a Drepturilor &mului, adoptata la // noiembrie 1'1' la San <ose :Costa 7ica;, merge cel mai departe in acest domeniu, afirmand in articolul 26 4orice persoana are dreptul la

21

http6EEFFF.bzi.roErecuperarea-unor-embrioni-confiscati-din-clinica-sab*c-1>'12>. accesat la 0>.01./019.

12

respectarea vietii sale. conceptiei5.

cest drept trebuie sa fie protejat de lege, in general incepand din momentul

Concluzia este ca te!tele internationale enunta dreptul la viata, insa ezita sa defineasca in mod e!act notiunea de 4viata5. ceasta ezitare este influentata de consecintele ce ar putea urma daca s-ar defini in mod precis notiunea de 4viata5 si daca s-ar determina e!act limtele acesteia. $rivitor la limitele dreptului la viata, mai problematica este fi!area limitei inferioare a acestuia, cu alte cuvinte fi!area momentului de inceput. 7aspunsul la aceasta chestiune are consecinte deosebite asupra manipularilor genetice, a e!perimentelor pe embrionul uman sau a ferilizarii artificiale 2/. In ceea ce priveste cealalta frontiera a vietii, s-a pus problema e!istentei sau nu a unui 4drept de a muri5. ceasta este disputa cu privire la eutanasie29. Insa Curtea "uropeana s-a pronuntat categoric impotriva unei asemenea posibilitati, stabilind ca dreptul la viata nu are decat un continut pozitiv care impiedica configurarea sa ca o libertate care sa includa propria moarte22. Se impune de asemenea a se preciza care este intelesul notiunii de 4persoana5. Din acest punct de vedere este de retinut ca, de e!emplu, art. / parag. 1 C"D& vorbeste despre dreptul la viata recunoscut oricarei persoaneA asa fiind, se pare ca acest articol a avut in vedere persoana fizica, persoana umana2>. Insa si asupra acestei notiuni pare sa planeze o nebuloasa cauzata tot de incertitudinea privitoare la momentul de la care incepe 4viata5, deoarece acesta din urma este strans legat de momentul de la care putem vorbi de o persoana umana. sa cum am mentionat mai sus, pentru a determina limita inferioara a dreptului la viata este necesara definirea notiunii de persoana 21. Dar cum se poate defini conceptul de 4persoana umana5 din moment ce nu se poate stabili de cand anume aceasta e!ista, de cand anume incepe viata acesteiaG Conventia nu defineste nici notiunea de 4persoana5, la fel cum nu o defineste nici pe cea de 4viata5. rt. 2 din Conventia mericana a drepturilor omului, cuprinde o reglementare diferita fata de cea e!istenta in Conventia "uropeana a Drepturilor &mului, protejand dreptul la viata al persoanei incepand cu momentul conceptiei. Se pare astfel ca poate fi stabilit macar momentul din care putem vorbi de o 4persoana umana5. stfel, daca avem in vedere reglementarile europene si cele ale statelor membre ale #", vom observa ca putem vorbi de e!istenta unei persoane

Bheorghe Scripcaru, $ntroducere in biodrept, "ditura ?umina le!, .ucuresti, /009, p. /0/. %ast* +arian ,ladoiu, op. cit, p. 11(. 22 C.".D.&., $rett* c. 7egatului #nit, /00/. 2> 7. Chirita, reptul constitutional la viata si dreptul penal, http6EEcomparat.tripod.comEarticoleroEviata.pdf, accesat la 0>.01./019. 21 C. .arsan, Conventia europeana a drepturilor omului, "ditura C.-. .ec@, .ucuresti, /010, p.1>
29

2/

1>

doar din momentul in care fatul ar putea supravietui independent de corpul mamei 2), pe cand in dreptul american, dreptul la viata al persoanei este protejat inca de la momentul conceptiei, ceea ce inseamna ca vorbim de o 4persoana5 inca de la conceptie. 3rebuie subliniat insa ca, inclusiv in dreptul european, dreptul la viata poate fi protejat inca din momentul conceptiei. In realiatate aceasta nu inseamna ca e!ista o persoana umana din acel moment, ci faptul ca statele au un interes public in a proteja 4viata5 ca valoare suprema, valoare intrinseca. viata. Dreptul la viata a fost calificat si in doctrina romaneasca de specialitate ca fiind 4cel dintai si cel mai firesc drept al fiintei umane5 2(. Considerandu-se ca viata este valoarea suprema, esentiala a fiintei umane, acest drept reprezinta izvorul tuturor celorlalte drepturi fundamentale. u e!istat demersuri si in utorii de drept doctrina romaneasca privind stabilirea frontierelor dreptului la viata. Cel mai adesea acestea au avut loc in domeniul dreptului penal, in care s-a pus problema infractiunilor la adresa vietii. din momentul nasterii. In dreptul penal roman nu se poate vorbi in prezent de recunoasterea copilului care inca nu s-a nascut ca avand un drept la viata asemanator cu cel al unui subiect deja nascut, care se bucura de deplinatatea drepturilor sale. In doctrina penala, e!ista opinii diverse in ceea ce priveste momentul nasterii. stfel, unii autori vorbesc despre ocrotirea vietii de catre legea penala inca din momentul inceperii procesului fiziologic al nasterii2'. ?a polul opus stau opiniile conform carora dreptul la viata implica e!istenta vietii, iar despre aceasta nu se poate vorbi decat dupa momentul sfarsitului procesului nasterii, cand copilul este e!pulzat si incepe viata sa e!trauterina:ce coincide cu e!istenta respiratiei; >0. In %oul Cod penal>1, date fiind progresele din ultimii ani si ralierea dreptului national la standardele #niunii "uropene, legiuitorul a dorit sa realizeze o mai buna protectie a vietii, introducand astfel un capitol numit 5 gresiuni contra fatului5. $rin urmare, au fost introduse doua noi infractiuni privitoare la protectia vietii persoanelor6 intreruperea cursului sarcinii si vatamarea fatului. $rin incriminarea acestor fapte, viata, sanatatea si integritatea fizica ale fatului urmeaza sa fie mult mai bine protejate. =atul va deveni subiect pasiv in mod direct, toate actiunile fiind indreptate impotriva integritatii si a e!istentei
Intr-o alta conceptie, vetusta din punctul nostru de vedere, s-ar putea vorbi de 4persoana umana5 doar din momentul nasterii acelei persoane. 2( I. Deleanu, rept constitutional si institutii politice, "ditura -amangiu, .ucuresti, /00(, p.)(. 2' S. .ogdan, rept penal. Parte speciala , "ditura #niversul juridic, .ucuresti, /00', p.1>. >0 se vedea le!andru .oroi, #specte juridice in legatura cu momentul nasterii si momentul mortii , in 7evista Dreptul, nr. 1/E1''(, p.191-19/. >1 doptat prin ?egea nr. /(1E/00', publicata in +. &f. nr. >10 din /2 iunie /00'.
2)

ceasta este directia in care merg sustinatorii dreptului detasat la

constitutional roman, subliniaza ca dreptul la viata, consacrat de art. // din Constitutie, este recunoscut

11

sale.

stfel, aceasta reglementare reprezinta in mod neindoielnic un progres daca avem in vedere faptul

ca in prezent protectia penala a vietii fiintei care nu este considerata persoana : embrion, fat; este asigurata doar prin intermediul incriminarii avortului>/. In ceea ce priveste momentul final al vietii unei persoane, in mod traditional si empiric se considera ca o persoana a decedat in momentul in care inima a incetat sa-i mai bata sau a incetat sa respire>9. Din punct de vedere juridic, se considera ca o persoana a decedat atunci cand activitatea sa cerebrala a incetat. Importanta practica a stabilirii momentului mortii este determinata de dorinta de a decide daca este posibila din punct de vedere legal efectuarea unor operatii de prelevare a organelor de la persoana decedata si de asemenea pentru a se putea stabili legalitatea unor practici cum este de e!emplu eutanasia. Se poate astfel concluziona ca in dreptul intern, problema limitelor dreptului la viata a interesat mai mult din perspectiva penala, din dorinta de a se asigura o protectie cat mai adecvata a dreptului la viata. 3rebuie mentionat insa ca problemele referitoare la protectia embrionului uman nu au fost atinse astfel incat sa se asigure o protectie efectiva a acestuia. %e referim aici in principiu la protectia embrionului in vitro si nu a celui in vivo, acesta din urma bucurandu-se de o oarecare protectie prin incriminarea avortului :nu a avortului consimtit si realizat cu respectarea tuturor conditiilor impuse de lege, ci prin incriminarea avortului ilegal;. 7ealizarea unui mecanism de protectie eficace a embrionului s-a dovedit a fi destul de anevoioasa datorita, in principal, incertitudinii e!istente la nivel european si interna3ional asupra statutului moral si juridic al acestuia.

Ca.!to/&/ III% Dr$.t&/ /a d$1n!tat$ &1ana a/ $10r!on&/&!

a%Con !d$rat!! 4$n$ra/$
&data cu evolutia stiintelor biomedicale, oamenii de stiinta au inceput sa vada in embrion un material de cercetare e!ceptional, celulele embrionului permitand vindecarea unor boli neurologice sau genetice. stfel, interzicerea totala a cercetarilor asupra embrionului ar putea fi privita ca un real regres in domeniul stiintelor biomedicale. Statele europene care au semnat Conventia de la &viedo si-au asumat obligatia de a nu produce embrioni umani in scopuri stiintifice sau de cercetare. $rin urmare
>/
>9

S. .ogdan, op.cit., p.11. Idem, p.1).

1)

toate statele semnatare au reglementat e!pres aceasta prohibitie. +ai mult, unele state au e!tins aceasta prohibitie si asupra embrionilor e!cedentari, interzicand cu desavarsire orice cercetari sau e!perimente pe embrioni umani :Bermania, Italia, Irlanda, ustria, %orvegia, #ngaria, $olonia;. +ajoritatea statelor europene permit insa cercetarile pe embrioni umani care au mai putin de 12 zile. De e!emplu, +area .ritanie, =inlanda, Danemarca, Spania, 7omania, etc. prevad e!pres posibilitatea cercetatorilor de a folosi ca material stiintific embrionii creati in e!ces pentru fertilizarea in vitro. Spre deosebire de statele europene, S# chestiune. au lasat o libertate mult mai mare oamenilor de stiinta in ceea ce priveste aceasta ctul de interzicere a clonarii umane si de ctul permite clonarea si stfel, cercetatorii sunt liberi sa creeze embrioni cu scopul de a obtine si de a manipula

celulele lor nediferentiate. $oate fi amintit in acest sens,

protectie a studiului celulelor embrionare nediferentiate, promulgat in /009 >2.

manipularea embrionilor in scopuri terapeutice in timpul primelor patrusprezece zile de e!istenta, dupa care respectivii embrioni trebuie distrusi in conformitate cu legea >>. %u se poate oferi insa oamenilor de stiinta o liberatate absoluta in ceea ce priveste cercetarile lor pe embrionul uman, fiind astfel obligati sa respecte principiul demnitatii umane in actiunile pe care le intreprind.

0% Dr$.t&/ /a d$1n!tat$ &1ana !n 0!o1$d!#!na

%u voi realiza aici o prezentare e!haustiva a dreptului la demnitate umana, ci vom incerca sa punctam doar aspectele care au legatura directa cu demnitatea umana in cadrul stiintelor biomedicale. Documentele juridice si in special cele adoptate in domeniul drepturilor omului, fac referire la demnitatea persoanei, fie e!plicit, fie indirect, dar nu o definesc >1. #tilizarea acestui concept ca principiu normativ este receptata in diferite moduri in bioetica si biodrept iar e!agerata sa intrebuintare in scopul de a critica unele practici biomedicinale :cercetare pe embrioni, clonare, etc.; il face sa apara lipsit de continut>). Demnitatea umana nu este inclusa in lista drepturilor omului ca drept distinct, ci presupune 5dreptul de a avea drepturi5, de a fi recunoscut ca persoana. Demnitatea umana este un atribut al fiintei, prin urmare depinde de calitatea de fiinta umana si nu de alte criterii e!terioare. In secolul X,III, Immanuel Dant, care a dezvoltat cea mai influenta viziune asupra demnitatii umane, a distins intre doua tipuri de lucruri e!istente in lume6 lucruri care au pret si lucruri care au demnitate. ?ucrurile care au demnitate au o valoare morala ce nu va putea fi niciodata masurata in termeni economici. =iintele umane
<ohn si ?*n .rec@, Trepte pe calea vietii, p.10(. Ibidem, p. 119. >1 urora Ciuca, Conceptul de 0demnitate0 a fiintei umane in bioetica si drept, in 7evista romina de bioetica, vol. ), nr./, Iasi, /00'. >) Ibidem
>>

>2

1(

sunt moral diferite fata de alte lucruri cum sunt animalele, plantele, rocile, cladirile, tocmai pentru ca fiintele umane au demnitate>(. $otrivit eticii @antiene, demnitatea umana e!ista chiar si atunci cand un corp uman nu e!ista. Demnitatea umana protejeaza astfel si viata umana in devenire, fiinta umana 5potentiala5, cu alte cuvinte protejeaza orice forma de viata umana sau care ar putea sa dezvolte viata umana. $e terenul bioeticii si biodreptului, conceptul de demnitate umana, in sens medical, care vizeaza nu doar vindecarea ci si eradicarea unor aspecte patologice ale naturii umane se intersecteaza cu dimensiunea juridica ce urmareste sa impuna respectul integritatii corpului uman si al speciei, acceptand aleatoriul in destinul biologic al fiintelor >'. In art. 11 al Declaratiei universale a Drepturilor &mului si ale Benomului #man, adoptata in 1''), se prevede ca6 5practicile care sunt contrare demnitatii umane, ca de e!emplu clonarea reproductiva a fiintei umane, sunt interzise5. Conventia de la &viedo, traseaza de asemenea limite si principii relative la respectul demnitatii fiintei umane, proclamand ca binele fiintei umane trebuie sa prevaleze asupra societatii sau a stiintei. Cel mai recent document, adoptat de Conferinta Benerala #%"SC& la a 99-a sesiune din 12 oct. /00>, este Declaratia #niversala asupra .ioeticii si Drepturilor &mului care reprezinta o dezvoltare a biodreptului international si a drepturilor omului. Chiar daca este, ca si alte declaratii, un instrument normativ neobligatoriu :neavand autoritatea unui tratat; forta si valoarea sa, mai ales in ceea ce priveste conceptul de demnitate, sunt importante. Declaratia, prin care statele se angajeaza sa respecte principiile bioeticii, reprezinta sub acest aspect o premiera pe plan international10. Demnitatea fiintei umane nu este definita nici in acest document, facandu-se referire la respectul deplin al demnitatii umane si a drepturilor omului ca principiu. Carta Drepturilor fundamentale a #niunii "uropene11 consacra in art. 1 demnitatea umana, ea este inviolabila si trebuie sa fie respectata si protejata. rt. 9 recunoaste dreptul la integritatea persoanei sub aspect fizic si mental. Se precizeaza de asemenea ca in cadrul medicinei si biologiei trebuie sa fie respectate in special6 consimtamantul liber si informat al persoanei vizate, dupa modalitatile definite de legeA interzicerea practicilor eugenice, in special a celor care au ca scop selectia persoanelorA interzicerea utilizarii corpului uman si a partilor sale ca atare, ca sursa de profitA interzicerea clonarii reproductive a fiintelor umane.
David .. 7esni@, &mbr*onic stem cells patents and 1uman ignit* , -ealth Care nal*sis, volume 1>, number 9, +arch /00), p. /11-///. >' urora Ciuca apud $edrot $., +e clonage de l2etre humain en droit europeen , in Progres medical et droit europeen, Centre d2etudes et de .echerches $nternationales et Communautaires, #niversite dH i! 8+arseille III,/00>, p.100. 10 urora Ciuca, op.cit., p. 1(. 11 doptata de #" la 1/ decembrie /000, <&C" C 912 din 1( decembrie /000.
>(

1'

cest mod de redactare a te!tului are incidenta si asupra protectiei embrionului uman. Inainte de nastere, fiinta umana nu este o persoana in sens juridic. De aceea referirea la notiunea de persoana umana ar fi avut drept consecinta e!cluderea embrionului din campul protectiei principiului demnitatii 1/. $rin urmare, protectia demnitatii embrionului uman poate fi invocata atunci cand este vorba despre cercetari fara finalitate terapeutica pentru el insusi, dar al caror obiect ar putea fi embrionul. Carta se inscrie in logica Conventiei de la &viedo, care in art. 1 protejeaza fiinta umana in demnitatea sa si drepturile fundamentale ale persoanei. stfel, embrionul nu este propriu-zis, titular de drepturi, ci este un obiect protejat in numele demnitatii sale19. In aceasta logica se inscrie unul dintre considerentele Directivei privitoare la protectia juridica a inventiilor biotehnologice126 Iconsiderand ca utilizarea embrionilor umani in scopuri industriale sau comerciale trebuie de asemenea sa fie e!clusa de la brevetabilitate5. In acest sens, e!ista o hotarare relativ recenta a Curtii de <ustitie a #niunii "uropene, cauza C-92E/010, &liver .rustleE Breenpeace 1>. In cauza s-a e!clus de la brevetare, procedeul care prin utilizarea prelevarii de celule stem dintr-un embrion uman in stadiul de balstocit, duce la distrugerea acelui embrion. Curtea a precizat ca utilizarea in scopuri terapeutice sau de diagnostic a embrionului uman care este utila acestuia poate face obiectul unui brevet, insa utilizarea in scopuri de cercetare stiintifica este e!clusa de la brevetare. Starea de fapt pe scurt este urmatoarea6 domnul &liver .rustle este detinator al unui brevet, depus in decembrie 1''), care priveste celulele precursoare neurale11 izolate si purificate, obtinute din celule stem embrionare umane utilizate pentru tratarea unor boli neurologice. $otrivit indicatiilor furnizate de domnul .rustle, e!ista deja aplicatii clinice, in special in cazul unor pacienti afectati de boala $ar@inson. In urma cererii introduse de Breenpeace e,, 3ribunalul federal pentru brevete, a constatat nulitatea brevetului domnului .rustle, in masura in care acesta priveste procedee care permit obtinerea celulelor precursoare din celule stem embrionare umane. Curtea federala de justitie din Bermania, sesizata in apel de domnul .rustle, a decis sa se adreseze Curtii de justitie cu privire la interpretarea printre altele, a notiunii de 5embrion uman5 nedefinita in Directiva privind protectia inventiilor biotehnologice. S-a solicitat Curtii sa stabileasca daca e!cluderea de la brevetare a embrionului uman vizeaza toate etapele de viata incepand de la
Ion 3urcu, reptul sanatatii. Frontul comun al medicului si juristului , "ditura Colters DluFer, .cucuresti, /010, p.20/. 19 Ibidem 91 12 Directiva '(E22EC" a $arlamentului "uropean si al Consiliului din 1 iulie 1''( privind protec tia juridica a inventiilor biotehnologice 1> -otarare disponibila aici http6EEcuria.europa.euEjurisEdocumentEdocument.jsfG doclangJ"%Kte!tJ embr*osK pageInde!J 1KpartJ1KmodeJreLKdocidJ11120/KoccJfirstKdirJKcidJ11>'10Mct!1, accesat la 01.01. /019. 11 Celulele precursoare neurale sunt celule imature care au capacitatea de a forma celule mature ale sistemului nervos, ca de e!emplu neuroni.
1/

/0

fecundarea ovulului sau daca trebuie sa fie indeplinite si alte conditii, de e!emplu ca o anumita etapa de dezvoltare sa fie atinsa. Cu ocazia e!aminarii notiunii de 5embrion uman5, Curtea subliniaza, mai intai ca nu este chemata sa abordeze probleme de natura medicala sau etica, ci trebuie sa se limiteze la o interpretare juridica a dispozitiilor relevnte ale directivei. stfel, conte!tul si obiectivul acesteia arata ca legiuitorul #niunii a intentionat sa e!cluda orice posibilitate de brevetare, in masura in care respectul datorat demnitatii umane poate fi afectat prin aceasta. In consecinta, potrivit Curtii, notiunea de 5embrion uman5 trebuie inteleasa in sens larg. In acest sens, Curtea considera ca orice ovul uman, inca din stadiul fecundarii, trebuie considerat embrion uman, dat fiind ca aceasta fecundare este de natura sa declanseze procesul de dezvoltare a unei fiinte umane. &vulul uman nefecundat in care a fost implantat nucleul unei celule umane mature si ovulul nefecundat stimulat sa se divida si sa se dezvolte prin partenogeneza trebuie, de asemenea, sa fie calificate drept 5embrion uman5. Chiar daca nu au facut obiectul propriu-zis al unei fecundari, aceste organisme pot sa declanseze, ca urmare a tehnicii utilizate pentru obtinerea lor, procesul de dezvoltare a unei fiinte umane, precum embrionul creat prin fecundarea unui ovul. In ceea ce priveste celulele stem obtinute pornind de la un embrion uman in stadiul de blastocit vizate de inventia brevetata a domnului .rustle 8, Curtea constata ca revine instantei nationale competenta de a determina, in lumina progreselor stiintei, daca acestea sunt de natura sa declanseze procesul de dezvoltare a unei fiinte umane si, in consecinta, fac parte din sfera notiunii de 4embrion uman5. In continuare, Curtea a e!aminat problema daca notiunea 4utilizarea embrionilor umani in scopuri industriale sau comerciale5, e!clusi de la brevetare, include si utilizarea embrionilor umani in scopuri de cercetare stiintifica. stfel, referitor la aceasta din urma utilizare, Curtea constata ca acordarea unui brevet pentru o inventie implica, in principiu, e!ploatarea industriala si comerciala a acesteia. &r, desi trebuie sa se faca distinctie intre scopul cercetarii stiintifice si scopurile industriale sau comerciale, utilizarea embrionilor umani in scopuri de cercetare care ar constitui obiectul cererii de brevet nu poate fi separata de brevetul propriu-zis si de drepturile aferente acestuia. In aceasta privinta, utilizarea embrionilor umani in scopuri de cercetare stiintifica care ar face obiectul unei cereri de brevet nu poate fi distinsa de o e!ploatare industriala si comerciala si, astfel, nu poate evita e!cluderea de la brevetare. In consecinta, Curtea concluzioneaza ca cercetarea stiintifica care presupune utilizarea de embrioni umani nu poate beneficia de protectia dreptului brevetelor. Cu toate acestea, Curtea aminteste ca brevetarea utilizarilor de embrioni umani in scopuri industriale sau comerciale nu este interzisa,

/1

potrivit directivei, atunci cand aceasta priveste utilizarea in scopuri terapeutice sau de diagnosticare care se aplica embrionului uman si care sunt utile acestuia 8 de e!emplu, pentru a corecta o malformatie si pentru a spori sansele de viata ale acestuia. In sfarsit, Curtea raspunde la intrebarea referitoare la brevetarea unei inventii privind celulele precursoare neurale. "a subliniaza, pe de o parte, ca aceasta presupune prelevarea de celule stem obtinute dintr-un embrion uman in stadiul de blastocist, si, pe de alta parte, ca prelevarea implica distrugerea acestui embrion. %ee!cluderea de la brevetare a unei asemenea inventii revendicate ar avea drept consecinta sa i se permita solicitantului unui brevet sa eludeze interdictia brevetarii printr-o redactare abila a revendicarilor. In concluzie, Curtea considera ca o inventie nu poate fi brevetata in cazul in care punerea in aplicare a procedeului presupune distrugerea prealabila a unor embrioni umani sau utilizarea acestora drept material de pornire, chiar daca, in cererea de brevet, descrierea acestui procedeu nu mentioneaza, precum in speta, utilizarea de embrioni umani. Statele #nite ale mericii au insa, cu totul o alta viziune in privinta acordarii brevetelor in stfel, in S# , eliberarea brevetelor care au la baza procedee de materia celulelor stem embrionare.

prelevare a celulelor stem de la embrionii umani, este permisa :de e!. &ficiul pentru marci comerciale si brevete din S# a acordat in 1''( si /001 doua brevete valabile pana in /01> si /01(;. Controversele in acest domeniu au la baza interese economice si stiintifice, problemele morale interesand intr-o masura mult mai mica fata de nivelul care intereseaza pe teritoriul "uropei. 3rebuie insa precizat ca si pe teritoriul "uropei sunt state care permit brevetarea celulelor stem embrionare, de e!emplu, Suedia si +area .ritanie. $robabil va fi nevoie de o reconsiderare a politicii de brevetare in cadrul acestor 3ari, avand in vedere hotararea Curtii de <ustitie in cauza .rustleE Breenpeace si preeminenta dreptului european asupra celui na3ional. Diferenta dintre S# si statele europene privind politica de brevetare se datoreaza regulilor de drept si a mentalitatii diferite. Cele mai multe state europene au o asa-zisa 5clauza de moralitate5, care permite guvernelor nationale sa refuze eliberarea unui brevet, pe motive de moralitate. S# nu au asa ceva. Ceea ce intereseaza este inovatia tehnica si stiintifica, utilitatea, dezvoltarea economica, competitia, toate acestea prevaland fata de principiile morale. In "uropa opozitia morala se bazeaza pe conceptia potrivit careia aceste brevete ofenseaza, devalorizeaza, incalca sau violeaza demnitatea umana1).

1)

David .. 7esni@, op.cit., p. //1.

//

$e plan juridic, am vazut ca demnitatea este protejata de prerogativele inerente fiin3ei umane, de valorile fundamentale ale omului, de drepturile omului. De la 7evolutia franceza la Codul de la %urnberg si de aici la biomedicina este o cale lunga, dar cu sens unic pozitiv. In prezent bioetica este strans legata prin obiect de drepturile fundamentale ale omului,imprescriptibile si universale, iar demnitatea persoanei umane este cel dintai principiu al bioeticii si totodata principiul fondator al dreptului biomedicinei1(. ceasta inseamna ca toate actiunile intreprinse in domeniul biomedicinei trebuie sa se realizeze cu respectarea demnitatii umane. Desi demnitatea umana apare ca un principiu director in domeniul stiintelor biomedicale, ea apare destul de greu de conciliat cu principiile etice si religioase tocmai datorita incertitudinii care planeaza asupra statutului embrionului uman. 3e!tele internationale la care am facut referire mai sus traseaza limite generale pe care ar trebui sa la respecte oamenii de stiinta astfel incat sa nu incalce dreptul la demnitate umana. Demnitatea umana a embrionilor, din perspectiva te!telor de lege, este respectata atat timp cat nu se abuzeaza de anumite practici care ar pune in pericol insasi specia umana. stfel, sunt interzise clonarea fiintelor umane, crearea de himere, implantarea unor embrioni ce au fost conservati mai mult de > ani, in uterul unei femei pentru a da nastere unui copil, e!perimentele pe embrioni etc., insa sunt permise cercetarile pe embrioni, criconservarea acestora pe o perioada limitata de timp, prelevarea de celule stem s.a. cestea din urma nu sunt considerate, din punct de vedere juridic, ca incalcand dreptul la demnitate umana. Insa din punct de vedere etic si religios, aceste fapte nu pot fi decat condamnabile, deoarece prin intermediul acestor activitati se incalca cea mai importanta componenta a demnitatii umane, si anume dreptul la viata al fiintelor umane care sunt sacrificate in cadrul acelor activitati. +erita mentionat ca, din punct de vedere religios, doar .iserica Catolica si cea &rtodo!a, recunosc statutul de fiinta umana al embrionului chiar din momentul fecundarii. ,ia3a fiecarui embrion este sacra si in concluzie nu este permisa sub nici o forma utilizarea embrionilor supranumerari in scopuri de cercetare sau terapeutice. $apa Ioan $aul al II-lea spunea ca 5 cercetarea pe celule stem embrionare este in aceeasi categorie cu avortul, eutanasia sau orice alta forma de atac asupra unei vieti nevinovate. $ozitia islamului este mai supla, considerandu-se ca embrionul capata suflet abia dupa a 20a zi de la fecundare, fiind astfel admise cercetarile in scopuri terapeutice asupra embrionului in primele 20 de zile de e!istenta1'. $ozitia evreilor este determinata de faptul ca nici .iblia si nici 3almudul nu
Ion 3urcu, op.cit., p.9)/. Ilhan Il@ilic, -a@an "rtin, &thical #spects of human &mbr*onic %tem Cell .esearch in the $slamic 3orld4 Positions and refelections, Stem Cell revieF and 7eports, volume 1, number /, /010 http6EEFFF. springerlin@. comE contentE
1' 1(

/9

prevad ca statutul intreg al fiintei umane e!ista in momentul fecundarii, acesta dobandindu-se abia dupa o perioada de dezvoltare post-implantare )0. Din punct de vedere al crestinilor protestanti, statutul uman este stabilit dupa dobandirea treptata a anumitor calitati, calitati care ar putea sa nu fie prezente la embrionul timpuriu, fapt care ar permite cercetarea pe embrioni si folosirea lor terapeutica.

Con#/&5!!
%atura este susceptibila de a face greseli si deseori opera sa este imperfecta. =iinta umana nu este o e!ceptie deoarece corpurile noastre imbatranesc si la un moment dat cedeaza, iar puterile noastre sunt limitate. Imbunatatirea calitatii vietii este una dintre principalele tendinte in acest moment si cu siguranta va deveni din ce in ce mai pregnanta in viitor. ceasta imbunatatire vizeaza eliminarea oricaror suferinte, handicapuri sau afectiuni. Chiar daca acest demers este unul nobil, uneori se merge prea departe, incercandu-se perfectarea corpului uman in functie de idealurile societatii la un anumit moment. %u ne referim aici la chirurgia plastica, ci ne referim la acele practici prin care se incearca selectionarea persoanelor ce urmeaza sa se nasca. Se incadreaza aici de e!emplu, practica diagnosticului preimplantoriu, care atunci cand nu este folosita in scopuri terapeutice, ajunge sa genereze situatii de-a dreptul ingrijoratoare. In prezent cu adevarat posibila este alegerea se!ului copilului ce urmeaza sa se nasca, insa intr-un viitor nu foarte indepartat va fi posibila nasterea unor copii cu calitati predeterminate. $arintii vor sti dinaintea nasterii copilului, ce culoare vor avea ochii acestuia, cat de inteligent va fi, ce talente inascute va avea, cat de cuminte sau de politicos va fi. cesta situatie pare a fi desprinsa dintrun scenariu stiintifico-fantastic, insa din pacate nu este deloc asa. "ste o realitate e!trem de posibila din lumea stiintelor biomedicale care daca nu va fi strict supravegheata, va ajunge sa fie o realitate concreta. %u putem permite ca asemenea e!perimente sa ia contur, intrucat aceasta ar insemna denaturarea completa a naturii umane. %oi, cei de astazi, suntem responsabili de evolutia generatiilor viitoare, care trebuie sa ramana una guvernata de legile naturii si nu de legile vointei umane. Diagnosticul genetic preimplantoriu s-a dovedit a fi e!trem de benefic in cazul inlaturarii unor maladii descoperite inca din momentul preimplantoriu,

h11!r21>>rt(1111Efullte!t.html, accesat la 01.01. /019. )0 ,italie-Silviu +idrigan, idem.

/2

astfel incat interzicerea acestuia nu este de dorit, insa acesta trebuie sa respecte limitele determinate de dreptul la viata si demnitate umana si sa nu puna in pericol insasi umanitatea. Diagnosticul genetic preimplantoriu folosit in scopuri non-terapeutice, crearea de hibrizi sau himere, practicile eugenice, crearea de embrioni umani cu scopul de a fi sususi e!perimentelor sunt, intradevar, practici ce ar trebui strict interzise datorita multiplelor probleme pe care le ridica. &rganismele internationale si-au dat seama de e!istenta acestor pericole si au incercat sa adopte la nivel international o serie de documente prin care au interzis toate aceste practici. Dintre aceste documente printre cele mai importante se inscriu 7ecomandarile Consiliului "uropei, Carta Drepturilor fundamentale a #niunii "uropene si Conventia de la &viedo. $lecand de la liniile directoare oferite de aceste instrumente juridice, precum si de la respectul drepturilor omului consacrat in toate documentele interne si internationale, au fost adoptate si in cadrul statelor diverse acte prin care se urmareste o protectie sporita in domeniul biomedicinei. "!emplificam, in Bermania ctul de protectie al embrionului, in S# ctul de interzicere a clonarii umane si de protectie a studiului celulelor embrionare nediferentiate, ?egea franceza privind bioetica, interzice e!pres crearea de embrioni umani in scopuri de cercetare, art.11' din Constitutia "lvetiei prevede e!pres interzicerea crearii de embrioni umani in scopuri de cercetare, Codul penal din ustria incrimineaza ca infractiune folosirea diagnosticului preimplantoriu in alte scopuri decat terapeutice s.a. Insa cercetarea pe celule stem embrionare, obtinute din embrioni neviabili sau rezultati in urma avorturilor, trebuie privita cu mai putina reticienta din partea eticienilor, avand in vedere ca potentialul terapeutic al acestora este unul real, consecintele pozitive fiind mult mai mari decat cele negative care, din punctul nostru de vedere, aproape ca nici nu e!ista. Consecinte negative nu vor aparea atit timp cat aceste celule stem vor fi folosite doar pentru a trata acele boli considerate incurabile in acest moment. De aceea se impune o cat mai mare prudenta din partea oamenilor de stiinta, dar mai ales din partea legiuitorilor statelor lumii. %u ne putem increde in autolimitele fi!ate de cercetatori, deoarece tentatia de a descoperi eli!irul vietii vesnice este de-a dreptul irezistibila. =iinta umana nu trebuie privita ca o combinatie de diferite elemente chimice aranjate intr-o ordine specifica, ci trebuie privita ca fiind mult mai mult de atat, trebuie privita ca fiind o entitate unica, unicitatea ei fiind alimentata de misterul ce inconjoara viata in general. Daca in prezent asistam la procreari in vitro, sau la descoperirea anumitor tratamente despre care se poate considera ca prelungesc

/>

viata, nu ne putem considera zei, asa cum nu putem sa ne consideram nici nemuritori si cu atat mai pu3in, atotputernici. Dintr-o perspectiva religioasa ne-am putea intreba daca este voia lui Dumnezeu sa ne folosim pe noi insine pentru a ne vindeca. %e devoram intr-un sens bizar pe noi insine in scopul egoist al unei sanatati mai bune sau si al unei vieti mai lungi, sau este voia lui Dumnezeu sa e!ploatam 8 in intregime si totodata cu respect si cu mare grija - noile cunostinte si noua tehnologie care ne stau la dispozitie G $oate capacitatea de a ne folosi propriile celule in scopuri terapeutice ne permite, de fapt, pentru prima oara si intr-un mod aproape miraculos, sa implinim porunca6 5 Doctore, vindeca-te pe tine insuti5. Ceea ce este cu adevarat cert e ca aceasta cursa a omului, de a dobandi tinerete fara batranete si viata fara de moarte, a inceput de ceva timp, antrenand din ce in ce mai multi concurenti. ,om vedea insa, in viitor, cine va iesi triumfator din aceasta cursa6 natura sau omulG Sau poate ca aceasta cursa nu se va sfarsi niciodata. $ana atunci, datoria legiuitorului, e sa incerce pe cat posibil, sa supravegheze noile descoperiri astfel incat acestea sa nu fie deturnate de la scopurile initiale. Declaratiile si conventiile internationale ale drepturilor omului contin numeroase dispozitii care au drept scop crearea unor limite legale in care sa se desfasoare activitatea oamenilor de stiinta. Incalcarea acestor limite nu poate fi sanctionata in baza dispozitiilor prevazute in documentele internationale deoarece, desi unele dintre acestea sunt obligatorii, ele nu cuprind in mod e!pres sanctiuni. stfel, sarcina asigurarii unei protectii adecvate revine statelor lumii, care in functie de perceptele etice, morale si religioase ale societatii, vor decide cum anume sa sanctioneze aceste comportamente. Desi sunt state care au incriminat in Codurile lor penale, o multitudine de fapte :manipulari genetice, interventii asupra genomului uman, clonare, e!perimente pe embrioni etc.;, pericolul ca aceste fapte sa fie savarsite nu a fost eliminat. care acestea nu sunt interzise. Se poate astfel concluziona, ca o protectie eficienta va fi posibila fie prin instituirea unui sistem juridic comun, in care statele sa se puna de acord cu privire la faptele ce vor fi incrimnate si sanctiunile ce vor fi aplicate, fie prin incriminarea acestor fapte la nivelul fiecarui stat. ,om vedea insa in urmatorii ani care va fi directia urmata de statele lumii. ceasta deoarece, in prezent, se practica turismul medical, astfel incat aceste practici interzise intr-un stat vor fi realizate in state in

C&.r!n
/1

Introd&#$r$6666%%%%%%%%%%%%%%%%%6666%%%%%%%%%%%%%6666%%%%6%%%%%%%%%%%%%%%%%6%* Ca.!to/&/ I% Pro0/$1a a#ra/!tat!! '!$t!! ! #a/!tat!! '!$t!!

a% Con#$.t!a /a!#a d$ .r$ '!ata ! #a/!tat$a a#$ t$!a%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%7 0% Sa#ra/!tat$a '!$t!! !n #on#$.t!a ortodo2a%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%8

Ca.!to/&/ II% Pro#r$ar$a ! !n#$.&t&/ '!$t!!

a% In#$.&t&/ '!$t!! ! #a&tar$a d$ a3&tor .$ntr& .ro#r$$r$%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%9 0% Pro#r$at!a ! dr$.t&/ /a '!ata%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%% %%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%,-

Ca.!to/&/ III% Dr$.t&/ /a d$1n!tat$ &1ana a/ $10r!on&/&!

a% Con !d$rat!! 4$n$ra/$%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%,: 0% Dr$.t&/ /a d$1n!tat$ &1ana !n 0!o1$d!#!na%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%,;

Con#/&5!!%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%*7 C&.r!n %%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%*: B!0/!o4ra"!$%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%*;

B!0/!o4ra"!$

/)

Cart!
1% Biblia sau Sfanta Scriptura, "ditura Institutului .iblic si de +isiune al .isericii &rtodo!e 7omane, .ucuresti, 1''1. /. .arsan, C., Conventia europeana a drepturilor omului, "ditura C.-. .ec@, .ucuresti, /010. 9. .ogdan, S., Drept penal. Parte speciala, "ditura #niversul juridic, .ucuresti, /00'. 2. .rec@, $r. $rof. Dr. <ohn, Darul sacru al vietii. Tratat de bioetica , trad. rom. $S Dr. Irineu $op .istriteanul, "ditura $atmos, Cluj-%apoca, /009. >. .rec@, <ohn si ?*n, Trepte pe calea vietii , "ditura Sophia, .ucuresti, /00). 1. .uta, +ircea BeluA .uta, Iulia 7enasterea, Cluj %apoca, /00(. ). Cotoraci, Coralia, Bioetica. Note de curs pentru studenti, rad, /00). (. Deleanu, I., Drept constitutional si institutii politice, "ditura -amangiu, .ucuresti, /00(. '. Dumea, Claudiu, Omul intre a fi si a nu fi , "ditura .ucuresti, 1''(. 10. "ngelhardt jr., 3ristam -erman, Fundamentele Bioeticii Crestine, Perspectiva ortodoxa, trad. rom. +ihail %eamtu, Cezar ?onghin, Ioan I. Ica jr., "ditura Deisis, Sibiu, /00> 11. Bross, Dr. Christa 3odeaA +oldovan, $r. $rof. Dr. Ilie, ndrumarul medical si crestin despre viata al Federatiei Or!anizatiilor Ortodoxe Pro"#ita din $omania, "ditura 7enasterea, Cluj %apoca, /00(. 1/. Iloaie, $r. Conf. Dr. Stefan, Cultura #ieti. %specte morale in bioetica , "ditura 7enasterea, Cluj %apoca, /00'. 19. <uvenalie, $arintele, Teroristii uterului, "ditura nastasia, .ucuresti, /00/. 12. ,aximilian, ConstantinA +ilcu, Stefan5 Poenaru, S*lvain, Noile frontiere ) ntroducere !n bioetica, "ditura $an-$ublishing -ouse, .ucuresti, 1''>. 1>. $atapievici, -oria-7oman, Omul recent, "ditura -umanitas, .ucuresti, /001. 11. 7enucci, <.=., Tratat de drept &uropean al drepturilor omului, "ditura -amangiu, .ucuresti, /00'. 1). Scripcaru, Bheorghe, ntroducere in biodrept, "ditura ?umina le!, .ucuresti, /009. rhiepiscopiei 7omano-Catolice, le!andra, Bioetica intre marturisire si secularizare, "ditura

/(

1(. 3urcu, Ion, Dreptul sanatatii. Frontul comun al medicului si 'uristului , "ditura Colters DluFer, .cucuresti, /010. 1'. ,ladoiu, %ast* +arian, Protectia constitutionala a vietii, inte!ritatii fizice i a inte!ritatii psi(ice, "ditura -amangiu, .ucuresti, /001.

R$'! t$
1. .oroi, /. Ciuca, le!andru, %specte 'uridice in le!atura cu momentul nasterii si momentul mortii , in urora, Conceptul de )demnitate) a fiintei umane in bioetica si drept , in 7evista 7evista Dreptul, nr. 1/E1''(. romina de bioetica, vol. ), nr./, Iasi, /00'. 9. =lorea, Stefan, Bioetica Crestina. O stiinta in slu'ba vietii, in 7evista romana de bioetica, ,ol. (, %r. 1, Ianuarie- +artie /010. 2. $reda, 7adu, Traditie si modernitate in dezbaterea bioetica actuala, Consideratii social teolo!ice, in 7evista Studia #niversitatis .abes 8 .ol*ai, .ioetica, ?I,, %r. /, /00'. >. 7esni@, David .., &mbr*onic stem cells patents and +uman Di!nit* , -ealth Care volume 1>, number 9, +arch /00). 1. ,icol, +ihaela-Catalina, Bioetica %eculara versus Bioetica Crestina, in 7evista 7omana de .ioetica, ,ol. 2, %r. 1, /001. nal*sis,

S&r $ Int$rn$t
1. +aureen ?. Condic, 4Cand incepe viata umana, O perspectiva -tiintifica,5 Cestchester Institute Chite $aper Series :&ctober /00(;, disponibil in lb. romana la http6EEprovitabucuresti.ro EdocsE studiiE cand. incepe. viata. umana. Festchester. institute.pdf /. FFF.merriam-Febster.com.dictionar*.organism 9. http6EEFFF.bzi.roErecuperarea-unor-embrioni-confiscati-din-clinica-sab*c-1>'12>. 2. Chirita, 7. Dreptul constitutional la viata si dreptul penal, http6EEcomparat. tripod. comE articoleroEviata.pdf. >. http6EEcuria.europa.euEjurisEdocumentEdocument.jsfG doclangJ"%Kte!tJ embr*osK page Inde!J1KpartJ1KmodeJreLKdocidJ11120/KoccJfirstKdirJKcidJ11>'10Mct!1, accesat la 0/.01. /019. /'

1. Il@ilic, IlhanA "rtin, -a@an, &t(ical %spects of (uman &mbr*onic Stem Cell $esearc( in t(e slamic .orld/ Positions and refelections, Stem Cell revieF and 7eports, volume 1, number /, /010 http6EEFFF. springerlin@. comE contentE h11!r21>>rt(1111Efullte!t.html

90