Sunteți pe pagina 1din 9

1. Conceptul, obiectul i specificul istoriei filosofiei dreptului.

Concetul si specificul filos.dr. provine din greaca si semnifica dragoste de adevar. filosofia reprezinta o conceptie
generala despre lume deasemeni cunoasterea filosofiei este o cunoastere generala in sensul ca surprinde trasaturile
generale si esentiale ale existentei nationale, sociale si umane. Giorgio del Vechio prezint urmtoarea definitie a
filosofiei dreptului: Filosofia dreptului este disciplina care defineste dreptul n universitatea logic cerceteaz
originile si caracterele generale ale dezvoltrii sale interne si l pretuieste dup idealul de justitie afirmat de ratiunea
pur. Constantin Stroe: Filosofia dreptului este disciplina care studiaz originile dreptului, fundamentul su, si
principiile generale dup care se stabilesc si evalueaz normele de drept.Problematica filosofiei este prezentata de
Immanuel kant folosind 4intrebari fundamentale ce preocupa omul la nivel filosofic:ce pot sti? Cu pot sa fac? Ce-mi
este ingaduit sa sper? Ce este omul?
2. Metodele i funciile istoriei filosofiei dreptului.
Metod n general nseamn calea pe care gndirea uman o urmeaz pentru a ajunge la adevr
Analiza metod de cercetare care se bazeaz pe studiul sistematic al fiecrui element n parte
Sinteza metod tiinific de cercetare a fenomenelor, bazat pe trecerea de la particular la general, de la simplu la
compus, pentru a se ajunge la generalizare.
Deducia form fundamental de raionament n care gndirea se mic exclusiv n planul conceptelor, concluzia
decurgnd cu necesitate din primize.
Inducia form fundamental de raionament, care realizeaz trecerea de la efect la cauz (ex. Constituionalitatea
unei legi).
Metoda critic aprecierea contribuiilor aduse de diferite coli i curente.
Metoda dialectic analiza i depirea metodelor contradictorii n scopul stabilirii adevrului.
Metoda transcendental adaptarea procedeului deductiv sau raionalist la experien.
Metoda fenomenologic - adevrata cunoatere se bazeaz nu pe raionament, ci pe ci pe intuirea nemijlocit a
esenelor Edmund Husserl.
6. Concepte politico-juridice n filosofia antic greac.
Parerea celor mai multi cercetatori este ca in Grecia Antica a existat o filosofie riguroasa. Filosofia in Grecia Antica a
aparut in perioada genezei a aparitiei relatiilor de productie scavagiste, ca o reflectie implicita mai mult sau mai putin
in mitologie, dar ea incearca sa se desprinda treptat de mitologie. Asfel in Iliada si Odiseea a lui Homed gasim
primele incercari de interpretare filosofica a lumii, primele intrebari si primele raspunsuri cu privire la lume.
Intervalul de timp in care putem vorbi de filosofia greaca este secolul VI i.h. si secolul V d.h.(529), cand printr-un
decret al unui imparat roman este desfiintata scoala de la Atena. Acest interval de timp a fost impartit in mai multe
etape: Etapa preclasica considerata o etapa cosmologica, intre secolul VI si inceputul secolului V i.h.; Etapa clasica
considerata o etapa antropologica,Etapa elenistica ,Etapa romana ,Etapele 3 si 4 sunt considerate eticizante., Etapa
preclasica a filosofiei Grecesti. In aceasta etapa sunt mai multe scoli filosofice cum ar fi : scoala milesiana de la
Milet, sc. Pythagoriciana,sc. Eleata, Sc. Heraclit din Efes .In Grecia filosofia a aparut mai tarziu in cetatile periferice
(Milet, Efes), acestea se gaseau pe coastele Mediteraneene, in regiunea numita Ionia. In aceste cetati exista populatie
multa, navigatori, negustori care calatoreau pe mare si uscat, se intrebau si incercau sa si raspunda.Parintele istoriei,
Herodot, a numit Miletul podoaba Ioniei.
7.Gndirea politic i juridic a Sofitilor.
Sec. V debuteaza cu un numar mare de filosofi numiti sofisti care aveau conceptii diferite, dar erau uniti printr-o
activitate comuna.Meritul sofistilor a fost acela de a sesiza ca pentru a conduce trebuie sa stii. Faptul ca grupul acesta
se marea la un moment dat sofistica s-a degradat. sofistii au fost numiti vanzatori de iluzii, oameni pusi pe
inselaciune. Sofistica a fost o stiinta iluzorie.
Sofistii dupa natura lor sunt individualisti, sceptici, cu un spirit distructiv. Ei considera fiecare om isi are propriul sau
punct de vedere si propriu mod de a cunoaste. Se conduc dupa principiul omul este masura tuturor lucrurilor.
Sofistii negau orice adevar obiectiv si nu credeau intr-o justitie absoluta. Sofistii erau adversarii tuturor legilor care
pentru ei erau relative, opiniile schimbatoare, expresie a fortei si a arbitrariului. Sofistii considerau ca natura vrea
omul puternic trebuie sa-l domine pe cel, deaceea cei slabi se protejeaza prin lege de cei puternici.
Cel mai mare adversar al sofistilor era Socrate (469 399 i.e.n). Socrate era preocupat de studierea naturii omului,
principiul de baza fiindu-i cunoaste-te pe tine insuti. Socrate, fiind un adversar al sofistilor, opta pentru respectarea
cu strictete a legilor. Socrate distingea doua categorii de legi: 1.Legile scrise creatii ale oamenilor: 2.Legile impuse
de zei, care au aceleasi valori ca si legile scrise.

8.Gndirea politic i juridic a lui Socrate.


Socrate o personalitate marcanta a filosofiei. La 70 de ani Socrate a fost acuzat de coruperea tineretului,
nerespectarea zeilor cetatii. Filosofia lui Socrate i-si indreapta interesul principal spre morala.Principalele preocupari
sunt : stiinta vietii interioare. Socrate spunea ca Cea mai demna si utila este cunoasterea omunlui.Deviza sa era
Cunoaste-te pe tine insu-ti!. A te cunoaste pe tine insu-ti nu inseamna sa-ti cunosti doar numele, sa intelegi ce
reprezinti tu in raport cu realitatea, inseamna a cunoaste adevarul, pentru ca adevarul se gaseste in fiecare om. Socrate
folosea autoironia , stiu ca nu stiu nimic.El ii determina pe tineri sa participe la dialog pe picior de egalitate :Eu nu
stiu, Tu nu stii, impreuna vom stii.Socrate a fost vestit prin ironiile sale cu ajutorul carora denunta prejudecarile
contribuind la purificarea interioara.Spunea ca filozofia ironizeaza, dar nu cu scopul de a-l aduce la neputinta pe
celalalt, ci pentru a-l stimula.
9.Concepia despre stat i drept a lui Platon.
Conceptul privind statul. Platon considera ca dupa natura sa, omul este o fiinta sociala. Statul se creaza deoarece
fiecare individ nu este autonom si duce lipsa de multe lucruri. Pentru a se ajuta reciproc, oamenii creaza statul. Astfel,
statul este un om mare. Platon considera ca individul are trei calitati esentiale: - Ratiunea care domina; Curajul
care actioneaza;- Sentimentul care se supune.
Reiesind din ce trasatura domina la om, Platon distinge trei clase: 1.Clasa inteleptilor pentru care primordiala este
ratiunea are menirea de a conduce cu statul;2.Clasa luptatorilor curajul care trebuie sa apere organismul social;
3.Clasa meseriasilor si a agricultorilor care trebuie sa hraneasca statul.
Rolul principal al statului in viziunea lui Platon consta in asigurarea dreptatii in societate. In ceea ce priveste
organizarea statala, Platon distinge cinci forme: a)Tirania statul in care domina ilegalitea si samovolnicia.
b)Aristocratia este statul in care actiunile umane sunt dominate de ratiune. c)Timocratia reprezinta statul in care
actiunile umane de curaj si furie, valoare suprema a statului fiind succesele militare. d)Oligarhia reprezinta statul in
care actiunile umane sunt ghidate de tendinta de imbogatire. e)Democratia statul in care exista o egalitate excesiva,
fiind egalati egalii cu inegalii.
Conceptia lui Platon privind legile cunoaste trei etape de dezvoltare: - la prima etapa Platon accepta viziunea
Socratica; - la a doua etapa Platon opta pentru absenta legilor;-la a treia etapa Platon pledeaza pentru existenta legilor
si supunerea lor unui sistem de valori.
Platon distinge doua categorii de valori: a)valorile umane care sunt minore (ca importanta: sanatatea, frumusetea
sau bogatia);b)valorile divine trebuie sa corespunda legilor (intelepciunea, inteligenta si dreptatea).
10.Concepia politico-juridic a lui Aristotel.
Cel mai original discipol al lui Platon a fost Aristotel. Lucrarile de baza: Etica, Politica
Conceptia lui Aristotel privind statul. Statul este o necesitate, o uniune organica perfecta care are drept scop
asigurarea fericirii universale. Statul este creat de catre indivizi in scopul perfectionarii vietii sale si asigurarii
bunastarii fiecaruia. Asocierea in stat reprezinta o stare normala a omului omul fiind un animal politic. Aristotel
considera ca in determinarea formei organizarii statale trebuie sa fie luate in considerare trei criterii: 1.Criteriul
determinarii categoriei cetatenilor. 2.Criteriul numarului de guvernanti. 3.Criteriul scopului guvernarii.
In functie de aceste criterii Aristotel distinge 6 forme de organizare statale, trei dintre care le considera juste:
Monarhia forma in care o singura persoana guverneaza in interesul tuturor (justa care poate degenera intr-o forma
injusta tirania); Tirania forma in care o singura persoana guverneaza in interesul personal; Aristocratia un
numar mic de guvernanti realizeaza putearea in interesul tuturor; Oligarhia consta in realizarea puterii de catre
persoane instarite in scopul imbogatirii;Politia realizarea puterii de catre toti cetatenii, sau majoritatea acestora
;Democratia cind asupra poporului creste influenta demagogilor transformindu-i in gloata.
Conceptia lui Aristotel privind justitia. Aristotel distinge trei categorii de justitie: Justitia distributiva aceasta
justitie se aplica repartizarea bunurilor si onorurilor, si tinde ca fiecare sa primeasca o portiune privind meritul sau.
Justitia corectiva / egalizatoare care are drept scop garantarea aflarii partilor intr-un raport de paritate / egalitate.
Justitia judiciara care consta in asigurarea corespunderii depline intre delict si pedeapsa.
11.coala stoic i coala epicurian despre stat i drept.
Scoala Stoic are la baz principiile elaborate de scoala cinicilor. Reprez ai cinicilor sunt Antistene si Diogen. Cinicii
consider c omul destept nu are nici o necesitate si dispretuiesc oamenii de rnd. Ei triesc dup principiul rabd si
stpneste. Reprezentantii scolii stoice sunt: Zenon, Pleantes, Epictet, Poseidon. Stocii considr c omul ntelept
este omul care si-a nvins toate visele, toate pasiunile si este independent de influentele externe.Stoicii consider c
oamenii trebuie s triasc dup legile naturii, cci exist o lege natural universal care se reflect n constiinta
uman.Ei sunt adversarii legilor scrise si sunt mpotriva existentei legilor statului.Adversarii scolii stoice sunt
reprezentantii scolii epicuriene.Fondatorul Epicur.Epicurienii consider c libertatea const n atingerea plcerii.
Plcerea fiind unicul temei al actiunii umane. Ei consider c oamenii nu sunt sociabili dup natur.n starea sa
natural existnd o lupt permanent ntre oameni, ceea ce le produce suferint. Pentru a evita acest durere, oamenii
instituie statul si creaz dreptul. Statul reprezint efectul unui acord iar dreptul este un pact de utilitate.
2

12. Concepte politico-juridice in filosofia antica romana


Roma nu a avut o filosofie original, ns obiectul suprem al activitii spirituale n Roma a fost dreptul. Curentele
filosofice din Roma i trgeau rdcinile din Grecia. Astfel, spre exemplu, stoicismul l-a avut ca reprezentant pe
Seneca i pe Marc Aureliu.
13.Concepia social-politic i juridic a lui Cicero.
Conceptia lui Marcus Titus Tulius Cicero (106 43 .e.n). Cicero afirm c exist un drept Ius naturali care este
superior legilor omenesti si reiese din ratiunea ordinii universale. Dreptul natural reprezint ratiunea suprem nscris
n natura uman care este dezvoltat si perfectionat prin cugetul omului. Legea natural este protejat de divinitate si
nu poate fi modificat nici de ctre popor, nici de ctre senat. Legile scrise trebuie s corespund dreptului natural,
ele reprezentnd acte adoptate de ctre oameni n virtutea anumitor mprejurri n care se reflect defectele omenesti.
14.Momente din filosofia dreptului din Evul Mediu.
Filosofia cretin, aprut n epoca antic, dezvoltat n special n Evul Mediu, se mparte n dou perioade
principale: Patristica i Scolastica. Patristica - AURELIU AUGUSTIN (354-430). Punctul de plecare al filosofiei
lui Augustin este lupta contra scepticismului i cutarea unui adevr absolut. Dup Augustin, adevrul este n sufletul
omului, n gndirea i simirea lui, iar adevrul absolut este Dumnezeu Dumnezeu este izvorul Adevrului, este
temelia existenei i principiul binelui. Biserica este singurul mijloc de izbvire.
Patristica este o doctrin teologico-filosofic elaborat ntre sec. IV-VIII, de ctre prinii bisericii, prin care s-au pus
bazele dogmaticii i cultului cretin..
15.Patristica i Aureliu Augustin despre stat i drept.
Este nendoios c figura cea mai impuntoare a patristicii, cu toate ncercrile celorlali apologiti, a fost Aureliu
Augustin, cel care face marea trecere de la meditaia cu iz obiectiv la o adnc i dureroas interiorizare a refleciei
cretine. Dintre lucrrile sf. Augustin cele care s-au impus lumii religioase i filosofice au fost Contra Academicilor,
Soliloqui , Asupra liberului arbitru, Despre adevrata religie, Despre doctrina cretin. Despre sf. Augustin s-a spus
c ar fi un Platon cretin, formul adevrat nu numai pentru c n opera lui se gsesc teme i motive platonice i
neoplatonice, dar i pentru c rennoiete spiritul cretin cu cercetarea considerat stare fundamental, aa cum ea
trecea i n opera filosofului grec. sf. Augustin a definit scopul propriilor sale cercetri ca fiind sufletul i Dumnezeu.
Sf. Augustin considera 2 tipuri de pers:alese(societatea dumnezeeasca) si pacatosii(statul pamintesc).
16.Scolastica i Toma DAquino despre stat i drept.
Scolastica - TOMA D'AQUINO reuete s contopeasc ideile lui Aristotel cu dogmele bisericeti i cu ideile lui
Augustin, alctuind un sistem care i pn astzi servete drept model al filosofiei catolice. La virtuile stabilite de
Aristotel, T.D'Aquino adaug trei virtui teologice-cretine, sdite n om de Sfntul Duh: credin, iubire i speran.
Scopul urmrit de voin este Binele; binele const n perfeciune, iar perfeciunea n pstrarea esenei omului care
este inteligena. T. D'Aquino concepe statul ca un produs necesar al naturii, deoarece omul este o fptur social. Ca
i Augustin T. D'Aquino face distincie ntre legea divin, legea naturii i legea omeneasc.Legea divinavesnica,reprezinta vointa divina. Legea naturala-se gasesti in constiinta omului cu anumite limite. Legea omeneascareprez rezultatul activitatii omului. Legea eterna-intelepciunea divina pi care omul nu o intelege.
17.Concepiile politico-juridice ale reprezentanilor ghibelini.
Separarea puterii politice se religioasa. Dante Aligheri, Marillio din Padova pledau pt independenta puterii statale de
religie. Oamenii sunt o finta sociala, creaza familii, care se unesc in localitati, localitatile in stat. Scopul statului e de a
asigura ordinea si linistea intre oameni. Statul tb sa fie guvernat de legi scrise. Marsiliio din Padova , printre primii,
mentioneaza despre separarea puterii in stat.
18.Concepia politic i juridic a lui Nicolo Machiavelli.
Pentru Mach. omul este ru n esena lui: schimbtor, prefcut, lacom de ctig, temtor de primejdii. Aceste
convingeri l determin s nu in cont de ce-i bine i ce-i ru pentru indivizi, atunci cnd este vorba de fixarea
regulilor de conducere ale Principelui. Misiunea Principelui const numai n meninerea, consolidarea i salvarea
Statului, care este cel mai nalt obiectiv moral. Mach. recomand Principelui s fie mai degrab crud dect milos,
totdeauna temut dect iubit, s fie leu i vulpe n acelai timp, s nu se in de cuvnt dac e nevoie, s fie simulator,
cci arta de a guverna nu-i numai arta de a face, ci i de a te preface.Macheavelli a scris lucrarea principein carele
ofera sfaturi de comportare cu omul. Actiunile: sa mentina statalitatea;cum trebuie sa fie un conducator;trebuie sa fie
temut sau iubit;trebuie sa fie leu si vulpe (conducatorul);simulator.
19.Concepia politic i juridic a lui Jean Bodin.
JEAN BODIN fundamenteaz conceptul de suveranitate .Bodin consider c pstrarea regatelor, imperiilor i a
tuturor popoarelor depinde de prini buni i guvernatori nelepi.Pentru Bodin, Republica nseamn crmuirea
dreapt, cu autoritate suveran, a mai multor familii, o guvernare bazat pe legile naturii. Bodin distinge cinci forme
de manifestare a suveranitii: a)Dreptul de a declara starea de rzboi i de a ncheia pacea; b)Dreptul de numire a
naltelor functii;; c)dr de a tabili si colect impozite; d)Dreptul de a infaptui justitia.

20.Concepia despre stat i drept a lui Hugo Grotius.


HUGO GROTIUS este unul din ntemeietorul dreptului internaional public i al dreptului natural.H. Grotius
consider c dreptul i are originea n natura uman, natur care se caracterizeaz prin instinctul de sociabilitate i
prin raionalitate. Dup opinia sa, ntregul drept se bazeaz pe patru fundamente: 1.respectarea a tot ce e al altuia;
2.respectarea angajamentelor; 3.repararea pagubelor pricinuite altora;4.pedeapsa echitabil a celor care ncalc aceste
principii. Grotius a analizat dreptul societii de a pedepsi pe cei ce nu respect legile i, prin urmare, atingnd
condiiile vieii n comun, i amenin existena acesteia. Grotius ajunge la principiul libertii contiinei omul nu e
liber s fac orice, dar e liber s gndeasc orice. n ceea ce privete apariia statului, Grotius este adeptul teoriei
contractualiste n conformitate cu care mai muli oameni liberi i egali s-au unit de bunvoie ntr-o organizaie statal,
pentru a se pune la adpost de primejdii i n vederea folosului reciproc, transfernd suveranitatea asupra unui singur
om sau mai multora, fr careva condiii.
21.Concepia despre stat i drept a lui Thomas Hobbes.
THOMAS HOBBES unul dintre cei mai importani autori de filosofia dreptului. Hobbes consider c omul nu este
sociabil de la natur; omul este n mod natural egoist, caut numai binele su propriu, fiind insensibil fa de binele
altora. Omul prin natura sa este ru, mai ru dect animalele, plin de agresivitate i ticloie. Dac omul ar fi fost
guvernat numai de natura sa, ar exista inevitabil un rzboi permanent ntre fiecare individ i semenii si. El spunea
binele este ceea ce poruncete monarhul, rul ceea ce interzice el. Statul, deci, este o creaie artificial, care are
putere nelimitat asupra indivizilor, putere necesar pentru a mpiedica rzboiul ntre indivizi. H. a indicat i patru
caliti indispensabile unui bun judector: 1.S aib justa nelegere a dreptului natural ca echitate; 2.S posede
dispre pentru bogii nenecesare; 3.S fie capabil s se fereasc, atunci cnd judec, de orice team, mnie, ur, dar i
de mil i compasiune;4.S posede rbdarea de a asculta i memoria de a reine, a rezuma i a folosi ceea ce a auzit.
22.Concepia despre dreptul natural a lui Samuel Pufendorf.
continuatorul teoriei dreptului natural care a ncercat combinarea ideilor lui Grotius i Hobbes. Pufendorf consider
c la temelia dreptului stau dou caracteristici ale personalitii omului: sociabilitas i imbecilitas. Omul este o fiin
dubl, fizic i moral, participnd simultan la dou lumi. Prin imbecilitate (incapacitatea de a face fa pericolelor i
necesitilor) omul particip la lumea fizic, material, iar prin sociabilitate dobndete simul valorilor i devine liber
s aleag i s resping, participnd la lumea moral. Concluzia lui Pufendorf este c dreptul are trei fundamente:
religia, dragostea i sociabilitatea, n care trebuie s existe un echilibru. Pufendorf face o difereniere dintre datorie i
obligaie. Datoria apare cnd cineva e constrns interior s fac, s accepte sau s suporte ceva, pe cnd obligaia se
impune prin constrngere exterioar. Obligaia const n a determina pe cineva s fac o aciune neplcut pentru c
este ameninat cu un ru n caz de opoziie, pe cnd datoria presupune totdeauna o adeziune luntric. Pufendorf
stabilete trei clase de datorii: datorii fa de Dumnezeu, fa de noi nine i datorii fa de alii.
23.Concepia politico-juridic a lui John Locke.
JOHN LOCHE un simbol al tendinei democratice i liberale n filosofia dreptului. Locke spune c omul este n
mod natural sociabil i nici nu exist stare natural fr societate; dimpotriv pentru om, starea natural este tocmai
societatea. n starea natural omul are deja anumite drepturi. Ceea ce lipsete este autoritatea care poate s garanteze
aceste drepturi. Pentru a asigura o asemenea garanie, indivizii trebuie s renune la o parte din drepturile lor naturale,
s accepte anumite limitri.Statul, pentru Locke, este o reafirmare a libertii naturale, care gsete n el garania sa.
Locke schieaz teoria separrii puterii n stat, artnd c puterea legiuitoare trebuie s fie separat de puterea
executiva i de cea federativ. El spunea O lege trebuie s dispar ndat ce societatea este mai fericit fr aceast
lege, dect cu ea.
24.Concepia politic i juridic a lui Charles Montesquieu.
Lucrarea de baza ,,Despre spiritul legilor 1748. Legile reprezinta un rezultat al tuturor factorilor care
influienteaza viata omeneasca. M. considera can starea naturala omul prin firea sa este blind, este timid si fricos,
inclinat nu sa atace si subjuge pe cineva ci sa fuga si sa se ascunda de alti oameni, astfel I lege a naturii umane este
legea fricii si a legea pacii, alte legi care guverneaza fiinta umana: -Legea instinctului de nutritie; -Legea de apropiere
intre sex;. Insa omul este dotat cu inteligenta si vointa libera, este supus la mii de pasiuni si incalaca ordinea natiurale
care este stabilita p/u el. M fundamenteaza conceptul guvernarii legilor, anume prin lege omul poate atinge libertatea.
Libertatea in opinia lui consta in dr de a face tot ceea ce legea le permite. In lucrarea ,,despre spiritul legii M.
fundamenteaza teorie separarilor puterii in stat, el mentioneaza ca este o experienta eterna ca orice om care detine o
putere este tentat sa abuzeze de ea. M destinge 3 ramuri ale puterii(legisl, execut si jud)care trebuie sa fie exercitate
de autoritati distincte. El spune totul ar fi pierdut daca un om sau aceeasi adunare ar exercita cele 3 puteri: a)De a face
legi, b)De a executa hotaririle publice c)De a judeca crime sau diferenda ale particularilor.

25.Concepia despre stat i drept a lui Jean-Jacques Rousseau.


J.J. ROUSSEAU nascut la Geneva(1712-1778). Lucrarile de baza: ,,Discurs asupra originii si fundamentelor
inegalitatii intre oameni(1753); ,,Contractul social(1762). El considera can starea naturala omenii au fost liberi si
egali. Omul era bun, p/u ca se naste bun si era fericit, oamneii traiau izolati unul de altul dar nu de frica, dar din motiv
ca nu aveau nevoie de alti oameni. R considera ca starea naturala a omului sa perdut in urma dezvoltarii civilizatiei,
unii oameni puternici sau impus altora creind o situatie de inegalitate patrimoniala. Inegaliatii de avere i sa adaugat
dominatia politica astfel cerindu-se o situatie artificiala de dependenta intre oameni. In lucrarea ,,Contractul social
Rousseau cauta rezolvarea practica a problemei. R. constata ca fericirea omului in starea naturala era generata de
libertate si egalitate, respectiv aceste 2 dr naturale trebuie asigurate omului civilizat, in acest scop R apeleaza la
contractul social. Oamenii prin aces contract creeaza statul caruia indivizii ii ofera p/u un moment drepturile sale
naturale pe care le primeste inapoi ca dr-ri civile, astfel dr la libertate si egaliate sunt garantate de catre stat. p/u
garantarea de catre st a libertatii si egalitatii puterea trebuie sa se supune vointei generale. Vointa generala trebuie sa
fie expresa si exprimata direct de catre popor.
26.Concepia despre stat i drept a lui Voltaire.
Credea n progresul social ca factor a libertii politice i a securitii economice. Pleda pentru umanizarea religiei,
concordarea religie cretine cu raiunea uman. Voltaire condamna ateismul, care n opinia lui contribuie la nclcarea
ordinii de drept. Ateul este srac i violent, crede n posibilitatea evitrii pedepsei i va fi prost dac nu v va ucide
pentru a v fura banii. Lucrrile de baz Scrisorile Filosofice Comentariu la Spiritul legilor Dicionarul
Filosofic.Voltaire considera majoritatea legilor pozitive ca fiind injuste, ce reflect incompetena omeneasc.
Majoritatea legilor se contrazic i nu au nici o importan Legile care trebuie s constituie leacul sufletului n
majoritatea cazurilor sunt tocmite de arlatani, care fac din ele otrav Dorii legi bune? Ardei-le pe cele vechi i
creai legi noi!. Referitor la forma de guvernmnt, Voltaire era adeptul monarhiei iluministe.
27.Concepia despre stat i drept a lui Morelly.
Morelly distingea dou stri n care se pot afla indivizii: natural i statal.Morelly este adversarul contractului social
ca metod de constituire a statului. El consider c toate formele de guvernmnt a statului se bazeaz pe proprietate
i interese. Formele de guvernmnt se schimb una pe alta i aceasta se datoreaz concentrrii bunurilor comune
(obteti) n mini private. Are loc o rotaie a acestora.Morelly spunea ca comunismul, este forma n care omului i va
fi asigurat libertatea. Libertatea const n posibilitatea nestingherit a omului de a se folosi de tot ce-i poate satisface
dorinele sale naturale, respectiv legitime. Trecerea la comunism considera Morelly trebuie efectuat de ctre
clugrii instruii, care n opinia lui pot corecta greelile politice i morale. Pentru a asigura libertatea trebuie
implementat Codexul Naturii care cuprinde 118 legi, dintre care trei sunt fundamentale:Interzicerea proprietii
private;Stabilirea dreptului i ndatoririi de a munci;Dreptul fiecrui persoane de a-i fi asigurat nutriia din partea
societii. Morelly evideniind urmtoarele uniti administrativ-teritoriale: triburi, orae, provincii i naiunea.
Fiecare unitate i are propriul conductor: efii triburilor se numesc pe via, efii oraelor se numesc pentru un
termen de un an prin rotaie din rndul capilor familiilor, efii provinciilor se numesc pentru un an, conductorul
naiunii se numete pe via.
28.Conceptia politico-juridic a republicanilor.
Dupa declararea independentei SUA 1776 a fost constituita 2 directii privind dezvoltarea politica a tarii: republicanii
si federalistii. 1.republicanii care pledau p/u protectia dr.omului si limitarea competentelor statuluiReprezentantii de
baza erau Tomas Jeferson, Tomas Pain, Benjamin Franklinson. Thomas a fost un filozof al politicii, care a promovat
liberalismul clasic, republicanismul i separarea bisericii de stat. Jefferson a fost autorul lucrrii Statutul Virginiei
pentru libertatea religioas, care a fost baza scrierii Primului Amendament al Constituiei Statelor Unite i totodat
parte a seriei primelor zece amendamente ale Constiiei Statelor Unite.Numele lui J.a devenim omonimul conceptului
de democraie jeffersonian, iar T.J nsui a fost att fondatorul ct i liderul Partidului Democrat-Republican.
Jefferson a fost agricultor, horticultor, arhitect, etimolog, paleontolog, criptoanalist, autor de studii, scriitor,
statistician, avocat, inventator, violonist i fondator al Universitii din Virginia.T.Jeferson este adeptul teoriei
dr.naturale si a contr.social. el considera ca in scopul protectiei poporului in fata tiraniei, st.trebuie sa fie organizat in
forma republicana bazinduse pe suveranitatea poporului. T.J considera ca omul in virtutea nasterii sale detine anumite
dr.naturale, cum ar fi : dr.la libertate si la egalitate, libertatea opiniei, libert.cuvintului,libert.constiintei.Thomas
Paine a fost un pamfletar, revoluionar, radicalist i intelectual. A scris (Drepturi ale omului) care reprezenta un
ghid al ideilor illuminate. A devenit faimos n urma publicrii crii sale (Epoca raiunii) n care a aprat deismul
i a criticat unele doctrine cretine.

29.Conceptia politico-juridic a federalistilor.


Dupa declararea independentei SUA 1776 a fost constituita 2 directii privind dezvoltarea politica a tarii: republicanii
si federalistii. 2.federalistii care pledau p/u puteri federative centralizate si aparau interesela marilor proprietari
latifundari. Reprez.de baza:Jaims Madison, Alexander Hamilton.Ideea principala a federalist.consta in crearea unei
puteri federale centralizate. Ideologul principal este Jasns Madison, e ales de 2 ori presedinte a SUA. El considera ca
mecanismul puterii de st.trebuie organizat intr-un asa mod incit sa fie garantata stabilitatea relatiilor social politice. In
acest scop forma de guvernamint trebuie sa fie republica care in opinia lui asigura respectarea tuturor intereselor
categoriilor sociale Alexander Hamilton a fost un politician, om de stat, finanist i intelectual american, fondator al
Partidului Federalist din Statele Unite. Hamilton a fost unul dintre cei mai buni specialiti n drept constituional ai
timpului su. Viziunea extrem de avansat a lui Hamilton asupra dezvoltrii naiunii americane cuprindea existena
unor puternice fore de aprare, ajutor pentru o industrie aflat n stadiul infantil, o situaie solid a finanele rii
bazat pe un deficit bugetar controlat implicnd participarea tuturor oamenilor bogai ai naiunii i crearea unui
sistem bancar puternic
30.Concepia despre stat i drept a lui Immanuel Kant.
Emanoil Kant (1724-1804) e fondatorul criticismului - curent care supune criticii orice fenomen inclusiv ratiunea.A
scris lucrarea Critica ratiunii pure.Legea morala Kant o numeste imperativ categoric si o formuleaza in modul
urmator: actioneaza in asa mod incit regulile comportamentului tau sa devina principii p/u o legislatie universala.
Fiecare om isi are tribunalul sau intern care este constiinta sa, fiecare pers e inzestrata cu vointa libera aceasta e bun
inascut si inalinabil, insa ordinea in societate trebuie asigurata astfel incit sa fie posibila coexistenta intre aceste
vointe libere, acesta misiune este acordata dreptului. Prin drept Kant intelege o totalitate de reguli si principii care
face posibila corelarea intre vointa libera a fiecaruia si vointa libera a tuturora. p/u Kant fundamentul dr-lui este in om
iar dr.natural reprezinta un plan cadru si consta in dr. de a avea dr. Kant este deptul contractului social, el defineste
statul ca fiind reunirea unei multitudini de oameni sub legi juridici, misiunea statului este de a ocroti dr asigurind
libertatea fiecarei pers.
31.Filosofia dreptului n opera lui Georg Hegel.
Hegel (1770-1831) lucrarea principala Filosofia dreptului 1821. El este fondatorul conceptului idealismului absolut
in sens obiectiv. P/u Hegel tot ce este rational este real, si invers. Viata este o miscare a ideii si e formata din nasteri
si distrugeri, totul in viata isi are ratiunea sa si se intimpla p/u ca a venit timpul nui nimic intimplator. In compnenta
astatului e familia. El considera familia radacina etica a statului, o asociere biologica in care oamenii datorita
senitimentelor se elibereaza de egoism. Contrariul familiei este societatea(II element). P/u Hegel societatea este o
realitate economica fondata pe interese egoiste si antagoniste ale indivizilor. Sinteza intre familie si societate
reprezinta statul. P/u Hegel statul este o forma de organizare jur.care garanteaza binele comun, asigura realizarea
libertatilor si este o imagine a ratiunii eterne, m presus p/u H nu este nimic.Hegel priveste statul sub 2 forme: I aspect
al dr-lui il reprezinta dr.obiectiv fiind un dr.abstract si exterior persoanei. Al II aspect moralitatea subiectiva care
consta in atitudinea persoanei, in propriile viziuni privind stabilirea regulilor de comportare. Sinteza intre dr.abstract
si moralitatea subiectiva o reprezinta obiceiurile.
32.Concepia despre stat i drept a lui Friedrich Karl Von Savigny.
cel mai de seam reprezentant al colii istorice a dreptului. Lucrarea de baz Despre vocaia epocii noastre pentru
legislaie i jurispruden. Savigny s-a declarat adversarul legii n genere, pentru c legile snt un fel de ncremenire
a dreptului. Dreptul, susine Savigny, triete n practic i n obicei, care este expresia nemijlocit a contiinei
juridice populare. Dreptul este opera naturii. Dreptul nu trebuie creat, ci se creeaz singur ca un fenomen natural, ca
limba, arta i literatura popular. Dreptul crete o dat cu sufletul poporului i oglindete ntreaga istorie a poporului.
Dup cum limba apare i se dezvolt n mod spontan, fr opera lingvitilor, care numai posterior i fixeaz
principiile i regulile, tot astfel dreptul nu este creaia legiuitorului, ci o producie instinctiv i aproape incontient.
Legislaia se bazeaz pe obiceiurile preexistente. Astfel, cutuma este izvorul principal al dreptului, legile avnd o
funcie secundar, care uneori poate chiar s fie vtmtoare.
33.Concepia despre stat i drept a lui Rudolf Von Ihering.
reprezentant marcant al utilitarismului. Lucrarea de baz care a rmas neterminat este Scopul n drept.
Principiul universal al lumii este scopul deoarece nu exist aciune fr scop.Scopul dreptului este protecia
intereselor, cultivarea plcerii i evitarea suferinei.
Scopul ctre care tinde dreptul este pacea, iar lupta este mijlocul de a-l atinge. Ct timp dreptul va trebui s se atepte
la atacuri din partea injustiiei, iar aceasta va dura pn la sfritul veacurilor, el nu va fi scutit de lupt. Viaa
dreptului este o continu lupt: a popoarelor, a statelor, a indivizilor. Toate marele victorii nregistrate de istoria
dreptului, desfiinarea sclaviei, asigurarea proprietii private, libertatea credinelor etc., au putut fi ctigate cu preul
unor lupte ndrjite, durnd acestea secole ntregi.Una dintre cele mai remarcabile conceptii este cea care pune la baza
dreptului interesul legal ocrotit.dr este forma in care statul isi organizeaza prin constringere,asigurarea conditiilor de
viata ale societatii.
6

34.Concepia politico-juridic a lui Emile Durkheim.


este unul dintre fondatorii sociologiei juridice.
Durkheim consider c toate cunotinele trebuie obinute din experien, din observarea faptelor sociale. Cercetnd
viaa social, Durkheim face distincie dintre dou feluri de nevoi umane. Pe de o parte snt nevoile comune care pot
fi satisfcute prin ajutor reciproc i care solicit din partea oamenilor aptitudini similare care genereaz o solidaritate
social denumit solidaritate mecanic. Pe de alt parte oamenii au nevoi diverse i aptitudini diferite, ceea ce
implic diviziunea social a muncii i un alt tip de coeziune social solidaritate organic. Corespunztor celor
dou tipuri de solidaritate social, Durkheim distinge dou tipuri de norme juridice: dreptul represiv (dreptul penal)
care se aplic dac se ncalc solidaritatea mecanic i dreptul restitutiv (dreptul familiei, comercial) pentru
protejarea solidaritii organice.. Norma juridic ce se impune nu are ca fundament protecia drepturilor individuale,
ci necesitatea coeziunii sociale n vederea ndeplinirii funciunii sociale a fiecrui individ i a grupurilor sociale.
35.Concepia politico-juridic a lui Eugen Ehrilch.
fondator al sociologiei dreptului.
Teza fundamental a concepiei sale este urmtoarea: centrul de greutate al evoluiei dreptului nu se gsete nici
n legislaie, nici n tiina juridic, nici n deciziile judiciare, ci n societatea nsi. La baza ntregului drept snt
faptele juridice ca: obinuina, dominarea asupra oamenilor, posesia asupra lucrurilor, manifestrile de voin.
n concepia lui Ehrlich, realitatea juridic cuprinde trei niveluri:
Propoziiile abstracte ale dreptului snt elaborate de ctre stat;
Regulile de decizie privind conflictele ntre indivizi i ntre grupuri elaborate de tribunale;
Ordinea panic i spontan a societii un drept viu ce constituie ordinea juridic direct a societii.
Sarcina sociologiei juridice Ehrlich o vede n investigarea dreptului viu, a realitilor juridice dinamice, a faptelor
sociale n drept. Acest lucru se poate face cu ajutorul observaiei directe, prin studierea actelor juridice de aplicare a
dreptului, a jurisprudenei. Jurisprudena trebuie s coreleze legislaia cu condiiile concrete n care se aplic dreptul,
stimulnd dezvoltarea social.
36.Concepia despre stat i drept a lui Mircea Djuvara.
ilustrul gnditor romn neokantian nalt apreciat de Giorgio Del Vecchio. Djuvara face o distincie important ntre
dreptul raional i dreptul pozitiv. Astfel toate judecile prin care se constat justiia aciunilor n societate, format
n mod independent de dreptul pozitiv snt numite aprecieri de drept raional. Dreptul pozitiv, respectiv normele
juridice impuse de cutume i legi, dreptul care se aplic ntr-o societate la un moment dat trebuie s dezvolte, s
aplice i s organizeze principiile i normele dreptului raional. Djuvara concepe dreptul ca modalitate de coexisten
a voinelor libere. Libertatea este postulatul oricrei probleme de drept, este fundamentul dreptului. Dreptul limiteaz
libertatea, dar tocmai prin aceast limitare aparent se nfptuiete libertatea fiecruia din noi. Astfel, conceput ca o
coordonare i armonizare a libertilor de aciune moral a fiecruia, dreptul este orientat spre moral, are ca scop
nsi moralitatea. Acest lucru este dovedit i de faptul c esena dreptului st n justiie i justiia nu poate fi imoral,
altfel dreptul s-ar identifica cu fora.
37.Concepia despre stat i drept n opera lui Hans Kelsen.
A fundamentat pozitivismul juridic i normativismul, lucrarea principal fiind Teoria pur a dreptului.
Scopul lui Kelsen este s stabileasc ce este dreptul i cum este el . Dreptul, n concepia lui Kelsen, este o ierarhie de
norme, dar nu o succesiune de cauze i efecte cum este cazul legilor naturale studiate de tiinele naturii. Kelsen a
sintetizat urmtoarele premise ale teoriei pure a dreptului:
scopul teoriei dreptului este s readuc haosul i multiplicitatea la unitate;
teoria pur a dreptului este tiin. Ea nu vizeaz dorina sau voina n drept, ceea ce trebuie s fie n drept ci
ceea ce este;
tiina dreptului este o tiin normativ, nu o tiin a naturii;
teoria dreptului ca tiin normativ nu are ndatorirea de a cunoate eficacitatea normelor juridice.
Dup Kelsen, norma juridic se caracterizeaz prin cinci trsturi: imperativul ipotetic;constrngerea; validitatea,
nlnuirea ;eficacitatea.
Statul se identific cu dreptul pentru c el nu este altceva dect un sistem juridic, un sistem de conduit uman i o
ordine de constrngere social. Statul nu poate fi i aciona dect n virtutea normelor juridice care l calific ca atare.
Or, ncercarea de a legitima un stat ca stat de drept este n realitate perfect inadecvat, pentru simplu motiv c orice
stat trebuie s fie cu necesitate stat de drept.

39.coala dreptului natural.


Ideea fundamental a colii dreptului natural se bazeaz pe conceptul drepturilor inalienabile ale individului.Aceasta
coal constat o dualitate a conceperii dreptului: existena unui drept pozitiv, creaie a oamenilor, care se
concretizeaz n legi i n alte acte normative.Originea concepiei dreptului natural o gsim nc n antichitate la
filosofii greci i apoi la romani. Filosofia greac fcea distincie clar ntre legea natural i legea scris, ntre justiia
natural i justiia legal.n Evul Mediu, prinii bisericii (Augustin, Toma d'Aquino) au menionat ideea dreptului
natural, cutnd ns s-i dea un fundament religios.Hugo Grotius este considerat ca adevratul ntemeietor al colii
dreptului natural. Natura sociabil i moral a omului conduce la ideea contractului social, la constituirea comunitii
umane.Principiul major al dreptului natural este propria sa conservare. Funcia contractului social este de a apra
drepturile naturale ale omului. Dup Rousseau, prin ncheierea contractului social oamenii au renunat la drepturile pe
care le aveau n stare natural, n favoarea comunitii din care fceau parte. Statul nu-i justific existena, dect prin
garantarea drepturilor naturale ale oamenilor pe care le restituie sub forma drepturilor civile.Del Vecchio consider
dreptul natural ca un principiu de evoluie juridic prin care umanitatea este condus i tinde spre o mai mare
autonomie a omului, or, omul i drepturile sale reprezint o permanen esenial a dreptului.
40.coala istoric a dreptului.
coala istoric a dreptului a aprut n prima jumtate a sec. XIXn Germania. Fondatorul ei este Fridrich Karl von
Savigny. Ali reprezentani snt Gustav Hugo, Puchta. Pentru susintorii acestei coli dreptul este o oper a naturii.
Dreptul nu trebuie creat ci se creeaz singur ca un fenomen natural ca limba, folclorul etc. el este o oglind a
trecutului poporului. Dreptul crete odat cu sufletul poporului i oglindete ntreaga istorie a poporului. Prin urmare,
cutuma, dar nu legea, reprezint izvorul principal al dreptului. Legiuitorul nu are puterea de a crea dreptul. El este
numai un organ care exprim comunitatea spiritual a poporului. Friedrich Schelling - natura este o infinit
productivitate, adic sufletul lumii. Dup cum exist un suflet al lumii, exist un suflet al poporului, care determin
contiina social i politic.
41.Orientarea biologic n drept.
Creatorul orientrii biologice n drept este Herbert Spencer. Ea este fundamentat pe teoria evoluiei biologice
elaborat de Charles Darwin. Darwin consider c lupta pentru via oblig speciile animale, inclusiv omul, s se
adapteze continuu condiiilor de existen pentru a supraveui. Spencer arat c individul se adapteaz condiiilor
sociale conform principiului ereditii. Prin adaptarea la necesitile vieii sociale, specia uman dobndete anumite
experiene pe care le las ca motenire generaiei urmtoare. Spencer deduce un numr de drepturi naturale ale
individului, cum ar fi: dreptul de proprietate, libertatea muncii, libertatea cuvntului etc. Dar accept c libertatea
trebuie nsoit de sentimentul responsabilitii, or, toi oamenii pot face ceea ce lor le place, cu condiia s nu aduc
atingere libertii egale a celorlali. Instituiile juridice ca componente importante ale organismului social au nevoie
de permanent adaptare i perfecionare pentru a putea fi soluionat fiecare caz concret, adaptarea societii la mediul
natural i supravieuirea societii nsi.
42.coala pozitivist a dreptului.
Curentul pozitivist n drept este indisolubil legat de dezvoltarea tiinei moderne, n prim planul cunoaterii fiind
situate nu ideile pure ci faptele, experiena, practica. Unul din fondatorii acestei coli este francezul Auguste Comte
care considera faza pozitivist (tiinific) ca o faz distinct, superioar a istoriei umane, dup faza teologic i cea
metafizic. Comte compar aceste stri cu vrstele omului: copilrie, adolescen i maturitate. Compte nu accepta
nici un dr subiectiv deoarece acestea nu este ceva concret care se poate pipai sau smti in materie.
43.Concepia juridic a curentului utilitarist.
Utilitarismulreprezint o reacie mpotriva caracterului abstract al filosofiei dreptului din sec. XVIII. Astfel,
fondatorul acestui curent, englezul Jeremy Bentham (1748-1832) apreciaz c natura a plasat omul sub imperiul
plcerii i al suferinei i anume aceste sentimente eterne i irezistibile trebuie s fac obiectul studiilor legiuitorului.
Dreptul trebuie s slujeasc utilitatea, iar utilul corespunde plcerii. Unicul scop la vieii este plcerea neleas n
sens materialist, ca satisfacie i avantaj personal. Plcerea i suferina nlocuiesc noiunile de dreptate i nedreptate,
moralitate i imoralitate. Dreptul, justiia, frumuseea nu snt dect cuvinte prin care se traduce ideea de utilitate. Bine
este ceea ce produce plcere, iar morala este calculul plcerilor (aritmetic moral). Regula fundamental a lui
Bentham este n repartizarea plcerilor nici un om nu trebuie s fie exclus, i fiecare trebuie s conteze drept un
om.

44.Concepia juridic a curentului sociologic.


Pozitivismul sociologic. Acest curent este corelat cu alte coli. Astfel, ca i coala istoric a dreptului, acesta studiaz
dreptul n evoluia sa, n schimbrile succesive i le leag de schimbrile pe care le sufer nsi societatea. Ca i
coala utilitar, pozitivismul sociologic vede in instituii mijloace de a da satisfacie interesului social. Ideea de baz
lansat de Eugen Ehrlih este c centrul de greutate al evoluiei dreptului trebuie cutat n societatea nsi. Ceea ce
este caracteristic colii sociologice este efortul ferm pentru a da moralei un fundament tiinific de a integra tiina
social n sistemul general al tiinelor naturale. coala sociologic recurge la metoda care const n a studia faptele
sociale n ele nsele, n a le constata i n a cuta s le explice, pentru ncercarea cunoaterii a tuturor condiiilor vieii
n comun. dreptul rezult din intervenia exercitat de societate, n propriul su interes, intervenie destinat s fac s
nceteze sau s previn conflictele. Dreptul este ansamblul mijloacelor cu ajutorul crora fiecare grup se apr
mpotriva tulburrilor strnite de anumii membri ai si sau mpotriva ostilitilor altor grupe. Societatea intervine
pentru a se apra, pentru a asigura conservarea sau dezvoltarea sa, prevalnd interesul social. August Comte consider
c, nu are drepturi, el nu are dect ndatoriri. Nimeni nu posed un alt drept dect acela de a-i face ntotdeauna
datoria sa. Societatea singur are toate drepturile, iar fa de ea individul nu are dect ndatoriri.
45.Pragmatismul n drept.
Pragmatismul. Consider c valoare unei doctrine se determin prin efectele ei este adevrat ceea ce reuete. Reiese
n opinia majoritii autorilor din realismul juridic american i realismul jurisdic scandinav.Realismul juridic
american. Fondatorii snt J. C. Gray, Jerome Franck i O. W. Holmes. Pentru acetia ceea ce conteaz cu adevrat n
drept nu snt propoziiile normative, conceptele, ci conduita practic a persoanelor oficiale, modul real n care se
soluioneaz litigiile. Realismul juridic scandinavse afirm n perioada dintre cele dou rzboaie mondiale i are ca
reprezentani pe Axel Hogerstorm, K. Olivecrona, V. Lundstedt, Alf Ross. Realismul scandinav se pronun
mpotriva ideii dreptului natural i justiiei absolute. n opinia acestora dreptul nu este altceva dect viaa nsi a
umanitii n grupuri organizate i condiiile care fac posibil coexistena panic a indivizilor i grupurilor sociale,
cooperarea lor pentru realizarea unor scopuri sociale. Dreptul este determinat ntr-o societate concret de interesul
social, justiia depinznd de modul n care legea se aplic n concret.
46.Teoria dreptului obiectiv (pseudopozitivismul)
Teoria dreptului obiectiv (pseudopozitivismul)a fost creat de savantul francez Leon Duguit. Duguit susine,
separarea strict a dreptului de moral i acord superioritate datoriilor n raport cu drepturile, dar respinge
conceperea dreptului ca oper a violenei, fie ea i violena statului, astfel ntrnd n contradicie cu pozitivitii.Esena
concepiei lui Duguit despre drept este ideea c dreptul e obiectiv, fiind impus din afar. El crede c exist o regul
de drept superioar i individului i statului, superioar guvernanilor i guvernailor, care se impune i unora i
altora. Dreptul nu este emanaia statului ca personalitate juridic. Omul este n acelai timp individual i social i
aceste dou caracteristici inseparabile ale contiinei i voinei lui se fortific reciproc.
47.Teoria pur a dreptului (normativismul).
(normativismul) a fost elaborat de Hans Kelsen. Doctrina pur a dreptului este o teorie a dreptului pozitiv care ne
indic n ce const i cum este dreptul, ns nu cum ar trebui s fie. Ea tinde s purifice dreptul de toate elementele
care i snt strine. Dreptul este n exclusivitate normativ, problema central a doctrinei fiind norma juridic. Kelsen
susine teoria crerii dreptului n cascade. Exist un ntreg sistem de norme juridice n sacr, a crei baz este o norm
ipotetic Grundnorm.
49.Teoria marxist a statului si dreptului.
Fondator: Karl Marx. Statul si dreptul e un instrument prin care clasa dominanta isi impune vointa asupra altor clase.
Bogatii creaza statul si dreptul prin care isi asigura propria securitate:trebuieb de anular proprietatea privata;de a
institui munca obligatorie; sa nu existe bani.Nu se ia in consideratie psihologia omului. De la fiecare dupa capacitati,
fiecaruia dupa merit.Doctrina marxista repr ansamblul conceptiilor politice, filosofice si scoiale ale lui Karl Marx.
Matersialismul repr baza teoretica, opusa idealismului, care are 2 aspecte : unul dialetic, ce exprima legile generale
ale lumii exterioare si ale gindirii umane, altul istoric, ce afirma numai realitatea sociala determina constiinta
oamenilor. Filosofia marxista explica faptul k forta conducatoare nu e un supraom sau ceva supranatural, ci e
rezultatul dezvoltarii fortelor de productie insasi.
50.Concepia politic i juridic a liberalismului.
Fondator : Benjamin Constant. Valoarea principala libertatea persoanei.Forme ale libertatii:Individuala omul o
are de la nastere si consta in posibilitatea de a face totul conform propriei sale vointe.Politica garantiile asigurate de
catre stat in vederea realizarii libertatii in limitele stabilite de lege.E definit prin 4 concepte de baza:Libertatea
individuala, k fiind dreptul de a actiona fara nici o constringere impusa din exterior, cu conditia sa nu afecteze dr-le si
libertatile legitime ale celorlalti.Proprietatea privata e dr individului de a dispune de rezultatele activitatilor sale, de
bunurile care-i apartin. Responsabilitatea individuala proclama individul ca singur raspunzator pt actiunile sale
proprii.Egalitatea in fata legii deriva din pr. Responsabilitatii individuale : fiecare individ raspunde pt propriile fapte,
indiferent de avere, sex, nationalitate,profesie sau alte caracteristici individuale sau sociale.
9