Sunteți pe pagina 1din 21

Partea I.

Aspecte teoretice introductive

Tema 1. Notiuni de etica si morala


Etimologie si geneza Etica- gr. Ethos Morala- lat. Mos, mores Sensul: obicei, datina

Denumirea domeniului din punct de vedere istoric : Aristotel numea acest domeniu politica. Scoala Stoicilor denumea acest domeniu etica iar in Evul Mediu si Renastere se faceau referiri partiale la bine, rau, virtute. In Epoca Moderna apare termenul de moralitate, care este totuna cu termenul de spiritualitate. Imanuel Kant o numea ratiune practica.

Etica este stiinta care se ocupa cu morala , ea contine totalitatea normelor morale iar moralitatea este unitatea dintre constiinta si comportare. Morala e forma a constiintei sociale, ce are si alte elemente in afara de elementele de moralitate : constiinta politica, constiinta religioasa, constiinta juridica, constiinta artistica, constiinta stiintifica, constiinta filosofica si constiinta morala.

Tema 2 .Etape in evolutia conceptului de moralitate


Lumea antica ne ofera bazele notiunii de morala, ca virtute si intemeiaza stiinta eticii. Platon spunea ca virtutea e o stiinta. Aristotel spunea ca virtutiile au continut social, se formeaza prin exercitiu si deprindere. Stoicii spun ca virtutea se dobandeste prin starpirea pasiunilor, si ca ea este singurul bun adevarat. Epicur spune ca virtutea duce la idealul ataraxiei (seninatate) .

Platon si Aristotel reprezinta un punct de reper in cadrul conceptiilor despre etica pentru ca se orienteaza spre moralitatea angajarii sociale. Ei considera etica stiinta organizarii statale si a virtutiilor , o stiinta a modului in care individul poate deveni o personalitate implicata in viata cetatii (in sens de stat). In Evul Mediu atitutindea morala, era morala societatii feudale care exprima interesele anumitor grupuri , s-a pierdut caracterul unor cerinte universal valabile. A avut un caracter stratificat-corporatist. Individul nu era privit ca membru al societatii in general, ci ca: reprezentantul unei paturi sociale, al breslei, al comunitatii religioase ori grupului etnic. In Epoca Moderna apare o separare intre doua tipuri de ganditori, cei care asociau moralitatea cu intentiile actiunii si altii care o legau de efect Imanuel Kant , un rationalist, considera ca de fapt consecintele actelor nu au valoare morala daca sunt efecte ale unor gesturi accidentale sau motive egoiste, el spunea ca intentia si nu consecintele actului conteaza iar moralitatea inseamna supunerea fata de principiul general, indeplinirea datoriei. J. Bentham spune ca fapta buna nu se defineste prin intentii, scopuri, ci prin efectele pe care le produce. Actele morale sunt acelea care , prin consecintele lor, fac sa sporeasca in lume binele, pe cand cele imorale fac sa sporeasca in lume raul. J.St.Mill , in evaluarea morala considera ca deciziile sa fie apreciate dupa consecintele lor: o decizie este buna daca aduce beneficii si este rea daca provoaca daune. In contemporaneitate moralitate are consacrata o conceptie sistematizata si coerenta cu privire la norme si valori, in forma unei stiinte- etica. Categoriile fundamentale ale eticii: bine, rau , datorie, responsabilitate.

Tema 3. Statutul , rolul si functiile eticii in societate:


Etica este totodata disciplina filosofica si stiintifica. Este disciplina filosofica din urmatoarele motive: y y Orice etica se intemeiaza pe o conceptie generala despre lume si viata.; Conceptele utilizate au grad foarte mare de generalitate ca si categoriile filosofice;

Orice sistem filosofic ajunge pana la urma sa ofere o etica, adica un temei de manifestare umana a omului

Este disciplina stiintifica deoarece are obiect propriu, formuland norme si principii de urmat pt ameliorarea conditiei umane;

Fundamenteaza justificarea pretentiilor de a prezenta binele intregii colectivitati;

Poate explica originea, evolutia si starea fenomenului moral. Rolul eticii: y y y y Scopul este realizarea binelui Etica isi propune cultivarea virtutiilor Ajuta la conturarea idealului social Dezvolta constiinta morala Functiile eticii: 1. De cunoastere sau cognitiva 2. Functie normativa sau axiologica 3. Functia persuasiva 4. Functia educativa 5. De elaborarea a imaginii teoretice generale asupra binelui si raului, de informare , descriere a unui stil de viata, de incurajare a comportamentului moral. In sinteza: De la greci, un popor speculativ, mostenim un cuvant care desemneaza teoria sau etica, de la romani, un popor practic, mostenim un cuvant care desemneaza o manifestare concreta , morala . Morala e un fenomen real, tine de viata practica, etica desemneaza teoria sau stiinta ce investigheaza acest fenomen real, care are ca obiect de studiu morala. Termenul,, morala,, e legat mai mult de viata privata . In afaceri, politica, medicina, relatii publice, este preferat termenul ETICA. Morala vizeaza felul in care gestionam relatiile cu semenii, calitatea acestor legaturi.

Tema de reflectie: Text de Fernando Savater , ,,Etica pentru Amador .

Partea II. Normele morale

1.Definirea si caracteristicile normelor:


Normele sunt reguli, modele de actiune care trebuie aplicate in anumite imprejurari. Le putem spune tipare abstracte, ca exprima ceea ce trebuie. Caracteristicile normelor: y y y Asumarea in mod constient Enuntarea explicita Sunt modele supraindividuale de comportament

O norma este o regula explicit enuntata avand valabilitate la nivelul constiintei colective, ca standard de comportament acceptat, si respectat in mod deliberat.

Teme de reflectie: Analizati din punctul de vedere al cauzatorului, a ceea ce este bine sau rau, situatiile imaginate mai jos: Ranirea sau decesul fiintei umane ca urmare: y y y y -a prabusirii unui copac sau a unei cladiri in furtuna -a muscaturilor unei fiare salbatice -a lovirii, prin aruncarea in joaca, a unor obiecte -a atacului armat

Libertatea si normele Normele au sens daca se adreseaza unor agenti sociali liberi care pot actiona intr-un anumit fel fara a fi nevoiti . Baruch Spinoza (1632-1677) si-a edificat argumentatia etica pe conceptul de libertate. Dupa opinia lui, toata moralitatea se bazeaza pe libertate iar libertatea inseamna intelegerea necesitatii. Daca aplicam acest rationament spinozist asupra normelor, atunci respectarea lor in mod constient reprezinta un act liber, foarte gandit si foarte profund.
4

Acest punct de vedere de a reduce libertatea la constiinta necesitatii si de a veni in intampinarea fatalitatii, a fost depasit. Astazi stim cu claritate ca o norma e absurda daca pretinde un comportament necesar , care oricum se manifesta. O norma este lipsita de sens daca pretinde un comportament imposibil. Fundamentul existential al normelor este libertatea umana.

Doua puncte de vedere majore: I. Kant: este posibila o societate perfect morala bazata pe normativitate . J.P. Sartre : omul este liber in mod absolut, este condamnat la libertate .

Tema 2. Structura, clasificare si functiile normelor:


Structura: a).Expresia normativa : cu doua parti: taria normei sau forta normei. -norme ipotetice sau recomandari -norme categorice sau imperative -caracterul normei : exista norme ce exprima obligatii, altele interdictii (prohibitii) sau permisiuni. b).Autoritatea normativa reprezinta instanta sau puterea care emite norma: anonima, denominata. c) Subiectul normei d) Domeniul e) Sanctiunile: punitive, premiale

Calsificarea normelor: a) norme generale, universale: (de ex. sa nu ucizi) b) normele particulare (profesionale, particulare) c) normele speciale (de ex. norme de protocol)

Functiile: y y y y y 1.exprimarea si promovarea cerintelor de functionare a unui sistem 2.mod simplificat de rezolvare a unor probleme 3.Expresie actionala a cunostiintelor acumulate 4. modalitate simpla de exercitare a controlului 5. crearea consensului si reducerea incertitudinii Curs 2 Normele morale si alte prescriptii normative : Specificul normelor morale- prototipuri de actiune care incearca sa inscrie faptele umane intr-un univers valoric pozitiv. y y y Toate normele morale se bazeaza pe argumente rationale. Toate normele morale sunt respectate deliberat In esenta, se caracterizeaza prin : asumare constienta, caracterul nescris si adresabilitate unor subiecti liberi.

Paralela intre: y y y y Norme morale si norme juridice Norme morale si poruncile religioae(autoritata,subiectii,sanctiunile) Normele morale si moravurile (intemeiere,argumentare,subiectii) Regulile morale si sfaturile practice(taria sau forta,grad de generalitate,finalitate)

Rolul normelor si principiilor morale Rolul social al normelor normele privesc socializarea indivizilor, adica un comportament care sa garanteze coexistent umana. Principiile morale sunt niste norme morale foarte generale. Sunt un fel de teze morale coordonate ale conduitei etice si temeiuri fundamentale ale unui sistem normativ. Esenta principiilor morale este realizarea binelui, care are rolul unei busole. Regula de aur apare ca principiu in toate civilizatiile exprimata prin sintagma: Ce tie nu-ti place altuia nu-I face.

Particularitatile: -se refera la acte total libere avand consecinta asupra propriei persoane si asupra celorlalti. Forma lor este comandamentul categoric, cu valoare universala. -ele apar ca niste indatoriri de a savarsi fapte care sa potenteze valoarea umanitatii din fiecare persoana. y y y y Se bazeaza pe autonomia vointei. Sunt impuse de o instanta interioara. Au sanctiuni material. Promoveaza maxim de sociabilitate.

Valorile morale: 1. Definirea valorilor y Valorile constituie fundamentul virtuti y Acele entitati in functie de care ne ghidam alegerile si ne statornicim optiuniule. O trasatura a lucrurilor,faptelor persoanelor o recunoastem ca valoare daca o angajam in luarea unei decizii. y Ele nu au existenta naturala. y Valoarea- relatie sociala in care se exprima pretuirea acordata unor obiecte, fapte, atribute, in virtutea corespondentei cu trebuintele sociale ale unei comunitati si cu idealurile ei. y Intervine evaluarea sociala sau aprecierea. y Cercetarea valorilor e facuta de axiologie o ramura a filosofiei incepand din secolul XIX. y Valorile se schimba in functie de gradul de cunoastere. Cand au loc transformari ale mediului social, se produc rasturnari sau bulversari in sistemul de valori. Indivizii pot sa ajunga la 2 situatii extreme: - Indivizii nu se pot adapta la noile valori - Identificarea efemera cu orice valori Specificul valorilor morale Sunt autentice doar daca devin principii calauzitoare in comportament.

Valoarea suprema a domeniului etic este binele. Unicul criteriu al valorii etice e bunastarea omului. (Eric Fromm) Teorii despre valori: Subiectivismul : Conform acestuia valoarea este o preferinta individuala si depinde de subiect. Criteriul preferintei e placerea.

Are valoare ceea ce produce satisfactie si fiecare individ are valorile lui personale. Isi are radacinile in zicala lui Protagoras ca omul e masura tuturor lucrurilor. In termeni populari este expresia: ,,nu-i frumos ce-i frumos, ci e frumos ce-ti place! Contra argumente la subiectivism: y y y y y y y y Subiectivismul axiologic este o teorie sprijinita pe doi piloni: individual si preferintele lui in cautarea placerii. Exista valori ce nu produc placere. Valorile au caracter supraindividual. Relativismul- care accentueaza realitatea valorilor si neaga caracterul obiectiv al acesteia. In fiecare comunitate- avem valori Fiecare civilizatie are o constelatie proprie de valori care nu sunt transmisibile. Se pune semnul echivalentei intre diferite culturi. Relativismul a incercat sa evite subiectivismul scepticist. Apare ca multiculturalism . Nu se accepta ca toate conceptiile contradictorii sunt adevarate, sunt necesare niste standarde pentru a judeca.

Obiectivismul: y Considera ca exista valori obectiv; sunt intrinsesci apartinatoare lucrurilor. Produs al interactiunii dintre proprietatile obiectivului si activitatile de cunoastere ale subiectului. Utilitarismul valorile sunt apreciate dupa consecintele practice ale comportamentului . In varianta originala J Banton si valorile se bazeaza pe utlitate. Comentarii la utilitarism: placerile si neplacerile nu sunt cu adevarat cuantificabile. o -putem face distinctia intre valori si valori de intrebuintare Universalismul Aseaza temeiul int-un cadru general uman avand temeiuri in natura universala a omului. Platon valorile entitati ideale abstracte,existente intr-o lume supra omeneasca. Kant fiintele umane poseda structuri apriori.

y y

y y y y

Concluzii despre valori

Valorile nu sunt doar un atribut intrinsec obiectului sau al subiectului, ci un mod specific de raportare preferentiala. Valoarea e o relatie sociala in care intervin trei elemente si anume: ceva valorizabil un subiect capabil sa valorizeze si un context social istoric. Fiecare comunitate umana isi constituie o tabla ierarhica de valori.

Valorile sunt expresia unor principii generale, ale unor orientari fundamentale ale unor credinte si preferinte colective. Ele formeaza un nucleu destul de stabil un ansamblu de variabile independente la care oamenii se raporteaza. Competenta morala Indivizii ating trepte diferite ale constiintei morale. In stare potentiala toti avem un nivel de competenta etica dar performantele sunt diferite. Prin educatie competentele etice se pot dezvolta. Exista 3 stadii in dezvoltarea competentei morale: y Nivelul preconventional y Nivelul conventional y Nivelul postconventional Al patrulea, nivelul autonomiei propriei constiinte. Sinteza 1 Valorile sunt repere cardinale ale umanitatii, au valabilitate mare si indivizii de Valorile etice au pronuntata legatura cu viata practica si implica insertia in activitate, comportament ,atitudine. Nu toti oamenii ajung la acelasi nivel de competenta etica si comportamentul moral presupune ca ratiunea sa ne controleze pasiunile, sentimentele si vointa. Pt a actiona moral, sa nu ne rezumam doar la teorie ci sa ne exersam sa dobandim deprinderi morale. Consistenta etica presupune ca intre valorile morale si faptele noastre sa existe concordant si nu contradictie.

Etica aplicata Domeniul eticii in afaceri Def : Etica in afaceri este transpunerea teoriei etice intr-un domeniu particular economic. Este ramura a eticii care analizeaza problemele si dilemele create de practicile de afaceri. In literatura anglo-saxona se numeste ,,business ethics``. Ca disciplina de studiu se ocupa de conduita in activitatea economica. A fost introdusa in SUA, in anii 90 in Europa si in 2000 in Romania.

Din punct de vedere al mai multor definitii: y reguli si norme morale care vizeaza conduita agentilor in activitatea economica y defineste un sistem de principii ,valori si coduri de perceptie si conduita care se impun ca imperative morale in baza unei filosofii a firmei, y determinarea principiilor morale ce guverneaza deciziile oamenilor de afaceri sau a managerilor y urmareste sa clarifice probeme de natura morala care se ridica in mod curent in activitatea agentilor economici y stabilirea unui echilibru intre performantele economice si cele sociale ale firmelor

Elementele unei afaceri monitorizate de etica in afaceri: y y y y y Subiectii sau agentii economici Cadrul de analiza( teoretic de reglementari sau practic de derulare.) Obiectul care vizeaza deciziile comportamentale ale oamenilor in cautarea profitului Scopul: stabilirea unor principii generale care sa orienteze conduita in afaceri De asemenea se monitorizeaza nivelul de analiza micro sau macro economic ,iar conceptele importante avute in vedere sunt conceptele de utilitate si datorie puse fata in fata.

Istoricul interesului pt etica afacerilor in lumea veche si lumea noua In antichitate, Aristotel facea distinctive intre economia domestica naturala si economia bazata pe schimb sau hrematistica avand ca scop castigul. Prima era considerata etica, a doua este ocupatie egoista. In evul mediu, crestinismul accepta activitatile din agricultura, mestesugarit si cele comerciale dar nu accepta perceperea dobanzii pentru bani era o practica imorala. In secolul XVII , in Anglia au aparut legi prin care comunitatile sunt facute raspunzatoare pentru soarta celor nevoiasi. In epoca moderna sunt confruntari de opinii privitoare la proprietatea private si valorificarea ei. J J Rouseau considera ca proprietatea privata conduce la egoism, la dominatie,la servitute si distruge egalitatea intre oameni. In opozitie cu el este adam smith care lanseaza termenul de homo economicus si prin actiunea intereselor individuale societatea va progresa In perioada de avant a capitalismului in SUA au aparut legi de a ingradi abuzurile economice. La inceputul epocii contemporane a aparut o legislatie privind corectitudinea afacerilor. In prezent afacerile si-au castigat respectabilitatea. Se mai mentin niste clisee de gandire fata de afaceri, 3 categorii, tipuri de stereotipuri y Prejudecata ca lumea de afaceri e o jungla fara reguli in care se calca peste cadavre si se lupta care pe care. y Mitul urmaririi exclusive a profitului si ideea ca derularea afacerii ,e o activitate imorala degradanta si chiar murdara. y Prejudecata atonismului individualist fiecare afacerist urmareste interesul propriu si nu ii pasa de ceilalti. Afacerile si etica practicilor manageriale Afacerea e activitate comerciala industrial financiara avand ca scop obtinerea de profit. Afacerile economice sunt un tip de activitati economice proprii sistemului de piata in esenta constau in incheierea si derularea de tranzactii cu scopul obtinerii de catre participant la acestea a anumitor avantaje. Afacerea este tranzactia comerciala financiara sau industrial bazata de obicei pe specula sau speculatii (DEX). Tipologii de comportament etic din punctul de vedere al practicilor manageriale : y Etica obiectivitatii
10

y y y

Etica virtutii si caracterului Etica drepturilor si indatoririlor Etica rezultatelor

Sinteza y Etica in afaceri e un domeniu aplicativ al eticii. y Este folositoare pentru ca permite abordarea critica a disputelor privind ce anume sa faca sau nu un afacerist oferindu-ne tehnici de analiza si argumentare. y Mobilul infiintarii unei afaceri este obtinerea profitului, iar conceptia asupra destinatiei profitullui influenteaza deciziile in afaceri.

Etica in domeniul afacerilor

Viziunea micro sau macroeconomica si conduita etica Profitul este castigul, beneficiul realizat in forma baneasca de catre cei care initiaza si organizeaza o activitate economica. Teoriile pozivitismului economic Teza sustinuta este ca afacerile trebuie sa urmareasca in mod exclusiv randamentul banesc, profitul, iar problemele sociale sa fie lasate pe seama altora. Conceptul de rationalitate economica, adica acel comportament de permanenta economica. Reprezentantul Milton Friedman sustine ca obtinerea de profit este singura indatorire a afaceristilor, dar ca el sa respecte regulile jocului economic. Argumentatie: - desconsiderarea profitabilitatii ar priva anumite categorii de persoane de dr lor financiare; - subordonarea profitului altor interese ar scadea rentabilitatea firmei ceea ar duce fie la scaderea veniturilor patronilor/salariatilor; - chiar daca s-ar renunta de bunavoie la o parte din profit firmele nu au o viziune de ansamblu privind directiile prioritare de distribuire a profitului. Teoriile socio-economice: - punct de vedere care promoveaza abordarea socio-economica, umanista, aspectele neegoiste, dezinteresarea din structura motivationala a indivizilor; - scopul principal al afacerilor nu ar trebui sa se rezume la maximizarea profitului ci sa aiba in vedere conditiile de viata mai bune pentru toti; - reprezentant: Amartya Sen; - eroarea majora a pozivismului economimc este ca nu iau in considerare decat interesele proprietarilor unei afaceri dar nu si ale celorlalti implicati.

11

Principalele functii ale profitului sunt: - functia de motivare a firmei; - functia de crestere ( profitul este baza de finantare a firmei, care poate fi reinvestit); - functia de control; - functie sociala, asigurand indirect, sau direct resurse necesare pentru acticitati socialculturale.

Egoismul luminat versus egoismul ingust in afaceri - ideea de baza ca afaceristul isi urmareste numai propriul interes fara a tine cont de altii; Thomas Hobbes: lucrarea "Levithan" in care descrie competitia umana ca intr-o stare de salbaticie; - egoismul feroce este neproductiv, chiar din perspectiva interesului personal; - J.J.Rousseau: lucrarea "Discurs asupra inegalitatii dintre oameni" respingerea egoismului feroce; - fara un conflict omni contra omnes; - conventuirea sociala are un gen de motivatie care tine de realismul pragmatic; - egoismul iluminat e bazat pe intelegerea rationala a faptului ca pe termen lung, avatajele proprii pot fi mai mari daca nu se promoveaza o concurenta rapace ci cooperarea; - o afacere in cele din urma, o activitate cu participarea a doua parti, o negociere; teoria lui Adam Smith conform careia toti intreprinzatorii sunt preocpati numai de interesul propriu are in vedere doar tranzactii singulare pe termen scurt; - oameni de afaceri au interese comune iar strategia competitiei presupune respectarea unor reguli. Afacerile din perspectiva micro si macroeconomica - subiecte sensibile, care ar trebui analizate din perspectiva micro si macroeconomica: - scopul afacerilor: profitul In viziune microeconomica scopul firmei este numai maximizarea profitului, iar termenul specific este numit activitate "teleopatica"( urmareste numai scopul propriu). In viziunea macroeconomica firmele au obligatii morale care nu apar in virtutea interesului intreprinzatorilor, ci in virtutea unor functii si roluri sociale, se schimba prioritatile in raportul profit-nevoi sociale, iar scopul este satisfacerea nevoilor sociale. - P.Druckner: omul trebuie sa isi "asume constient responsabilitatea pentru binele comun si sa-si infraneze interesul propriu; - aceasta viziune trebuie dublata cu o perspectiva pe termen lung.

12

Curs 5

Conceptul de responsabilitate sociala corporalista:

Doua concepte diferite : Responsabilitatea social corporalista sa fie obligatorie pentru firme. Firmele sa-si asume in mod voluntar RSC drept actiune pentru a indeplini conceptele si intresele sociale. Premisa de baza de la care porneste RSC este aceea ca profiturile, oamenii si mediul pot fi armonizate. Responsabilitatea sociala a firmei revine ca. Renuntand la al treilea termen vorbim de RS, responsabilitate sociala pentru studierea comportamentului acestuia. Numarul de intreprinderi mici si mijlocii a sporit in economia mondiala. Dimensiunile etice pot fi atinse nu doar de marile corporatii ci sub multiple aspecte si de firme mai mici chiar daca ele sunt corporatiste. Etica managerial reprezinta felul in care se iau deciziile care afecteaza persoane si grupuri, domeniu in care se defines drepturile si indatoririle precum si regulile pe care sa le respecte persoanele ce decid. 2. Argumente pro si contra responsabililtatii sociale: Motive de ordin economic corporatiile isi asuma o serie de responsabilitati sociale in masura in care efectele sunt benefice pentru profitele lor, generand imagine pozitiva. Motivul deontologic premise ca afacerile au o datorie de ordin moral fata de societate si comunitatea in care isi desfasoara activitatile Motivul presiunii sociale societatea ca intreg Justificari: -corporatiile dau nastere unor probleme sociale si au responsabilitatea de a le solutiona -multe dintre aceste firme folosesc resurse importante, utilizate la mai mult decat nivel rational se epuizeaza - toate activitatile corporatiilor au un anumit impact social,nu e corect sa se suporte numai consecinte pentru profituri -departe de a depinde exclusive de actionari, activitatea depinde si de alte grupuri de a caror interese trebuie sa se tina cont.
13

Argumente critice: Milton Friedman: exista o singura responsabilitate a managerului utilizand resursele si energia pt profit y y y Numai fiintele umane pot fi normalmente responsabile, corporatiile nu sunt oameni ci organizatii Daca exista vreo responsabilitate aceea este responsabilitatea fata de actionari, anume profitul Problemele sociale nu ii privesc pe managerii corporatiilor, ci sunt de competenta statului. Corporatiile sunt conduse de indivizi umani. Responsabilitatea corporatiilor nu sunt numai fata de actionar ci si de altii Exista un set de valori si o cultura organizational a firmei care influenteaza puternic deciziile managerului.

y y y

In contextul European se pastreaza nivelul celor 4 responsabilitati dar se schimba mediul in ierarhie. In ce priveste cea economica, in sua este profitul pt actionar, in europa exista si preocuparea pentru colectivitatea locala si pentru angajat. Aspectele etice sunt punct sensibil. Responsabilitatile de filantropie in Europa nu au fost lasate ca aspecte discretionare. 4. Responsibitatea sociala ca strategie de firma Este faza actionala a responsabilitatii. Se refera la modul in care raspund firmele asteptarilor sociale. y y y y y Sunt 4 tipuri de strategii: Strategia reactiva cand neaga si refuza orice RSC Strategia defensive cand recunoaste responsabilitati dar merge pe efort minim Strategia acomodanta cand firmele isi accepta responsabilitatile si incearca sa ia niste masuri in acest sens Strategia pro-activa in care firmele inceara sa anticipeze niste asteptari. Vine in intampinarea unor nevoi ale publicului si realizeaza chiar mai mult decat I se pretinde la momentul respectiv.

14

In functie de implicarea managerului fata de responsabilitate sociala: Model economic accent pe: 1. Productie 2. Exploatarea resurselor 3. Decizii interne bazate pe marketing 4. Profit maxim 5. Promovarea intereselor 6. Guvernul are rol minor Modelul socio economic Accent pe : 1. Calitatea vietii 2. Conservarea resurselor natural 3. Decizii bazate pe marketing dar supuse controlalelor comununitare 4. Echilibrarea profitului cu beneficiile sociale 5. Promovarea intereselor de firma si comunitate 6. Implicarea active a guvernului.

Transpunerea in practica a politicilor de responsabilitate sociala Etapa 1 cand managerul recunoaste unele obligatii sociale si are obligatia de a elabora o politica de viziune Etapa 2 ii priveste atat pe specialisti cat sip e cei din managementul de varf Etapa 3 priveste managementul diviziei, angajamentul membrilor organizatiei de a se conforma obligatiilor sociale.

Relatia dintre asumarea responsabilitatii sociale si performanta sociala Relatia dinrtre RS si succesul competitive este de un mare interes, pentru ca firmele cauta noi cai de diferentiere vocatia societal fiind puternic monitorizata Legaturile positive dintre performanta sociala si cea financiara devin tot mai evidente mai ales in lumina importantei crescande a activelor intangibile, precum reputatia brandul si informatiile. Un produs promovat se vinde mult mai bine O companie buna va fi bine perceputa de public si va inregistra profituri substantiale.

15

Partile implicate in afaceri si aspectele etice: 1. Locul actionariatului si relatia actionar manager: Actionarii(shellholders) persoanele care detin capitalul social, adica proprietaru. Actionarul persoana fizica si juridical proprietara a uneia sau mai multor actiuni emise de o SC anonima sau in comandita. El are calitatea de asociat la o societate pe actiuni. Pe parcursul sec XX actionarii si-au delegat atributiile de manager cand s-a declansat o revolutie veritabila manageriala. In societatea contemporana s-a manifestat pregnant transferul de putere de decizie si control dinspre proprietar spre manageri.Managerul reprezinta cheia valorificarii eficienta a proprietatii. 2. Responsabilitatile fata de actionari

Puncte de vedere diferite: Liberalismul economic, arata ca factorii executivi ai unei corporatii raspund exclusiv fata de actionari. Adeptii capitalismului cu fata umana considera actionarii doar. Intre actionari si manageri se stabilesc relatii de reprezentare pe baze contractual. Aceste relatii implica 2 aspecte: Conflict de interese intre actionari si manageri actionarii doresc profituri cresterea valorii actiunilor managerii urmaresc putere,prestigiu salarii mari. Asimetria informational, pentru ca managerii cunosc mai multe trepteactivitatea companiei decat titularii. Managerii au urmatoarele indatoriri fata de actionari: y y y Obligatia de a actiona in beneficiul companiei Obligatia de competenta si seriozitate Obligatia de diligent pentru a face toate eforturile pentru succesul firmei. Monitorizaireia activitatii conducerii executive:

16

y y

Consiliu supervisor Firme de audit

Probleme etice ce apar in management:mita, constrangerea, furtul, inselaciunea,discriminarea, poluarea mediului. In marile corporatii intre manageri si actionari apar cateva aspecte : Datorita concurentei li s-au promis in acvans din partea actionarilor, venituri foarte mari pentru abilitatile lor extraordinare. Multi directori sunt platiti nu numai prin salariu foarte mare ci si prin oferta de actiuni. De multe ori firma nu are acea performanta afectata fata de cat castiga el. Comisia de supervizare e manipulata de marii directori si nu prezinta interesele actionarilor Probleme etice pe pietele financiare globale: -Controlul resurselor financiare pentru ca guvernul nu le mai poate controla -competitia cu tarile in curs de dezvoltare -Realizarea unor tranzactii ilegale

3. Alti participant la afaceri si responsabilitatile fata de ei: Angajatii,consumatorii, distribuitori, furnizori, calitatea locala(stakeholders) Angajatii sunt o categorie deosebita. Relatiile dintre ei si angajati ar trebui reglementate printr-un contract de munca. Statutul si conditia angajatilor, pun probleme specifice. Piata muncii este foarte segmentata. Aspectele etice fata de angajati privind: y y y y y y y Dreptul la munca Un contract de munca legal Pericolul de a fi concediat Asigurarea unui venit echitabil Dreptul la conditii de munca adecvate Dreptul la discretie fata de viata private Aparitia unor forme de discriminare

Hartuirea sexual o forma de discriminare a angajatilor se refera la acordarea unor avantaje pe linie de serviciu sau conditionarea unei promovari in schimbul favorurilor sexuale. Obligatiile angajatilor: loiali, obidenti, a fi confidential, a nu fura, sa nu raspandeasca zvonuri,sa tina cont de interesele firmei in care lucreaza, sa renunte la persoanele care produc daune, sa faca dezvaluiri publice.
17

Afaceri si consumatori: Probleme etice: 1.Calitatea si siguranta produselor 2. politica de preturi 3.strategia de marketing Consumatorii vulnerabili, fie ca sunt varstnici, copii, incompetent decizioinal, sunt saraci ,au necesitati fizice emotionale boli, incapacitate financiara pentru un trai decent. Consumatorii exclusi fac parte din segmente de piata indezirabile carora nu le sunt asigurte niste servicii: fie ca sunt departe de piete,piete improfitabile, nesigure exemple Imprumuturile refuzate de banci pentru pers cu salar mica Furnizorii de tv internet, nu asigura aceste servicii in zone cu putini abonati la distante mari. Consumatorii si responsabilitatea lor etica : trebuie sa se protejeze ei insisi de piata, oficiul pentru protectia consumatorului. Participantii la afaceri sunt: actionarii, angajatii, consumatorii, distribuitorii,furnizorii, comunitatea locala, mediul natural.

Curs 6

Etica in administratia publica

Dilemele functionarului public Odata cu aparitia statelor moderne, oficialii guvernamentali au fost priviti ca administratori si gardieni ai resurselor publice. In schimbul increderii acordate de cetateni se astepta ca ei sa puna interesul public deasupra interesului personal. Def. Etica in serviciile publice este definita ca o totalitate de norme care descriu cum anume functionarii publici ca agenti ai statului ar trebui sa-si exercite judecata si discretia in indeplinirea sarcinilor oficiale.
18

Primul cod etic al sectorului public dateaza din 1924 in SUA. Etica in AP este un subiect puternic dezbatut intre asteptarile si obligatiile legate de liderii publici, enumeram: - grija pentru bunurile publice; - respectarea legii, respectarea procedurilor instutionale; - ghibzuinte manageriale functionale; - dovada onestitatii si increderii in gestionarea informatiilor oficiale; - actiunea corecta in exercitarea autoritatii; - demonstrarea prudentei si judecarii in luarea deciziei; - asigurarea increderii cetatenilor, subordonatilor; - indrumarea corecta si motivarea subordonatilor pentru indeplinirea sarcinilor. Def. Administratia publica e un serviciu orientat catre cetatean, este instrumentul fundamental prin care guvernele inteleg ce politici noi sau de ce benificii are nevoie societatea si a determina efectele politicilor de guvernare. AP are ca scop, sa promoveze o intelegere superioara a guvernarii, sa incurajeze politici publice care raspund unor nevoi sociale, sa instituie practici manageriale eficiente. Moralitatea in AP necesita o obtiune intre a actiona conform unor principii sau a asculta de indicatii superioare. Principala cerinta a functionarilor publici este corectitudinea. Un pericol permanent este birocratizarea excesiva si senzatia birocratilor ca ei pot impune niste legi uitand ca sunt simpli alesi ai cetatenilor. Aspecte neetice in AP: abuzul de putere pentru beneficii personale, incalcari ale legii si primirea de mita. In Romania dupa 1990 urmatoarele documente reglementeaza activitatea in domeniu: - statutul functioanarului public - legerea managerului public si codul de conduita (legea 7/2004) Principiul transparentei Intre principiile generale de functionare a serviciilor publice se numara si principiul transparentei. Conform acestuia serviciile publice trebuie sa consulte beneficiarii ori de cate ori este posibil inainte de a lua decizii care privesc organizarea si continutul serviciului oferit, deasemena ca orice beneficiar sa poate avea acces la documente in limitele legislatiei. In ce priveste transparenta decizionala isi are originea...., legea 554/2004, legea 52/2003. Lipsa transparentei decizionale conduce la incredere scazuta a societatii in forta actelor normative. Coruptia si lupta anti-coruptie Def. Coruptia e abaterea de la moralitate, cinste si indatorie. In documentele ONU coruptia e numita abuzul functionarului public pentru castiguri personale.
19

Coruptia este abuzul celora carora li sa incredintat puterea pentru foloase personale. In anul 2010 Romania era pe locul 69, iar in 2011 pe 75 pe pozitii codase in UE dupa noi fiind numai Bulgaria si Grecia. ANI a luat fiinta prin legea 144/2007, prin aceasta Romania a fost prima tara europeana care a creat o institutie specializata in verificarea averilor, conflictelor de interese si a incompatibilitatilor. Sudiile arata ca in mare parte coruptia este influentata si de nivelul saraciei. In sinteza etica in AP vizeaza mentinerea increderii publice in institutiile statului si in actele normative.

Etica in relatiile publice

Rolul PR este de creare a imaginii publice, ele sunt o functie distincta de management care ajuta la un climat de comunicare, intelegere, acceptare si cooperare intre o organizatie si publicul sau. In esenta ele se concentreaza pe reputatie, ele pot definite si ca un proces de actiuni, transformari care genereaza un rezultat si anume buna imagine. Obiectul PR este opinia publica, ele au aparut doar in secolul XIX ca o practica industriala, exista o stiinta a PR . Exista PR: - interne: care se adreseaza personalului angajat - externe: care se adreseaza celor din afara Menirea si responsabilitatile PR Scopul PR consta in sondarea nevoilor si aptitudiniilor publicului, pentru a veni in intampinarea acestor nevoi si pentru a determina o atitudine pozitiva. Menirea PR este de a se asigura ca binele public este luat in vedere cand se stabilesc strategii, PR au o responsabilitate sociala. Pot interveni conflicte de interese in ce priveste responsabilitatea de propriul client si responsabilitati sociale mai largi. Responsabilitatile se grupeaza in 4 categorii: 1. responsabilitati practice pentru modul de corectare, stocare a informatiei; 2. responsabilitatea in publicitate si in sponsorizare; 3. responsabilitati in informarea publica, in dezbaterile organizate, in difuzarea stiriilor; 4. responsabilitati individuale: a actiona conform unor valori Codul de etica in PR www.prsa.org- sa infiintat in SUA in 1947 si avut primul cod in 1954.

20

Motivarea intrinseca a PR consta in contributia la mentinerea sanatatii comunitatii si adaptarea reciproca intre organizatii si diferitele categorii de public. In sinteza PR e un domeniu orientat spre interesul public, contribuie la relationarea reciproca a institutiilor si publicului, reprezinta un element important in sistemul de comunicare sociala si contribuie la dezvoltarea responsabilitatii sociale a unei organizatii.

21