Sunteți pe pagina 1din 6

Examen CFS

Cap. 1 – Sociologia si cunoasterea vietii sociale


Comte – metoda pozitiva – legea celor 3 stadii: teologic, metafizic si pozitiv.
Termenul de sociologie propus de Comte.
Spencer – darwinism social – trecerea societatilor militare la societati industriale
Karl Marx – formatiune social-economica – legea concordantei dintre fortele si relatiile
de productie – CONFLICT de clasa
Weber – sociologie interpretativa – procesul de cunoastere a vietii sociale trebuie sa plece
de la comprehensiune, respectiv de la intelegerea actiunilor sociale. – INDIVIDUALISM
METODOLOGIC

Abordari obiective si interpretative


EVOLUTIONISM – evolutia societatii ( Comte, Spencer, Marx )
CONFLICTUALISM – la baza vietii sociale sta conflictul social de clasa ( Marx, Mills )
FUNCTIONALISM – ansamblu de structuri ce indeplinesc anumite functii ( Merton )
INTERACTIONALISM – “ sinele omului este dormat doar idin interactiunea cu ceilalti (
Cooley, Thomas Merton, Mead )

Durkheim – primul curs universitar de sociologie si prima lucrare sociologica bazate pe


date empirice

Cunoasterea stiintifica:
- Se bazeaza pe evidente verificabile
- Are un caracter mijlocit
- Este precisa, sistematica si acumulativa
- Este obiectiva?
Teoria sinelui oglinda – Cooley – sinele individului este format doar din interactiunea cu
ceilalti, acesti ceilalti fiind asemanatori unor oglinzi in care un individ se observa pe sine
Legea profetiilor care se autorealizeaza – Merton – a genera a nivel obiectiv ceea ce nu a
existat initial decat la nivelul subiectivitatii
Mind, Self and Society – Mead – societatea este transformata si este reductibila la
interactiuni
Cap. 2 – Metode de cercetare a realitatii sociale
Masurarea sociala – proces prin care, in baza unui model teoretic sunt definite diverse
caracteristici variabile ale realitatii sociale care sune evaluate cu ajutorul unor instrumente
special construite in acest sens.
O caracteristica masurabila, specifica unui proces, fenomen sau produs social poarta
numele de VARIABILA.
Variabile discrete si variabile continue
SCALA reprezinta un inverval in care sunt definite toate valorile posibile pe care le poate
lua o anumita variabila.
Scale nominale – niciun fel de relatii de succesiune, ordine sau ierarhie intre valori
Scale ordinale – valorile sunt ordonate dupa un anumit criteriu – VARIABILE
DISCRETE
Scale de interval – tip ordinal care privesc masurarea unor variabile continue
Scale de proportii – scale de interval in care exista un punct natural de pornire a distributiei

ESANTIONAREA – alegere aleatorie a unui numar de subiecti. O anumitavariabila care


caracterizeaza o populatie poarta numele de parametru. Aceeasi variabila, care este
masurata concret la nivelul esantionului poarta numele de estimatie. “ Nu atat marimea
unei populatii conteaza in vederea unei esantionari, ci eterogenitatea ei “.
ESANTIONAREA TEORETICA – selectie a subiectilor care se face in afara regulilor
statistice. Are la baza cadrul teoretic referential al unui model teoretic, pe baza caruia facem
selectia persoanelor. In acest caz cautam sa identificam subiectii care au anumite tipuri de
caracteristici relevante pentru o anumita cercetare. TEHNICA BULGARELUI DE
ZAPADA – se construieste esantionul pe parcursul demersului de cercetare, esantionul
crescand treptat

Principalele metode de cercetare utilizate in sociologie si in stiintele sociale


Ancheta sociologica – Chestionare ( intrebari inchise maj ) + Intervievare ( intrebari
deschise maj ). Interviu – Structurat, semi, nestructurat
Observatia – Structurata ( grila -> fidelitate/validitate – precizia unei
masuratori/corectitutinea masuratorii ) si nestructurata ( calitativa ), Observatie
participativa sau non participativa
Experimentul ( observatie provocata ) – manipularea unui factor
Analiza documentelor sociale – publice, oficiale, persoanle
Tipuri speciale de investigatii
Cercetarea participativa, focus grup, studiu de caz, analiza longitudinala, studiul panel.

Cap. 3 – Cultura
Complexul intreg care include cunoasterea, credintele, arta, morala, legile, obiceiurile si
orice fel de capacitati si deprinderi achizitionate de om ca membru al societatii ( Edwad
Taylor )
Toate modurile de gandire, fie comportament si de productie, transmise de o generatie la
alta prin comunicare sau prin orice alt mijloc cu exceptia celui genetic.
Civilitatie – latura materiala a creatiilor
Cultura – latura spirituala a creatiilor
Civilizatie – cultura dezvoltata + extindere a societatii care are un nivel cultural dezvoltat
Structura culturii
- Componenta ideatica – totalitatea ideilor - valori
- Componenta obiectuala – orice obiect
- Componenta normativa – reguli
Idei + norme = ideologie
Norme + obiecte = tehnologie
Tehnologia
- Norme tehnice
- Norme de organizare
- Norme sociale
Teoria decalajului cultural – procesul inovarii unei noi tehnologii se produce la nivelul
utilizatorilor acesteia, un decalaj intre asimilarea normelor tehnice si asimilarea normelor
de organizare precum si a celor sociale.
Norme – puternice / slabe
Norme – formale / informale
Cap 4. – Socializarea si constructia sinelui
Socializarea - Procesul prin care se formeaza personalitatea umana
Procesul de constructie a sinelui
Linton – personalitate de baza
Du Bois – personalitate modela
Socializare primara - <7 ani
Socializare secundara - ~ adolescenta
Socializare continua – adolescenta <

Cap 5. – Institutii sociale. Status si rol


Status – mai multe roluri
Status – ce asteapta individul de la ceilalti | Rol – ce asteapta ceilalti de la tine
Status – pozitie in structura sociala | Rol – comportament in baza statusului
Statusuri dobandite – statusuri atribuite
Indicator de status – vizibil
Conflict de rol – mai multe statusuri
Rol incordat – un singur status

Cap. 6 – Familia – institutie sociala fundamentala


Legaturi de sange, casatorie sau adoptie
Casatorie endogama si exogama ( in interior respectiv in exterior )
Teoria disonantei cognitive – ori de cate ori la nivelul sistemului cognitiv avem doua sau
mai multe cognitii ( unitati de informatie ) care se afla in disonanta, sistemul nostru cognitiv
tinde sa reconsidere cognitiile respective pentru a ne micsora sau anula disonanta.

Cap. 7 – Religia si biserica


Sistem de credinte si practici prin care un grup de oameni interpreteaza si raspund la ceea
ce ei simt ca este supranatural si sacru in lume.
Componentele religiei – teoretica si ritualica
Diferenta sacru – profan | parte respectata, adorata, TEAMA – narmal
Componenta sacra – explicatii si control
Universalitatea unei religii – numarul de credinciosi si extensiunea spatiala
RELIGII UNIVERSALE – crestinism, islamismul, budismul, confucianismul, hinduismul
Confucianismul nu are elemente de sacralitate

Cap. 8 – Grupul social. Conducere si lider


Grup social – mai multi oameni care au anumite caracteristici comune la nivelul unei
populatii
Factori ce determina grupurile – interdependenta biologica si sociala a oamenilor
Dioda – Georg Simmel – grup format din 2 persoane
Grup formal – relatii prestabilite, independente
Grup informal – relatii formate de membri
Grup primar – relatii afective
Grup secundar – relatii profesionale
Lideri formali – rationali
Lideri informali – charismatici

Cap. 9 – Organizarea sociala si birocratia


Orice organizatie are la baza o institutie sociala.
Structura formala – organigrama – lider cu autoritate
Structura informala – sociograma – lider cu influenta

Cap. 10 – Comunitatile teritoriale


Comunitatile reprezinta grupuri mari de oameni, care impartasesc un fond cultural comun,
au seturi de valori, aspiratii si stiluri de viata asemanatoare si ai caror membri au constiinta
apartenentei la comunitatile respective
Clasificare – sociologica, administrativa, criterii ecologice si criterii functionale
Comunitati teritoriale – urbane si rurale
SOLIDARITATEA MECANICA – constiinta colectiva, legaturi directe intre membri,
comunitati arhaice
SOLIDARITATEA ORGANICA – comunitati moderne, diviziunea muncii
Primele orase – 5000 de ani in urma – Mesopotamia
Cap. 12 – Rasa si etnie
Definitie geografica, morfologica si de ecosistem
Rasa – caucaziana, mongoloida, negroida, oceanica, amerindiana
Rasa = mai multe etnii
Etnie = mai multe rase
Rasa – biologic
Etnie – cultural
Genocid – Expulzare – Sclavie – Segregatie – Asimilare
Cel mai putin tolerat Cel mai tolerat
Sclavia premoderna – in baza legilor
Sclavia moderna – la voia stapanului
Segregare ( izolare )– volundare si nevoluntara
Segregarea se poate face – teritorial si institutional
4 ideal tipuri – Merton
 Discrimineaza si Prejudiciaza – Bigot Adevarat
 Discrimineaza si NU Prejudiciaza – Liberal slab
 NU Discrimineaza si Prejudiciaza – Bigot precaut
 NU Discrimineaza si NU Prejudiciaza – Liberal puternic
Rasism – rasa
Nationalism – etnie

Cap. 13 – Stratificare si mobilitate sociala


Fortele de productie – forta de munca si mijloacele de munca
Modul de productie – relatiile de productie si fortele de productie
Capital – constant si variabil
Factorii ce influenteaza stratificarea – statusul si partidul ( Weber )
Saracie – absoluta si relativa

S-ar putea să vă placă și