ŞCOALA NAŢIONALĂ DE STUDII POLITICE ŞI ADMINISTRATIVE

DISCIPLINA: INTRODUCERE ÎN ECONOMIE & POLITICI ECONOMICE

SUBIECTE EXAMEN
SESIUNEA IUNIE, 20181
A. Predare (curs)
Nr. ord.
LECŢIA /pagini subiect ENUNŢ
LECŢIE Cum ajunge o curbă (funcţie), pe graficul rectangular, să
INTRODUCTIVĂ 1 reflecte gradul maxim de corelaţie între variabilele
economice (exogenă şi, respectiv, endogenă) ? Exemplu:
când este oferta, sau cererea, corelată cel mai strâns cu
nivelul preţului ?
2 Ce distinge curba rectilinie, faţă de cea non-rectilinie, în
Pag. 56-81 materia corelaţiei dintre mărimile economice ?
Relaţia dintre două mărimi economice se regăseşte sub
3 forma unei ecuaţii liniare, sau de gradele doi, trei,
etc.,după puterea maximă la care regăsim variabila
exogenă. Ce reprezintă coeficientul liber (neînsoţind
exogena x), în relaţia exogenă-endogenă ?
3 biss Funcţia liniară multi-factorială, în comparaţie cu
corespondenta ei uni-factorială. Explicaţi.
3 biss 1 Pentru o corelaţie liniară maximă între două variabile
economice, influenţa exogenei asupra endogenei este una
… (nulă, mică, medie, mare, extremă)
LECŢIA I Cum variază producţia pe termen scurt la creşterea şi la
PRODUCŢIA ŞI 4 diminuarea productivităţii marginale ?
FACTORII DE
PRODUCŢIE 5 Care este raportul ipostatic al productivităţii marginale cu
Pag. 101-128 productivitatea medie (de preferinţă, explicaţi grafic)
6 Care este contextul în care producţia pe termen scurt
ajunge să scadă, odată cu creşterea angajărilor ?
7 Creşterea angajărilor are loc în condiţiile atât ale creşterii,
cât şi ale reducerii salariilor de angajare. Care este
explicaţia unei astfel de diferenţe ?
8 Ce este curba izocuantă ? Dar curba izocost ?
9 Cum interpretaţi economic că curbele izocuante (izo-
producţie) sunt perfect paralele (nu se întretaie) ?
10 Imaginăm două câmpuri de curbe izocuante: primul
conţine izocuante hiperbolice, celălalt izocuante
rectangulare. Care este diferenţa de semnificaţie între cele
două situaţii ?
11 Indicaţi raporturile ipostatice ale curbei izocost faţă de
curba izocuantă (izo-producţie).
O curbă izocost se deplasează către dreapta, respectiv
12 către stânga. Noua curbă este, respectiv nu este paralelă
cu cea dintâi. Cum explicăm şi cum diferenţiem
semnificaţiile acestor situaţii ?
1
Lecţiile, paginaţia. ca şi aplicaţiile de seminar se regăsesc în: Liviu C. Andrei: Economie,Ediţia a doua.
Editura Economică, Bucureşti, 2011 (632 pag.) – fără casete interioare şi studii de caz.
 13 Eficienţă şi ineficienţă Pareto la întâlnirea izocuantă-
izocost. Explicaţi.
14 Cum se construieşte curba de expansiune a producţiei
eficiente ?
15 De câte feluri este randamentul la scară ? Care este
explicaţia completă a diferenţierii randamentelor la
scară ?
16 Arătaţi influenţa variaţiei preţurilor factorilor de
producţie asupra curbei izocost.
LECŢIA II CEREREA 17 Explicaţi dinamica curbei cererii: de câte feluri este şi care
DE CONSUM (ŞI sunt mărimile care variază în fiecare situaţie în parte ?
UTILITATEA) 18 Imaginaţi două curbe ale cererii pe un grafic. Care este
Pag. 133-155 curba de elasticitate mai mare ? Explicaţi
19 Explicaţi situaţiile elasticităţilor cererii şi ofertei,
considerate extreme.
20 Cum variază elasticitatea cererii de-a lungul unei curbe
liniare a cererii ?
21 Care este raportul între elasticitatea cererii şi valoarea
totală cerută, pe piaţă ?
22 Ce este surplusul consumatorului şi care este semnificaţia
acestui concept ?
23 Bunuri considerate "speciale" în materia cererii, respectiv
a ofertei. Explicaţi.
24 Curba cererii intersectează axa preţului, în dreptul valorii
de cinci sute unităţi monetare. Explicaţi.
25 Enunţaţi cele două postulate marginaliste asupra teoriei
utilităţii. Dar diferenţa de gândire din sânul curentului
marginalist ?
26 Definiţi curba de indiferenţă, în consum.
27 Ce este linia-buget ? Cum se întâlneşte aceasta cu curba
de indiferenţă, în consum ?
LECŢIA III OFERTA ŞI 28 Curba ofertei intersectează axa preţului în dreptul valorii
ECHILIBRUL de cinci unităţi monetare. Explicaţi comportamentul
CERERE-OFERTĂ ofertanţilor.
29 Preţul bunului creşte mai repede decât oferta (cantitatea
oferită). Explicaţi grafic şi exemplificaţi cauzalitatea unei
Pag. 159-173 astfel de situaţii.
30 Creşterea preţului bunului "x" determină surplusul
consumatorului, respectiv pe cel al producătorului să...
(crească sau să scadă). Explicaţi.
31 Cunoaşteţi efectele deschiderii pieţei către importuri
asupra consumatorilor şi ofertanţilor autohtoni ?
32 Ce este modelul "Cobweb", de reechilibrare cerere-ofertă ?
Ce factori favorizează refacerea echilibrului cerere-
ofertă ?
33 Arătaţi caracteristicile cererii şi ofertei de natură să refacă
echilibrul cerere-ofertă.

2
LECŢIA V 34 Care este raportul costului marginal (CMG) cu celelalte
MICROECONOMIE costuri medii ?
TEORIA FIRMEI 35 Cum evoluează Costul Fix Mediu (CFM) faţă de nivelul
Pag.219-267 producţiei firmei (Q) ?
36 Economii, dezeconomii şi randament la scară. Explicaţi.
37 "Legea maximizării profitului" firmei: enunţ şi
demonstraţie grafică.
38 Cum este venitul mediu (VM) al firmei, faţă de venitul
marginal(VMG), în concurenţa perfectă şi în concurenţa
imperfectă ?
39 Curba ofertei, în condiţii de monopol, tinde către…?
Explicaţi.
40 Care este raportul între creşterea producţiei şi creşterea
venitului total, în concurenţa perfectă şi în concurenţa
imperfectă ?
41 Ce se întâmplă cu surplusul consumatorului în condiţii
de monopol ?
42 O firmă în poziţia de monopol poate, totuşi, reduce preţul
de vânzare sub nivelul celui concurenţial. Explicaţi.
LECŢIA VI 43 Enunţaţi obiectivele studiului macroeconomiei şi,
INTRODUCERE ÎN respectiv, politicii macroeconomice.
MACROECONOMIE 44 Enunţaţi şi explicaţi sumar "legea ofertei creatoare de
Pag. 269-297 cerere proprie" (J.B.Say).
45 În concepţia Macromodelului Keynes, echilibrul extern
(comercial) depinde de realizarea macro-echilibrelor … ?
Identificaţi-le.
Echilibrul de piaţă (stabilitatea preţurilor) şi echilibrul
46 forţei de muncă (maxima ocupare) la Keynes

B. Aplicaţii seminar:
LECŢIA APLICAŢIILE NR. Pag. Pag.
aplicaţii răspunsuri
INTRODUCTIVĂ 0.1; 0.2; 0.3; 0.4 93-94/ 543-548 /
97-98 559-564
I PRODUCŢIA I.1; I.2; I.3; I.5; I.6; I.7 123-126 / 549-555/
128-131 565-571
II CEREREA DE II.1; II.2; II.3; II.4; II.5 149-151/ 555-558/
CONSUM 155-158 571-574
III OFERTA& III.1; III.2; III.5; III.6; III.9; III.10 175-178/ 558-564/
ECHILIBRUL 181-184 574-580
V MICROECONOMIE Fără aplicaţii x x
VI MACROECONOMIE Fără aplicaţii x x